Nume: XXXXXXXXXXXX

Andrus Florin Cosmin

Cuprins
-

Introducere Date istorice

- Relieful
-

Hidrografia Clima Vegeta ia i fauna Popula ia si asezarile omenesti

Economia - Mineritul -Agricultura -Industria -Industria energiei electrice -Transporturile -Turismul

Andrus Florin Cosmin

INTRODUCERE

Polonia , oficial Republica Polonez , este o ar din nordul Europei centrale ntre 49 -54 50 latitudine nordic i 14 07 -24 08 longitudine estic , se nvecineaz cu Germania la vest, Cehia i Slovacia la sud, Ucraina i Belarus la est, i Lituania, Rusia i Marea Baltic la nord. Are de asemenea o frontier maritim cu Danemarca i Suedia. ntreaga suprafa a Poloniei este de 312.683 km, situndu-se pe locul al nou lea n Europa ca m rime. Teritoriul s u ocup aproximativ 3% din suprafa a continentului, ceea ce situaz Polonia pe locul 63 n lume. Polonia are o popula ie de 38,1 milioane de locuitori, concentra i principal n ora e i municipii mai mari, precum capitala istoric Cracovia, i cea actual Var ovia.

Andrus Florin Cosmin

Date istorice
Primul stat polonez a fost creat n anul 966. Teritoriul s u a fost similar cu limitele actuale ale rii. n anul 1025, Polonia a devenit regat i n 1569 a cimentat o asocia ie de lung durat cu Marele Ducat Lituanian prin unire formnd Republica Celor Dou Na iuni. Republica a fost desfiin at n 1795. Polonia i-a rec p tat independen a n 1918 dup Primul R zboi Mondial, dar i-a pierdut-o din nou n timpul celui de-Al Doilea R zboi Mondial, fiind ocupat de for ele Germaniei Naziste i Uniunii Sovietice, dup 1945 devenind un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. n anul 1989, domina ia comunist a fost r sturnat i Polonia a devenit ceea ce este neoficial denumit A treia Republic Polonez . Ast zi, este al aselea stat dup popula ie n Uniunea European . Este o republic compus din aisprezece voievodate. Polonia este membr a NATO, ONU, OECD i a Organiza iei Mondiale a Comer ului

Andrus Florin Cosmin

Relieful

De i Polonia pare a fi o cmpie nentrerupt , relieful este foarte complex. Eleva ia medie este de 175m, dar ajunge la 2499m n vrful muntelui Rysy din mun ii Tatra n sud iar n delta Vistulei ajunge la 2m sub nivelul m rii. Zona de nord ce ocup dou treimi din teritoriu este o regiune a cmpiilor i a dealurilor joase, mp r it n cmpia central polonez , n l imile Baltice i cmpia litoral . Cmpia central este traversat de la est la vest de o serie de v i largi, ml tinoase. La nordul cmpiei centrale se afl n l imile Baltice (Colinele Pomeraniei i Colinele Mazuriene ) cu dealuri i lacuri. Cmpia litoral este o f ie joas de 40-100km l ime, ce se ntinde pe toat lungimea m rii Baltice. Coasta de 491 km lugime este foarte neted cu excep ia Golfului Pomeraniei n vest i Golfului Gdansk n est. Cteva porturi naturale sunt localizate dea lungul M rii Baltice. In partea central Pod.Lublin i Pod.Malopolska. Teritoriul de-o treime din sudul Poloniei este format din relief nalt variat (dealuri, podi uri i mun i). O centur ngust de mun i ocup extremul sud i sudvest. Mun ii Carpa i localiza i la frontiera sudestic includ grupele Tatra i Beskizi. Polonia are 21 de mun i care dep esc 2.000 de metri n l ime, toate n Tatra nalt . Tatra polonez , care este alc tuit din Tatra nalt i Tatra Occidental , reprezint cel mai nalt grup de mun i din Polonia i din Carpa i. Mun ii Sude i, o alt grup important de mun i sunt localiza i la grani a de sudvest. n nordul lor exist o zon de dealuri joase numit cmpia Sileziei i podi urile poloneze joase.

Andrus Florin Cosmin

Andrus Florin Cosmin

Andrus Florin Cosmin

Andrus Florin Cosmin

Hidrografia
Cele mai lungi ruri ale Poloniei sunt: Vistula (1.047 km), Odra (854 km), Warta (808 km) i rul Bug (772 km). Vistula i Odra se vars n Marea Baltic , precum multe ruri din Pomerania (de exemplu Rega, Pars ta, S upia). Rurile yna i Angrapa sunt afluen i ai Pregoliei, Czarna Ha cza al Nemunasului. Att Pregolia ct i Nemunas se vars n Marea Baltic . Pe cnd majoritatea rurilor poloneze se vars direct sau indirect n Marea Baltic , la Beskizi i au izvorul c iva afluen i superiori ai Oravei, care se vars via Vh i Dun re n Marea Neagr , precum i cele ale Nistrului, care de asemenea este un afluent al M rii Negre. Cu aproape 10.000 de corpuri de ap acoperind mai mult de un hectar, Polonia este statul cu cele mai numeroase lacuri din lume. Din Europa, doar Finlanda are o mai mare densitate a lacurilor. Cele mai mari lacuri se afl n Mazuria i se ntind pe mai mult de 100 km lacurile ( niardwy 113,8 km i Mamry 104 km). Alte lacuri importante sunt ebsko i D bie. Departe de districtele lacurilor la nord, exist i multe iazuri n mun i, din care Morskie Oko este cel mai mare. Cel mai adnc lac este lacul Ha cza, care are 108,5 de metri adncime. Se afl n voievodatul Podlasia, n apropierea ora ului Suwa ki. Pe lng lacurile naturale, exist i 98 lacuri de acumulare. Cel mai vechi este lacul Mylof (lacul Zapora), creat n anul 1848. Cel mai important este lacul W oc awek, care are o suprafa de 70,4 km i capacitate de 408 hm (lacul Solina are o capacitate mai mare 472 hm, dar este mai mic suprafa sa este de 22 km). Coasta polonez a M rii Baltice are 528 de kilometri i se extinde de la winouj cie pe insulele Usedom (Uznam) i Wolin la vest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistulean . n cea mai mare
Andrus Florin Cosmin

parte, Polonia are o linie de coast neted , format prin mi carea continu a nisipului datorit vnturilor. Aceast eroziune a format stnci, dune i peninsule, nchiznd lagune vechi i crend lacuri, precum lacul ebsko n Parcul Na ional S owi ski. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel i Peninsula Vistulean . Pe coast exist i multe sta iuni

Andrus Florin Cosmin

Vistula

Odra

Andrus Florin Cosmin

Clima
Polonia are o clim moderat , cald tranzitiv cu temperaturile din sud atingnd valori mai nalte dect n nord. Aceasta este caracterizat prin ierni relativ reci i veri calde. Iarna este mai blnd pe coasta Balticii i mai geroas spre sud, temperaturile medii n ianuarie fiind de 1 C n nord i 5 C n sudest. Vara, n iulie, temperatura medie este de 16,5 C n zona litoralului i de 19 C n sud. Precipita iile sunt intense pe ntregul an, dar, n special n estul rii, iarna este mai secetoas dect vara. Acestea variaz n func ie de altitudine, de la mai pu in de 500 mm pe an n zona joas , pn la 1.270 mm n mun i.

Vegeta ia i fauna
P durile acoper aproape un sfert din Polonia i sunt n general p duri de pin i conifere. Cteva p duri din nordest con in specii vechi i rare precum mesteac nul pitic, ce nu se mai g se te n alt zon a Europei. Din cauza faptului c majoritatea p durilor din Polonia sunt de conifere, specii ce sunt foarte vulnerabile la ploi acide i alte forme de poluare a aerului, ele sunt in marea lor majoritate afectate. P durile de spruce din Mun ii Sude i au fost cele mai afectate de poluarea atmosferic . O alt mare parte din p durile Poloniei a fost distrus inten ionat pentru a se creea ferme, iar ritmul mp duririlor este foarte sc zut. Combina ia de factori face ca p durile poloneze s fie dintre cele mai vulnerabile din Europa. Fauna nu este foarte variat . De i cele mai multe specii tr iesc i n alte ri Polonia este gazd a unui num r de specii ce n alte locuri sunt absente sau rare.

Andrus Florin Cosmin

Andrus Florin Cosmin

Popula ia si asezarile omenesti

n ultimii ani, popula ia Poloniei, estimat la sfr itul anului 2001 la 38.635 mii locuitori, a cunoscut o cre tere foarte nceat . Aproximativ 62% dintre polonezi locuiesc n 884 ora e de dimensiuni mici medii, iar jum tate din popula ie locuie te n 42 de orase cu peste 100.000 locuitori. n Var ovia, capitala Poloniei locuiesc 1,6 milioane de persoane. n privin a densit ii popula iei, Polonia ocup locul 8 n Europa i locul 29 n lume, cu o densitate de 124 locuitori pe km2. Diaspora peste 10 milioane de polonezi tr iesc n afara Poloniei, cea mai mare parte dintrei ei n USA. Polonia are o rat a natalit ii de 9.8 0/00, o rat a mortalit ii de 9.5 0/00, spor natural de 0,3 0/00, insa din 2005 lucrurile s-au mai schimbat. Evolu ia demografic a Poloniei indic o cre tere a popula iei active, n anul 2001 fiind angajate 15,1 milioane de persoane. Pe de alt parte i num rul pensionarilor este n cre tere, atingnd 9,3 milioane persoane. Din punct de vedere etnic, este cea mai omogen popula ie din Europa, 98,7% fiind polonezi. Alte etnii: ucrainieni 0,6%, al ii 0,7%. Limba oficial pe teritoriul Poloniei este limba polon . Religia: catolic (95%), ortodox (1,5%), protestant (1%). Orase principale: Lodz, Cracovia, Poznan, Gdansk, Katowice, Lublin, Gdynia

Andrus Florin Cosmin

n Polonia sunt 891 de ora e, dintre care cele mai recente dou au primit titulatura de ora e la data de 1 ianuarie 2007. Cel mai mic ora este Wy mierzyce (powiat bia obrzeski, voievodatul Mazovia), care are o popula ie de 884 de locuitori. Cel mai mare Var ovia are o popula ie de 1.700.536 de locuitorii n cadrul frontierelor or ene ti. 17 ora e au o popula ie mai mare de 200.000 de locuitori:Var ovia, Cracovia , d ,Wroc aw ,Pozna , Gda sk ,Szczecin, Bydgoszcz ,Lublin ,Katowice, Bia ystok, Gdynia, Cz stochowa Radom ,Sosnowiec, Kielce ,Toru . Cele mai mari zone metropolitane ale Poloniei sunt:
y

y y y

Regiunea Industrial a Sileziei Superioare, centrat n Katowice aproximativ 3,5 milioane de locuitori Aglomera ia Var ovian aproximativ 3 milioane de locuitori Aglomera ia Cracovian aproximativ 1,3 milioane de locuitori Aglomera ia ora ului d aproximativ 1,3 milioane de locuitori Triora (Gda sk, Gdynia, Sopot i mprejurimi) 1,1 milioane de locuitori

Andrus Florin Cosmin

Andrus Florin Cosmin

Andrus Florin Cosmin

Andrus Florin Cosmin

Economia
Dup c derea comunismului, Polonia a urmat o politic de liberalizare a economiei i ast zi este unul dintre exemplele tranzi iei de succes de la o economie dirijat de stat la o economie de pia . Produs intern brut (PIB): 299,1 miliarde USD Produse importate: lactate, ingrasaminte chimice, minereuri de fier, ulei si produse petroliere, bumbac, masini si utilaje. Produse exportate: lignit, cocs, cupru, sulf, utilaje, vehicule, carne, produse chimice, lemn si produse din lemn. *Are resurse de subsol bogate i variate: c rbuni,bauxit ,cupru,plumb,zinc,fier,sare *Sunt dezvoltate ind.:siderurgic ,chimic ,constructoare de ma ini,textil ,alimentar *Mare produc tor european agricol:secar , locul II pe Glob,cartofi,locul III pe Glob,orz, sfecl de zah r,legume, *Ocup locul VII pe Glob la nr.de porcine i locul I n Europa la nr. de cai; *Dezvoltat turismul balnear,montan,cultural; MINERITUL Polonia se numara printre principalii producatori de carbune. Cu o productie anuala de 150 milioane tone de carbuni se situeaza pe locul 4, iar ca producator de lignit (700 milioane tone), pe locul 5 in lume. Se exploateaza de asemenea cupru si sulf in Silezia de Vest si Solec, precum si in Tarnobzreg. Saline se afla in Wielicka si Bochnia. De asemenea, in Polonia sunt rezerve mici, de titei, gaz metan, plumb si argint.

Andrus Florin Cosmin

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE 75% din productia de energie electrica se datoreaza marilor centrale termice care utilizeaza carbune si lignit. In cantitati mai reduse, se foloseste si pacura si gaz metan, si exista si o centrala atomica. In sudul Poloniei functioneaza peste 100 hidrocentrale. AGRICULTURA n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un num r mare de ferme private, avnd poten ial de a deveni cel mai important stat produc tor de alimente din ntreaga Uniune European . Suprafata tarii se imparte in 49 % teren arabil, 13 % pasune, 30% din populatie lucreaza in domeniul agriculturii. Cresterea animalelor se bazeaza pe cresterea bovinelor si a ovinelor in zonele de munte; precum si a porcinelor. Solul este putin favorabil agriculturii, cultivandu-se secara, cartofi si ovaz, utilizate ca aliment si ca plante furajere. In regiunile sudice, cu loess, se cultiva grau si orz. Fructele si legumele se cultiva in apropierea marilor orase. INDUSTRIA Datorita bogatiilor subsolului, Polonia este o tara industriala importanta. Ramurile sale de baza ale industriei sunt industria otelului si a utilajelor. Nici industria navala si electronica nu raman in urma. Centrele industriei de otel sunt: Szczecin, Varsovia, Katowice. Industria chimica prospera se sprijina pe sulful si carbunele din Tarnobrzeg. Industria de textile are deja traditii ca ramura de export. Turistii care viziteaza Carpatii contribuie la randul lor la dezvoltarea eonomiei nationale.

Andrus Florin Cosmin

Transporturile
Caile ferate se extind pe o lungime de 26.848 km (9.452 km electrificati). Drumurile publice formeaza o retea de 154.000 km lungime. Transportul de persoane si marfuri se desfasoara in primul rand pe acestea din urma, la care se adauga caile fluviale si canalele navigabile - in ceea ce priveste transportul produselor industriale. Cele mai importante magistrale feroviare n Polonia sunt:
y

E20: frontiera german Pozna G wny Warszawa Centralna frontieria bielorus E30: frontiera german Wroc aw G wny Katowice G wne Krakw G wny frontiera ucrainean E65: frontiera ceh Katowice G wne Warszawa Centralna Tczew Gdynia G wna

O parte a magistralei E65 ntre Katowice G wne i Warszawa Zachodnia este cunoscut ca Magistrala Feroviar Central (Centralna Magistrala Kolejowa) i este preg tit pentru trenuri de vitez mare.

Polonia are o infrastructur slab dezvoltat a drumurilor i autostr zilor dup standarde vest-europene. Exist doar cteva autostr zi i drumuri rapide (asem n toare cu autovas n Spania), i o re ea extensiv a drumurilor, din care majoritatea au doar cte un sens, care leag ora ele principale. Re eaua leg turilor aeriene n Polonia nu este dezvoltat i majoritatea zborurilor sunt f cute prin aeroportul Ok cie. Aproximativ 20 de aeroporturi, care acum sunt nefolosite, pot fi modernizate spre a deschide transportul aerian. Porturi: Gdansk,Gdynia,Gliwice,Kolobrzeg,Szczecin,Swinoujscie.

Andrus Florin Cosmin

Turismul
Turistic, Polonia este o imbinare de nou si vechi. Exista orase vechi, in care s-a pastrat aproape intacta cultura traditionala si in acelasi timp, orase noi, total reconstruite dupa al doilea razboi mondial. Amintirile trecutului, frumoase sau triste (castele medievale, lagarele de concentrare nazista) reflecta istoria bogata a acestei tari. Astazi Polonia este o tara moderna, dezvoltata economic puternic, si armonizata social: desi divizata in multe regiuni, polonezii vorbesc aceeasi limba , sunt catolici convinsi si mostenesc aceeasi istorie. Aceasta armonie atrage din ce in ce mai multi turisti sa viziteze frumoasa Polonie!

Andrus Florin Cosmin