Polonia

Realizatori:
Buca Larisa Elena
Cucu Andreea Roberta
Dumitrescu Diana Adriana

INFORMAII GENERALE
Capitala:

Varovia
Suprafaa: 312 679 km2
Populaia: 38 495 659 (2014)
Populaia ca procent din totalul
populaiei UE: 7,6 % (2014)
PIB: 413,134 miliarde EUR (2014)
Limba oficial n UE: polon
Sistem politic: republic parlamentar
Stat membru UE de la: 1 mai 2004
Locuri n Parlamentul European: 51
Moneda: zlot polonez (PLN)

Polonia se situeaz n centrul Europei.

Se nvecineaz la vest cu Germania,
la sud cu Republica Ceh i Slovacia,
la est cu Ucraina i Belarus i la nord
cu Lituania i enclava Kaliningrad,
aparinnd Rusiei. ara are ieire la
Marea Baltic, iar relieful n partea de
nord este caracterizat de cmpii uor
ondulate. La sud, munii Carpai
constituie o cumpn de ape i
delimiteaz natural frontiera cu
Slovacia.

Relieful Poloniei
Desi Polonia pare a fi o campie neintrerupta,
relieful este foarte complexa. Elevatia medie este
de 175m, dar ajunge la 2499m in varful muntelui
Rysy din muntii Tatra in sud iar in delta Vistulei
ajunge la 2m sub nivelul marii. Polonia este
impartita intr-un numar de regiuni paralele care
vin de la est la vest. Zona de nord ce ocupa doua
treimi din teritoriu este o regiune a campiilor si a
dealurilor joase, impartita in Campia Centrala
Poloneza, inaltimile Baltice si campia litorala.
Campia centrala este traversata de la est la vest
de o serie de vai largi, mlastinoase. La nordul
campiei centrale se afla inaltimile Baltice
(Colinele Pomeraniei si Colinele Mazuriene ) cu
dealuri si lacuri.

Campia litorala este o fasie joasa de 40100km latime, ce se intinde pe toata

lungimea marii Baltice. Coasta de 491 km
lugime este foarte neteda cu exceptia
Golfului Pomeraniei in vest si Golfului Gdansk
in est. Cateva porturi naturale sunt localizate
dea lungul Marii Baltice. Teritoriul de-o treime
din sudul Poloniei este format din relief inalt
variat (dealuri, podisuri si munti). O centura
ingusta de munti ocupa extremul sud si sudvest. Muntii Carpati localizati la frontiera sudestica includ grupele Tatra si Beskizi. Muntii
Sudeti, o alta grupa importanta de munti sunt
localizati la granita de sud-vest. In nordul lor
exista o zona de dealuri joase numita campia
Sileziei si podisurile poloneze joase.

Hidrografia Poloniei
Cele mai lungi ruri ale Poloniei sunt: Vistula
(1.047 km), Odra (854 km), Warta (808 km) i
rul Bug (772 km). Vistula i Odra se vars n
Marea Baltic, precum multe ruri din
Pomerania (de exemplu Rega, Parsta, Supia).
Rurile yna i Angrapa sunt aflueni ai
Pregoliei, Czarna Hacza al Nemunasului. Att
Pregolia ct i Nemunas se vars n Marea
Baltic.
Pe cnd majoritatea rurilor poloneze se vars
direct sau indirect n Marea Baltic, la Beskizi
i au izvorul civa aflueni superiori ai Oravei,
care se vars in Via Vh i Dunre ,n Marea
Neagr, precum i cele ale Nistrului, care de
asemenea este un afluent al Mrii Negre.

Cu aproape 10.000 de corpuri de ap acoperind mai

mult de un hectar, Polonia este statul cu cele mai
numeroase lacuri din lume. Din Europa, doar Finlanda
are o mai mare densitate a lacurilor. Cele mai mari
lacuri se afl n Mazuria i se ntind pe mai mult de 100
km lacurile (niardwy 113,8 km i Mamry 104
km). Alte lacuri importante sunt ebsko i Dbie.
Departe de districtele lacurilor la nord, exist i multe
iazuri n muni, din care Morskie Oko este cel mai mare.
Cel mai adnc lac este lacul Hacza, care are 108,5 de
metri adncime. Se afl n voievodatul Podlasia, n
apropierea oraului Suwaki.
Pe lng lacurile naturale, exist i 98 lacuri de
acumulare. Cel mai vechi este lacul Mylof (lacul
Zapora), creat n anul 1848. Cel mai important este
lacul Wocawek, care are o suprafa de 70,4 km i
capacitate de 408 hm (lacul Solina are o capacitate
mai mare 472 hm, dar este mai mic suprafa sa
este de 22 km).

Clima Poloniei
Clima Poloniei este una moderata,
calda tranzitiva cu temperaturile din
Sud atingand valori mai inalte decat
in Nord. Vara, temperatura medie
este de 17 grade Celsius pe coasta si
de 18,3 grade Celsius in Silezia
Superioara. Iarna, temperaturile
medii sunt intre 0 grade Celsius si
-7grade Celsius. Precipitatiile sunt
intense pe intreg anul, dar, in special,
in Estul tarii, cu ierni reci si veri

Vegetatia si fauna Poloniei

Pdurile acoper aproape un sfert din Polonia i sunt n
general pduri de pin i conifere. Cteva pduri din
nord-est conin specii vechi i rare precum mesteacnul
pitic, ce nu se mai gsete n alt zon a Europei. Din
cauza faptului c majoritatea pdurilor din Polonia sunt
de conifere, specii ce sunt foarte vulnerabile la ploi acide
i alte forme de poluare a aerului, ele sunt in marea lor
majoritate afectate. Pdurile de spruce din Munii Sudei
au fost cele mai afectate de poluarea atmosferic. O alt
mare parte din pdurile Poloniei a fost distrus
intenionat pentru a se crea ferme, iar ritmul
mpduririlor este foarte sczut. Combinaia de factori
face ca pdurile poloneze s fie dintre cele mai
vulnerabile din Europa. Fauna nu este foarte variat.
Dei cele mai multe specii triesc i n alte ri Polonia
este gazd a unui numr de specii ce n alte locuri sunt
absente sau rare.

Economie
Dup cderea comunismului, Polonia a urmat o politic
de liberalizare a economiei i astzi este unul dintre
exemplele tranziiei de succes de la o economie dirijat de
stat la o economie de pia.
Privatizarea companiilor mici i mijlocii care au fost
controlate de guvern i dreptul liber de nfiinare de firme
noi au permis dezvoltarea agresiv a sectorului privat. Ca o
consecin, au aprut i organizaii de aprare a drepturilor
consumatorilor. Restructurarea i privatizarea sectoarelor
sensibile precum industria minier, metalurgic, cile
ferate i energia au fost demarate ncepnd din 1990. ntre
anii 2007 i 2010, Guvernul Poloniei plnuiete s listeze
douzeci de companii publice pe bursa polonez, inclusiv
companii din industria minier. Pn n prezent (2007), cele
mai mari privatizri au fost vnzarea companiei naionale
de telecomunicaii, Telekomunikacja Polska, ctre operatorul
France Tlcom n anul 2000 i vnzarea a unui procent de
30% din aciunile celei mai mari bnci a Poloniei, PKO Bank
Polski, pe Bursa din Varovia n anul 2004.

n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un numr mare de

ferme private, avnd potenial de a deveni cel mai important stat
productor de alimente din ntreaga Uniune European.
Exist ns o serie de probleme, legate n special de lipsa
investiiilor n anumite sectoare economice. Reformele structurale
din domeniul asistenei medicale, a educaiei, din sistemul de
pensii, precum i din administraia de stat au sfrit prin a
provoca o mare presiune fiscal asupra contribuitorilor polonezi.
Creterea PIB-ului a fost puternic i stabil ntre anii 1993 i
2000, cu o perioad scurt de ncetinire a ritmului n intervalul
2001-2002. Perspectiva integrrii mai apropiate n Uniunea
European a determinat o dezvoltare economic susinut, cu o
cretere anual de 3,7% n 2003, fa de numai 1,4% n 2002. n
anul 2004, creterea PIB-ului a fost de 5,4%, n 2005 3,3%, n
2006 6,1%. Pentru anul 2007, guvernul a prognozat o cretere
economic de 6,5-7%.
Dei economia polonez se afl astzi ntr-un proces de
dezvoltare rapid, exist nc multe provocri. Cea mai
important sarcin economic n viitor este pregtirea economiei
pentru a permite Polonia s ndeplineasc criteriile necesare
pentru adoptarea euro ca moned naional.

Resursele Poloniei
Resursele subsolului sunt bogate,
permitand exploatarea de fier, zinc,
cupru si sare bruta. Salina Wieliczka,
construita in secolul al XIII-lea, cuprinde
un adevarat oras subteran, avand
inclusiv un sanatoriu, spatii culturale,
capele si o cafenea. Tot orasul, de la
scari pana la candelabre, este construit
din sare. Resurse de subsol: carbune
care se extrage din Bazinul Sileziei
Superioare, sare,sulf, gaze naturale,
argint, chihlimbar, pamant arabil.

Industria Poloniei
Datorita bogatiilor subsolului, Polonia
este o tara industriala importanta.
Ramurile sale de baza ale industriei
sunt industria otelului si a utilajelor.
Nici industria navala si electronica nu
raman in urma. Printre centrele
industriei de otel se numara si
Varsovia, Cracovia. Industria chimica
prospera se sprijina pe sulful si
carbunele din Tarnobrzeg. Industria
de textile are deja traditii ca ramura

Populatia Poloniei
Populatia Poloniei este de 38.500.000 milioane de locuitori,
ocupand locul 34 pe Glob, iardensitatea medie a statului este
de 120 loc/km2 .
Rata natalitatii: 10,01 nasteri/1.000 de locuitori
Rata mortalitatii: 10,17 decese/1.000 de locuitori
Rata emigratiei: -0,47 emigranti/1.000 de locuitori
Gradul de urbanizare este de: 61% din totalul populatiei
(2010)

Rata mortalitatii infantile:

populatia

totala: 6.54 morti / 1.000 nou nascuti

locul in lume: 171
Barbati :7,5 morti / 1.000 nou nascuti
femei: 5.79 morti / 1.000 nou nascuti (estimare 2011)

Speranta de viata la nastere:

populatia

totala: 76,05 ani

locul in lume: 77
barbate: 72,1 ani
femei: 80,25 ani (estimare 2011

Turismul
Bazandu-se pe formele de relief relativ variate, poporul
polonez a stiut cum sa le valorifice pentru a face posibila o
dezvoltare infloritoare a turismului. Atat relieful, cat si clima
genereaz resurse turistice naturale si antropice. Statiunile
litorale, ce imbina resursele naturale, reprezentate de mare,
cu resursele antropice, reprezentate de constructii bine
intretinute, isi asteapta vizitatorii cu numeroase atractii
turistice. Un exemplu in acest sens, este statiunea Sopot, ce
ofera turistilor adevaratul turism litoral .Muntii Tatra pe de
alta parte, ofera nu numai cele mai bune, dar si cele mai
frecventate statiuni de schi din regiune. Cea mai cunoscuta
destinatie de aici este Zakapane, cunoscuta ca si capitala de
iarna a Poloniei.
Polonia beneficiaza de un numar mare de castele medievale,
o baza de sustinere a turismului, si implicit a economiei
poloneze, acestea atragand un numar impresionant de turisti
anual. Obiective turistice: Palatal Regal, Muzeul Rascoalei din
Varsovia, Piata Orasului Vechi, Cracovia, Pozna., Casa
familiei lui Chopin (Zelazowa Wola), Palatul Wilanow, Gradina
Zoologica precum si alte atractii turistice