5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.

c om

I. Repere geografice generale

Pozitie geografica: Finlanda se mai numeste si “Tara celor o mie de lacuri” sau
Suomi si este un stat situat in Europa de Nord si se invecineaza la Est cu Rusia, la Nord cu
Norvegia, la Nord-Est cu Suedia. De asemenea, Finlanda este scaldata de Golful Botnic si
Marea Baltica. Finlanda poseda si o provincie autonoma: arhipelagul Aland, unde traieste o
populatie majoritar suedeza.
Populatia Finlandei este de: 5.029.000 locuitori iar densitatea de 16
locuitori/km2. Este alcatuita din : finlandezi 92,9%; suedezi 5,7%; rromi 012%;
laponi/saami 0,11% s.a. Populatia se concentreaza in treimea sudica a tarii, unde in arealul
Tampere-Helsinki-Turku depaseste 80 loc/mp. Este foarte rara in partea de N, Laponia

unde pe 30% din teritoriu locuieste doar 4% din populatie adica 2loc/kmp.
Suprafata Finlandei este de 304.623 km2 de uscat și 33.552 km2 de apă, în total
333.145 km2.
Finlanda a fost membra a Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS) in 1986,
iar in 1955 a aderat la Uniunea Europeana fiind membra si astazi.

1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 1/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

II. Incadrarea in tipologia statala

Cadrul natural
Altitudinile descresc spre S, cea mai mare parte a tarii avand un relief jos.
In partea central-sudica a Finlandei (Salpa Uselka si Suomenselka) se gasesc depozite de
tip glaciar: lanturi morenaice. In nord se intalneste un peisaj tipic in care apar campuri de
blocuri eratice-fragmente de roca foarte mari, roci mutanate, acstora adaugandu-li-se niste
martori de eroziune cu aspect piramidal care poarta denumirea de numatek formand peisaje
de tip tunturi.
Se înregistrează mişcări de înălţare evidente în sectorul sud-vestic al litoralului
finlandez (ţărm tipic cu numeroase insule de dimensiuni mici si mijlocii cunoscut sub

denumirea de tarm de tip Skaers).

În partea de est se găseşte Podisul Maanselka, ca o reflectare a Scutului Baltic. La
contactul dintre acest scut şi platforma Est-Europeană se află lacurile Ladoga si Onega
(doua depresiuni lacustre de dimensiuni mari care au fost puternic modelate de calota
glaciară).
În urma retragerii calotei Peninsula Scandinavă înregistrează mişcări de înălţare
evidente în sectorul sud-vestic al litoralului finlandez.
Clima
Este de tipul boreală umedă influenţată de vecinătatea Marii Baltice, de mulţimea
lacurilor, de masele de aer mai calde ale vânturilor de vest cu precipiţatii ce cad mai ales la
sfârşitul verii.
În Laponia Finlandeză asprimea climei este legată şi de situarea în zona Cercului
Polar de Nord. Aici soarele nu răsare iarna timp de 52 de zile, iar vara nu apune timp de 67
de zile. Verile sunt călduroase, primăvara şi toamna relativ temperate, ierni foarte reci şi ţin
din noiembrie până în martie.
Precipitaţiile anuale în S sunt de 700 mm pe an iar in N(Laponia) sunt de 400 mm
pe an.
Vegetatia
Pădurile ocupă 2/3 din S teritoriului şi sunt alcătuite mai ales din conifere(pin şi
molid). În Laponia dominantă este tundra (cu muşchi, licheni,etc).

2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 2/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

Artere hidrografice
Finlanda este supranumita si "Tara celor o mie de lacuri", de aici se deduce si faptul
ca aceasta este foarte bogata in lacuri, de fapt Finlanda are mult mai multe, 187.888 mai
exact, dupa ultimele numaratori. Acestea formeaza un adevarat labirint, cu numeroase
insule, golfuri, fiind legate de lacuri si canale care ofera nu doar imagini frumoase, dar si
ocazii pentru drumetii.
Cele mai mari lacuri sunt Saimaa, Inari, şi Păijănne. Arhipelagul Ahvenanmaa
(Insulele Lland) se află în sud-vestul Finlandei, înăuntrul M. Baltice şi conţine 6 500 de
insule. Principalele râuri ale Finlandei sunt Tornio, Muonio, Kemi şi Oulu. Dar numai Oulu
poate fi navigat de marile ambarcaţiuni.
Regim politic
Finlanda are un regim semi-prezidential cu tendinte de parlamentarism. Potrivit
regimului constitutional actual, activitatea legislativa este exercitata de Presedinte si
Edeskunta (Parlamentul finlandez), compus din 200 de membrii, alesi prin vot direct, pe un
mandat de patru ani, iar activitatea executiva se exercita de Presedinte si Guvern format în
urma alegerilor legislative.
Conform Constitutiei adoptate la 17.07.1919, amendate in 1987 si ulterior ratificate,
Finlanda este o republica prezidentiala.O noua Constitutie, adoptata la 04.06.1993, a intrat
in vigoare la 01.03.2000.
Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6 ani.
Finlanda este o republica constitutionala cu o forma de guvernare parlamentara si este
impartita in 12 Provincii, dintre care una este autonoma, respectiv, Insula Alaska.
Finlanda 0.959 (▲ 1)

III. Resursele
1) Resursele umane
Densitatea medie a populației in Finlanda este de 17 locuitori pe km². Acest lucru
face ca Finlanda să fie cea mai slab populată țară din Europa după Norvegia și Islanda.
Distribuția populației este foarte inegală: populația este concentrată pe câmpiile mici de
pe coasta de sud-vest. Aproximativ 64 % din populaț ie trăieș te în oraș e, 1 milion de

3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 3/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

persoane locuind în aria metropolitană a oraș ului Helsinki. Pe de altă parte, în Laponia
există doar 2 locuitori pe km².
Structura pe grupe de varsta

● 0-14 ani: 16.6% (459.950 bărbați, 441.220 femei)

● 15-64 ani: 66.4% (1.772.600 bărbați, 1.734.450 femei)

● peste 64 de ani: 17.0% (351.180 bărbați, 517.530 femei)

Structura socioculturala

Limba finlandeză 90.67%(oficială)

Limba suedeză 5.43 %(oficială)

Limba rusă 0.97%

Limba sami 0.03% (semi-oficială)
Limbile finlandeză și suedeză sunt recunoscute ca limbi oficiale. În plus, limba
suedeză este o limbă oficială a municipalității, în comunele cu populație semnificativă
vorbitoare de limbă suedeză. Sami are trei ramuri oficiale în anumite localități din
Laponia.

Grupuri etnice

Finlandezi: 93,4 %

Finlandezi vorbitori de limbă suedeză: 5,6 %

Ruși: 0,5 %

Estonieni: 0,3 %

Romi: 0,1 %

Sami: 0.1 %
Structura economica

Repartiţia populaţiei active: Primar: 7,8%

Secundar: 28,1%
Terţiar: 64,1%

4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 4/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

Structura teritoriala
Populatia urbana: 85% din totalul populatiei (2010)
Rata urbanizarii: 0,6% rata anuala de crestere (estimare pentru ciclul 2010-2015)

Rata mortalitatii infantile

Populatia totala: 3,43 decse/1000 copii nou-nascuti
Barbati: 3,73 decese/1000 copii nou-nascuti
Femei: 3,11 decese/1000 copii nou-nascuti
Locul in lume: 212

Speranta de viata la nastere

Populatia totala: 79 ani

Barbati: 75-79 ani
Femei: 82-89 ani
Locul in lume: 39

Rata natalitatii: 10,37 nasteri/1000 locuitori

Locul in lume: 185

Rata mortalitatii: 10,24 decese/1000 locuitori

Locul in lume: 49

Principalele oraşe
Helsinki are o populaţie de aproximativ 515 765 (estimare din 1 994)de locuitori.
Asemenea statutului guvernamental sunt intelectualitatea, fabricile şi centrele de comerţ ale
Finlandei. Următoarele mari oraşe sunt: Espoo (186 507 loc.), Tamere (179 251 loc.) şi
Turku, cea dintâi capitală din Finlanda(162 370 loc.).

IV. Agricultura si silvicultura

5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 5/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

Cu aproximativ 60% suprafaţă ocupată cu păduri şi cu circa 32% alte terenuri,

Finlandei nu-i rămân decât 8% pentru culturi ceea ce însemnă o suprafaţă destul de mică.
În aceste condiţii creşterea animalelor devine un sector de bază.
Cele mai optime condiţii se întâlnesc în partea sudică a ţării, în câmpiile litorale. Aici se
cultivă: grâu, ovăz, rapiţă, sfeclă de zahăr, cartof.
Dintre acestea mai ales cartoful dar şi orzul, secara pot fi întâlnite până în
regiunea Cercului Polar având în vedere adaptarea la condiţii din ce în ce
mai precare.
Întrucât creşterea animalelor deţine cea mai mare pondere în agricultură se dă o
deosebită atenţie pe de-o parte păşunilor şi fâneţelor, într-o proporţie extrem de mică (0,3 –
0,4%) iar pe de altă parte culturii plantelor furajere.
În afara bovinelor se cresc porci, păsări, reni (în Laponia). Se bucură de atenţie
valorificarea pădurilor, mai ales a celor răşinoase.

V. Industria
Industria energetică , industrie de bază pentru toate celelalte ramuri ale economiei,
furnizează curent electric obţinut pe seama combustibililor importaţi (mai ales cărbune şi
petrol) sau a energiei obţinută în centrale hidroelectrice sau atomoelectrice. Centrala
Olkiluoto, situată la sud de Pori, furnizează circa 1/3 din energia electrică.
Industria siderurgică vizează prelucrarea minereurilor feroase exploatate în ţară
îndeosebi în jumătatea nordică (Kolari = reg. Lappi), la sud de Kermijarvi în valea râului
Kermijoki (tot în regiunea Lappi); Otanmaki = regiunea Oulu. Aceasta se prelucrează la
Raahe, centru siderurgic situat la sud de oraşul Oulu la ţărmul Golfului Botnic. Al doilea
centru important al siderurgiei feroase, Hanko, se află în sudul extrem al ţării prelucrând şi
minereurile exploatate în apropiere. Siderurgia neferoasă (cupru, cel mai mare centru de

exploatare a minereurilor de cupru fiind Outokumpu), are la bază materia primă locală, iar
prelucrarea se face exclusiv în porturi sau în apropierea ţărmului (Kokkola, Pori,
Harjavalta).
Industria construcţiilor de maşini este prezentă mai ales în jumătatea sudică, sud-
vestică. Predomină mijloacele de transport, mai ales nave (ferry-boat-uri) pentru transportul
pasagerilor, material rulant, maşini şi utilaje pentru industria lemnului, textilă, alimentară.

6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 6/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

Foarte apreciate pe piaţa europeană sunt produsele industriei electronice, electrotehnice

(ex. Nokia). Printre centrele importante se numără: Helsinki, Turku, Tampere, Vaasa.
Industria lemnului, ramură tradiţională, realizează astăzi o mare varietate de
produse începând cu cheresteaua, mobila, apoi celuloza şi hârtia. Această ramură
industrială este prezentă în aproape toată ţara mai puţin Laponia dar mai ales în oraşele:
Kemi, Oulu, Varkaus (cherestea, mobilă, celuloză şi hârtie), Kajaani, Jamsa, Joensuu
Kuopio (cherestea şi mobilă), Mikkeli, Jvaskyla, Hamina, Lahti (celuloză şi hârtie).
Multe dintre centre sunt amplasate în apropierea căilor de transport (lacuri, canale, râuri).
Finlanda este unul din marii producători şi exportatori de celuloză şi hârtie, mobilă şi
cherestea.
Importante pentru economia ţării sunt produsele furnizate de industria chimică de
bază şi petrochimică prelucrând materie primă importată. Principalele complexe
industriale se întâlnesc la: Oulu (lacuri şi vopsele), Kokkola (îngrăşăminte azotoase), Pori
(la Harjavalta), dar mai ales la Turku, Parvoo. Ele produc îngrăşăminte, produse sintetice,
acizi.
Deşi materiile prime sunt aproape în totalitate importate, industria textilă
constituie, mai ales pentru oraşul Tampere, activitatea de bază. Produsele textile se obţin la
Vaasa lângă Pori, la Porvoo, Turku. Mai mult decât atât, Finlanda este şi un important

exportator de produse textile şi încălţăminte (creşterea bovinelor şi porcinelor furnizoare de

materie primă).

VI. Turismul
Helsinki: considerat capitala economică a Scandinaviei, datorită prezenţei a
numeroase firme internaţionale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, este un oraş
atrăgător şi pentru turişti, o îmbinare de cultură urbană, modernism şi tradiţie. Iniţial,

oraşul de pe coasta de sud a Finlandei a fost un mic oraş pescăresc, fiind modernizat în
1812, în timpul stăpânirii ruseşti. Carl Engel - un arhitect german - a fost chemat la
Helsinki, cerându-i-se să realizeze un nou plan al orasului. A fost o iniţiativă inspirată,
multe dintre cele mai importante clădiri ale oraşului fiind create de Engel. Printre ele se
numără şi Catedrala de Tuomionkirkko, un amestec de renaştere gotică şi biserica ortodoxă

7
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 7/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

rusă, chiar dacă astăzi este biserică luterană. În timpul celui de-al doilea război mondial
oraşul a fost bombardat în repetate rânduri de aviaţia sovietică.
Turku : a fost capitala Finlandei în trecut, dar după 1812 şi-a pierdut această
calitate. După un incendiu devastator care a avut loc în 1828 întregul oraş a trebuit
reconstruit până la frumuseţea de astăzi, dezvoltându-se rapid. Considerat încă de mulţi
finlandezi ca adevarata capitală a ţării, este şi locul unde a fost deschisă prima universitate
din istoria ţării. Mai mult, aici veţi găsi atât restaurante rafinate, cât şi cluburi sau localuri
de noapte. În afara acestora puteţi vizita numeroasele muzee, care povestesc istoria
strălucitoare şi în acelaşi timp tragică a oraşului. Castelul Turku şi Catedrala, datând din
secolul XIII, nu trebuie ratate sub nici un pretext. În Catedrală veţi găsi şi Muzeul de
Istorie, fascinant pentru ei care vor să descopere trecutul Finlandei.
Kokkola: este destinatia perfecta pentru cei care isi doresc sa descopere magia
istoriei finlandeze, fiind un mic orasel de stil vechi, situat pe coasta Golfului Bothnia. O
plimbare prin centrul orasului va va aduce cu cel putin un secol in trecut, impresie la care
contribuie si muzeele locale, cu piese deosebite.
Tankar, insula cu far aflata la mica distanta, va invita la o aventura de neuitat in
Golful Bothnia. Insula a servit ca baza pentru pescari si vanatorii de foci de-a lungul
timpului, si chiar si astazi se mai pastreaza cateva dintre locuintele acestora, devenite mici

piese de muzeu.
Vaasa: dupa ce aproape intregul oras, construit din lemn, a fost distrus intr-un
devastator incendiu in 1852, Vaasa a fost reconstruit la cativa km de locatia originala.
Proiectul a fost realizat de arhitectul Setterberg, care a propus in proiect special pentru
eventualitatea unui alt incendiu : strazi largi si lungi, cladirile impartite pe zone. Din
vechiul oras au mai ramas clopotnita si ruinele primariei, astazi obiectiv turistic. In 1918
Vaasa a fost capitala tarii pentru scurt timp. Situat in apropierea marii, ofera o priveliste
superba in partea portului, dar si nu mai putin de 11 muzee, precum si un urias parc de
distractii, Wasalandia, pentru cei care vor sa se relaxeze.
Mikkeli: este locul unde trebuie sa ajungeti daca doriti sa va bucurati pur si simplu
de fumusetea peisajelor finlandeze. Dar nici orasul nu este usor de trecut cu vederea, avand
cateva muzee impresionante si fiind un excelent punct de pornire pentru frumoase excursii
care va vor duce la lacurile din jur. Aici are loc unul dintre cele mai cunoscute festivaluri

8
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 8/9
5/14/2018 Re fe ra t Finla nda - slide pdf.c om

de muzica clasica din Finlanda si foarte des au loc in oras sau in imprejurimi concerte.Este
si un oras cu o istorie fascinanta, in timpul celui de al doilea razboi mondial fiind cartierul
general al armatei finlandeze, fiind si astazi plin de cladiri din aceasta perioada, dar si
cazarme sau tunuri, pastrate ca monumente. Aici trebuie sa vizitati Turnul de Observare
(Naisvuoren nakotorni) si Muzeul Militar (Paamajamuseo).

VII. Concluzie
Finlanda, ţara pădurilor şi a lacurilor, este renumită în special pentru frumuseţea
naturii sale. În nord, nopţile albe de vară, în care soarele nu apune niciodată, durează
aproape 10 săptămâni. Iarna, pe de altă parte, soarele nu urcă deasupra liniei orizontului

timp de aproape opt săptămâni.

Întrucât Finlanda a fost sub stăpânire suedeză timp de circa şapte secole (din sec. al
XII-lea până în 1809), aproximativ 6% din populaţie vorbeşte această limbă. Finlanda şi-a
câştigat independenţa după Revoluţia rusă din 1917, devenind republică. Parlamentul său
este unicameral şi numără 200 de membri aleşi o dată la patru ani.

Economia ţării este modernă şi competitivă, Finlanda fiind unul dintre liderii
mondiali în domeniul echipamentelor pentru telecomunicaţii. Exportă echipamente pentru
telecomunicaţii, utilaje, hârtie, celuloză şi lemn pentru construcţii, oţel, produse din sticlă
şi ceramică.

Frumuseţea peisajelor izolate, tipic nordice, ale Finlandei a inspirat mulţi artişti,
printre care compozitorul Jean Sibelius şi designer-ul Alvar Aalto. Numeroşi sportivi de
renume internaţional provin din această ţară - printre ei, piloţii de Formula 1 Mika
Häkkinen şi Kimi Räikkönen.

Arta culinară finlandeză reuneşte influenţe continentale, ruse şi suedeze.

Specialităţile tradiţionale includ peştele (în special somon şi icre de calcan) şi carnea de
ren. Nu trebuie uitate karjalanpiirakka (produse de patiserie din orez sau cartofi)
şi kalakukko (pâine umplută cu peşte şi carne de porc).

9
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re fe ra t-finla nda 9/9