bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

FRANK MCNALLY s-a n\scut foarte aproape de grani]a dintre
cele dou\ jurisdic]ii politice din Irlanda, fapt care îl aduce în
pozi]ia unic\ de a fi privit cu egal\ neîncredere de ambele
p\r]i. A crescut la o ferm\, dar, a[a cum se întâmpl\ cu mul]i
tineri, a venit o vreme când nu s-a mai putut împotrivi ispi-
tei metropolei. Îns\, nereu[ind s\ g\seasc\ una în Irlanda,
s-a mutat la Dublin.
În mod viclean, Frank a petrecut mare parte din pauperii
ani optzeci lucrând în biroul pentru [omeri al Departa-
mentului de Asisten]\ Social\. O epoc\ de aur a asisten]ei
sociale din Irlanda, când s-au consemnat cre[teri-record în
toate privin]ele. Dar, din p\cate, n-a durat prea mult. Pân\
la sfâr[itul deceniului, devenise clar c\ perioada de glorie
se încheiase.
Frank a p\r\sit aparatul de stat [i a petrecut o vreme c\l\-
torind [i sperând s\-[i descopere sinele. În timp ce vizita
Thailanda [i-a descoperit buzunarele goale, trebuind s\ se
întoarc\ acas\ [i s\-[i g\seasc\ o slujb\. S-a orientat spre zia-
ristic\, unde a înv\]at s\ nu lungeasc\ povestea. În prezent
lucreaz\ la The Irish Times, pentru care scrie despre subiecte
precum Parlamentul, procesul de pace [i invadarea anual\ a
buc\t\riei sale de c\tre furnici.
Traducere din limba englez\
MIHAI-DAN PAVELESCU

NEMIRA
Num\rul irlandezilor din Republica Irlanda este de 4 mi-
lioane, dintre care 1,3 milioane locuiesc în Dublin, adic\
aproape la fel de mul]i pe cât tr\iesc în Irlanda de Nord.
În felul acesta, totalul popula]iei ajunge la aproape 5,5
milioane, comparativ cu 3 milioane galezi, 5 milioane sco-
]ieni, 20 de milioane australieni, 62 de milioane englezi [i
306 milioane americani.

Republica Irlanda este de aproape cinci ori mai mare

decât Irlanda de Nord, dar ar putea înc\pea în jum\tate
din statul american Florida. Cu toate acestea, Irlanda de
Nord [i Republica Irlanda luate laolalt\ au o suprafa]\
mai mare decât Sco]ia.
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

MCNALLY, FRANK
Ghidul xenofobului - Irlandezii / Frank McNally ;
trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti : Nemira
Publishing House, 2009
ISBN 978-606-92092-3-3

I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.)

908(415)

Frank McNally
THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE IRISH

© Copyright Oval Projects, 2005, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Vlad PUESCU

Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.

Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,

f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92092-3-3
 S| FOLOSI}I SAU NU
CUVÂNTUL-CARE-~NCEPE-CU-B?

P\mânturile aflate în largul coastei nord-ves-

tice a Fran]ei sunt cunoscute în mod colectiv
lumii întregi ca Insulele Britanice. Este o des-
criere comod\, iar irlandezii echilibra]i nu obiec-
teaz\ vehement la adresa ei. Ei obiecteaz\ îns\
atunci când str\inii merg mai departe [i presu-
pun c\ locuitorii Irlandei pot fi descri[i – chiar [i
în sens foarte larg – ca fiind britanici.
Aceasta este o gaf\ de propor]ii. Aproximativ
nou\ sute de mii de irlandezi, în general din
nord-est, se consider\ britanici într-o m\sur\
mai mare sau mai mic\. Ceilal]i patru milioane
[i jum\tate spumeg\ înaintea televizoarelor ori
de câte ori un individ sau un obiect irlandez este
descris în forma respectiv\. Pentru unii dintre ei,
singurul aspect realmente important al vie]ii lor
este faptul c\ nu sunt britanici.
Problema este exacerbat\ de transmisiunile
BBC, societatea de radio [i televiziune britanic\,
care se extind pân\ în Republica Irlanda (unde,
din fericire, nu se extinde [i taxa de abonament).
În felul acesta, oportunit\]ile pentru insulte sunt

CNALLY
16 FRANK M
numeroase. Britanicii obi[nuiesc s\ se refere la
irlandezi numindu-i britanici, iar irlandezii sunt
mereu cu urechile ciulite în asemenea situa]ii.
Ei [tiu c\ denumirea nu se vrea jignitoare, dar
folosirea neglijent\ a cuvântului-care-`ncepe-cu-B
d\ senza]ia unei atingeri necuvenite din partea
unui fost partener cu care se bucurau de un p\h\-
rel ca între prieteni, dup\ ce [i-au revenit prin te-
rapie, din mariajul de co[mar. Irlandezii pot fi
adânc imersa]i în cultura britanic\ (primesc [i
toate ziarele britanice, de[i pe acestea trebuie s\
le pl\teasc\) [i aceasta va face mereu parte din
vie]ile lor, dar au dep\[it momentul dificil al isto-
riei lor [i vor ca lumea s\ respecte asta.

FAIMOSUL SEAMUS

Irlandezii au uneori impresia – pe baza ob-

serva]iilor atente combinate cu paranoia – c\
termenul-care-`ncepe-cu-B li se aplic\ doar atunci
când sunt `ncununa]i de succes. Chestiunea este
confuz\, deoarece, pentru mul]i dintre ei, ruta
de zbor spre faim\ implic\ o escal\ la Londra, [i,
adesea, chiar [i un mic sejur acolo. Problemele

Ghidul xenofobu 17
lui. Irlandezii
cu bagajele sunt inevitabile. Poetul Seamus
Heaney, laureat al Premiului Nobel, a vorbit în
numele `ntregii na]iuni atunci când, dup\ inclu-
derea sa într-o antologie de poezie britanic\, a
scris un poem în care s-a plâns c\ – într-o inter-
pretare foarte lax\ – editorii îi luaser\ valiza
din gre[eal\.

CUM ÎI V|D AL}II PE EI

O percep]ie popular\ despre irlandezi este c\

to]i sunt ro[covani, pistruia]i [i aprigi, gata s\
sar\ la b\taie la cea mai vag\ ofens\ (de exem-
plu, dac\ li se spune „britanici“). Partea cu pis-
truii este relativ corect\, dar irlandezul tipic are
p\r [aten [i ochi alba[tri. {i chiar dac\ este po-
sibil s\ se trag\ din cel]i, un popor neînfricat
despre ai c\rui r\zboinici se [tie c\ se avântau
goi-pu[c\ în b\t\lie, majoritatea irlandezilor
moderni se vor gândi de dou\ ori înainte de a se
avânta goi-pu[c\ în baie.
Mitul rotofeiului Paddy – popular în special
în Britania – a p\lit în ultima vreme, îns\ ste-
reotipul irlandezilor fermec\tori dar care nu

CNALLY
18 FRANK M
sunt `n stare de nimic d\inuie. Se spune c\ se
las\ condu[i de propriile emo]ii, c\ sunt inca-
pabili de organizare [i neinteresa]i de mate-
rialitate. Tr\s\tura din urm\ a devenit foarte
util\ în negocierile de afaceri. Abilitatea de a
poza în romantici incurabili, neinteresa]i de
bani, a fost un factor important în transforma-
rea Irlandei în una dintre cele mai bogate ]\ri
din lume.
Oriunde ar merge, pe irlandezi îi precede re-
puta]ia de „a avea craic“ (care, din cauza pro-
nun]iei crack1 poate cauza uneori probleme cu
agen]iile specializate în lupta împotriva droguri-
lor). Lumea se a[teapt\ din partea lor s\ fie vor-
b\re]i, amuzan]i [i sarea [i piperul petrecerilor.
Asta este mai cu seam\ adev\rat în unele zone
din Scandinavia, unde conversa]iile între local-
nici nu sunt încurajate în mod normal, iar un vi-
zitator irlandez este un pretext pentru a-]i da
frâu liber. Într-o anumit\ m\sur\, irlandezul aflat
în str\in\tate joac\ întotdeauna un rol. Uneori
este grozav s\ revii acas\ [i s\ fii tu însu]i.

1
Termen care `[i are sensul argotic de drog foarte pu-
ternic, cocain\ (n. red.).

Ghidul xenofobu 19
lui. Irlandezii
 PATRUZECI DE NUAN}E DE VERDE

Unele dintre cele mai `ndr\gite imagini ale

Irlandei – mai ales pentru americanii de origine
irlandez\ – sunt grav subminate de irlandezii
care chiar tr\iesc acolo.
De exemplu, locuin]a rural\ irlandez\ clasic\
este c\su]a spoit\ în alb cu acoperi[ din paie. Fru-
muse]ea ei simpl\ [i func]ional\ poate fi v\zut\
pe tot `ntregul Irlandei, dar numai pe c\r]ile po[-
tale, `n fotografiile vechi [i `n tablourile din muzee.
Casele în sine nu mai exist\. Dac\ întâlni]i totu[i
vreuna, este probabil un pub retro construit s\pt\-
mâna trecut\. În prezent, casele în care tr\iesc
majoritatea locuitorilor din zonele rurale sunt
bungalow-uri moderne. Acestea vin `n toate for-
mele [i m\rimile, iar singura lor caracteristic\
comun\ este probabil absen]a oric\rui sim] estetic.
Datorit\ cântecului devenit faimos gra]ie lui
Johnny Cash, turi[tii care vin în Irlanda se a[teap-
t\ adesea s\ vad\ patruzeci de nuan]e de verde
(Forty Shades of Green). Îns\, dac\ sosesc pe calea
aerului în Dublin, peste marea Irlandei pe care
James Joyce a numit-o „verde ca mucii“ (a[adar
patruzeci [i unu de nuan]e), s-ar putea s\ fie

CNALLY
20 FRANK M
dezam\gi]i. Combina]ia dintre agricultura inten-
siv\ [i deciziile dubioase de urbanistic\ a redus
num\rul de nuan]e de verde recognoscibile din
jurul capitalei Irlandei la vreo cincisprezece. La
momentul în care citi]i rândurile acestea este po-
sibil ca unele dintre ele s\ fi fost resistematizate
pentru construc]ii, în circumstan]e controversate.
Reputa]ia Irlandei ca Insul\ de Smarald este
reabilitat\ abia când vizita]i regiunile rurale. Cu
cât înainta]i mai mult spre vest, cu atât devine mai
verde, cel pu]in în intersti]iile dintre bunga-
low-urile nou-construite [i casele de vacan]\.
Ploaia nu face decât s\ sporeasc\ intensitatea cu-
lorilor. Dup\ o avers\ de var\, gardurile vii pot de-
veni ni[te explozii nea[teptate de verde-crud. Cu
siguran]\, `n vestul ]\rii ve]i z\ri nuan]e de verde
pe care nu le-a]i v\zut absolut niciodat\. Îns\
unele dintre acestea s-ar putea s\ fie pelerinele
purtate de turi[ti.

IMPERIUL IRLANDEZ

În centrul imaginii despre lume a irlandezilor

se afl\ o ipocrizie flagrant\. C\ci `n timp ce se

Ghidul xenofobu 21
lui. Irlandezii
plâng cu am\r\ciune despre insensibilul obicei
britanic de a-i numi pe ei britanici, irlandezii
aplic\ altora termenul „irlandez“ f\r\ o justificare
cât de mic\, împr\[tiindu-l în toate p\r]ile ca
t\mâia la un priveghi. Motivul principal este c\,
de[i formeaz\ o na]iune mic\ [i relativ lipsit\ de
importan]\, irlandezii se consider\ centrul unui
imperiu mondial: marea diaspor\ hibernian\1.
Spre deosebire de sco]ieni, irlandezii nu vor
revendica niciodat\ bombastic conducerea An-
gliei. Dar asta numai pentru c\ sunt prea ocupa]i
cu conducerea Americii. Emigrarea în Statele
Unite s-a redus foarte mult în ultimii ani, dar
temelia a fost deja pus\ [i la ultimul recens\-
mânt un incredibil num\r de patruzeci [i cinci
de milioane de americani au pretins descenden]\
irlandez\. Aceasta sugereaz\ fie un succes fe-
nomenal în procreare (principala dovad\ care
sus]ine o asemenea ipotez\ este m\rimea cla-
nului Kennedy), fie c\, mult mai probabil, din
marea varietate a str\mo[ilor dintre care pot
alege americanii, s\rmanii irlandezi oprima]i
continu\ s\ aib\ cel mai popular statut social.

1
Hibernia este numele roman al Irlandei (n.a.).

CNALLY
22 FRANK M
Indiferent care ar fi realitatea, cifrele explic\ sen-
timentul de proprietate pe care irlandezii îl simt
fa]\ de SUA.
Urm\toarea colonie ca m\rime este, proba-
bil, Australia, o treime din popula]ia c\reia ar fi
caracterizat\ de irlandezi prin termenul vag
„de-ai no[tri“. Teritoriile din str\in\tate includ
de asemenea Anglia, Sco]ia, ba chiar [i Fran]a,
unde c\peteniile triburilor celtice s-au refugiat
în secolul al XVII-lea [i au creat domenii vini-
cole care prosper\ [i în prezent. Charles de Gaulle
a avut o str\bunic\ irlandez\. Ni[e ale imperiu-
lui exist\ pân\ [i în locuri ca America de Sud ([i
Che Guevara a fost par]ial irlandez). Iar datorit\
misionarilor, nici m\car Africa [i India n-au
sc\pat de influen]a irlandez\. Pe scurt, diaspora
irlandez\ este un imperiu în care soarele nu
apune nicicând.
Majoritatea irlandezilor recunosc totu[i c\
exist\ multe ]\ri din lumea larg\ care sunt com-
plet neatinse de influen]a lor, ale c\ror popoare
nu [tiu nimic despre Irlanda [i nici nu le pas\ de
ea. {i dac\ a[a au de gând s\ se poarte, atunci
nici irlandezilor nu o s\ le pese de ele.

Ghidul xenofobu 23
lui. Irlandezii
 IRLANDEZ, VIU SAU MORT

Obiceiul de a acorda calitatea de irlandez al-

tora nu se limiteaz\ la persoanele în via]\. În
vreme ce termenul „britanic“ poate fi aplicat în
mod destul de corect unui locuitor al Dublinu-
lui ca Oscar Wilde, care s-a n\scut [i a murit în
timpul st\pânirii britanice [i [i-a petrecut mare
parte a carierei în Londra, irlandezul modern
se simte jignit pentru una ca asta în numele lui
Wilde [i-i confer\ post-mortem cet\]enia repu-
blicii irlandeze independente. La urma urmelor,
Wilde a privit cu simpatie cauza na]ionalist\.
Dar la fel de bine pot fi revendica]i [i cei care
au privit-o cu mai pu]in\ simpatie. Din cauza is-
toriilor între]esute, termenul „anglo-irlandez“ este
utilizat frecvent ca etichet\ convenabil\ pentru
deceda]ii disputa]i. Acolo unde este îns\ posibil,
faimo[ilor r\posa]i – de exemplu, fotbali[tii cu
dubl\ na]ionalitate – li se va cere s\ se declare
exclusiv de partea Irlandei. Ducele de Wellington
a sc\pat doar prin faptul c\, atunci când a fost în-
trebat dac\ se consider\ irlandez, a rostit cele-
brele cuvinte: dac\ te-ai n\scut într-un grajd nu
înseamn\ neap\rat c\ e[ti cal.

CNALLY
24 FRANK M
 CUM LE-AR PL|CEA S| FIE V|ZU}I

A existat cândva o imagine romantic\ despre

irlandezi, ca fiind un popor în]elept [i sensibil,
s\rman, dar mândru, expresiv, elocvent, stoic în
fa]a suferin]elor, mo[tenitor al str\vechii spiri-
tualit\]i celtice [i, ca atare, p\zit de ispitele bo-
g\]iei sau faimei lume[ti.
Irlandezul viu, în carne [i oase, a [tiut din-
totdeauna c\ acesta este un ideal la `n\l]imea
c\ruia e imposibil s\ te ridici, de[i nici în zilele
noastre nu l-ar deranja s\ aib\ unele dintre ca-
racteristicile ce-i sunt atribuite. Irlandezului tipic
îi place s\ se considere de]in\tor al unui echili-
bru unic, înr\d\cinat în sol [i indiferent de avu-
]ie. Dar viseaz\ totu[i s\ ajung\ putred de bogat.
Atunci [ansa de a le ar\ta tuturor cât de pu]in îl
intereseaz\ banii ar fi [i mai mare.
Poemul Pescarul de W.B. Yeats exprim\ ima-
ginea sa ideal\ despre caracterul irlandez: per-
sonificat de un b\rbat „simplu [i în]elept“, care
„merge / spre un loc cenu[iu de pe o coast\ / în
haine cenu[ii de Connemara / în zori pentru a-[i
lansa nadele“. To]i irlandezii vor s\ fie pescarul
acela. Dar pe lâng\ lansarea nadelor în zori în

Ghidul xenofobu 25
lui. Irlandezii
Connemara, le-ar pl\cea s\ fie proprietarii unuia
dintre uria[ele traulere-uzine pesc\re[ti ce ope-
reaz\ în largul coastei de vest a Africii. Asta doar
a[a, `n caz c\ nu mu[c\ pe[tii `n Connemara.
Nu este u[or s\ tr\ie[ti conform imaginii de-
spre irlandezi, care poate s\ înglobeze [i un ele-
ment competitiv, a[a cum sugereaz\ expresia
„mai irlandez decât irlandezii în[i[i“. Aceasta a
fost utilizat\ prima dat\ cu referire la normanzi,
dar [i `n zilele noastre turi[tii care vin în Irlanda
îi dep\[esc uneori pe localnici în modul irlandez
de manifestare.
Este bine cunoscut fenomenul reprezentat de
imigran]ii germani sau olandezi care adopt\
modul de via]\ irlandez. Ei sunt atra[i de ideea
peisajelor virgine, a modului simplu de via]\ [i a
rezervorului ancestral de spiritualitate celtic\.
Dup\ ce se stabilesc în zone rurale îndep\rtate,
ei î[i cultiv\ propria hran\, utilizând numai me-
tode tradi]ionale, [i lupt\ cu ardoare împotriva a
orice ar putea afecta mediul. Î[i g\sesc de ase-
menea timp s\ înve]e irlandeza [i s\ cânte la
scripc\ într-un pub local, seara. Treptat, pot de-
veni chiar cozeuri spirituali [i pot „avea craic“ cu
o fluen]\ perfect\.

CNALLY
26 FRANK M
 În public, irlandezul nativ îi prive[te cu oare-
care simpatie pe ace[ti nou-veni]i, `ntrebân-
du-se dac\ respectivii nu cumva sufer\ de vreo
afec]iune mental\. În intimitate, este încercat de
sentimente de imperfec]iune. Îi place s\ cread\
c\ na[terea în Irlanda i-a conferit un atu decisiv
în arta de a fi irlandez. Realitatea este îns\ c\-i
greu s\ te ridici la în\l]imea standardelor.
O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format de
buzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii,
`ntr-o c\l\torie [armant\ [i ireveren]ioas\, plin\ de umor
[i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat!

Xenofobie: s.f. (<fr: xénophobie) frica ira]ional\ de str\ini,

probabil justificat\, întotdeauna de în]eles.

S TEPHANIE F AUL
GHIDUL XENOFOBULUI
americanii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„Obezitatea constituie unul dintre marile

paradoxuri ale americanilor: anorexicele din
lumea modei sunt idolatrizate la unison,
industria produselor pentru sl\bit genereaz\
miliarde de dolari anual, `ns\ `n lumea real\
domnul [i doamna America `[i toarn\ din
bel[ug maionez\ pe Big Mac [i `nfulec\ por]ii
uria[e de cartofi pr\ji]i. Desigur, discriminarea
este interzis\ cu des\vâr[ire, mai pu]in când
vine vorba de gra[i.“

www.xeno.ro
A NTONY M IALL , D AVID M ILSTED
GHIDUL XENOFOBULUI
englezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„La englezi, creierul este un accesoriu op]io-

nal, dar sim]ul umorului e obligatoriu.“

„Englezii î[i îndr\gesc copiii. Altfel spus, nu-i

iubesc cu patim\, a[a cum î[i iubesc câinii,
caii, iepurii, pisicile [i chiar dihorii ori nev\s-
tuicile. Necazul cu puii de om este c\ nu au
blan\ [i nici patru l\bu]e.“

N ICK Y APP , M ICHAEL S YRETT

GHIDUL XENOFOBULUI
francezii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„Combina]ia ideal\, din punctul de vedere

al unui francez, nu este mens sana in corpore
sano, ci mens sexy in corpore sexy.“

„Francezii cu bani se etaleaz\ cu mult mai

mult\ discre]ie decât bog\ta[ii italieni, ger-
mani sau americani. Poart\ costume negre,
conduc ma[ini negre, locuiesc în case negre,
beau vin negru [i se întâlnesc în cotloane
negre. Sumbru.“

www.xeno.ro
 S TEFAN Z EIDENITZ , B EN B ARKOW
GHIDUL XENOFOBULUI
germanii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„~n fiecare german se afl\ un strop din

Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi prin
codri, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntând
imposibilul pentru a exprima inexprimabilul.“

„Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu

totul, ci doar [tiu totul mai bine.“

A VIV B EN Z EEV
GHIDUL XENOFOBULUI
israelienii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„La fiecare doi israelieni exist\ minimum trei

opinii diferite.“

„Ei [tiu c\ nu au maniere elegante, c\

invidiaz\ pe oricine se bucur\ de mai mult
succes, c\ petrec ore la rând `ncercând s\
p\c\leasc\ sistemul, c\ petrec zile la rând
`ncercând s\ se p\c\leasc\ unul pe altul [i c\
se târguiesc cu absolut oricine pentru
absolut orice.“

www.xeno.ro