Islanda este o insulă mare situată în nordul Oceanului Atlantic, supranumită

și Țara Focului și a gheții, din cauza activității intense vulcanice, care a creat un
peisaj neobișnuit, alǎturi de ghețari aflându-se vulcani, gheizere și izvoare termale.

Este situată la circa 830 km de Scoția și 4.200 km de New York.

Riftul asociat cu Dorsala Medio-Atlantică, care marchează limita dintre plăcile
tectonice europeană și nord-americană, străbate Islanda dinspre sud-vest către nord-
est. Această caracteristică geografică este foarte vizibilă în Parcul
Național Tringvellir, unde promontoriul creează un extraordinar amfiteatru natural.

Aici s-a reunit primul Parlament al Islandei, Althing, acum o mie de ani.
Aproape jumătate din suprafața Islandei, care este de origine vulcanică recentă, este
constituită dintr-un deșert muntos de lavă (cu o altitudine maximă de 2119 m
deasupra nivelului mării), și din alte zone sălbatice. 11% din teritoriu este acoperit de
trei mari ghețari.
Ghetarii albastrii Islanda.

20% din teritoriu este folosit pentru pășunat și doar 1% este cultivat. Un
ambițios program de reîmpădurire este în curs. Se presupune că, înainte de
popularea insulei în anii 900, pădurea acoperea aproximativ 30-40% din suprafața
insulei.
Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile
înalte centrale sunt total nelocuite.
Teritoriul țării reprezintă un podiș de bazalt (alt. 640–760 m), din care se ridică
circa 100 de conuri vulcanice, dintre care multe sunt active, aproximativ 130 (Hekla,
Laki, Vatnajökull 2000 m (ghețarul cu cel mai mare volum de gheață din Europa, 900
m pătură groasă), Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m);
Vulcanul Helka

Vulcanul Laki
Vatnajökull

Câmpiile ocupă zonele restrânse de litoral.

Râuri: Blanda, Jökulsá, Skjálfandafljót, Þjórsá, Hvítá.

Lacuri glaciare: Þingvellir, Thoris.
Clima maritimă blândă.
Vegețatie de tundră, plantații de conifere.
Fauna: diverse specii de păsări, pești, balene.
Datorită influenței moderate a Golf Stream-ului, clima este caracterizată prin veri
umede și răcoroase și ierni relative blânde dar vântoase.
1. În Islanda cash-ul nu se bucură de prea mare popularitate

Nu, nu din cauză că sunt atât de hippie islandezii încât nu-și doresc nimic mai mult
decât să învețe să trăiască cu 2 euro pe zi, să-și crească în sufragerie propriile
legume și să poarte același pulover 5 ierni la rând. Așa că nu spera că, dacă ești
printre „drămuiții” care n-au putut să economisească 1 leu într-o viață, te vei simți aici
ca peștele în apă. Nici vorbă, nu mai visa! Cardurile, domnilor, asta-i ce se folosește
aici până și pentru taxa de a folosi o toaletă publică.

2. Rată de alfabetizare de 100% și scriitori… câtă frunză, câtă iarbă

Oricât de rău te-ai supăra pe un islandez și oricât de mult ai vrea să-i spui ceva să-l
doară, nu poți să-l faci „analfabet”. Ar fi un non-sens. Unde mai pui că mănâncă pe
pâine cărțile, iar acestea sunt cele mai obișnuite cadouri pe care și le fac de Crăciun.
Dar nu se mulțumesc numai să devoreze pasiv literatura – cifrele spun că 10% din
populația țării va publica cel puțin o carte pe parcursul vieții (dacă încă te mai
mândrești cu capodopera ascunsă în pod și numită „jurnal de liceu”), iar UNESCO
însuși a declarat Reykjavik, în 2011, drept Orașul Literaturii.

3. Limba-i una și e sfântă

Ei, da, cu islandeza nu-i ca și cu romengleza și nu poți tu să introduci cuvinte în

vorbire după cum te taie capul. Ca să înțelegi că astea nu-s vorbe de șagă, islandeza
de astăzi seamănă izbitor de mult cu cea pe care o vorbeau locuitorii în Evul Mediu
(încearcă să citești tu ceva de Grigore Ureche și vezi dacă poți să îl pătrunzi fără
două cafele la activ). Ideea-i că instituțiile oficiale se spetesc ca, în loc să împrumute
cuvinte din alte limbi, să creeze unele noi din materialul care există deja în dicționar.

4. … și numele oamenilor nu fac excepție

Nu înțelegi cum stă situația! Copiii sunt numiți în funcție de numele tatălui, la care se
adaugă sufixul „son” (fiu) sau „dottir” (fiica); așa încât, Tom, fiul lui Erik, se va numi
Tom Eriksson, situație în care până și numele „Tom” a fost ales dintr-o bază de date
de nume aprobate.

5. Aici nu există țânțari

Nu știm despre voi, dar noi ne-am simți destul de ofensați să știm că absența noastră
dintr-o destinație mai adaugă o cărămidă în favoarea balanței de a vizita destinația
respectivă. Probabil ofensați s-ar simți și țânțarii dacă ar ști, dar, ei bine, în viață mai
și plouă uneori.
Așa stă treaba, poți să călătorești aici în perioada de glorie a verii, să dormi sub cerul
liber sau să te așezi sub un bec pe timp de noapte și nu riști nicio înțepătură
nesuferită. Datorită climei într-o permanentă și rapidă schimbare, țânțarii par să nu
aibă destul timp să-și ducă la bun sfârșit ciclul de viață și se sfârșesc în condiții
neprielnice. Am fi destul de fățarnici să exprimăm vreo compasiune.

6. Islanda are unul dintre cele mai vechi sisteme democratice

Democrația s-a instalat aici în 930, iar foloasele pe care le trag în prezent reprezintă
o egalitate imbatabilă între femei și bărbați; dar pentru islandezi asta nu înseamnă
mare lucru, tocmai pentru că cele două sexe sunt exact la fel, așadar nu văd niciun
motiv pentru a se angaja în discuții nesfârșite și aprinse în această chestiune. Mai
mult, Islanda a fost prima democrație din lume care a avut o femeie președinte.

7. Islandezii au inventat o aplicație care să-i ajute să evite incestul

Stai! Înainte să permiți sprâncenelor să sară în sus a dezaprobare, ascultă explicația

și-o să găsești cazul de-a dreptul hilar. Întreaga populație a țării numără în total vreo
300.000 de suflete (imaginează-ți un cartier bucureștean), iar cea mai mare parte a
națiunii se trage dintr-un grup de vikingi care s-au așezat aici, la casa lor, nu mai
departe de secolul 19. Date fiind faptele, probabilitățile ca atunci când ieși la o
întâlnire romantică, de partea cealaltă a mesei să se afle o verișoară mai
îndepărtată… sunt foarte mari!

Creativi din fire, oamenii au creat o bază de date online care să includă toată
încrengăturile genealogice, transformând-o într-o aplicație. Așa încât, telefonul
începe să o ia razna și să emită semnale de avertizare atunci când se apropie de o
rudă apropiată. Genial!

8. Meniurile includ mâncăruri pe care le-ai putea găsi greu de digerat

Oricât de rece și impenetrabilă ți-ar fi inima, tot n-ar putea rămâne la locul ei
gândindu-te că mănânci pufin afumat. Vorbim de păsărelele acelea polare, adorabile,
cu pene albe pe piept și cioc care bate în nuanțe de oranj. Afumate! Și servite pe o
farfurie dichisită, dar ăștia ne sunt islandezii și consideră pufinii o specialitate. Poate
nu tocmai aceeași compasiune indignată ți-o vor trezi și rechinii trecuți printr-un
proces de fermentare vreme de 4 luni, serviți sub formă de cuburi și succedați de
câteva shot-uri de alcool Brennivin.

Acum nu știm exact ce sentimente va mișca în tine o altă bunătate din partea locului:
Svið. Și n-ai spune, dar în spatele acestui nume scurt și drăguț stă un cap fiert de
oaie din care, după un ospăț islandez în care mesenii s-au bătut pe limbă și pomeți
(considerate cele mai bune părți), nu mai rămâne decât creierul. Bon appetit!
9. Fast food-uri și băuturi carbogazoase

Ajuns pe pământul Islandei, niciun Mc Donald’s nu-ți va ieși în cale, ia-ți adio de la
hamburgerii între care se topește felia de brânză îmbibată în colorant sau de la
cartofii prăjiți impecabil cu gust de păcat. Ultimul astfel de fast-food s-a închis în 2009
și ai înclina, pe bună dreptate, să îți scoți pălăria în semn de respect. Totul până să
afli că nu-i populație pe-această planetă care să dea pe gât mai mulți litri de băuturi
carbogazoase.

10. De pe aproape orice bucată de cer islandez se pot vedea Luminile Nordice

Mereu am fost de acord cu ideea că soarta îți ia cu o mână și îți dă cu cealaltă. Poate
că nu pot ei, islandezii, să-și îndestuleze pe săturate privirea cu corpuri acoperite de
doar câteva petice de costum de baie, când le poftește inima. Dar pot să ridice
aceeași privire spre cerul nopții și să vadă… Aurora Boreală! Bineînțeles, fiecare cu
preferințele lui (unii preferă Aurora Boreală și alții, de departe, costumele de baie),
dar când te paște în fiecare noapte, vreme de 8 luni pe an, pericolul unuia dintre cele
mai frumoase spectacole ale naturii, noi încadrăm situația în categoria noroc divin.

Citește mai mult: Top 6 locuri pentru a admira Aurora Boreală

11. În Islanda, copacii sunt o specie aflată în pericol

Nu te întrista, țara abundă în frumuseți naturale și o să dai la tot pasul de vulcani,

munți, fiorduri, ghețari, lagune glaciare, dar la capitolul „pădure”… situația nu-i tocmai
ca pe roze. Pare-se că vikingii s-au pus serios pe defrișat și, în ciuda eforturilor
guvernului de a reîmpăduri țara, nu promite să se prindă mare lucru. Doar 2% din
suprafață este acoperită cu arbori și, ca s-o spunem drept, probabil ghețarii,
terenurile de lavă și vulcanii nu ajută prea mult. O vorbă din umorul folcloric local
spune că, dacă vreodată te pierzi într-o pădure din Islanda, nu trebuie decât să te
ridici în picioare.

12. Mamele își lasă liniștite cărucioarele cu tot cu bebeluși afară când intră, de

exemplu, într-un magazin

Nu trage vreo concluzie malițioasă aruncând cu eticheta „denaturat”. Nu, mamele

islandeze sunt la fel de iubitoare și grijulii ca oricare altele. Ceea ce-i diferit în Islanda
este o rată infimă de crimă și violență. Atât de nesemnificativă, încât domnii polițiști
nici nu se mai sinchisesc să-și ia pistoalele cu ei atunci când pleacă dimineața la
muncă în teren (rămânând astfel mai mult spațiu pentru gogoși). Comparativ cu
siguranța și pacea care domnesc aici, chiar și țări precum Danemarca, Norvegia sau
Suedia ar putea părea ticsite de infractori și făr’ de legi. O explicație pertinentă pentru
acest ideal societal este faptul că nu există aproape nicio diferență între clasele
sociale, toată lumea are la fel de mult, iar tensiunile economice lipsesc cu
desăvârșire. Un alt motiv plauzibil este absența (sau rata extrem de mică de consum)
a drogurilor puternice.