Sunteți pe pagina 1din 19

bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu


STEPHANIE FAUL locuie[te în Washington, D.C., [i este scriitor,
redactor [i jurnalist. Crescut\ în capitala ]\rii, a dobândit o
excelent\ perspectiv\ asupra ciud\]eniilor [i sl\biciunilor
compatrio]ilor ei [i a înv\]at mult mai multe decât [i-ar fi
dorit s\ [tie despre politic\, dineuri [i hiperboliz\ri. De ase-
menea, remarca lui Bismarck are pentru ea valoare de
axiom\: „Legile sunt precum cârna]ii; mai bine s\ nu vezi
cum sunt f\cute.“
Un produs tipic al melting-potului american, este pe jum\-
tate imigrant ceh, pe jum\tate yankeu din Connecticut, cu
o bunic\ vorbitoare de limba german\ [i veri în Canada, An-
glia [i Elve]ia. De[i o americanc\ vajnic\ din anumite puncte
de vedere – curioas\, deschis\ [i pragmatic\ – Stephanie î[i
scandalizeaz\ adesea compatrio]ii: nu îi place shoppingul,
nu zace la televizor [i, culmea, ador\ mersul pe jos.
Perspectiva xenofob\ i-a fost insuflat\ înc\ din [coala pri-
mar\ francez\, dar [i în internatul elve]ian sau în vacan-
]ele petrecute în Asia sau bând bere brun\ Newcastle în
puburi engleze[ti. Alte tr\s\turi de xenofob incurabil: as-
cult\ muzic\ african\, apreciaz\ mâncarea vietnamez\,
iube[te înc\l]\mintea italian\, are pisici siameze [i cite[te
romane engleze[ti.
Traducere din limba englez\
ADRIANA B|DESCU
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


FAUL, STEPHANIE
Ghidul xenofobului - Americanii / Stephanie Faul;
trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing
House, 2009
ISBN 978-606-92087-5-5

I. B\descu, Adriana (trad.)

821.111-4=135.1

Stephanie Faul
THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE AMERICANS

© Copyright Oval Projects, 1994, 1999, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Vlad PUESCU


Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.


Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,


f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-5-5
CIN|
II
IC
UNITE ALE AMER
CEAI

ELE
PRÂNZ

AT
ST
GUSTARE
MIC DEJUN

Popula]ia SUA este de circa 306 milioane de locuitori,


comparativ cu 33 de milioane canadieni, 62 de milioane
britanici, 108 milioane mexicani, 127 de milioane japonezi,
148 de milioane ru[i [i 1,3 miliarde chinezi.
Cult ur \

Cultura popular\ american\ este, de fapt, cea


mai popular\ cultur\ popular\ inventat\ vreo-
dat\. Episoade dublate din Totul despre sex [i Fa-
milia Simpson ruleaz\ `n ]\ri ca Brazilia [i China,
iar restaurantele McDonald’s sunt `ntâlnite `n
aproape toate capitalele lumii, din Azerbaidjan
pân\ `n Zimbabwe.
~n Statele Unite exist\ a[a-numitele arte fru-
moase, dar, pentru a rezista pe pia]\, sunt adesea
finan]ate din plin de autorit\]i [i de funda]iile de
caritate. Tonul predominant al culturii americane
este cel popular, de la filme cu gangsteri [i `mpu[-
c\turi pân\ la concerte rock [i derbiuri de demo-
l\ri. Cum nu exista o infrastructur\ când au venit
ei `n America, imigran]ii [i-au creat o cultur\ pro-
prie. A rezultat astfel un divertisment „pe m\sura

Ghidul xenofobu 79
lui. Americanii
tuturor“, un gen pe care nimeni s\ nu fie nevoit
s\ se str\duiasc\ prea tare pentru a-l `n]elege.
Sam Goldwyn, titanul lumii cinematografice, a
spus la un moment dat: „Nimeni nu a ajuns vreo-
dat\ falit fiindc\ a subestimat gustul publicului
american.“ Ca un veritabil far al democra]iei, Sta-
tele Unite produc cultur\ din popor, creat\ de po-
por [i pentru popor – pentru tot poporul [i pentru
toate popoarele lumii.
La fel ca regele Canut1, autorit\]ile celorlalte
state `ncearc\ din când `n când s\ z\g\zuiasc\ flu-
xul crescând al influen]ei culturale americane [i, la
fel ca bietul suveran sus-amintit, e[ueaz\ de fie-
care dat\. Valul mareic uria[ reprezentat de cul-
tura popular\ american\ m\tur\ totul `n calea lui.

E TELEVIZIUNE, NU VIA}| REAL|

Televiziunea exercit\ cea mai puternic\ in-


fluen]\ cultural\ asupra vie]ii americanilor, fiind
considerat\ aproape unanim ca numitor comun

1
Membru al familiei regale daneze care, `n anul 1015,
debarc\ `n Anglia `n fruntea unei cete de danezi [i de nor-
vegieni, devenind un an mai târziu regele Angliei; va pune

80 STEPHANIE FAUL
al societ\]ii. Num\rul gospod\riilor care au un
televizor este mai mare decât al celor dotate cu
instala]ii sanitare, iar elevii de liceu petrec `n
medie mai mult timp `n fa]a micului ecran decât
`n clas\.
Televiziunea define[te o realitate proprie; eve-
nimentele despre care nu se pomene[te la televi-
zor nu s-au `ntâmplat, iar cele care nu se petrec
decât pe micul ecran (cum ar fi c\s\toria sau de-
cesul unui personaj de film) provoac\ adev\rate
mi[c\ri na]ionale, `nregistrând audien]e-record.
Emisiunile din timpul zilei sunt `n general te-
lenovele a c\ror intrig\ se axeaz\ pe infidelit\]i
maritale [i crize medicale, [i talk-show-uri `n care
moderatorii `i `mboldesc pe invita]i s\ dezv\luie
detalii personale pe care niciun om cu scaun la
cap nu le-ar face publice. Produc]iile dramatice [i
filmele poli]iste domin\ programele de sear\ –
astfel `ncât, `nainte de a `mplini vârsta de opt-
sprezece ani, tinerii americani vor fi vizionat deja
peste [aisprezece mii de crime televizate.
Pasiunea americanilor pentru cump\r\turi [i
pentru a c\p\ta diverse obiecte pe gratis atinge

bazele primei armate de profesioni[ti, menit\ s\ lupte


`mpotriva seniorilor feudali (n. tr.).

Ghidul xenofobu 81
lui. Americanii
culmi frenetice odat\ cu jocurile [i concursurile
televizate. Un alt tip de program nelipsit este
emisiunea de investiga]ie criminalist\, care se
axeaz\ pe subiecte [ocante, de tipul ho]ilor de
cadavre, al afacerilor cu droguri [i al prostitu]iei
masculine juvenile. La toate acestea s-a mai ad\-
ugat un gen: emisiunile `n care echipa de filmare
urm\re[te pas cu pas poli]ia `n ac]iune vreme de
o sear\ [i filmeaz\ operarea arest\rilor.
Televiziunea a atins o culme odat\ cu apari]ia
transmisiei prin cablu [i satelit, care ne permite
s\ alegem dintre sute de canale, printre care [i
unele ridicol de specializate, precum The Weather
Channel, dou\zeci [i patru de ore pe zi de baro-
metrie [i prognoze de precipita]ii; Music Tele-
vision (MTV) [i echivalentele sale de muzic\
soul [i country; C-Span, care transmite lucr\rile
Congresului, având de asemenea o larg\ `ntre-
buin]are ca somnifer; sau Court TV, ce permite
telespectatorilor s\ strige indigna]i la judec\tor
a[a cum url\ spectatorii la arbitru pe stadion.
Mân car e [ i b \ ut ur \

E{TI CEEA CE M|NÂNCI

Americanii abordeaz\ fiecare mas\ con[tien]i


c\ ceea ce m\nânc\ ori le face r\u, ori – [i mai
grav – `i `ngra[\. Mâncarea contribuie la apari]ia
bolilor, `n special a temutelor afec]iuni cardiace,
[i niciodat\ nu po]i [ti care `nghi]itur\ se va
dovedi fatal\.
Printre felurile suspecte se num\r\ costi]ele
fripte („infarct la tav\“) [i orice aliment bogat `n
gr\simi [i colesterol, cu ridicat con]inut caloric [i
s\rac `n fibre, ca zah\rul, untul, brânza, `nghe-
]ata, pâinea alb\ sau orice pr\jeal\. Consumul
de hotdog, un soi de sine qua non american, a
fost corelat cu apari]ia leucemiei la copii. Nici
chiar spanacul [i sfecla nu sunt scoase din cauz\,

Ghidul xenofobu 83
lui. Americanii
din cauza concentra]iei mari de acid oxalic,
acesta fiind d\un\tor `n cantit\]i mari. ~n nes-
fâr[ita b\t\lie a americanilor pentru tinere]e per-
petu\, s\n\tate excelent\ [i siluet\ atr\g\toare,
mâncarea se afl\ `n prima linie a frontului, iar
aroma constituie prima sa victim\.
Obsesia alimentar\ a americanilor este sus-
]inut\ de o aparent infinit\ serie de studii [tiin-
]ifice care demonstreaz\ caracterul integral sau
toxic al diverselor mânc\ruri. Faptul c\ aceste
studii sunt aproape de fiecare dat\ finan]ate de
un anumit grup de interese cu un obiectiv bine
stabilit nu pare a da nim\nui de gândit. Spre
exemplu, atunci când un studiu a constatat c\
ingerarea unor cantit\]i masive de t\râ]e de
ov\z reduce colesterolul [i deci poate preveni
atacurile cardiace, pre]ul ov\zului a explodat, iar
supermarketurile americane au fost imediat
inundate de produse cu con]inut mare de t\râ]e
de ov\z, printre care acadele [i bere cu aceste
t\râ]e minunate.
Americanii preocupa]i de starea lor de s\n\-
tate sunt gata s\ m\nânce orice produs, oricât
de nepl\cut sau de lipsit de gust ar fi, atât timp

84 STEPHANIE FAUL
cât au impresia c\ `i va men]ine s\n\to[i sau `i
va ajuta s\ sl\beasc\.
Restaurantele folosesc pe meniuri simboluri
speciale, pentru a indica acele feluri care sunt
„s\n\toase pentru inim\“ (cu con]inut sc\zut
de colesterol [i gr\simi saturate) sau „u[oare“
(un termen nedefinit, care implic\, dar nu `n
mod necesar, un con]inut caloric sau de gr\-
simi redus).
Supermarketurile au rafturi separate de pro-
duse cu men]iunea „con]inut de sare sc\zut“,
„con]inut caloric sc\zut“, „dietetic“, „f\r\ coles-
terol“ sau „imita]ie“. (O etichet\ de tip „arom\
redus\“ ar fi inutil\.) Americanii cump\r\ fâ[iu]e
uniforme de „[unc\“ extrudat\ din boabe de soia,
imita]ii de ou\ lichide `n cutii de plastic, brânz\
f\r\ gr\simi care seam\n\ la gust cu adida[ii re-
cicla]i, b\uturi r\coritoare carbonatate aromati-
zate cu chimicale al c\ror nume nici nu-l pot
pronun]a, [i pâine cu con]inut ridicat de fibre,
`mbog\]it\ cu pulp\ de celuloz\.
Alimentele interzise, `ndeosebi ciocolata,
stârnesc `n sufletul americanilor acela[i fior ilicit
pe care alte culturi `l rezerv\ sexului. La fiecare

Ghidul xenofobu 85
lui. Americanii
`nghi]itur\ de crem\ de ciocolat\ sau pr\jitur\
cu fri[c\, ei sunt str\b\tu]i de un delicios tremur
de vinov\]ie. Deserturile opulente, „p\c\toase“,
au nume sinistre, precum „Checul diavolului“,
„Nebunie de ciocolat\“ sau „Ciocolat\ pân\ la
moarte“. Pân\ la urm\, aceste apelative nu fac
decât s\ traduc\ ceea ce [tie orice american:
mâncatul poate d\una grav s\n\t\]ii.

MIC DEJUN AMERICAN

Micul dejun de]ine un loc de frunte `n regi-


mul alimentar american. Restaurantele afi[eaz\
anun]uri de genul „Micul dejun servit pân\ la
ora 11.00“ sau, `n cazul celor cu program
non-stop, „Micul dejun 24 de ore pe zi“. Felurile
de mâncare obi[nuite la masa de diminea]\, `n
func]ie de regiune, includ cereale cu lapte, cafea,
[unc\, p\sat de ov\z, salam, costi]\, ou\, scrap-
ple (preparat din buc\]i de porc nepotrivite pen-
tru salam), cafea, biscui]i, cartofi pr\ji]i, pâine
pr\jit\, sirop de ar]ar, cafea, vafe, carne de vit\
conservat\, cl\tite, cafea [i terci de m\lai.

86 STEPHANIE FAUL
Terciul de m\lai este un fel de mâncare ame-
rican prin excelen]\. Este preparat din m\lai
`nmuiat `n ap\ [i tratat cu le[ie pentru a `nde-
p\rta cu certitudine [tiin]ific\ orice urm\ de cu-
loare [i arom\. Terciul arat\ ca un p\sat de ov\z
alb, cu cocoloa[e [i are chiar mai pu]in gust de-
cât tapetul de perete – dac\ nu este dres din bel-
[ug cu unt, sare [i zeam\ de carne (`ndeosebi
preparat\ din resturile r\mase de la pr\jirea c\r-
nii [i cafea). Locuitorii din Sud se dau `n vânt
dup\ acest terci. Cei din Nord cred c\ el consti-
tuie motivul pentru care sudi[tii au pierdut R\z-
boiul Civil. Pornind de undeva din Maryland, o
linie invizibil\ desparte ]ara: deasupra ei, terciul
de m\lai e considerat impropriu pentru consu-
mul uman, iar sub ea e privit ca fiind esen]ial
pentru supravie]uire.

RESTAURANTE

Restaurantele din Statele Unite variaz\ de la


cele informale, unde sunte]i `ntrebat „Salut, ce-]i
dau?“, pân\ la localurile cu [taif, `n care chelnerul
vi se adreseaz\ cu „Bun\ ziua, eu sunt Alan [i voi

Ghidul xenofobu 87
lui. Americanii
fi chelnerul dumneavoastr\ `n aceast\ sear\. S\ v\
prezint meniul special al serii?“ Uneori, chelnerul
sau chelneri]a se a[az\ lâng\ dumneavoastr\
vreme de câteva minute, pentru a discuta subti-
lit\]ile meniului.
~n restaurantele informale, americanilor le
place servirea agresiv\. Unele restaurante sunt
recunoscute pentru grosol\nia chelnerilor [i a
chelneri]elor, care `[i folosesc manierele detes-
tabile pentru a atrage clien]i masochi[ti cu duiu-
mul. Unele dintre cele mai bune [i mai ieftine
restaurante din ]ar\ sunt cele mici, indepen-
dente, administrate de imigran]ii recent sosi]i `n
State. Cambodgieni, chinezi, salvadorieni, japo-
nezi [i etiopieni, to]i contribuie cu bucatele lor
tradi]ionale la ghiveciul culinar american, [i a[a
destul de bogat. Acest creuzet uria[ produce câ-
teodat\ combina]ii ciudate, cum ar fi restauran-
tele cubano-vietnameze, mexicano-italiene sau
maghiaro-puerto-ricane.
Dar localurile cu adev\rat tipice pentru Statele
Unite sunt cele care nu ofer\ clien]ilor niciun
serviciu suplimentar. ~n 1954, `ntreprinz\torul
Ray Kroc a cump\rat drepturile de utilizare a
standului de hamburgeri al fra]ilor McDonald

88 STEPHANIE FAUL
din San Bernardino, California, [i a `nceput s\
vând\ francize. Ast\zi exist\ peste treizeci de
mii de localuri McDonald’s `n mai bine de o sut\
de ]\ri, care servesc cincizeci [i dou\ de milioane
de por]ii zilnic.
Re]eta succesului marca McDonald’s este
simpl\: un meniu restrâns de preparate popu-
lare, `n principal hamburgeri, cartofi pr\ji]i [i
milkshake, minimizarea costurilor de operare
defalcând prepararea `n opera]iuni rutiniere bine
delimitate, folosind vesel\ de unic\ folosin]\
pentru a elimina costurile cu sp\larea ei, fixând
un pre] accesibil [i men]inând un strict control
al calit\]ii.
Astfel, mâncarea este prin excelen]\ predic-
tibil\. {i fiindc\ un Big Mac cump\rat `n Boston
nu se deosebe[te prin nimic de cel achizi]ionat
la Bangkok, acest lucru le permite americanilor
afla]i departe de ]ar\ s\ se rezume la ceea ce le
este familiar. Produsele McDonald’s sunt atât
de standardizate, `ncât revista londonez\ The
Economist public\ un Index Big Mac anual, pen-
tru a ilustra puterea de cump\rare relativ\ a di-
verselor monede.

Ghidul xenofobu 89
lui. Americanii
ALCOOL

Cantitatea de alcool consumat\ de americani


a sc\zut constant `n ultimele decenii. ~n medie,
un american consum\ 9 litri de b\uturi alcoolice
anual. Pentru compara]ie, volumul de b\uturi
r\coritoare consumat este de 245 de litri de per-
soan\ pe an.
~n aproape toat\ ]ara (excep]ie f\când statul
Utah, locuit `n mare m\sur\ de abstinen]ii mor-
moni), este perfect legal [i acceptabil s\ bei ceva.
Când [i unde o faci – iat\ o cu totul alt\ problem\,
fiindc\ vânzarea [i consumul de alcool sunt re-
glementate individual, la nivel de stat, comitat [i
ora[. ~n unele state, po]i veni cu ma[ina pân\ `n
dreptul unei ferestre, de unde po]i cump\ra bere,
chiar dac\ este ilegal s\ bei `n ma[in\. ~n altele,
magazinele de profil riguros reglementate [i
p\zite sunt deschise numai `n timpul orelor de
lucru ale func]ionarilor [i ofer\ un sortiment redus
de produse.
Berea american\ tradi]ional\ difer\ de cea pe
care o bea restul lumii. Unul dintre motive este
clima: `n Statele Unite, berea este `n general pre-
parat\ pentru a fi b\ut\ `n cantit\]i uria[e, `n

90 STEPHANIE FAUL
timp ce vizionezi un eveniment sportiv, la tem-
peraturi de peste 32oC. Prin urmare, sunt nece-
sare un con]inut ridicat de ap\ pentru a favoriza
transpira]ia [i o temperatur\ de servire foarte
sc\zut\, menit\ s\ evite insola]ia. P\cat c\, fiind
atât de rece, berii americane `i piere [i bruma de
gust pe care o avea.
Berea „u[oar\“ – „lite“ – este un produs `n
care preocup\rile dietetice [i cele de siguran]\
se `mbin\ armonios. Are con]inut caloric redus,
concentra]ie alcoolic\ sc\zut\ [i (o reu[it\ cu
adev\rat uimitoare) o arom\ chiar mai slab\ decât
berea obi[nuit\.
Berea de r\d\cini – root beer – nu este alcooli-
zat\, `n ciuda numelui. Echivalentul american al
berii de ghimbir, e aromatizat\ cu r\d\cini de
dafin american [i sarsaparilla. Chiar [i america-
nii recunosc c\ ai nevoie de timp pentru a
ajunge s\-]i plac\ aceast\ b\utur\.
O veritabil\ revolu]ie a berii s-a produs prin
intermediul „microber\riilor“ – mici fabrici locale,
care produc cantit\]i mici de bere mai neagr\,
mai tare, mai gustoas\ [i mai aromat\, amintind
de cele europene.

Ghidul xenofobu 91
lui. Americanii
Relaxarea legisla]iei locale `n domeniul al-
coolului a permis de asemenea unor restaurante
s\-[i produc\ propria bere [i aproape fiecare
ora[ cu preten]ii are cel pu]in un local de acest
tip – o tendin]\ ce `ncurajeaz\ experiment\rile.
Aceasta `nseamn\ c\ produc\torii aventuro[i mai
dau din când `n când cu b\]ul `n balt\ cu licori
precum Berea de Cr\ciun din afine sau Berea de
dovleac. Dar, ce naiba, vorbim de America!