Carstea Radu

Unitati majore de relief din Europa si

Romania
- Caracterizare -

Colegiul National Nichita Stanescu

Finlanda
Carstea Radu

I. Repere geografice generale

Pozitie geografica: Finlanda se mai numeste si Tara celor o mie de
lacuri sau Suomi si este un stat situat in Europa de Nord si se invecineaza la Est cu
Rusia, la Nord cu Norvegia, la Nord-Est cu Suedia. De asemenea, Finlanda este
scaldata de Golful Botnic si Marea Baltica. Finlanda poseda si o provincie autonoma:
arhipelagul Aland, unde traieste o populatie majoritar suedeza.

Populatia Finlandei este de: 5.029.000 locuitori iar densitatea de 16

locuitori/km2. Este alcatuita din : finlandezi 92,9%; suedezi 5,7%; rromi 012%;
laponi/saami 0,11% s.a. Populatia se concentreaza in treimea sudica a tarii, unde in
arealul Tampere-Helsinki-Turku depaseste 80 loc/mp. Este foarte rara in partea de N,
Laponia unde pe 30% din teritoriu locuieste doar 4% din populatie adica 2loc/kmp.

Suprafata Finlandei este de 304.623 km2 de uscat i 33.552 km2 de ap,

n total 333.145 km2.

Finlanda a fost membra a Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS) in

1986, iar in 1955 a aderat la Uniunea Europeana fiind membra si astazi.
Carstea Radu

II. Incadrarea in tipologia statala

Cadrul natural

Altitudinile descresc spre S, cea mai mare parte a tarii avand un relief jos.

In partea central-sudica a Finlandei (Salpa Uselka si Suomenselka) se gasesc

depozite de tip glaciar: lanturi morenaice. In nord se intalneste un peisaj tipic in
care apar campuri de blocuri eratice-fragmente de roca foarte mari, roci mutanate,
acstora adaugandu-li-se niste martori de eroziune cu aspect piramidal care poarta
denumirea de numatek formand peisaje de tip tunturi.

Se nregistreaz micri de nlare evidente n sectorul sud-vestic al

litoralului finlandez (rm tipic cu numeroase insule de dimensiuni mici si mijlocii
cunoscut sub denumirea de tarm de tip Skaers).

n partea de est se gsete Podisul Maanselka, ca o reflectare a Scutului

Baltic. La contactul dintre acest scut i platforma Est-European se afl lacurile
Carstea Radu

Ladoga si Onega (doua depresiuni lacustre de dimensiuni mari care au fost puternic
modelate de calota glaciar).

n urma retragerii calotei Peninsula Scandinav nregistreaz micri de

nlare evidente n sectorul sud-vestic al litoralului finlandez.

Clima

Este de tipul boreal umed influenat de vecintatea Marii Baltice, de

mulimea lacurilor, de masele de aer mai calde ale vnturilor de vest cu precipiatii
ce cad mai ales la sfritul verii.

n Laponia Finlandez asprimea climei este legat i de situarea n zona

Cercului Polar de Nord. Aici soarele nu rsare iarna timp de 52 de zile, iar vara nu
apune timp de 67 de zile. Verile sunt clduroase, primvara i toamna relativ
temperate, ierni foarte reci i in din noiembrie pn n martie.

Precipitaiile anuale n S sunt de 700 mm pe an iar in N(Laponia) sunt de 400

mm pe an.

Vegetatia

Pdurile ocup 2/3 din S teritoriului i sunt alctuite mai ales din conifere(pin
i molid). n Laponia dominant este tundra (cu muchi, licheni,etc).

Artere hidrografice

Finlanda este supranumita si "Tara celor o mie de lacuri", de aici se deduce si

faptul ca aceasta este foarte bogata in lacuri, de fapt Finlanda are mult mai multe,
187.888 mai exact, dupa ultimele numaratori. Acestea formeaza un adevarat
labirint, cu numeroase insule, golfuri, fiind legate de lacuri si canale care ofera nu
doar imagini frumoase, dar si ocazii pentru drumetii.

Cele mai mari lacuri sunt Saimaa, Inari, i Pijnne. Arhipelagul Ahvenanmaa
(Insulele Lland) se afl n sud-vestul Finlandei, nuntrul M. Baltice i conine 6 500
de insule. Principalele ruri ale Finlandei sunt Tornio, Muonio, Kemi i Oulu. Dar
numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcaiuni.

Regim politic
Carstea Radu

Finlanda are un regim semi-prezidential cu tendinte de parlamentarism.

Potrivit regimului constitutional actual, activitatea legislativa este exercitata de
Presedinte si Edeskunta (Parlamentul finlandez), compus din 200 de membrii, alesi
prin vot direct, pe un mandat de patru ani, iar activitatea executiva se exercita de
Presedinte si Guvern format n urma alegerilor legislative.

Conform Constitutiei adoptate la 17.07.1919, amendate in 1987 si ulterior ratificate,

Finlanda este o republica prezidentiala.O noua Constitutie, adoptata la 04.06.1993,
a intrat in vigoare la 01.03.2000.

Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6
ani.
Finlanda este o republica constitutionala cu o forma de guvernare parlamentara si
este impartita in 12 Provincii, dintre care una este autonoma, respectiv, Insula
Alaska.

Finlanda 0.959 ( 1)

III. Resursele
1) Resursele umane
Densitatea medie a populaiei in Finlanda este de 17 locuitori pe km. Acest
lucru face ca Finlanda s fie cea mai slab populat ar din Europa dup Norvegia i
Islanda. Distribuia populaiei este foarte inegal: populaia este concentrat pe
cmpiile mici de pe coasta de sud-vest. Aproximativ 64 % din populaie triete n
orae, 1 milion de persoane locuind n aria metropolitan a oraului Helsinki. Pe de
alt parte, n Laponia exist doar 2 locuitori pe km.

Structura pe grupe de varsta

0-14 ani: 16.6% (459.950 brbai, 441.220 femei)

15-64 ani: 66.4% (1.772.600 brbai, 1.734.450 femei)

peste 64 de ani: 17.0% (351.180 brbai, 517.530 femei)

Carstea Radu

Structura socioculturala

Limba finlandez 90.67%(oficial)

Limba suedez 5.43 %(oficial)

Limba rus 0.97%

Limba sami 0.03% (semi-oficial)

Limbile finlandez i suedez sunt recunoscute ca limbi oficiale. n plus, limba suedez
este o limb oficial a municipalitii, n comunele cu popula ie semnificativ vorbitoare de
limb suedez. Sami are trei ramuri oficiale n anumite localiti din Laponia.

Grupuri etnice

Finlandezi: 93,4 %

Finlandezi vorbitori de limb suedez: 5,6 %

Rui: 0,5 %

Estonieni: 0,3 %

Romi: 0,1 %

Sami: 0.1 %

Structura economica

Repartiia populaiei active: Primar: 7,8%

Secundar: 28,1%

Teriar: 64,1%

Structura teritoriala
Carstea Radu

Populatia urbana: 85% din totalul populatiei (2010)

Rata urbanizarii: 0,6% rata anuala de crestere (estimare pentru ciclul 2010-2015)

Rata mortalitatii infantile

Populatia totala: 3,43 decse/1000 copii nou-nascuti

Barbati: 3,73 decese/1000 copii nou-nascuti

Femei: 3,11 decese/1000 copii nou-nascuti

Locul in lume: 212

Speranta de viata la nastere

Populatia totala: 79 ani

Barbati: 75-79 ani

Femei: 82-89 ani

Locul in lume: 39

Rata natalitatii: 10,37 nasteri/1000 locuitori

Locul in lume: 185

Rata mortalitatii: 10,24 decese/1000 locuitori

Locul in lume: 49

Principalele orae

Helsinki are o populaie de aproximativ 515 765 (estimare din 1 994)de

locuitori. Asemenea statutului guvernamental sunt intelectualitatea, fabricile i
centrele de comer ale Finlandei. Urmtoarele mari orae sunt: Espoo (186 507 loc.),
Tamere (179 251 loc.) i Turku, cea dinti capital din Finlanda(162 370 loc.).
Carstea Radu

IV. Agricultura si silvicultura

Cu aproximativ 60% suprafa ocupat cu pduri i cu circa 32% alte
terenuri, Finlandei nu-i rmn dect 8% pentru culturi ceea ce nsemn o suprafa
destul de mic. n aceste condiii creterea animalelor devine un sector de baz.

Cele mai optime condiii se ntlnesc n partea sudic a rii, n cmpiile litorale. Aici
se cultiv: gru, ovz, rapi, sfecl de zahr, cartof.

Dintre acestea mai ales cartoful dar i orzul, secara pot fi ntlnite pn n

regiunea Cercului Polar avnd n vedere adaptarea la condiii din ce n ce

mai precare.

ntruct creterea animalelor deine cea mai mare pondere n agricultur se

d o deosebit atenie pe de-o parte punilor i fneelor, ntr-o proporie extrem
de mic (0,3 0,4%) iar pe de alt parte culturii plantelor furajere.

n afara bovinelor se cresc porci, psri, reni (n Laponia). Se bucur de atenie

valorificarea pdurilor, mai ales a celor rinoase.

V. Industria
Industria energetic, industrie de baz pentru toate celelalte ramuri ale
economiei, furnizeaz curent electric obinut pe seama combustibililor importai
(mai ales crbune i petrol) sau a energiei obinut n centrale hidroelectrice sau
atomoelectrice. Centrala Olkiluoto, situat la sud de Pori, furnizeaz circa 1/3 din
energia electric.

Industria siderurgic vizeaz prelucrarea minereurilor feroase exploatate

n ar ndeosebi n jumtatea nordic (Kolari = reg. Lappi), la sud de Kermijarvi n
valea rului Kermijoki (tot n regiunea Lappi); Otanmaki = regiunea Oulu. Aceasta se
prelucreaz la Raahe, centru siderurgic situat la sud de oraul Oulu la rmul
Golfului Botnic. Al doilea centru important al siderurgiei feroase, Hanko, se afl n
Carstea Radu

sudul extrem al rii prelucrnd i minereurile exploatate n apropiere. Siderurgia

neferoas (cupru, cel mai mare centru de exploatare a minereurilor de cupru fiind
Outokumpu), are la baz materia prim local, iar prelucrarea se face exclusiv n
porturi sau n apropierea rmului (Kokkola, Pori, Harjavalta).

Industria construciilor de maini este prezent mai ales n jumtatea

sudic, sud-vestic. Predomin mijloacele de transport, mai ales nave (ferry-boat-
uri) pentru transportul pasagerilor, material rulant, maini i utilaje pentru industria
lemnului, textil, alimentar. Foarte apreciate pe piaa european sunt produsele
industriei electronice, electrotehnice (ex. Nokia). Printre centrele importante se
numr: Helsinki, Turku, Tampere, Vaasa.

Industria lemnului, ramur tradiional, realizeaz astzi o mare varietate

de produse ncepnd cu cheresteaua, mobila, apoi celuloza i hrtia. Aceast
ramur industrial este prezent n aproape toat ara mai puin Laponia dar mai
ales n oraele: Kemi, Oulu, Varkaus (cherestea, mobil, celuloz i hrtie), Kajaani,
Jamsa, Joensuu Kuopio (cherestea i mobil), Mikkeli, Jvaskyla, Hamina, Lahti
(celuloz i hrtie).

Multe dintre centre sunt amplasate n apropierea cilor de transport (lacuri, canale,
ruri). Finlanda este unul din marii productori i exportatori de celuloz i hrtie,
mobil i cherestea.

Importante pentru economia rii sunt produsele furnizate de industria

chimic de baz i petrochimic prelucrnd materie prim importat.
Principalele complexe industriale se ntlnesc la: Oulu (lacuri i vopsele), Kokkola
(ngrminte azotoase), Pori (la Harjavalta), dar mai ales la Turku, Parvoo. Ele
produc ngrminte, produse sintetice, acizi.

Dei materiile prime sunt aproape n totalitate importate, industria textil

constituie, mai ales pentru oraul Tampere, activitatea de baz. Produsele textile se
obin la Vaasa lng Pori, la Porvoo, Turku. Mai mult dect att, Finlanda este i un
important exportator de produse textile i nclminte (creterea bovinelor i
porcinelor furnizoare de materie prim).
Carstea Radu

VI. Turismul
Helsinki: considerat capitala economic a Scandinaviei, datorit prezenei a
numeroase firme internaionale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, este un ora
atrgtor i pentru turiti, o mbinare de cultur urban, modernism i tradiie.
Iniial, oraul de pe coasta de sud a Finlandei a fost un mic ora pescresc, fiind
modernizat n 1812, n timpul stpnirii ruseti. Carl Engel - un arhitect german - a
fost chemat la Helsinki, cerndu-i-se s realizeze un nou plan al orasului. A fost o
iniiativ inspirat, multe dintre cele mai importante cldiri ale oraului fiind create
de Engel. Printre ele se numr i Catedrala de Tuomionkirkko, un amestec de
renatere gotic i biserica ortodox rus, chiar dac astzi este biseric luteran.
n timpul celui de-al doilea rzboi mondial oraul a fost bombardat n repetate
rnduri de aviaia sovietic.

Turku : a fost capitala Finlandei n trecut, dar dup 1812 i-a pierdut aceast
calitate. Dup un incendiu devastator care a avut loc n 1828 ntregul ora a trebuit
reconstruit pn la frumuseea de astzi, dezvoltndu-se rapid. Considerat nc de
muli finlandezi ca adevarata capital a rii, este i locul unde a fost deschis
prima universitate din istoria rii. Mai mult, aici vei gsi att restaurante rafinate,
ct i cluburi sau localuri de noapte. n afara acestora putei vizita numeroasele
muzee, care povestesc istoria strlucitoare i n acelai timp tragic a oraului.
Castelul Turku i Catedrala, datnd din secolul XIII, nu trebuie ratate sub nici un
pretext. n Catedral vei gsi i Muzeul de Istorie, fascinant pentru ei care vor s
descopere trecutul Finlandei.

Kokkola: este destinatia perfecta pentru cei care isi doresc sa descopere
magia istoriei finlandeze, fiind un mic orasel de stil vechi, situat pe coasta Golfului
Bothnia. O plimbare prin centrul orasului va va aduce cu cel putin un secol in trecut,
impresie la care contribuie si muzeele locale, cu piese deosebite.

Tankar, insula cu far aflata la mica distanta, va invita la o aventura de

neuitat in Golful Bothnia. Insula a servit ca baza pentru pescari si vanatorii de foci
de-a lungul timpului, si chiar si astazi se mai pastreaza cateva dintre locuintele
acestora, devenite mici piese de muzeu.
Carstea Radu

Vaasa: dupa ce aproape intregul oras, construit din lemn, a fost distrus intr-
un devastator incendiu in 1852, Vaasa a fost reconstruit la cativa km de locatia
originala. Proiectul a fost realizat de arhitectul Setterberg, care a propus in proiect
special pentru eventualitatea unui alt incendiu : strazi largi si lungi, cladirile
impartite pe zone. Din vechiul oras au mai ramas clopotnita si ruinele primariei,
astazi obiectiv turistic. In 1918 Vaasa a fost capitala tarii pentru scurt timp. Situat in
apropierea marii, ofera o priveliste superba in partea portului, dar si nu mai putin de
11 muzee, precum si un urias parc de distractii, Wasalandia, pentru cei care vor sa
se relaxeze.

Mikkeli: este locul unde trebuie sa ajungeti daca doriti sa va bucurati pur si
simplu de fumusetea peisajelor finlandeze. Dar nici orasul nu este usor de trecut cu
vederea, avand cateva muzee impresionante si fiind un excelent punct de pornire
pentru frumoase excursii care va vor duce la lacurile din jur. Aici are loc unul dintre
cele mai cunoscute festivaluri de muzica clasica din Finlanda si foarte des au loc in
oras sau in imprejurimi concerte.Este si un oras cu o istorie fascinanta, in timpul
celui de al doilea razboi mondial fiind cartierul general al armatei finlandeze, fiind si
astazi plin de cladiri din aceasta perioada, dar si cazarme sau tunuri, pastrate ca
monumente. Aici trebuie sa vizitati Turnul de Observare (Naisvuoren nakotorni) si
Muzeul Militar (Paamajamuseo).

VII. Concluzie

Finlanda, ara pdurilor i a lacurilor, este renumit n special pentru frumuseea naturii
sale. n nord, nopile albe de var, n care soarele nu apune niciodat, dureaz aproape 10
sptmni. Iarna, pe de alt parte, soarele nu urc deasupra liniei orizontului timp de aproape opt
sptmni.

ntruct Finlanda a fost sub stpnire suedez timp de circa apte secole (din sec. al XII-
lea pn n 1809), aproximativ 6% din populaie vorbete aceast limb. Finlanda i-a ctigat
independena dup Revoluia rus din 1917, devenind republic. Parlamentul su este unicameral
i numr 200 de membri alei o dat la patru ani.
Carstea Radu

Economia rii este modern i competitiv, Finlanda fiind unul dintre liderii mondiali n
domeniul echipamentelor pentru telecomunicaii. Export echipamente pentru telecomunicaii,
utilaje, hrtie, celuloz i lemn pentru construcii, oel, produse din sticl i ceramic.

Frumuseea peisajelor izolate, tipic nordice, ale Finlandei a inspirat muli artiti, printre
care compozitorul Jean Sibelius i designer-ul Alvar Aalto. Numeroi sportivi de renume
internaional provin din aceast ar - printre ei, piloii de Formula 1 Mika Hkkinen i Kimi
Rikknen.

Arta culinar finlandez reunete influene continentale, ruse i suedeze. Specialitile

tradiionale includ petele (n special somon i icre de calcan) i carnea de ren. Nu trebuie
uitate karjalanpiirakka (produse de patiserie din orez sau cartofi) i kalakukko (pine umplut cu
pete i carne de porc).