Finlanda

Nu suntem suedezi, si nu ne dorim sa devenim rusi, asa ca lasati-ne sa fim finlandezi.

Aezare i limite geografice

Finlanda are ieire direct la Marea Baltic prin intermediul Golfului Botnic la vest i Golfului Finic la sud. Se nvecineaz cu Rusia la est, cu Suedia la vest i Norvegia la nord. Estonia se afl la sud, desprit de Finlanda de ctre Golful Finic. Insulele land, vorbitoare de suedez, situate n largul coastei sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonom a Finlandei, beneficiind de statutul de zon demilitarizat. Limba suedez este a doua limb oficial n Finlanda. Finlandeza este o limb aglutinant ce aparine familiei de limbi ugro-finice, grup care cuprinde estona, lapona i maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite n Europa, pentru c alturi de basc nu fac parte din limbile indo-europene.

Relieful

In ceea ce priveste relieful, se poate spune ca altitudinile descresc spre sud, cea mai mare parte tarii avand un relief jos. In partea central-sudica a FINLANDEI (Salpauselka si Suomenselka) se gasesc depozite de tip glaciar. In N se intalneste un peisaj tipic in care apar campuri de blocuri eratice - fragmente de roca foarte mari, roci mutonate, martori de eroziune cu aspect piramidal care poarta denumirea de tunturi. Inregistreaza miscari de inaltare evidente in sectorul S-V al litoralului finlandez (tarm tipic cu numeroase insule de dimensiuni mici si mijlocii cunoscut sub numele de tarm de tip Skjars). Salpauselka si Suomenselka sunt principalele iruri morenaice au alt. reduse, 82 m n NE i 244 m n SE; irurile morenaice din N Saariselka ajung la 710 m, aproape de lacul Inari; n SV i S rii n jurul Golfurilor Botnic i Finic exist cmpii joase, argiloase (ridicare postglaciar a fundului golfului); n S i SE rmul este stncos cu multe insule i peninsule. Finlanda d.p.d.v. geologic aparine Scutului Baltic

In partea de est se gaseste podisul Maanselka, ca o reflectare a Scutului Baltic. La contactul dintre acesta si platforma Est-Europeana se afla lacurile Ladoga si Onega (doua depresiuni lacustre de dimensiuni mari care au fost puternic modelate de calota glaciara). Tara este alcatuita din foarte multe podisuri cu altitudini medii de 120180m. Terenul este in general neted, tinuturile deluroase sunt mai proeminente in N, munii aflandu-se n N-V extrem. Peisajul finlandez este in prezent acoperit de putine coline, punctul sau cel mai inalt fiind Haltitunturi cu 1328m in N extrem al Laponiei. Substratul petrorafic prezinta caracteristicile reliefului glaciar modelat de ghetari. Una dintre ele mai mari influente asupra reliefului au avut-o ghetarii cuaternari care au modelat suprafata rii. Cand ghetarii s-au retras acum 10 000 de anii, au lasat in urma morene, drumlinuri, esker-uri etc. Miile de lacuri din partea sudica a tarii stau marturie prezentei ghetarilor aici n cuaternar.

Principalele iruri morenaice

din Finlanda

(morene terminale dispuse n iruri paralele)

TUNTURI nlimi izolate dezvoltate pe roci dure

Vrful Haltia/Haltitunturi (1324 m)

Peisaj din sudul Finlandei, PN. Repovesi

Clima

Este de tipul boreala umeda inflentata de vecintatea Marii Baltice, de multimea lacurilor, de masele de aer mai cald ale vanturilor de V cu precipitatii ce cad mai ales la sfarsitul verii. In Laponia finlandeza asprimea climei este legata si de situarea in zona Cercului Polar de N. Aici Soarele nu rasare iarna timp de 52 se zile, iar vara nu apune timp de 67 de zile. In Finlnda exista veri calduroase, primavara si toamna sunt relativ temperate, iernile sunt reci i in din noiembrie pana in martie. Precipitatiile anuale sunt in S de 700mm/an iar in N (Laponia) de 400mm/an. Temperatura medie in luna iulie in S este de 15.6 grade Celsius iar in februarie de aproximativ 8.9 grade Celsius.

Hidrografia

Chiar daca este numita tara celor 1000 de lacuri in fapt Finlanda are mai multe. lacurile formeaza un adevarat labirint cu numeroase insule si golfuri fiind legate ntre ele prin canale. Intre iunie si august, pe perioada calda se poate inota sau plimba cu barca iar pe timpul iernii lacurile inghetate sunt perfecte pentru patinaj. Finlanda insumeaza in total 187 888 de lacuri. Dintre acestea mai mari sunt Suur/Saimaa si Paijane in S si Inari in N in Laponia. Sunt legate intre ele printr-o retea densa de rauri, mai lungi fiind Kemijoki (552m), Tornionjoki si Oulu. Dar numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcaiuni.

Sistemul Saimaa

Vegetatia,fauna i solurile

Padurile ocupa 2/3 din S teritoriului si sunt alcatuite mai ales din conifere (pin si molid). In Laponia dominanta este tundra (cu muschi si licheni). Fauna este diversificata: reni, vulpi polare, pasari migratoare, foca de apa dulce i somonul de ap dulce le intalnim in Lacul Saimaa.

Solurile cenusii predomina tinuturile interioare. Treimea nordica a Finlandei este acoperita de mlatini i turbrii. Cele mai fertile soluri sunt in S n campiile de coasta - argila marina.

Populatia

Insumeaza 5 238 460 locuitori. Este alcatuita din: finlandezi 92,9%; suedezi 5,7%; rromi 0,12%; laponi 0,11%. Populatia se concentreaza in treimea sudica a tarii, unde in arealul Tampere-Helsinki-Turku depaseste 80 de loc/mp. Este foarte redus in partea de N n Laponia, unde pe 30% din teritoriu locuieste doar 4% din populatie adica 2 loc/kmp. Principalele orase sunt: Helsinki, Tampere, Turku, Lahti, Oulu, Pori, Kemi, Vaasa. Capitala Helsinki este situata intr-o peninsula din golful FINLANDEI, fondata in 1550 de suedezi si devine capitala marelui DUCAT FINLANDEZ in 1812 iar in 1918 capitala Republicii Finlandeze.

Helsinki

Helsinki: considerat capitala economica a Scandinaviei, datorita prezentei a numeroase firme internationale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, reprezint o imbinare ntre cultura urban, modernism si traditie. Initial, orasul de pe coasta de sud a Finlandei a fost un mic oras pescaresc, fiind modernizat in 1812, in timpul stapaniri rusesti.

Carl Engel - un arhitect german - a fost chemat la Helsinki, cerandu-i-se sa realizeze un nou plan al orasului. A fost o initiativa inspirata, multe dintre cele mai importante cladiri ale orasului fiind create de Engel. Printre ele se numara si Catedrala de Tuomionkirkko, un amestec de renastere gotica si biserica ortodoxa rusa, chiar daca astazi este biserica luterana. In timpul celui de al doilea razboi mondial orasul a fost bombardat in repetate randuri de aviatia sovietica.

Catedrala Tuomionkirkko

Portul Helsinki

Gara din Helsinki

Muzeul Naional

Catedrala Ortodox Uspenski Ortodoxismul a venit n Finlanda dinspre Rusia

Teatrul Naional

Katajanokka

Cartierul Katajanokka

Bulevardi

Toolonlahti

Monumentul Sibelius cel mai mare compozitor finlandez

Cldirea Enso Gutzeit folosete betonul la construcie iar materialele moderne sunt folosite pentru prima oar.

Arhitectul Alvar Alto a reuit s combine elementele finlandeze cu elementele moderniste i a revoluionat astfel arhitectura sec. XX. Alto a fost printre primii artiti finlandezi care a luptat pentru aplicarea principiilor moderne i accptarea modernismului ca tot. A practicat arhitectura organic proiectnd cldire care s se potriveasc mediului n care sunt construite, dar care s serveasc scopului construciei.

Finlandia Hall complexul pentru concerte i congrese

Opera Naional Finlandez (noua cldire intens criticat)

Insula Suomenlinna

Insula Suomenlinna

Turku

Turku: a fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate. Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit pana la frumusetea de astazi, dezvoltandu-se rapid. Considerat inca de multi finlandezi ca adevarata capitala a tarii, este si locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria tarii.

Castelul Turku si Catedrala, datand din secolul XIII;

O traditie finlandez spune c .... Turku este orasul de Craciun al Finlandei. In fiecare an, pret de cateva saptamani, Mos Craciun devine adevaratul stapan al orasului, avand loc numeroase petreceri, spectacole si manifestari specifice. Datorita locatiei se poate ajunge cu usurinta la malul marii, unde se afl micile sate, ce par neschimbate de sute de ani.

Castelul medieval - Turku

Muzeul de Art

Biserica Ortodox din Turku

Biserica Kakskerta

Muzeul meseriilor Luostarinmaki

Turku Samppalinna

Espoo

Espoo: este cel de-al doilea oras ca marime al tarii; Este impartit in cinci centre distincte; Cel mai cunoscut cartier este Tapiola, un adevarat ora-grdin, n care locuitorii, natura si arhitectura se mbin armonios.

Catedrala din Espoo

Sediu Nokia

Hamina ora cu geometrie riguroas i fortificaii militare

Morile de vnt din Uusikaupunki

Rovaniemi

Rovaniemi: febra aurului a atras la inceputul secolului XIX numerosi aventurieri in acest oras, ceea ce a dus la o crestere economica rapida, iar Rovaniemi a devenit in scurt timp capitala provinciei Lapland. Cldirile moderne sunt imprejmuite de o regiune naturala (salbaticie arctica). Este si un centru universitar; Orasul a fost complet distrus in al doilea razboi mondial, fiind reconstruit integral. Ranua - gradina zoologica sau Parcul lui Mos Craciun, unde il vor intalni chiar pe Mos Craciun. Ind uoar

Vaasa: dupa ce aproape intregul oras, construit din lemn, a fost distrus intr-un devastator incendiu in 1852, Vaasa a fost reconstruit la cativa km de locatia originala. Proiectul a fost realizat de arhitectul Setterberg, care a propus in proiect special pentru eventualitatea unui alt incendiu: strazi largi si lungi, cladirile impartite pe zone. Din vechiul oras au mai ramas clopotnita si ruinele primariei, astazi obiectiv turistic. In 1918 Vaasa a fost capitala tarii pentru scurt timp.

Vaasa

Wasaborg

Biserica Trinity (protestant)

BRAGEGRDEN viaa de ferm la

muzeul n aer liber

din Vaasa

Porvoo

Porvoo unul dintre cele mai vechi orase al tarii. In afara cladirilor moderne s-a pastrat un centru medieval (case din sec. XVII), foarte bine restaurat, cu strazi inguste si depozite colorate in rosu, care se intind de-a lungul raului. Si aici se gasesc muzee importante, cum este Johan Ludvig Runeberg dedicat poetului national al Finlandei.

RAUMA case de lemn traditionale (Coasta de Vest)

Mkki csua de var amestec de elemente boemiene, cehe i finlandeze

Verla Muzeul Mill

Vechea fabric de carton UNESCO, 2009

Catedrala din Mikkeli

Industria

Finlanda s-a impus prin industria lemnului, bogatie traditionala a tarii (printre primii producatori europeni). Treptat economia s-a indreptat spre ramuri industriale bazate pe exploatarea si valorificarea unor noi resurse, a celor de subsol (nichel, crom, cabalt, cupru, plumb, diamante), hidroenergie.

Astazi, Finlanda este o tara cu o economie echilibrata ce ofera numeroase produse competitive pe piata comerciala.

Industria energetica s-a dezvoltat pe seama combustibililor importati (mai ales carbune si petrol) sau a energiei obtinuta in centrele hidroelectrice sau atomoelectrice (Olkiluoto) centrala situata la sud de Pori, care furnizeaza circa 1/3 din energia electrica. Industria siderurgica - prelucrarea minereurilor feroase exploatate in tara indeosebi in jumatatea nordica( Kolari = reg. Lappi) la sud de Kermijarvi in valea raului Kermijoki tot in regiunea Lappi.; Otanmaki = regiunea Oulu. se prelucreaza la Raahe, centru siderurgic situat la sud de orasul Oulu la tarmul Golfului Botnic. al doilea centru important al siderurgiei feroase, Hanco, se afla in sudul extrem al tarii prelucrand si minereurile exploatate in apropiere. Siderurgia neferoasa ( cupru exploatat la Outokumpu, plumb, aluminiu) are la baza in principal materia prima locala iar prelucrarea se face exclusiv in porturi sau in apropierea tarmului (Kokkola, Pori, Harjavalta) folosindu-se produsele in ramurile industriale consumatoare din aceste centre.

ICM este prezenta mai ales in jumatatea sudica, sud-vestica predominand mijloacele de transport mai ales nave (ferry-boat-uri), pentru transportul pasagerilor, material rulant, masini si utilaje pentru industria lemnului, textila, alimentara. Foarte apreciate pe piata europeana si nu numai sunt produsele industriei electronice, electrotehnice (ex.Nokia). Printre centrele importante se numara: Helsinki, Turku, Tampere, Vaasa. Industria lemnului, ramura traditionala, realizeaza astazi o mare varietate de produse incepand cu cheresteaua, mobila apoi celuloza si hartia. Aceasta ramura industriala este prezenta in aproape toata tara mai putin n Laponia, in orasele: Kemi, Oulu, Varkaus (cherestea, mobila, celuloza si hartie), Kajaani, Jamsa (cherestea si mobila), Lahti, Mikkeli, Hamina (celuloza si hartie). Ind. chimic: Oulu (lacuri si vopsele), Kokkola (ingrasaminte azotoase), Pori, Turku, Porvoo. Ele produc ingrasaminte, produse sintetice, acizi.

Ind. textila - materiile prime sunt aproape in totalitate importate principalul centru este orasul Tampere Produse textile se obtin si la Vaasa langa Pori, la Porvoo, Turku.
principala regiune industriala a tarii se afla in sud intre Turku-HelsinkiKotka (regiunile Turku, Pori, Kymi, Hame) la care se adauga orasul Tampere dar si aliniamentul Lappeenranta-Kaukas-Joutseno-Kaukkopaa, asa numita regiune Saimaa-See cu predominarea industriei celulozei, hartiei in general poligrafica si chimica.

Agricultura

Cultivarea pmntului n Finlanda se face mai ales n regiunile de coast fertile; numai 9% din toat regiunea sunt cultivate. Aproape 80% din ferme au mai puin de 20 de hectare. Nu mai mult de 20% din fermieri angajeaz frecvent muncitori pltii. Se cultiv: orz, sfecl de zahr, ovz, cartofi i gru. Creterea de animale nregistreaz: bovine, porcine, reni, ovine.

Sauna

Sauna este o parte foarte important din viata finlandezilor, de aceea multe familii merg la saun de cteva ori pe sptmn. Un vechi proverb finlandez spune: intai iti construiesti sauna, apoi casa ... chiar si astazi nu exista ceva atat de tipic finlandez ca sauna. sauna este o institutie nationala.

Sauna tradiional

Din saun ... n copca de ghea sntoas tradiie de iarn

Insulele land

Garaje tradiionale ale ambarcaiunilor

Cabana de var Kesmkki sunt situate pe malurile rurilor, n pdure, ct mai departe de alte locuine. Finlandezii preuiesc intimitatea.

KARELIA

Karelienii au fost printre primele comuniti finlandeze; Comunitile rurale strvechi din Finlanda de Est sunt considerate centrul cultural naional, regiunea de mituri i legende imortalizate n poemul epic KALEVALA Karelienii locuitori ai zonelor de lacuri i pduri care se ntind de la grania ruso-finlandez din SE pn la Marea Alb. Au fost influenai de rui fr a se rusific. Au tiat pdurile i au obinut teren pentru agricultur, pentru uscarea grnelor le nclzeau cu aburi ... apoi a aprut sauna pentru relaxare... saun... este singurul cuvnt pe care limba finlandez l-a oferit lumii .. Religia ortodox - Karelia

Peisaj din Karelia somonul de ap dulce relicv glaciar

Muzeul Pielinen/Pielisen Museo are cldiri din diferite periade care atest colonizarea zonei, cea mai veche este din sec. XVIII

Tradiionala cas Bomba din Nurmes, aezare tipic Karelian

Cas tipic karelian

Biserica din Joensuu

Cas tradiional karelian

Satul Kalevala Situat la periferia oraului Kuhmo afieaz numeroase tradiii populare locale.

Este o demonstraie vie a vieii de zi ci zi a perioadelor strvechi (este prezentat cultura finlandez vizitatorilor moderni).

Populaia Saami - extindere

Saami 6500 loc. n Finlanda Din vntori i pescari au devenit sedentari, cresctori de reni, au arat pmntul i au cultivat ovz i cartof singurele plante de cultur ce s-au aclimatizat aici.