Sunteți pe pagina 1din 75

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

HARTA FINLANDEI

1
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL 1

STATUL FINLANDA

1.1 Descriere
Limbă oficială1 Finlandeza, Suedeza
Capitală Helsinki
Oraş principal Helsinki
Preşedinte Tarja Halonen
Prim-ministru Matti Vanhanen
Sistem politic Republică constituţională
Suprafaţă Locul 61
- Total 338.144 km²
- % apă 9,4%
Populaţie Locul 111
- Total 5.214.512
- Densitate 15,42/km²
Independenţă 6 decembrie 1917
PIB Locul 48
- Total $142,2 miliarde
- PIB/cap de loc. $27,400
Monedă Euro (EUR)
Fus orar UTC+2/+3
Imn naţional Maamme
Domeniu Internet .fi, .eu1
Prefix telefonic 358
Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Finlanda face parte

1 http://ro.wikipedia

2
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Finlanda este o ţară din Europa de Nord, membră a Uniunii Europene şi
a zonei Euro. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la nord-vest şi
Norvegia la nord.
Limbile oficiale sunt finlandeza şi suedeza (vezi suedeza în Finlanda).
Finlandeza este o limbă aglutinantă ce aparţine familiei de limbi ugro-finice,
grup care cuprinde şi estoniana, lapona sau maghiara. Aceste limbi se
deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru că alături de bască nu fac
parte din limbile indo-europene.

1.2 Istoria Finlandei

În Evul Mediu, regatul suedez a cucerit Finlanda şi s-a ocupat de creştinizarea


acesteia.
Asezarea geografica a Finlandei, intre Rusia – la est si Suedia – la vest,
a jucat un rol important in istoria2 tarii. In anii 1000, Suedia si Rusia au
declansat o batalie pentru Finlanda. Suedia a obtinut controlul in 1100 si 1200,
dar conflictul dintre Suedia si Rusia pentru posesiunea Finlandei a continuat
sute de ani. Astazi, limba suedeza este, alaturi de finlandeza, limba oficiala.
Rusia a detinul controlul asupra tarii intre 1809 si 1917, cand
Finlanda si-a declarat independenta si a devenit republica cu presedinte si
parlament. In timpul celui de-al Doilea razboi Mondial (1939 – 1945),
Finlanda a luptat de doua ori cu Uniunea Sovietica (formata sub conducerea
Rusiei in 1922 si dizolvata in 1991).
În 1809, Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul Rus.
În 1917, profitând de dezordinea cauzată de revoluţia bolşevică, Finlanda
şi-a declarat independenţa. Dezacordurile despre viitorul politic al
ţării au condus la un război civil între Roşii şi Albi. Albii au câştigat.
Independenţa Finlandei a fost recunoscută în 1918.

2 http://ro.Finlanda_istoria

3
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Războiul civil3 din Finlanda a fost un conflict între forţele "roşiilor" (punaiset)
(social-democraţii aliaţi cu comuniştii finlandezi) şi cele ale "albilor" (valkoiset)
aflate sub comanda Senatului conservator, care în toamna precedentă reuşise
formarea unui guvern de unitate naţională, care avea ca scop menţinerea
status quo-ului, (să menţină independenţa şi monarhia constituţională).
Finlandezii folosesc mai multe nume pentru acest conflict: vapaussota
(războiul pentru libertate), kansalaissota ori sisällissota (războiul civil),
luokkasota (războiul de clasă), punakapina (rebeliunea roşie), torpparikapina
(războiul meşteşugarilor), veljessota (războiul între fraţi), sau chiar şi
vallankumous (revoluţie). Deşi toate aceste nume reflectă într-un fel sau altul
realitatea istorică, sunt cu toate încărcate de semnificaţii propagandistice.
Războiul civil şi războiul în continuare sunt două dintre cele mai
controversate şi încărcate emoţional evenimete din istoria modernă a Finlandei.
Aceste două conflicte sunt văzute ca două puncte de cotitură a soartei
finlandeze, amândouă având o uriaşă influenţă asupra politicii interne şi celei
externe.
În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a emis un
ultimatum Finlandei şi a atacat-o în urma refuzului acesteia. Acesta va deveni
războiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la
Paris din 1947, dar şi-a păstrat independenţa, spre deosebire de alte state
baltice.
Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995.

3 http://ro.wikipedia_Partidul_Social_Democrat

4
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
1.3 Geografia Finlandei

Finlanda este ţara celor 1.000 de lacuri şi insule4: 187.888 de lacuri şi


179.584 de insule mai precis. Peisajul finlandez este mai întâi de toate acoperit
de puţine coline, punctul său cel mai înalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din
nordul extrem al Laponiei.
Faţadele maritime ale Finlandei se deschid la Marea Baltică, prin golful
Botnic la vest şi golful Finic la sud.

1.4 Economia Finlandei

Economia Finlandei5 se bazeaza in principal pe proprietatea privata. Totusi


guvernul detine monopolul asupra catorva companii, cum ar fi cele de cale
ferata si de servicii postale. In silvicultura si in alte cateva industrii, companii
detinute de stat se afla in concurenta cu cele private. Industria serviciilor
asigura 62% din produsul intern brut (PIB), care in 1998 a fost de 131.2 miliarde
$. Industria reprezinta 32% din PIB, iar agricultura, silvicultura si pescuitul, luate
impreuna constituie 6% din PIB. .

Cea mai abundenta resursa naturala a Finlandei o reprezinta padurile.


Acestea acopera aproape 2/3 din suprafata tarii – un procentaj mai mare decat
in orice alta tara europeana. Dar celelate resurse ale Finlandei sunt limitate.
Solul este sarac, perioada propice culturilor este foarte scurta.
Tara nu detine rezerve de petrol, gaze naturale sau carbuni.
Centralele hidroelectrice produc majoritatea energiei electrice necesara tarii.
Cea mai abundenta resursa minerala a Finlandei o reprezinta zincul.

4 http://ro.wikipedia.org/W/Geografia_Finlandei
5 http://ro.wikipedia.org/W/Economia_Finlandei

5
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Tara detine de asemenea si resurse importante de cobalt, cupru si fier.
Silvicultura joaca un rol important in economia tarii. Silvicultura si industria
lemnului asigura aproximativ 35% din exporturile Finlandei.
Guvernul finlandez detine o treime din padurile Finlandei, majoritatea din
nordul tarii. Restul sunt detinute de fermierii care in timpul verii se ocupa de
agricultura si taie copaci in restul anului. Exista o politica stricta de conservare a
padurilor. Finlanda produce mai mult de 37 milioane de metri cubi de lemn pe
an. Lemnul de pin reprezinta principala materie lemnoasa, cu aproape jumatate
din productie, urmata de molid si mesteacan.
Categoria principala a industriei serviciilor in Finlanda consta in servicii
comunitare, guvernamentale si personale. Acestea includ: educatia, sanatatea,
administratia publica si activitatile recreative. Guvernul controleaza mai multe
companii mari din Finlanada.
Finlanda are o economie bine industrializată, în mare parte de piaţă liberă,
cu un PIB per capital asemănător celor din Regatul Unit, Franţa, Italia sau
Germania. Finlanda este în prezent sediul social al Nokia, lider mondial în
telefonia mobilă.
De asemenea, are o economie bine dezvoltata si diversificata, dispunand
de resurse minerale ( intre primii producatori europeni de cobalt, vanadiu, crom
si nichel ) si de un bogat fond forestier ( locul 3 in Europa). Industria antreneaza
1/3 din populatia activa. Principalul domeniu este cel al expoatarii masei
lemnoase care asigura 40% din exporturi. Sunt prezente si celelalte ramuri
industriale (de la siderurgie, petrochimie la electronica, ceramica fina si
industrie alimentara).
Industriile cherestelei, producatoare de hartie si alte industrii bazate pe
lemn reprezinta principala ramura a industriei finlandeze. Finlanda este
cunoscuta ca principalul producator de placaj din lemn. Tara este cunoscuta ca
producator principal de hartie. .

6
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Industria metalurgica a Finlandei s-a dezvoltat foarte rapid din anii 1940.
Principalele produse din metal includ utilaje si echipamente pentru ferme,
motoare si generatoare electrice si utilaje pentru industria cherestelei si a
hartiei. Finlanda produce autobuze, nave maritime si alte echipamente pentru
transporturi. Industria constructoare navala este cunoscuta in special pentru
spargatoarele de gheata foarte puternice si robuste si pentru feriboturi.
Alte produse industriale includ produse chimice, metale, mancaruri
semipreparate, telefoane, telefoane mobile, textile si articole de imbracaminte.
Majoritatea fermelor finlandeze se afla in sud si in vest. Fermele sunt
mici, in medie 12 hectare. Produsele lactate si vanzarea de animale vii
reprezinta 70% din veniturile fermelor finlandeze. Fermele finlandeze produc
intregul necesar de lapte, oua si carne. Deasemenea produc aproape toate
granele necesare Finlandei. Orzul si ovazul sunt principalele culturi.
Finlanda depinde in mare masura de comertul exterior. Importa mari
cantitati de fructe, legume, materii prime industriale, produse finite care nu sunt
in Finlanda, petrol si produse din petrol.
Hartia si produsele din lemn constituie apoximativ 35% din exporturile tarii.
Alte exporturi majore includ produse in industria metalurgica, cum ar fi
utilaje si nave. Finlanda exporta deasemenea milioane de blanuri de animale
domestice in fiecare an. Principalii parteneri comerciali ai Finlandei sunt Marea
Britanie, Suedia si Germania. Finlanda a devenit membru al Comunitatii
Europene in 1995.
Reteua de comunicatii este bine dezvoltata cu precadere transporturile
fluviale. Comertul exterior se realizeaza 90% pe cale maritima.
Guvernul detine majoritatea cailor ferate ale Finlandei. Tara are o retea
foarte buna de sosele si autostrazi. Finlanda are o medie de o masina la trei
persoane. Compania aeriana finlandeza, Finair, este detinuta in mare parte de
guvern. Ofera zboruri internationale si interne. Ca rezultat al distantelor mari
intre comunitatile majore finlandeze si a lacurilor, Finlanda are una dintre cele
mai extinse si aglomerate retele aeriene. Cel mai aglomerat aeroport al tarii
7
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
este Helsinki. Un sistem de canale uneste unele lacuri cu porturile maritime.
Skoldvik, langa Helsinki, este cel mai aglomerat port.
Mass-media: In Finlanda se publica zilnic 65 ziare cotidiene. Publicatiile
cu tirajul cel mai mare sunt Helsingin Sanomat din Helsinki, Aamulehti din
Tampere si Turun Sanomat din Turku. Finlanda are o medie de un radio la 2
persoane si un televizor la 3 persoane.
Guvernul detine circa 90% din actiunile principalelor retele de radio si
televiziune. Liniile telefonice si de telegraf leaga toate zonele Finlandei.
Guvernul detine sistemul telegrafic si o parte din serviciile telefonice. Turismul
aduce in balanta de plati circa un miliard de dolari anual.
Cresterea economica sustinuta din anii 80 s-a realizat pe seama
imprumuturilor ce au adus datoria externa la peste1/3 din PIB. Dificultatiile
economice ale Rusiei, principalul partener comercial, si perspectiva
concurentei in domeniile nelegate de exploatarea lemnului odata cu intrarea in
CEE impune Finlandei o nou politica economica in anul 1990.
Peisajul Finlandei, cu paduri intinse si dese si mii de lacuri ofera o
fantastica experienta. In Rovaniemi, nordul Finlandei, il puteti vizita pe Mos
Craciun la el acasa. In Helsinki sunt numeroase cladiri istorice si faimoasele
cladiri proiectate de arhitectul Saarinen dintre care amintim Gara Centrala –
construita din granit, si Muzeul National.
Situata in nordul Europei, Finlanda este o tara neasemuita prin
frumusete. Mii de lacuri puncteaza peisajul Finlandei iar paduri dese acopera
aproape doua treimi din teritoriu. Coasta este intinsa si crestata, marcata de
roci de granit rosu sau gri. Aproape de coasta se intalnesc mii de insule.Vecinii
Finlandei sunt: Suedia la vest, nordul Norvegiei in nord si Rusia in est. Golful
Finlandei si Golful Bothnia, doua brate ale Marii Baltice, marginesc Finlanda la
sud si sud-vest. Cel mai nordic punct al tarii se gaseste in interiorul Cercului
Polar (o linie imaginara la 2.623 km de Polul Nord).
In aceasta regiune a Finlandei, numita "Taramul Soarelul de la Miezul
Noptii", soarele straluceste 24 de ore pe zi timp de cateva luni, in fiecare vara.
Helsinki, capitala tarii si cel mai mare oras, se afla in sud, in Golful Finlandei.
8
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Locuitorii
Majoritatea locuitorilor tarii locuiesc in sud, unde clima este mai blanda, chiar
daca intreaga tara este acoperita de zapada din decembrie pana in aprilie.

Finlandezii iubesc arta si activitatile in aer liber. Ei au un standard de


viata ridicat si primesc multe avantaje sociale din partea guvernului.
Majoritatea venitului Finlandei il aduce exploatarea forestiera, inclusiv industria
lemnului si a hartiei. .

Mai mult de 90% din locuitorii Finlandei sunt finlandezi iar restul sunt
suedezi. Majoritatea sunt inalti, cu parul blond si ochii albastri sau verzi. In
nordul Finlandei traiesc aproape 6000 de Sami. Stramosii acestori locuitori
scunzi si voinici traiau in Finlanda cu mult timp inainte de a sosi primii
finlandezi, mii de ani in urma. Finlanda are aproape 6000 de romi si mici grupuri
de evrei si turci. Dintr-o populatie de 5,3 milioane, majoritatea traiesc in sudul
tarii si doua treimi in orase. Helsinki, capitala si cel mai mare oras, are circa
500.000 de locuitori. Alte doua importante orase sunt Turku si Tampere cu mai
mult de 150.000 de locuitori fiecare.

9
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL II
ISTORICUL STRUCTURII DE STAT

2.1 Statul- forma superioara de organizare a societatii.

Aparitia statului a fost determinata de anumite cauze social-economice.


Aceleasi care au determinat aparitia dreptului.
Cuvantul „stat” provine de la latinescul status semnificand ideea de ceva
stabil. In sens modern notiunea de stat se foloseste mult mai tarziu incepand cu
secolul al XVI-lea. Fiind o categorie extrem de complexa, notiunea de stat este
folosita in mai multe sensuri.
In sensul cel mai larg al cuvantului statul este organizatorul principal al
activitatii unei comunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de
conduita, organizeaza aplicarea sau executarea acestor reguli si, in caz de
necesitate, rezolva litigiile care apar in societate.
In sensul restrans si concret, statul este ansamblul autoritatilor publice
care asigura guvernarea.
Conceptul statului1 este reperat sau exprimat din perspective diferite care
intrunesc elementele caracteristice cele mai generale ale tuturor statelor,
indiferent de perioada existentei lor.
M. BLUNTSCHLI sustine ca „statul este o personalitate organizata a natiunii
intr-o tara determinata ”.
SCHULZE considera ca „statul este unirea unui popor sub o putere superioara
spre a realiza toate scopurile comune ale vietii nationale”
C. DESESCU a diferit statul ca „o unitate alcatuita din reuniunea mai multor
oameni, pe un teritoriu determinat, in forma guvernantilor si a guvernatilor”.

1 www.statul.com_ drept – Statul ca forma de organizare a societatii

10
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
2.2 Caracteristicile statului
Statul este un sistem organizational, care realizeaza in mod suveran
conducerea unei societati (a unui popor stabilit pe un teritoriu determinat)
detinand in acest scop atat monopolul crearii cat si monopolul aplicarii dreptului.
Statul se caracterizeaza2 prin cateva elemente sau dimensiuni istorice si
politice, cumulate calitativ. La ele se atribuie:
• Teritoriul,
• Populatia (natiunea),
• Autoritatea (puterea) publica sau executiva,
• Suveranitatea.
Dimensiunile statului au o importanta majora. Ele conditioneaza atat
aparitia, cat si disparitia sau reinvierea statului.
Aceste atribute joaca un rol deosebit in structura unui stat, deoarece noi
nu vom putea vorbi despre un stat de drept de-a dreptul contemporan daca in
structura sa va lipsi unul din componentele expuse mai sus. Deci putem spune
ca o problema a statului de drept este realizarea in viata si buna existenta a
atributelor date. Realizarea acestor atribute este in mare masura o competenta
cat a organelor statului cat si a poporului in mana cui si se afla de-a drept
vorbind puterea de-asi alege soarta.
2.2.1 Teritoriul
Teritoriul3 este dimensiunea materiala a statului. Desi, la prima vedere,
teritoriul pare sa fie o notiune geografica, el reprezinta, de asemenea, un
concept politic si juridic. Toate acestea reies din functiile pe care acesta le are:
• Teritoriul este factorul care permite situarea statului in spatiu, localizand
in asa mod statul si delimitandul de altele.

2 Genoveva Vrabie, Sopfia Popescu, Teoria Generala Dreptului - Caracteristica statului,


Editura Stefan, Procopiu, Iasi 1995, pag 127
3 Genoveva Vrabie, Sopfia Popescu, Editura Stefan Procopiu, Teoria Generala Dreptului
– Teritoriul, Iasi 1995, pag 145

11
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
• Prin intermediul teritoriului statul stabileste legaturile cu cei ce-l locuiesc,
definindu-le calitatea de apartinenta la statul respectiv, calitatea de
supusenie sau de cetatenie.
• Teritoriul determina limitele extinderii puterii publice si contribuie la
structurarea autoritatilor publice in dependenta de organizarea teritoriului.
• Teritoriul este simboul si factorul de protectie a ideii nationale.
2.2.2 Populatia
Populatia constituie dimensiunea demografica4, psihologica si spirituala a
statului. Un stat fara populatie nu poate sa existe , e de neconceput. Statul este
o societate umana organizata, o societate stabilizata in interiorul frontierelor
permanente. Cei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si
sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de acesta ori calitatea de cetatean, de
membru al statului respectiv, ori calitatea de strain, ori cea de apatrid.
Dintre aceste trei categorii de persoane numai cetatenii se bucura de
deplinatatea drepturilor si poseda deplinatatea obligatiilor stabilite de stat.
2.2.3 Autoritatea (puterea) politica exclusiva sau suveranitatea.
Aceasta constituie cel mai caracteristic element specific al statului.
Puterea5 este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin:
• Posibilitatea de a coordona activitatea oamenilor conform unei vointe
supreme.
• De a comanda.
• De a da ordine si necesitate de a se supune acestei comenzi.
Prin urmare autoritatea presupune coordonarea, comanda si supunere.

4 Genoveva Vrabie, Sopfia Popescu, Editura Stefan Procopiu, Teoria Generala a


Dreptului - Caracteristica statului, Iasi 1995, pag 139
5 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Autoritatea
politica exclusiva , Editura ALL, Bucuresti 1993, pag 68
6 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Generala a Dreptului (note de curs)-Puterea
statului

12
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Puterea se infaptuieste sub mai multe forme. Ea poate fi nepolitica sau
politica, nestatala sau statala etc. Intr-o societate exista mai multe categorii de
putere:
• Puterea familiara.
• Puterea unui colectiv.
• Puterea unui grup social.
• Puterea unor partide.
• Puterea altor organizatii social-politice.
Puterea statala insa este cea mai autoritara putere. Ea se caracterizeaza
prin urmatoarele trasaturi:
• Este un atribut al statului care se identifica cu forta. Aceasta forta se
materializeaza in diverse institutii politico-juridice (autoritati publice,
armata, politie, etc.).
• Are un caracter politic.
• Are o sfera generala de aplicare.
• Detine monopolul constrangerii: numai ea are posibilitatea sa foloseasca
constrangerea si dispune de aparatul de constrangere.
• Puterea de stat este suverana.

2.2.4 Suveranitatea
Aceasta din urma trasatura – suveranitatea7 – este cea mai importanta.
Fiind principala institutie politica a societatii, statului ii revine un loc major in
societate. Locul si rolul statului sunt determinate, in primul rand de scopul lui.
Rolul statului nu ramane neschimbat. El evolueaza in dependenta de
valorile sociale specifice societatii. La toate etapele de dezvoltare istorica statul
este chemat sa apere oranduirea respectiva.

7 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Suveranitatea,


editura ALL, Bucuresti 1993, pag 73

13
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In perioada contemporana, mai ales dupa cel de-al doilea razboi
mondial, in tarile democratice se accentueaza considerabil latura economica si
sociala a activitatii statului. Locul „statului paznic”, „statului jandarm” tot mai
mult este preluat asa numitul stat al providentei, stat al bunastarii, stat
preocupat de asigurarea standardului de viata a populatiei, de inlaturarea
abuzurilor si a exceselor.
Astfel se considera ca scopul statului consta in apararea drepturilor
inalienabile ale omului de altfel in apararea interesului – general, fericirea
societatii a poporului sau.
Problema consta in aceea ca este nevoie ca scopul statului sa cuprinda
si preocuparile de a face legi bune si a respecta principiul noninterventiei in
treburile private. Statul de drept trebuie sa se plaseze de asupra gruparilor
existente in el spre a aplana conflictele dintre ele.
Toate aceste preocupari isi gasesc reflectele si in actele normative ale
statului. De exemplu Constitutia R.M. mentioneaza faptul ca „statul este obligat
sa ea masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i
asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui, cuprinzand hrana,
imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile necesare”.
Functiile statului8 sunt diferite ca fiind directiile fundamentale de
activitate a statului, in care se manifesta esenta sa. In dependenta de sfera de
activitate a statului functiile lor se pot grupa in functii interne si functii externe.
In continutul functiilor interne ale statului isi gasesc expresia politica
interna, activitatea lor pentru solutionarea ale vietii societatii si statului.
In cadrul functiilor interne un loc major revine functiei legislative, o functie
politico juridica, chemata sa fixeze normele si pentru actiunile autoritatilor
publice.

8 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de curs)-Functiile
statului

14
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

1.Functia executiva9
Functia executiva caracterizeaza toata activitatea concreta a statului in
urmarirea scopurilor sociale. Activitatea executiva se desfasoara in diferite
directii care corespund diverselor scopuri sociale.
2.Functia judecatoreasca10 are sarcina de a aplica dreptul in cazurile unor litigii
in societate.
3.Functia social-economica11.
O alta functie a statului este functia social-economica. Aceasta functie se
manifesta in mod diferit de la stat la stat.
Formele de interventie a statului in economie sunt urmatoarele:
• Reglementarea activitatii economice si administrarea proprietatii publice
ce-i apartine.
• Protejarea intereselor nationale in activitatea economica financiara si
valutara.
• Stimularea cercetarilor stiintifice.
• Explorarea rationala a pamantului si a celorlalte resurse naturale, in
concordanta cu interesele nationale.
• Refacerea si protectia mediului inconjurator, precum si mentinerea
echilibrului ecologic.
• Sporirea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru
cresterea calitatii vietii etc.
4 Functia cultural educativa12
Functia cultural educativa caracterizeaza atitudinea statului fata de
potentialul sau uman, intelectual si spiritual. Activitatea statului langa toate
celelalte scopuri, trebuie sa aiba ca finalitate educarea persoanei pentru ca ea
sa devina capabila de a avea un rol util in societate.

9,10,11,12 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de
curs)-Functiile statului, pag 78-90

15
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Functiile externe
Pe langa toate functiile interne mai exista si functii externe12 ale statului.
Functiile externe au in vedere in general activitatea statului in relatiile sale ca
alte state.
Avand in vedere statul contemporan democratic, putem vorbi de doua
directii ale functiilor externe.
In primul rand, dezvoltarea relatiilor cu alte state, deci, relatii bilaterale
ale statului, care le are, in primul rand, cu vecinii si apoi cu alte state. Aceste
relatii trebuie sa se bazeze pe egalitate, respect reciproc, respectarea
suveranitatii, independentei nationale, pe neamestec in problemele interne, pe
cooperare si colaborare, pe interesul reciproc si avantajos mutual. In aceste
conditii relatiile bilaterale se desfasoara in mod normal.
Celalalt aspect al functiei externe il reprezinta participarea statului la
organismele internationale, la organizatiile cu caracter international, pentru
rezolvarea problemelor proprii, nationale, dar si pentru rezolvarea problemelor
generale, globale ale omenirii. Asemenea probleme generale, globale sunt::
• Pacea;
• Dezarmarea;
• Securitatea popoarelor;
• Cooperarea internationala;
• Problemele ecologice mondiale;
Toate aceste probleme ale statului trebuie privite intr-o atmosfera de
imbinare, ce contribuie la realizarea scopului fundamental pe care il are statul,
de a promova drepturile si interesele, demnitatea cetatenilor in societate. Si tot
cuprinsul dat constituind un tot intreg pentru formare si mentinerea in buna
stare a unui stat de drept contemporan.

12 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de curs)-Functii
externe ale statului

16
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de
organizare, continutul puterii si structura interna a acestei puteri. Forma de
stat13 e caracterizata de trei elemente componente:
• forma de guvernamant;
• structura de stat;
• regimul politic;
Forma de guvernamant are o importanta majora pentru caracteristica
statului. Din punct de vedere al formei de guvernamant cele mai frecvent
intalnite sunt monarhia si republica.
Monarhia ca forma de guvernamant se caracterizeaza prin aceea ca seful
statului este monarhul, care de regula detinea puterea pe viata si o transmite
ereditar, sau este desemnat dupa proceduri speciale in dependenta de traditiile
respective.
Ca forma de guvernamant monarhia este cunascuta din cele mai vechi
timpuri. In evolutia sa monarhia cunoaste mai multe forme: monarhie absoluta,
monarhie limitata, monarhie parlamentara dualista, monarhie parlamentara
contemporana.
Republica este o astfel de forma de guvernamant in care puterea
superioara apartine unui organ ales pe un timp limitat. Persoanele care compun
organul electiv sunt responsabile juridic pentru activitatea lor.
Republica la randul sau poate fi parlamentara sau prezidentiala.
Cea parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca fie ca lipseste seful
statului, fie ca acesta este ales de catre parlament, raspunzand in fata lui.
Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului statului,
de catre cetateni, fie direct prin vot universal, egal, secret, si liber exprimat, fie
indirect prin intermediul colegiilor electorale de ex. SUA.

13 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Forma de


Guvernamant, editura ALL, Bucuresti 1993, pag. 127

17
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Fiind ales in asa mod seful statului se afla pe o pozitie egala cu


parlamentul. In cele mai multe cazuri la asa republici seful statului se afla in
fruntea executivului.
Structura de stat se caracterizeaza prin organizarea puterii in teritoriu.
Dupa structura de stat14 determinam :
• state simple sau unitare;
• state compuse sau federative;
Statul simplu unitar15 se caracterizeaza prin aceea ca el este unitar si nu
se afla intr-o uniune cu alte state si isi pastreaza suveranitatea si organizarea
proprie, participa ca un stat pe deplin suveran. Astfel de state au un singur
parlament , organ executiv si un singur rand de organe judecatoresti.
Statul compus sau unional16 este compus din mai multe sau doua entitati
statale. In literatura se mentioneaza ca statul federativ poate fi constituit din mai
multe state federale.
Statul federativ17 constituie o uniune statala in care exista doua randuri de
organe centrale de stat: organele federatiei, si organele subiectilor federatiei.
Exista mai multe constitutii, cea a statului federativ si cele a subiectilor
federatiei.
Doua cetatenii, cea federala si a cetatenilor subiectilor federatiei.
Impartirea statului se face nu numai in unitati administrativ teritoriale ci si in
parti politice, autonome, unitati, entitati statale.

14,15,16,17 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului – Statul
simplu unitar, Statul compus sau unional, Statul federativ, Editura ALL, Bucuresti 1993, pag
101-133

18
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

De-a lungul istoriei sunt cunoscute diferite asociatii si uniuni de state:


Uniunea personala reprezinta o uniune a doua sau mai multe state, care
pastrandu-si suveranitatea au un sef de stat comun.
Uniunea reala este o asociatie de state mult mai puternica decat cea
personala. In cadrul ei exista mai multe organe comune decat seful statului.
Confederatia18 constituie o asociatie de state independente formata din
considerente economice si politice atat de ordin intern cat si de ordin extern,
care nu da nastere unui stat nou, ca subiect de drept international. Statele
confederale urmaresc realizarea unor scopuri comune pentru solutionarea
carora isi aleg un organism comun, unde sunt reprezentate toate statele
membre.
Regimul politic include ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a
societatii.
Democratia reprezinta forma de guvernare si regim politic in care puterea
apartine poporului. De altfel democratia este definita si ca o guvernare a
poporului, prin popor si pentru popor.
Regimul autocratic se caracterizeaza prin existenta atat a conditiilor
juridice formale cat si a conditiilor reale pentru manifestarea vointei poporului.
Poporul nu are nici o posibilitate sa determine sau sa influenteze politica interna
si externa a statului.

17 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Confederatia-


Editura ALL, Bucuresti 1993

19
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
CAPITOLUL III
STRUCTURA DE STAT IN FINLANDA

3.1 Sistemul administrativ


Conform Constitutiei adoptate la 17.07.1919, amendate in 1989 si ulterior
ratificate, Finlanda este o republica prezidentiala. O noua Constitutie, adoptata
la 04.06.1993, a intrat in vigoare la 01.03.2000.
Puterea legislativa 19 este exercitata de un presedinte si de un parlament
unicameral, format din 200 de membrii, alesi prin vot direct, pentru un mandat
de 4 ani. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste un
Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim- ministru. Seful statului,
Presedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6 ani.

PARLAMENT PRESEDINTEL
E REPUBLICII

Consiliul De Stat

Agentiile Centrale

Administratiile
Regionale

Administratii
Districtuale

Administratii Locale

Administratii
Municipale aprox.460

Populatie (aprox. 5.000.000)


Fig.1. Structura generala a administratiei publice finlandeze

19 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica


europeana- Finlanda, Editura Economica, 2003 , pag 256

20
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Pornind de la faptul ca Finlanda este o republica constitutionala cu o
forma de guvernare parlamentara, prezentam in continuare principalele
caracteristici ale sistemului administrativ, divizat ca in toate tarile democratice
pe cele trei tipuri de autoritati.
Faptul ca Finlanda este impartita in 12 Provincii, dintre care una este
autonoma, respectiv, Insula Alaska, explica multe dintre trasaturile specifice
sistemului administrativ existent20.
Finlanda are o Constitutie scrisa care reuneste cateva principii
fundamentale referitoare la Regulamentul Constitutional si Regulamentul
Parlamentar.
Dupa cum se stie, Finlanda si-a castigat independenta in 1917 dupa ce
o perioada a functionat sub dominatia Rusiei si ca parte din Suedia.
Fara indoiala ca aceste schimbari importante in Finlanda au atras modificari in
timp a sistemului administrativ.
Prezentam in continuare doar cateva aspecte relevante despre modul de
exercitare a autoritatii in Finlanda de astazi.
3.2.1 Autoritatea juridica

Finlanda are un sistem juridic fundamentat pe legea civila. Prin urmare,


toate legile, ordonantele si regulamentele care compun acest sistem explica
prin continutul lor prevederile Constitutiei. De exemplu, autoritatea Presedintelui
de a emite ordonante este prevazuta de Constitutie.
Toate propunerile de modificare a continutului cadrului legislativ sunt
pregatite mai intai in comisiile sau grupurile de lucru formate din politicieni si/
sau experti.
Intre cele mai importante institutii din sistemul juridic21 finlandez sunt
Avocatul poporului si Cancelarul pe Probleme Juridice.
20 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie
publica europeana- Finlanda, Bucuresti, Editura Economica, 2003 , pag 225
21 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie
publica europeana- Finlanda, Bucuresti, Editura Economica, 2003 , pag 227

21
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Structura curtilor

Cele mai importante autoritati juridice in Finlanda sunt Curtea Suprema,


care intervine in problemele specifice sistemului administrativ. Subordonate
Curtii Supreme sunt Curtile Generale organizate la doua niveluri :curtile
districtuale si curtile de apel la care se adauga si alta curti organizate la nivel
local.
Exista doua tipuri de Curti districtuale22 la nivel local. In 27 din marile
orase exista Curtea Orasului in care deciziile sunt fundamentate in cadrul unor
sesiuni conduse de magistratul sef si alti doi judecatori. Cele mai multe dintre
Curti(147) sunt Curti locale in care deciziile sunt fundamentate de un judecator
de district si de un juriu format din 5-7 persoane care nu au o pregatire speciala
dar care sunt numite de Consiliul Municipal.
Exista, de asemenea, sase curti de apel, fiecare fiind condusa de un
Presedinte de Curte.
Curtea Suprema este formata dintr-un Presedinte si cativa consilieri
locali(juristi). Exista aproximativ 3500 de cazuri dezbatute anual de Curtea
Suprema cele mai multe dintre ele in plen, dar si in sesiuni speciale.
Curtea Suprema Administrativa colaboreaza la nivel local cu agentiile
administrative si curtile administrative de sector.
Curtile trebuie sa desfasoare activitate23 permanenta si sunt
independente fata de Guvern, aspect influentat si de faptul ca presedintii
Curtilor Supreme si ai Curtilor de Apel sunt numiti de Presedintele republicii, in
timp ce alte numiri sunt facute de reprezentanti din cadrul
sistemului juridic.

22 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica


europeana- Finlanda, Editura Economica,Bucuresti, 2003 , pag 227
23 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica
europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 228

22
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2.2 Autoritatea legislativa

Parlamentul finlandez24 este unicameral si reuneste, inca din anul 1906,


200 de membrii alesi prin vot pentru o perioada de patru ani. La randul lor, aleg
un Speaker si doi adjuncti ai acestuia.Parlamentul este divizat in comisii.
Proiectele sunt trimise Parlamentului de catre Guvern sau pot fi initiate
de catre parlamentari.
In Finlanda, spre deosebire de alte tari, activitatea Parlamentului este
controlata de Guvern si diferite institutii publice. La randul lor, parlamentarii pot
trimite sesizari scrise membrilor Consilului de Stat si solicita interpelari ale
acestora, insa, in astfel de cazuri, au nevoie de sustinerea a cel putin 20 de
parlamentari.
Parlamentul finlandez se constituie ca parte in acordurile internationale
care au implicatii legale si financiare, dar si in solutionarea celor mai importante
probleme care tin de politica externa si de aparare.
In cadrul Parlamentului finlandez functioneaza 13 comisii speciale
implicate direct in dezbateri pe probleme constitutionale, de legislatie, de
politica externa si financiar-bancare. Alaturi de acestea, pot fi constituite Comisii
Extraordinare pentru problemele in domrniul social, al educatiei si al apararii.
Fiecare comisie este, in mod normal, formata din 17 membrii, toti
parlamentari. Parlamentul formuleaza 45 de propuneri de membrii iar apoi
dintre acestia se aleg membrii comisiilor. In practica partidele colaboreaza si
impart locurile intre ele potrivit principiului reprezentarii proportionale.

24 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 227

23
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Una dintre cele mai importante este Comisia Financiara care are misiunea
de a elabora bugetul de stat. La aceasta se adauga Comisia Constitutionala
care are un rol special in a examina apoi constitutionalitatea legilor.
Comisia Reunita are 45 de membrii alesi in sedinta plenara si
examineaza toate hotararile dupa prezentarea lor in Parlament.
Speaker-ul, adjunctii lui si Seful comisiilor parlamentare au sarcina de a
planifica activitatea Parlamentului. Atat Speaker-ul, cat si comisiile, sunt asistati
in realizarea propriilor sarcini de catre un Birou al Parlamentului format din
aproximativ 400 persoane.

3.2.3 Autoritatea executiva

Potrivit Constitutiei, autoritatea executiva25 din Finlanda este divizata


intre Presedintele Republicii si Guvern, format din Primul Ministru si ministrii
care formeaza impreuna Consiliul de Stat.
Dupa alegerile parlamentare, Presedintele numeste candidatul lui la
functia de Prim Ministru.Daca acest prim candidat nu are succes in formarea
noului Guvern, Presedintele are dreptul sa numeasca un nou candidat. In
prezent, Primul Ministru este seful partidului care a obtinut majoritatea in alegeri
dar aceasta nu e regula.In cele mai multe situatii, Primul Ministru si ceilalti
membrii ai Guvernului sunt nominalizati de Presedinte si isi incep mandatul pe
o perioada de 4 ani.
Biroul Primului Ministru, sau cum ii se mai spune, Biroul Consilului de
Stat, este, spre deosebire de al altor state, relativ mic, reunind in prezent
aproximativ 170 de persoane.

25 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica


europeana- Finlanda, Editura Economica, 2003, Bucuresti, pag 258

24
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Cea mai mare parte a activitatilor acestui birou sunt de natura
administrativa pentru a mentine functionalitatea Guvernului, respectiv
programarea sedintelor, traducerea unor materiale, prelucrarea acestora,
pregatirea continutului deciziilor administrative etc.
Biroul Primului Ministru care functioneaza ca si un Minister, reuneste trei
componente structurale, respectiv :
• Departamentul General (activitati administrative, serviciul de traduceri si
arhivari) ;
• Compartimentul de Informare ;
• Grupul de Planificare .

Ministerele

Sunt in numar de 18, conduse de ministri reprezentanti ai formatiunilor


politice, reuniti intr-o coalitie de guvernamant.
Impreuna cu ministerele formeaza Consiliul de Stat, a carui misiune este
aceea de a pregati continutul proiectelor de legi care urmeaza a fi inaintate
Parlamentului in numele Presedintelui.
Anual, in cadrul Consiliului de stat se initiaza aproximativ 4000 de
propuneri de acte administrative care vizeaza prin continutul lor diferitele
domenii de activitate a Guvernului.
Activitatea ministerelor26 se desfasoara in sedinte saptamanale conduse
de Primul Ministru, care au un caracter formal.Propunerile pentru decizii
sunt elaborate de functionarii publici din cadrul ministerelor.
Este acceptata varianta care intruneste mai multe voturi, iar in cazurile
de egalitate seful de Cabinet are votul decisiv.

26 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 pag 227

25
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Activitatea ministerelor este sustinuta de comisiile ministeriale
implicate in principal in pregatirea tematicii pentru sedintele desfasurate in
plen.
Principalele trei comisii ministeriale sunt :
• Comisia de Finante ;
• Comisia de Afaceri externe ;
• Comisia de Politica Economica ;
Celelalte comisii se constituie ocazional, pentru solutionarea inor probleme
curente in domenii specifice si se numesc comisii ad-hoc. Domeniile in care
functioneaza sunt :cultural, educational, protectia mediului, taxe, etc.
Finlanda este tara in care functioeaza o institutie speciala cu o mare
relevanta pentru procesul decizional in care este implicat executivul, in general
si ministerele, in special.
Aceasta instiutie se numeste “Scoala de Seara ‘’. De fapt este vorba de
un cadru informal si confidential in care se desfasoara intalnirile intre membrii
Consiliului de Stat, ocazie cu care au loc dezbateri importante pe probleme de
politica si unde se contureaza de cele mai multe ori variante de decizii care
ulterior sunt analizate, avizate ce Consiliu si inaintate Parlamentului in numele
presedintelui. La aceste intalniri pot fi prezenti experti in diverse domenii de
interes.
Cele mai importante functii ale Guvernului Finlandei sunt exercitate de
Ministerul Finantelor, Departamentul de Management Public, agentia
Administrativa de dezvoltare, ministerul Public.
Departamentul de Economie Nationala din cadrul Ministerului de
Finante ofera informatii economice de interes strategic pentru fundamentarea
prognozelor si implementarea lor, atat pe plan intern, cat si extern si elaboreaza
politica economica.

26
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Departamentul de Management Public reuneste 35 de persoane cu
sarcini in pregatirea propunerilor de perfectionare a managementului public si
coordonarea activitatii in cadrul Consiliului de Stat. Exemple de initiative
formulate de reprezentantii acestui departament sunt : furnizarea de
consultanta si pregatirea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in
cadrul celorlalte agentii guvernamentale.
In structura acestei institutii functioneaza Centrul National de Pregatire
a Personalului.
Ministerul public are un rol important in domeniul managementului,
acest sector urmarind in principal imbunatatirea guvernarii la nivel regional si
local(municipal)
In total, in Guvernul finlandez functioneaza 13 ministere cu autoritate
limitata la domeniile respective.Fiecare minister este condus de unul sau mai
multi ministrii. Functionarul cu cel mai inalt rang in minister este Secretarul
general. De retinut ca doar Secretarul Biroului Primului Ministru este numit pe
criterii politice, ceilalti sunt functionari publici permanenti.
Ministerele sunt divizate in departamente conduse de un sef de
departament. In medie, existe intre 4-7 departamente in fiecare minister.
Acestea se divizeaza de obicei in birouri sau servicii conduse de un sef de birou
sau de serviciu. La ele se mai adauga observatorii speciali, consilierii
ministeriali, secretarii ministeriali si alti functionari publici.
Cel mai redus ca numar este biroul Primului ministru care reuneste 170
de persoane, iar cel mai mare este ministerul Afacerilor Externe, cu peste 800
angajati in structura interna si in serviciile diplomatice externe.

27 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 229

27
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
3.2.4 Reprezentarea administratiei centrale la nivel local

Finlanda reuneste 12 Provincii28 administrate de Guvernele Provinciale


La nivel regional organizarea administrativa este asigurata de un Birou
Administrativ, parte integranta a administratiei la acest nivel si are
responsabilitatea de a implini sarcinile Guvernului la nivel regional, de a
mentine legatura permanenta cu Guvernul, de a controla legalitatea activitatilor
reprezentantilor municipalitatii si de a coordona politica la nivel local. Aceste
birouri administrative sunt conduse de un Guvernator, care este un functionar
public numit de Presedintele Republicii si functioneaza in subordinea
Ministerului Public.
Biroul Administrativ este divizat in departamente si compartimente
specializate in desfasurarea mai multor activitati : culturale, de invatamant,
asistenta sociala, etc.
Organizarea administrativa la nivel regional este completata de subcomisii de
specialitate care elibereaza propuneri sau supune analizei propunerile lansate
de alte agentii.
In acest sens sunt organizate la nivel regional mai multe institutii dintre
care amintim :
• Consiliul de Politica Regionala ;
• Consiliul pentru Protectia Mediului ;
• Consiliul pentru Problemele Tinerilor ;
• Consiliul de Coordanare al Birourilor Administrative si a altor Autoritati
Regionale ;

28 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 231

Guvernul local

28
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In Finlanda nu exista o administrare guvernamentala exercitata direct la
nivel regional, dar se pot constitui, ca urmare a relatiilor de cooperare
puternice, Federatii Municipale. Astfel, s-au format federatii de dimensiuni
mai mari in special in domeniul sanatatii si al educatiei.
In Finlanda exista mai mult de 400 astfel de federatii municipale.
Principiile pe care se structureaza organizarea administratiei la acest
nivel sunt inscrise in cadrul legislativ pentru administratia municipala si in
legile speciale. La acest nivel federatiile municipale au putere executiva.
Islanda este o regiune autonoma care are propria sa structura
guvernamentala. Populatia insulei alege 30 de membrii in Parlamentul
Provinciei care exercita autoritatea legislativa in toate problemele, mai putin
de legislatie nationala.
Autoritatea executiva este autonoma, exercitata de un guvern al
Provinciei format din sase membrii si condus de un Consilier Provincial.
De asemenea, la acest nivel este reprezentat si Guvernul Central, in
persoana unui Guvernator.

Municipalitatile

Exista aproximativ 460 de municipalitai in Finlanda. Ele sunt divizate in


doua categorii :
- comunele, care formeaza majoritatea;
- orasele, aproximativ un sfert din total.
Constitutia prevede autoguvernarea pentru municipalitati si garanteaza
acestora un grad ridicat de independenta.
Municipalitatile colecteaza taxa si primesc un larg suport financiar de
la bugetul de stat pentru a intretine aparatul de stat si a aplica propriile
initiative.

29
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Principala responsabilitate a municipalitatilor este furnizarea serviciilor
publice catre cetateni in special in domeniile :sanatatii, educatiei si asistentei
sociale.
La acest nivel functioneaza Consiliul Municipal sau Guvernul
Municipal format din17-85 membrii alesi prin vot direct (functie de numarul
locuitorilor) la fiecare 4 ani de catre populatia municipiului. Ei formeaza
autoritatea cu cele mai mari competente decizionale.

3.2.5 Regiuni administrative

Finlanda este formată din 6 regiuni administrative29 Lääni (sing.), lääniä


(partitiv sing.), läänit (plural definit). Autoritatea regiunii administrative este o
parte din puterea executivă centrală. Acesta este un sistem care nu s-a prea
schimbat din 1634. În anul 1997 regiunile administrative au fost reorganizate şi
din 12 regiuni au rămas doar 6.
Acestea sunt următoarele (în română, finlandeză, suedeză şi capitala
regiunii administrative în finlandeză şi suedeză):
• Finlanda de Sud, Etelä-Suomen lääni, Södra Finlands län. Hämeenlinna /
Tavastehus
• Finlanda de Vest, Länsi-Suomen lääni, Västra Finlands län. Turku / Åbo
• Finlanda de Est, Itä-Suomen lääni, Östra Finlands län. Mikkeli / S:t Michel
• Oulu, Oulun lääni, Uleåborgs län. Oulu / Uleåborg
• Laponia, Lapin lääni, Lapplands län. Rovaniemi
• Åland, Ahvenanmaan lääni, Ålands län. Maarianhamina / Marienhamn

29 http://ro.wikipendia.org/w/Regiunile_administrative_ale_Finlandei

30
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Insulele Åland sau Ahvenanmaa se bucură de un grad mare de


autonomie. Singura limbă oficială este limba suedeză.
Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din Åland
îmbină legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului
local Insulele Åland se mai bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o
reprezintă în relaţiile internaţionale. Insulele sunt complet demilitarizate şi nu
fac parte din Uniunea Europeană chiar dacă moneda Insulelor este euro.
In capitala regiunii administrative funcţioneză Administratia regională
Lääninhallitus/Länsstyrelse condusă de un Prefect Maaherra/ Landshövding.
În afara celor 6 regiuni administrative Finlanda se mai împarte, în funcţie
de situaţii, în 5 suuralue echivalentele provinciilor, în 21 de maakunta care sunt
echivalentele regiunilor geografice. Mai este împărţită în 15 circi electorale
vaalipiiri, 15 zone de gravitaţie a forţei de muncă työvoima- ja elinkeinokeskus
care sunt de fapt provinciile istorice finlandeze şi care nu se suprapun
circumscripţiilor electorale, 213 centre de gravitaţie economică şi culturală
seutukunta şi, în sfârşit, în 992 de localităţi sau comune kunta. Comuna kunta,
are ca subdiviziune satul kylä.
Finlanda, ţara pădurilor şi a lacurilor, este împărţită în numeroase ocoale
silvice şi de vânătoare metsäpiiri. Brigadier al ocolului silvic este metsänhoitaja
sau metsänvartija şi riistanhoitaja, responsabil-îngrijitor al vânatului.
Din punct de vedere militar, actualele 12 regiuni militare sotilaslääni (7
sept. 2004) se vor reduce, în curând, prin restructurare, la doar 7.
Biserica evanghelico-luterană are împărţire administrativă proprie: 9
hiippakunta, eparhie sau dieceză şi 576 de seurakunta parohie. O unitate
administrativă mai veche era rovastikunta, protopopiat.
Tot învechite sunt şi următoarele unităţi administrative: vapaaherrakunta,
comitat şi tuomiokunta, district jurdic devenit astăzi kihlakunta, district
jurisdicţional sau al stării civile.

31
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2.6 Avocatul Poporului

Exista doua institutii importante care au atributia de a urmari mutatiile


care au loc in cadrul legislativ in Finlanda.
Acestea sunt : Avocatul Poporului (atasat pe langa Parlament) si Cancelarul
pe Probleme Juridice.
Avocatul poporului30 este numit de Parlament pe o perioada de 4 ani. El
este asistat de un adjunct si un grup de aproximativ 30 de persoane. Sarcina
principala a Avocatului Poporului este sa examineze si sa controleze
legalitatea sistemului administrativ si justetea deciziilor curtilor. Cetatenii pot
formula propuneri sau pot sesiza aceasta institutie de a incepe investigatii
speciale intr-o problema constata.
Cancelarul pe Probleme juridice, cum este cunoscut, Procurorul general
raspunde atat pentru exercitarea controlului legislativ, in general, cat si
asupra birourilor, ministerelor si Consiliului de Stat. El participa la sedintele
Consiliului de Stat si se implica ori de cate ori este necesar in definitivarea
sau modificarea cadrului legislativ existent avand drept de avizare a
acestuia.
In plus, in Finlanda exista si alti avocati al poporului care desfasoara
activitate in diverse sectoare administrative : Avocatul Poporului pentru
Securitatea Datelor, Avocatul Poporului pentru Consumatori, Avocatul
Poporului pentru Egalitate, Avocatul Poporului pentru Pacienti, Avocatul
Poporului pentru Copii.

30 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 232

32
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2.7 Partidele reprezentative in Finlanda sunt :


- Partidul de Centru ;
- Partidul Social Democrat Finlandez ;
- Partidul National de Coalitie ;
- Alianta de Stanga ;
- Partidul popular Suedez ;
- Verzii ;
- Uniunea Crestina Finlandeza ;

33
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2 Tabloul structurii de stat in Finlanda1


Forma de guvernamanat Republică prezidenţială

Şeful statului este Tarja Halonen.


Seful statului si al guvernului
Şeful guvernului este Matti Vanhanen.

Primul ministru (azi Matti Vanhanen),


parlamentul (Eduskunta, in suedeza
Riksdag) cu 200 de membri alesi pe
Guvernul termen de 4 ani. Intreaga tara este
impartita in 12 provincii, fiecare cu
propriul guvern local. Toti cetatenii
finlandezi care au implinit 18 ani pot vota

6 decembrie (aniversarea proclamării


Sarbatoarea nationala
independenţei - 1917)

Limbi oficiale finlandeza 93,4% şi suedeza 5,9%.

89% luterani evanghelici, 1 % ruşi


Religie ortodocşi, 10 % fără apartenenţă
religioasă
Biserica oficiala este Biserica Luterana Evanghelica, de care apartin 95%
dintre locuitori. Majoritatea finlandezilor nu se duc la biserica in mod regulat, dar
bisericile din toata tara sunt pline la sarbatori religioase
6 provincii (laanit, singular - laani):
Aland, Etela-Suomen Laani, Ita-Suomen
Impartire administrativa
Laani, Lansi-Suomen Laani, Lappi,
Oulun Laani.

Capitala Helsinki

Espoo, Tampere, Vantaa, Turku, Oulu,


Orasele principale
Lahti, Kuopio.

marca finlandeză (markka, FIM) = 100


Moneda nationala
pennia

Puterea executiva Este exercitată de un Consiliu de Stat/


34
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Valtioneuvosto, guvern numit de
preşedinte.

Primul ministru Matti Vanhanen


-Viceprim-ministru,
-Ministru de finanţe Eero Heinaluoma
-Ministrul afacerilor externe Erkki Tuomioja
-Ministru pentru comerţ exterior şi dezvoltare Mari Kiviniemi
-Ministrul justiţiei Johannes Koskinen
-Ministru de interne Kari Rajamäki
-Ministru pe probleme regionale şi municipale Hannes Manninen
Componenta -Ministrul apărării Seppo Kääriäinen
puterii -Ministru coordonat de finanţe Ulla- Maj Wideroos
executive -Ministrul educaţiei Antti Kalliomaki
-Ministrul culturii Tanja Karpela
-Ministrul agriculturii şi pădurilor Juha Korkeaoja
-Mnistrul transporturilor şi comunicaţiilor Susanna Huovinen
-Ministrul comerţului şi industriei Mauri Pekkarinen
-Ministrul problemelor sociale şi sănătăţii Sinikka Mönkäre
-Ministrul sănătăţii şi al serviciilor sociale Tuula Haatainen
-Ministrul muncii Tarja Filatov
-Ministrul mediului Jan-Erik Enestam

-Partidul de Centru (Suomen Keskusta/Centern i Finland -


KESK/CENT).
-Preşedinte: Matti Vanhanen.
-Partidul Social-Democrat (Suomen Sosialidemokraatinen
Puolue/Finlands Socialdemokratiska Parti - SDP). Preşedinte:
Paavo Lipponen.
-Partidul Coaliţiei Naţionale (Kansallinen
Kokoomus/Samlingspartiet - KOK/SAML)
Preşedinte: Ville Itala.
Principalele
-Uniunea de Stânga (Vasemmistoliitto/Vänsterförbundet-
partide politice
VAS/VÄNST) compusă din Liga Populară Democratică şi
Alternativa Democratică. Preşedinte: Suvi-Anne Siimes
-Uniunea Verzilor (Vihreä Liitto/Gröna Förbunbet- VIHR/GRÖNA).
Preşedinte: Osmo Soininvaara.
-Partidul Popular Suedez (Svenska Folkpartiet i
Finland/Ruotsalainen Kansanpuolue- SFP/RKP). Preşedinte: Jan-
Erik Enestam.
-Liga Creştină Finlandeză (Suomen Kristillinen Liitto/Finlands
Kristliga Förbund- SKL). Preşedinte: Bjarne Kallis.

35
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Este exercitată de un Parlament unicameral –
Puterea legislativa
Eduskunta.

Barbatii finlandezi intre 17 si 60 de ani sunt


solicitati sa indeplineasca un stagiu intre 8 si
Armata
11 luni in armata tarii.

Banca nationala Suomen Pankki [Bank of Finland]

Agentia nationala de presa Suomen Tietotoimisto (STT

1 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda

3.3 Finlanda – Presedinte Uniunii Europene

36
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
La 1 iulie anul acesta presedintia Uniunii Europene va trece din mainile
Austriei in mainile Finlandei, pana la 1 ianuarie 2007, cand va veni randul
Germaniei. .

Potrivit agendei de lucru preliminare, stabilite de Parlamentul finlandez,


noua conducere a UE se va axa pe continuarea procesului de ratificare al
Constitutiei, pe problemele legate de transparenta, pe globalizare si schimbarile
climatice. .

In ciuda respingerii de catre Franta si Olanda, Helsinki insista ca


procesul de ratificare a Constitutiei UE sa continue pe timpul mandatului sau,
informeaza EUObserver. '' Finlanda considera ca increderea publica in Uniunea
Europeana poate fi imbunatatita daca se ajunge la implinirea unor obiective in
spatiul comunitar, obiective care nu ar putea fi atinse separat de catre statele
membre'', a declarat un oficial UE. .

In plus, o atentie speciala va fi acordata si procesului de extindere al UE,


fiind monitorizate eforturile Croatiei si Turciei.

CAPITOLUL IV

37
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
POLITICI GUVERNAMENTALE FINLANDEZE

4.1 Principalele trăsături ale sistemului politic finlandez

Persoanele ce joacă un rol important in sistemul politic1 finlandez sunt :


Primul ministru are un rol foarte important în coordonarea procesului politic
atât cu numele cât şi practic.
Exista o cooperare strânsă între Cabinetul Primului Ministru şi Ministerul
Finanţelor
Rolul ministerelor în formularea politicii şi iniţierea de reforme:
- capacitate de analiză politică
- expertiză atentă în vederea luării de decizii, organizate astfel încât să implice
părţile interesate
- grad înalt de putere executivă acordată ministerelor, cu referire la atribuţii
legislative
• Ministerele se ocupă mai ales cu definirea politicii, implementarea fiind
realizată prin agenţii.
•Separare totală între politică şi administraţie:
• Miniştri, consilieri politici şi secretari de stat ai ministerelor stau la baza
capacităţii politice.
• Funcţionarii publici constituie capacitatea ”tehnică” de operare şi analiză
politică.

1http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Structura _de Stat

Persoanele ce joacă un rol important:


• Cele mai importante acorduri politice sunt făcute de către şefii partidelor de
guvernământ în cadrul întrunirilor săptămânale
38
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
• Cabinetele comitetelor (4) se ocupă săptămânal, la ordinea zilei, cu
propuneri de organizare, aprecierea şi luarea unei poziţii ferme faţă de
expertiza specializată de către funcţionarii publici
• Programele de politică orizontală guvernamentală (4) o nouă metodă de a
mări eficienţa muncii guvernamentale de pregătire până la data limită.
Cele mai importante documente:
• Programul guvernamental ca punct de referinţă în definirea
politicii : cel mai important document coordonator (4 ani).
Programul guvernamental se bazează pe prevederi fondate ( pe termen mediu
şi lung): economice (Ministerul Finanţelor) şi sociale; coordonarea şi
răspândirea informaţiilor cu privire la prevederile făcute prin Cabinetul Primului
Ministru.
• Documentul Strategic Guvernamental (DSG) anual: evaluarea eficacităţii
politicilor guvernamentale şi formularea celor viitoare.
• Startegiile ministeriale proprii în baza programului guvernamenntal.
• Planurile operaţionale şi financiare ale ministerelor pe o durată de 4 ani,
din care primul corespunde următorului buget anual.
• Decizia guvernamentală anuală privind limitele cheltuielilor pe următorii 4
ani : declaraţii asupra politicii în conformitate cu DSG(Documentul Strategic
Guvernamental).
Munca de pregătire:
• Munca de pregătire realizată de către grupuri de lucru inter-ministeriale
formate din funcţionari publici;
• Folosirea expertizei externe (consilieri, academicieni, instituţii de cercetare
etc.)

•Strângerea cu regularitate a comentariilor făcute de alte ministere şi


grupuri interesate asupra deciziilor în fază de proiect

39
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
•Pregătirea tradiţională prin discuţii deschise: iniţiative politice majore
discutate îndelung de către conducere şi mass media
În marile reforme decizia de politică guvernamentală (program,
principiu aflat la baza deciziei etc.) precede procesul de proiectare a legii: legile
sunt văzute ca instrumente formale ce reflectă alegerea făcută
•Mijloacele informaţionale moderne cresc nivelul de transparenţă al muncii de
pregătire.

4.2 Organizarea Admininistraţiei Publice

Institutiile administratilei publice in Finlanda2 sunt reprezentate de:


-Parlament ;
-Guvern ;
-Preşedintele republicii;
-Instanţe de judecată ;
-Administraţia de stat ;
-Administraţie locală;
-Judecătorii;
-Curţi de apel;
-Administraţia centrală;
-Municipalităţi;
-Curtea supremă;
-Ministere;

2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_ Institutiile_administratiei_publice

-Curţi administrative;
-Agenţii guvernamentale şi Curtea Supremă Administrativă publice;
40
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
-Curţi extraordinare;
-Activităţi privind probleme de stat;
-Administraţie regională;
-Instituţii de stat din provincie;
-Centre de angajare şi dezvoltare economică;
-Centre regionale de protecţie a mediului;
-Alte organe publice;
-Inspectorate de siguranţă şi sănătate;
-Provincia autonomă a insulelor;
-Centre de autorizaţie în probleme de mediu;
- Regiunea autonoma Åland;
-Birouri regionale de taxe;
-Banca Finlandei ;
-Administraţie locală ;
-Institutul de Asigurări Sociale ;
-Districte locale de stat, Birouri de angajare ;
-Administraţie publică indirectă;
-Birouri locale de taxe, Birouri locale de vamă, Cabinete de consultanţă juridică;

4.3 Forumuri de politică guvernamentală

41
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
• Comitete guvernamentale
• Grupuri misteriale
• Consilieri politici ai miniştrilor
• Preşedinţii partidelor guvernamentale
• Secretari de stat
• Secretariatele permanente ale ministerelor
• Programe politice orizontale

4.4 Modelul finlandez de politică şi coordonare

Modelul finlandez de politică3 şi coordonare este reprezentat de :


Sesiunea plenară guvernamentală
• Luarea deciziilor constituie responsabilitatea colectivă a tuturor membrilor
guvernului participanţi la şedinţă precum şi a raportorului de la faţa locului.
Numărul de decizii luate la aceste sesiuni s-a diminuat dramatic din 1990 (în
prezent 2000 /an). Luarea deciziilor a devenit mai mult o formalitate graţie
muncii de pregătire atât la nivelul politicii cât şi a expertizei.
Comitete guvernamentale şi grupuri ministeriale cu activitate saptamanala.
Acestea sunt:
-Comitetul Guvernamental de Politică Externă şi Securitate
-Comitetul Guvernamental de Politică Economică
-Comitetul Guvernamental de Finanţe
-Comitetul Guvernamental pe problemele Uniunii Europene
- Alte comitete dacă este necesar
- Alte grupuri ministeriale: noi iniţiative şi proiectarea de reforme

3 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda- Modelul_finlandez

4.5 Rolul Cabinetului Primului Ministru (CPM)

42
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Cabinetul Primului Ministru4 (250 angajati) constituie îmbinarea consilierii
politice şi administrative a PM, constand in consilierea politică şi analiza
specializată a experţilor, activitati ce sunt initial separate, iar ulterior combinate
în vederea cooperării.
Sarcinile Cabinetului Primului Ministru sunt:
• Activităţi determinate de implementarea Programului Guvernamental;
• Coordonarea programelor şedinţelor guvernamentale;
• Coordonarea problemelor legate de Uniunea Europeană;
• Relaţia cu Parlamentul;
• Cooperarea cu MOF;

4 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda- Modelul_finlandez

CAPITOLUL V

43
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
EVALUAREA IMPACTULUI BUGETAR ÎN POLITICILE PUBLICE IN
FINLANDA

5.1. Cadrul politicii fiscale

Funcţia de bază a politicilor fiscale este de a susţine dezvoltarea


economică stabilă prin:
•Stabilirea veniturilor şi costurilor publice precum şi a raportului dintre acestea.
•Alocarea de resurse publice (şi venituri) şi creşterea eficienţei alocative
(eficienţă şi productivitate).
Instrumentele principale în obţinerea eficienţei le reprezintă procesul
bugetar şi îndrumarea performanţei în acest sens. Impacturile bugetare sunt
evaluate în urma unor decizii pe termen lung, mediu, anuale şi săptămânale.

5.2. Procesul de stabilire a bugetului

Structura principală a procesului1 de stabilire a bugetului este ciclica si


consta in:
•Direcţii pentru pregătirea planurilor şi bugetelor financiare (octombrie 2005) ;
•Planuri operaţionale şi financiare pentru 2007-2010 ale ministerelor
(decembrie 2005) ;
•Limite pentru cheltuieli pentru 2007-2010 (martie 2006) ;
•Propuneri de buget pentru 2007 ale ministerelor(mai 2006) ;
•Propunerea de buget a Guvernului pentru 2007(septembrie 2006) ;
•Bugetul de stat 2007 (decembrie 2006) ;

http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

Planurile operaţionale2 şi financiare ale ministerelor3 stabilesc target-uri


politice pe termen mediu pentru ramurile administrative şi propun limite de
cheltuieli ministeriale. Limitele de cheltuieli (cadru de buget) determină strategia
44
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
financiară pe termen mediu a guvernului şi creionează (de jos în sus) pregătirea
propunerii anuale de buget; cadrele generale sunt obligatorii, şi sunt hotărâte în
cadrul Programului Guvernamental.
Propunerile de buget4 specifică strategia financiară anuală şi definesc
target-urile de eficienţă pentru politicile şi funcţiile publice şi stabilesc cadrele
pentru acestea. Bugete suplimentare5 sunt acordate aproximativ de două ori pe
an, acestea reprezentând un mecanism important de gestionare a cheltuielilor
neaşteptate (aflate în cadrul de buget) .Guvernul îşi poate creşte propunerea de
buget.

5. 3. Personaje principale6 în procesul de stabilire a bugetului

Guvernul poarta discuţii colegiale pe marginea limitelor de cheltuieli şi


a bugetului anual; în cadrul acestor sesiuni se decide strategia financiară şi se
creionează noi iniţiative iar temele controversate sunt rezolvate de către
miniştri.
Ministerul de Finanţe (MOF) este un personaj important deoarece conduce
bilateralele, (uneori majoritatea creşterilor de buget ale ministerelor sunt
respinse în negocieri bilaterale), schiţează Propunerea de Buget şi Limitele de
Cheltuieli si de asemenea schiţează agenda pentru Guvern.
Primul Ministru conduce sesiunile de buget ale Guvernului, conlucrează
strâns cu MOF. Biroul Primului Ministru nu are un rol important în procesul de
stabilire a bugetului.

2,3,4,5,6 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

Parlamentul aprobă bugetul. Membrii Parlamentului au dreptul de a face


moţiuni de buget. De asemenea Parlamentul poate aduce modificări propunerii
de buget (practic, modificările sunt minore) .

45
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Controlorul Financiar Guvernamental este un personaj nou şi important
în inspectarea managementului financiar şi în evaluarea proceselor,
productivităţii şi a adecvării .
Alte personaje: Comitetul cabinetului de Politică Economică, Comitetul
cabinetului de Finanţe, Biroul de Buget în cadrul MOF, Ministere, Controlor
Financiar Guvernamental.

5.4. Procedura de evaluare a impactului

Scopul procedurii7 de evaluarea a impactului este de a asigura eficienţa


politicilor publice şi productivitatea activităţilor publice prin stabilirea target-urilor
pentru politicile şi funcţiile publice, stabilirea utilizărilor acestora, urmărirea
rezultatelor şi a conturilor.
Baza utilizărilor majore sunt costurile reale, schimbările în costuri şi
volume, cheltuielile anterioare, utilizările discreţionare si legislaţia.
•Resurse suficiente + rezultate favorabile = alocare eficientă
În procesul de stabilire a bugetului, utilizările corecte cantitativ sunt
asigurate de către oficialii bugetari ai Oficiului Bugetar şi de către ministere.
Evaluarea impacturilor bugetare şi eficienţa operaţiunilor se realizează atât
ex ante (legislaţie) cât şi ex post.
Ministerele au obligaţia de a evalua impacturile economice ale legislaţiei
ex ante, iar Biroul de Buget (Comitetul Cabinetului Financiar) verifică
propunerile legislative din punctul de vedere al impactului economic şi bugetar.

7 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

În evaluarea ex post, problema se pune dacă politicile curente pot fi


considerate suficiente în relaţie cu dezvoltarea prezentă şi viitoare a societăţii.

46
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
În procesul de stabilire a bugetului, problemele de adecvare şi eficienţă a
costurilor sunt de importanţă extremă (şi foarte greu de evaluat).
Reevaluarea Guvernamentală anuală a activităţii reprezintă o unealtă de
maximă importanţă în monitorizarea şi evaluarea finanţelor şi a operaţiunilor
statului.

5.5 Rezultatele procesului de stabilire a bugetului şi evaluarea impactului

În Finlanda, instituţille bugetare8 de bază au rezultate bune: creştere stabilă


si finaţe publice echilibrate, dar totuşi a rezultat îmbătrânirea serviciilor publice
locale.
Problema fundamentală este echilibrul între centralizarea şi
descentralizarea puterilor şi funcţiilor.
Politica bugetară este centralizată (Ministerul de Finante stabileste limitele
de cheltuieli si Primul Ministru de coordonarea lor).
De evaluarea impactului bugetar centralizat/coordonat se ocupa Biroul de
Buget si ministerele. Suportul centralizat pentru management financiar este
oferit de Controlorul Financiar Guvernamental si de Biroul de Buget.
Îndrumarea centralizată/decentralizată a performanţei este realizata de
Guvern, Ministerul de Finante si alte ministere.
Planificarea, managementul, operaţiuni descentralizate si implementarea
Bugetului revine in sarcina ministerelor si agenţiilor.

Dezvoltarea ulterioară este necesară în priorizarea, coordonarea şi analiza


politicilor, care consta in :
- Procesul şi ierarhia scopurilor adecvate, structura bugetului.
47
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
- Conducerea eficienta a sectorului public local.
Dezvoltarea ulterioară a analizei adecvării/neadecvării costurilor pe
teremen lung se refera la comunicarea rezultatelor analizei politicii către
creatorii politicilor si utilizarea mai eficientă a produsului intern brut.

8 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

CAPITOLUL VI

6.1 Istoria relatiilor fino-scandinave


48
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Din punct de vedere geografic1, Finlanda aparţine Fenno-scandiei, încă


din trecutul îndepărtat ea stabilind relaţii ferme cu sfera culturală şi politică a
ţărilor nordice. Cele aproape şapte secole de uniune politică cu Suedia au
acţionat în acest sens. În întreaga ei perioadă de independenţă, Finlanda va fi
conectată foarte strâns economic, politic şi cultural la statele nordice.
Deşi relaţiile dintre aceste state au fost oarecum reci şi distante, în primii
ani de după obţinerea independenţei finlandeze, statele nordice au fost
oarecum reticente faţă de modul în care acest nou stat îşi asigurase
independenţa şi faţă de politica internă a lui Svinhufd în perioada anilor 1918-
1925. După această dată relaţiile fino-scandinavice vor îmbrăca tot mai mult
forma unei colaborări pentru prezervarea status-quo-ului de neutralitate a zonei
scandinavice, ce pot fi caracterizate prin relaţia specială a Finlandei cu Suedia
şi prin aderarea acesteia la politica de neutralitate a Blocului Nordic.
La începutul anului 1939, însă, această colaborare îşi va dovedi
incapacitatea de a oferi o garanţie de securitate durabilă pentru Finlanda.

6.1.1 Relaţiile fino – suedeze


Politica finlandeză faţă de Suedia a ocupat un loc special în
politica de securitate finlandeză, bazată pe tradiţia istorică comună a celor
două popoare. Totuşi a fost necesar scurgerea unor ani pentru a se produce o
normalizare a relaţiilor între aceste doă state. Suedia, cu îndelungata sa tradiţie
de neutralitate, era reticentă la modul în care Finlanda înţelegea să-şi asigure
securitatea.

1 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

Principalul obiectiv al politicii externe suedeze a fost cel de întărire a


propriei sale securităţi, care nu se putea confunda cu cea a Finlandei, atitudine

49
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
care a stat la baza indisponibilităţii de a fi implicată în afacerile baltice ce
priveau Rusia şi în care Finlanda a căutat să o antreneze.
Problema insulelor Aland2 va adânci această discrepanţă. Această
problemă fusese ridicată încă din 1918 şi a rămas o problemă majoră până în
anul 1921, fiind adusă în colimator de o încercare de a uni aceste insule cu
Suedia şi de determinarea Finlandei de a le păstra. Aceste insule au o
importanţă strategică majoră pentru cele doă state, ele fiind situate la gura
golfului Bothnia, a cărui intrare o controla. Importanţa ei strategică devenise,
încă din 1850, din timpul războiului Crimeii, un obiect de interes pentru puterile
europene. În 1856, se încheia un tratat internaţional de demilitarizare a acestei
zone, fapt ce cădea în sarcina Rusiei. Aceste insule au rămas sub dominaţie
ţaristă până în 1917, când vor fi ocupate succesiv de finlandezi şi suedezi.
Astfel, insulele Aland au reprezentat o problemă internaţională majoră în
nordul Europei, cu mult înainte de a deveni o cauză de rivalitate între
Finlanda şi Suedia. În 1918, ea nu va implica doar problema demilitarizării, ci şi
aplicarea principiului autodeterminării naţiunilor, pentru populaţia acestui
arhipelag, avându-se în vedere unirea lor cu Suedia, de vreme ce majoritatea
populaţiei era vorbitoare de limbă suedeză.
După declaraţia de independnţă a Finlandei, locuitorii insulelor Aland vor
profita de oportunitatea creată pentru a-şi determina destinul printr-un plebiscit
susţinut de Suedia, care cerea unirea cu aceasta cu o majoritate de 95%.

2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

Pentru Suedia, chestiunea insulelor Aland era de primă importanţă, ea


considerând dintotdeauna un pericol permanent posibilitatea de fortificare a
acestora sub suveranitatea unei puteri străine, deoarece o eventuală agresiune
50
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
drijată din arhipelagul Aland asupra Suediei ar fi ameninţat zonele vitale ale
acesteia.
La 20 februarie 19183, Suedia a făcut apel la arbitrajul marilor puteri
învingătoare în război, ce afişau un real interes pentru această problemă, în
timp ce trupele suedeze ocupau aceste insule. Pentru finlandezi, aplicarea
principiului autodeterminării la un grup de 22 000 de oameni era percepută ca
fiind o idee distructivă a intereselor fundamentale ale statului şi naţiunii
finlandeze, iar politica suedeză ca un act de violare a suveranităţii teritoriale
finlandeze. Cazul va fi adus în faţa Societăţii Naţiunilor în toamna lui 1919, ceea
ce a declanşat o amplă analiză a situaţiei, din punct de vedere lingvistic, religios
şi politic.
La 24 iunie 1921, o rezoluţie a Consiliului Societăţii Naţiunilor a
recunoscut suveranitatea Finlandei asupra arhipelagului Aland, dar condiţionată
de demilitarizarea acestuia. Decizia sa a fost acceptată fără rezerve de cele
două părţi şi va fi aplicată prin realizarea unei înţelegeri în
acest sens, semnată la Geneva la 20 octombrie 1921, ce garanta
demilitarizarea şi neutralitatea insulelor. Convenţia a fost semnată de statele
baltice şi ţările nordice, cu excepţia Norvegiei şi de marile puteri, cu excepţia
Rusiei.

3 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

6.1.2. Finlanda şi Blocul Nordic

Solidaritatea Finlandei faţă de vecinii nordici în toate problemele de


politică externă fusese proclamată încă din perioada guvernării lui Svinhufd, dar
a fost primită cu neîncredere de către aceste state. Până la debutul politicii de
agresiune a Germaniei naziste asupra Europei, neutralitatea Finlandei a fost

51
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
percepută în totalitate ca un capitol neglijabil în afacerile externe ale naţiunilor
europene, inclusiv ale celor nordice.
Pe de altă parte, ţările nordice nu au agreat o eventuală colaborare
militară cu Finlanda, în anii ’20, şi datorită faptului că interesele lor erau diferite,
fiecare percepând o altă ameninţare externă.
La acea vreme, despre statele nordice 4 se declara că Norvegia nu se
temea de nimeni, Danemarca se temea de Germania, Finlanda se temea de
Rusia, iar Suedia era incapabilă să decidă care era principala ameninţare
externă pentru securitatea sa.
Guvernul finlandez nu dorea substituirea protecţiei germane cu cea
sovietică, sperând să fie capabil să convingă cele două state de capacitatea sa
de a-şi menţine securitatea şi neutralitatea sa.
Din această perspectivă poate fi explicată politica sa de apropiere faţă de
ţările scandinavice, mai ales începând cu 1930, ca reacţie faţă de politica
sovietică de creare a unui sistem de securitate estic, dar şi din raţiuni
economice.
Aceste necesităţi vor îmbrăca soluţia neutralităţii ca mod de a servi
interesele republicii finlandeze, o politică de altfel excelentă, care nu deranja şi
nu ameninţa securitatea nici unei naţiuni.

4 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

În 1931-1932, se reluau eforturile de apropiere diplomatică, după o


întrerupere de 10 ani. Pentru Finlanda era natural să se alieze cu ţările
scandinavice, ţinând cont de tradiţia de neutralitate a acestora, dar şi datorită
afinităţilor existente între acest stat şi statele scandinavice, mai mult decât cu
regimurilor autonome ale statelor baltice.

52
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Primele relaţii stabilite vor avea un caracter economic şi comercial, lupta
împotriva crizei economice unind aceste ţări pentru găsirea de soluţii. Astfel, în
acest scop, în decembrie 1930, se semna Convenţia de la Oslo de către
Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia şi Luxemburg, prin care acestea se
obligau să aplice “principii care să susţină activitatea Societăţii Naţiunilor în plan
economic, declarându-se astfel pentru relaţii economice mai flexibile între
naţiuni.
Finlanda a aderat la această Convenţie anul următor, extinzându-se astfel
aria prin care grupul a încercat să dirijeze politica economică mondială prin
anularea restricţiilor din comerţ.
În domeniul politic, la semnarea pactului de neagresiune fino-sovietic,
din 1932, statele nordice considerau că oferta sovietică de garanţie a
frontierelor sau de neagresiune atingea independenţa lor deplină. Aceasta a
reprezentat, de altfel, şi motivaţia refuzului faţă de ofertele de semnare a unui
tratat asemănător cu cel fino-sovietic, de către guvernele Norvegiei şi Suediei.
La 5 decembrie 1935, M. Kivimaki, preşedintele Consiliului de Miniştri
finlandez, prezenta poziţia oficială a Finlandei, în legătură aderarea la principiul
de neutralitate şi la Blocul Nordic.

6.2 Relatiile fino-scandinavice contemporane

6.2.1 Asociatia Economica A Liberului Schimb (AELS)


De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai
important partener comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu
titlu individual, acorduri de liber schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele
53
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
vamale la importul produselor industriale. Acest scop a fost atins, in linii
generale, în 1977.
La mijlocul anilor ‘80, Comisia Europeană şi-a lansat ambiţiosul proiect
al unei pieţe interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic
European, semnat în 1986. În 1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie
privind înfiinţarea comuna a unui Spaţiu Economic European (SEE), care
enumera posibilele căi de cooperare, în special în domeniul comerţului cu
mărfuri.
Statele AELS au inteles determinarea politică a UE de a finaliza crearea
pieţei interne pana la 1 ianuarie 1993 şi au decis să continue dezvoltarea
relaţiilor CE-AELS în paralel cu evolutiile interne ale UE.
Între 1984 şi 1989 s-a realizat eliminarea barierelor din calea comerţului,
caz cu caz. Totuşi, a devenit dificil pentru statele AELS şi pentru CE să
coopereze în conditiile în care unele domenii erau alese pentru cooperare, iar
altele nu. Ca urmare, în 1989 Jacques Delors, Preşedintele Comisiei Europene,
a propus o nouă formă de parteneriat, mai structurată, care avea să devină
Acordul SEE. Statele AELS din acea vreme (Austria, Finlanda, Islanda,
Liechtenstein, Norvegia, Suedia şi Elveţia) au salutat idea şi negocierile oficiale
au început în iunie 1990.
Acordul privind Spatiul Economic European a fost semnat la 2 mai 1992
la Oporto şi a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1994.

2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_AELS

Elveţia a votat în decembrie 1992 împotriva statutului de membru al


SEE şi ulterior şi-a menţinut şi dezvoltat relaţiile cu UE pe bază de acorduri
bilaterale.

54
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
De la 1 ianuarie 1995, Austria, Finlanda şi Suedia au participat la SEE ca
state membre ale UE. Liechtenstein a devenit participant cu drepturi depline în
SEE la 1 Mai 1995.
Negocierile pentru extinderea SEE au avut loc in perioada ianuarie-iulie
2003. Incepând cu 1 Mai 2004 Uniunea Europeană şi SEE au fost extinse cu
zece noi membri.

6.2.2 Acordul Schengen

La 14 iunie 1985, Republica Federala Germania, Franta, Belgia,


Luxemburg si Olanda au semnat Acordul Schengen (Schengen fiind o localitate
din Luxemburg) cu privire la abolirea treptata a controlului vamal comun
acestor tari.
La 19 iunie 1990 a fost semnata Conventia cu privire la Implementarea
Acordului Schengen. Punctele cheie ale acordului vizeaza masurile de creare,
in urma abolirii controlului vamal comun, a unui spatiu comun de securitate si
justitie.
Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen a intrat in
vigoare la 1 septembrie 1993, dar prevederile lui nu puteau avea un efect
practic totusi, pana cand conditiile tehnice si legale (precum datele bancare si
datele relevante privind protectia autoritatilor) nu erau indeplinite.
Astfel, Conventia a inceput sa aiba efect practic la 26 martie 1995 atat
pentru partile originare ale Acordului Schengen, cat si pentru Spania si
Portugalia.

Din 1995, Italia, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda si Suedia au aderat la


Conventie, care a intrat in vigoare pentru cele trei tari nordice abia la 25 martie
2001.

55
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Odata ce controlul vamal este complet abolit, detinatorul vizei comune
este indreptatit sa stea in cele 15 state mai sus mentionate care aplica
Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen pentru maximum 90
zile intr-o perioada de sase luni, in timpul in care e valabila viza.

CAPITOLUL VII

56
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
STUDIU COMPARATIV AL STRUCTURII DE STAT A TARILOR
SCANDINAVE

7.1 Forma de guvernamant


7.1.1 Danemarca
Conform Constitutiei adoptate in 1849 si revizuita in 1953, Danemarca
este monarhie constitutionala1. Puterea legislativa este exercitata de monarhul
ereditar si un Parlament unicameral, format din 179 membrii, alesi prin vot
direct, pentru un mandat de 4 ani.
Puterea executiva este exercitata indirect de monarh, printr-un Cabinet
condus de Primul Ministru. Cabinetul este raspunzator in fata Parlamentului.
Potrivit Constitutiei din 1953, exista separarea autoritatii executive,
legislative si juridice fiind exercitate de ministere, Parlament (Folketing) si
Curtile de justitie.
In Constitutie se prevede ca:
- Parlamentul poate forta demisia unui ministru, dar, pe de alta parte,
primul ministru poate sa dizolve Parlamentul;
- Ministrii aplica legislatia Parlamentului pe baza unei interpretari proprii,
insa Parlamentul are diferite modalitati de a controla ministrele;
- Curtile sunt imputernicite ca in baza unui cadru legislativ existent, sa
decida in orice probleme care tin de modul de exercitare a autoritatii
executive.
- Judecatorii sunt numiti de Ministrul Justitiei si nu pot fi demisi decat la
curtea de judecata.

1 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Danemarca, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 209

7.1.2 Suedia

57
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de
guvernare. Constitutia suedeza adoptata in anul 1978 se bazeaza pe trei legi
fundamentale:
2. Legea referitoare la modalitatile de guvernare elaborate in 1974;
3. Legea pentru succesiune, datand din anul 1810;
4. Legea libertatii presei, elaborata in 1949.
Principiile care stau la baza acestei ultime legi se refera la toate mijloacele
mass-media moderne.
In 1991, a fost introdusa a patra lege fundamentala, aceea referitoare la
libertatea de exprimare.
Noua Constitutie suedeza se bazeaza pe principiile suveranitatii nationale,
democratiei reprezentative si parlamentare.
Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in
aripa guvernamentala. Acesta isi exercita autoritatea bazandu-se pe principii
democratice prin intermediul Cabinetului .
In 1976 si 1979, Parlamentul a abrogat legi care au fost amendate de
Constitutie. Obiectivul acestor amendari a fost sa intareasca protectia
drepturilor omului si libertatilor cetatenesti precizate de Constitutie .
In Constitutie sunt mentionate doua modalitati de exercitare directa a
democratiei.
In Suedia, Parlamentul poate propune o lege si pentru aceasta se
organizeaza un referendum consultativ. Asa cum se cunoaste, a avul loc doar 4
referendumuri consultative, ultimul fiind in 1980 si a avut ca subiect
problematica nucleara.

2 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Suedia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 340

58
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In 1979 Constitutia a fost completa cu o noua forma de referendum
hotarator. Daca intr-o anumita perioda o treime din membrii Parlamentului
solicita desfasurarea unui referendum au loc simultan si alegerile generale.
Cum se stie, pana acum nu a avut loc un asemenea referendum hotarator.
Seful statului
In Suedia Seful Statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de
exercitare a puterii politice.
Regele are doar functii onorifice , cum ar fi cea de reprezentant oficial al
Statului.
Seful Statului deschide sesiunea anuala a Parlamentului ( Riksdag) dar
nu participa la dezbateri si nu are drept de semnatura pentru nici una din
deciziile guvernamentale.
De curand, rolul Sefului Statului este si acela de a propune noul Prim
Ministru, iar aceasta informatie este preluata ulterior de catre Purtatorul de
Cuvant al Parlamentului.
7.1.3 Norvegia
Conform Constitutiei promulgate in 1814 si amendate ultima data in 2000,
Norvegia este o monarhie constitutionala (regat ereditar). Puterea legislativa3
este exercitata de un Parlament unicameral (Storting), format din 165 de
membrii alesi prin vot direct, pentru un mandat de patru ani. Pentru dezbaterea
propunerilor legislativa, Parlamentul se imparte in doua camere:
- Camera Superioara (Lagtuig), formata din 39 membrii;
- Camera Inferioara (Odelstuig), formata din 126 de membrii.
Puterea executiva este nominal detinuta de rege, dar este exercitata de
Consiliul de Stat (Consiliul de Ministrii). Consiliul este numit de rege, conform
vointei Parlamentului, fata de care este raspunzator.

3 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Norvegia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 301

59
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Norvegia este o monarhie constitutionala si parlamentara. In anul 1884
a fost introdusa suprematia Parlamentului. Constitutia norvegiana prevede
trei tipuri de autoritati:
- Autoritatea executiva
- Autoritatea legislativa
- Autoritatea juridica.
Regele este reprezentantul puterii executive, dar responsabilitatea revine
Consiliului de Stat, care este format din Primul Ministru si cel putin 7 alti
membrii. Regele participa la formarea Consiliului de Stat si prezideaza
reuniunile acestora.
7.2 Autoritatea juridica
7.2.1 Danemarca
Spre deosebire de majoritatea tarilor, Danemarca nu poseda un Cod de
Procedura Civila4. Inca de la Codul Danez, al Regelui Christian al V lea de la
1683, toata legislatia s-a prezentat sub forma unor statute distincte elaborate
pentru domenii specifice.
In cadrul unui regulament al administratiei publice, elaborat in 1985, se
precizeaza normele, regulile si modalitatile de actiune pentru institutiile din
sistemul administrativ.
Curtile sunt imputernicite sa verifice legaliatea deciziilor administrative.
Astfel, o persoana care doreste sa conteste validitatea deciziei poate sa aduca
acel caz in fata curtii atunci cand exista o argumentare speciala, detaliata in
elucidarea problemei respective.
Curtea poate sa hotarasca invalidarea unei decizii administrative daca
aceasta este in contradictie cu normele prevazute in statute sau daca apar
situatii de favorizare a intereselor unor grupuri de persoane in detrimentul
altora. De asemenea, curtile au competenta de a judeca daca prevederile unui
statut sunt incompatibile cu Constitutia.
4 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie
publica europeana- Danemarca, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 212

60
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In general, autoritatea juridica in Danemarca joaca un rol minor in sfera
politicului.
Structura Curtilor
Regulile referitoare la conceperea structurii organizatorice a curtilor si
principiile de functionare a acestora sunt definite de Regulamentul de
Administrare a Justitiei.
Structura Curtilor cuprinde urmatoarele componente:
- Curtea Suprema care functioneaza ca o curte de apel in toate cazurile;
- Inaltele Curti (Estica si Vestica) care solutioneaza cazurile penale si civile
ce implica dreptul la proprietate;
- Curtile Legale, in numar de 84, care solutioneaza problemele minore in
cazurile civile si penale.
7.2.2 Suedia
Cele trei segmente ale autoritatii sunt reprezentate si in Suedia dar insa in
mod specific.
Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic.
Cele mai importante sunt legile fundamentale. O lege fundamentala poate
fi promulgata doar dupa ce au fost elaborare doua variante decizionale ale ei.
Dupa aceea, trebuie sa aiba loc un proces de alegere. Legea fundamentala nu
poate fi amendata sau abrogata decat dupa parcurgerea unei proceduri
specifice.
Urmatorul nivel in cadrul ierarhie este ocupat de legile ordinare, pentru
care este ceruta, doar o singura decizie a Riksdag-ului.
O lege ordinara nu poate fi amendata sau abrogata decat de alte legi
ordinare.
In domeniile specifice, prezentate in Legea referitoare la modalitatile de
guvernare, Parlamentul poate autoriza Guvernul sa emita regulamente cu statut
ordinar ( delegare). Exista insa cateva exceptii in ceea ce priveste drepturile si
libertatile fundamentale ale cetatenilor.

61
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
De asemenea, pentru legile care se refera la madatare
(imputernicire), Parlamentul nu poate autoriza Guvernul sa emita regulamente
cu caracter ordinar, dar poate sa delege Guvernului sarcina si implicit
responsabilitatea pentru aprobarea tipului si nivelului taxelor.
Un grup independent este Consiliul Legislativ care formeaza Curtea
Suprema. Aceasta avizeaza propunerile guvernamentale inainte ca ele sa fie
supuse atentiei Parlamentului.
Oricare Comisie Parlamentara poate , de asemenea, sa solicite opinia
Consiliului.
7.2.3 Norvegia
In Norvegia, ca in majoritatea tarilor exista un sistem legislativ care face
distinctie intre legea civila si cea penala. Legea penala este reglementata de
Codul Penal din 1902 si de Actul de Procedura Penala.
Problemele din administratia publica sunt reglementate potrivit Actului de
Administratie Publica, care reuneste un ansamblu de reglementari necesare
desfasurarii procesului decizional.
Structura Curtilor5 contine trei niveluri:
- Curtea Suprema;
- Inalta Curte, care reuneste 5 institutii juridice;
- Curtile districtuale sau ale oraselor (teritoriul este impartit in 96 de
districte din punct de vedere juridic).
Curtea Suprema pronunta sentinta in ultima instanta. Ea poate inteveni
atunci cand apar diferende intre una dintre camerele Parlamentului si membrii
Consiliului de Stat.
Curtile de la toate nivelurile abordeaza toate tipurile de cazuri. Orice
sentinta data de Curtea Districtului sau de Curtea Orasului poate fi apelata la
Inalta Curte si orice sentinta a acesteia poate fi apelata la Curtea Suprema.

5 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Norvegia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 306

62
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Exista si cateva curti speciale in Norvegia. Acestea sunt:
- Tribunalul pentru Securitate Sociala;
- Curtea pentru Probleme de Munca.
Ele sunt specializate in solutionarea cazurilor dintr-un domeniu distinct.
7.3 Autoritatea legislativa
7.3.1 Danemarca
Autoritatea legislativa este reprezentata de Parlament (Folketing) potrivit
Constitutiei din 1953 si reuneste 179 de membrii alesi direct pentru o perioada
de 4 ani.
Dintre acestia 2 sunt alesi in Groenlanda si 2 in Insulele Feroe. Uneori au
loc noi alegeri dupa 2 sau 3 ani. Intre 1971 si 1988 au fost organizate noua
runde de alegeri. Constitutia contine un numar de reguli pentru functionarea
Parlamentului, dar cele mai multe dintre acestea se refera la procedurile
legislativa.
Alaturi de Parlament isi desfasoara activitatea Comisiile Permanente sau
Temporare (ad-hoc). Cele mai multe sunt din aceasta ultima categorie. Agenda
intalnirilor membrilor Comisiilor Permanente este impartita in doua:
- Sedinte Ordinare;
- Sedinte Speciale.
In acest cadru se contureaza variantele de legi si alte acte normative in
urma unor dezbateri pe domenii si probleme specifice. Sedintele constau intr-un
dialog permanent care de cele mai multe ori inseamna intocmirea unor rapoarte
catre ministere pentru primirea unui raspuns. Astfel de dezbateri au loc de
foartre multe ori pe an.
Trei dintre cele 22 de Comisii Speciale se disting prin specificul activitatilor
desfasurate in domenii distincte.

63
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Una este Comisia Afacerilor Externe, care, potrivit Constitutiei, exercita
autoritate in afacerile internationale informand permanent Cabinetul, care, la
randul lui, poate Comisia Afacerilor Externe inainte de a lua decizii de
importanta majora pentru politica externa a Danemarcei. A doua este Comisia
de Relatii cu Piata, care analizeaza si informeaza permanent Guvernul despre
schimbarile care au loc pe piata Comunitatii Europene.
A treia este Comisia de Finante, imputernicita sa autorizeze schimbarile
in structura bugetului impreuna cu Parlamentul.
7.3.2 Suedia
Din 1971 Parlamentul ( Riksdag) a fost constituit dintr-o singura Camera de 349
de locuri, din care 310 sunt ocupate de reprezentanti ai districtelor electorale
existente, iar 39 sunt rezervate partidelor proportional cu rezultatele obtinute la
alegeri.
Parlamentul6 are un Prezidiu format dintr-un Purtator de Cuvant propus
( Talman) si alti trei Purtatori de Cuvant ai Deputatilor.
Purtatorul de Cuvant, ca ordonator al activitatii Parlamentului provine din
randurile membrilor partidelor politice.
Propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern
sau de catre membrii Parlamentului.
Toate propunerile se transmit in paralel la Comisiile sau Comitetele
Palamentare, unde sunt discutate in prealabil. Imediat ce Comitetul sau
Comisia a incheiat aceasta activitate de analiza propunerea este discutata in
plen, in sedinta.
Se asteapta ca membrii Cabinetului sa sustina propunerile lor in disctiile
din plen. Ministrii, in mod normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe
marginea propunerilor formulate de unul sau altul dintre membrii.

6 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Suedia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 208

64
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Pentru a imbunatati exercitarea functiei de control , care este foarte
importanta, Parlamentul poate introduce votul de cenzura, ceea ce conduce la
o discutare si reavizare a propunerilor lansate de ministrii sau de catre Guvern
in ansamblul sau.
7.3.3 Norvegia
Autoritatea legislativa7 apartine Parlamentului, numit Storting care
reuneste 165 de membrii, alesi de electorat pentru o singura camera. Cu toate
acestea, el este divizat in doua curti la prima intalnire dupa alegerile generale.
Membriii Parlamentului selecteaza un sfert dintre ei pentru a forma
Lagting-ul , in timp ce restul raman sa formeze Odelsting.
Aceasta impartire este precizata in Constitutie. O hotarare este mai intai
propusa de unul dintre membrii Odelsting sau de catre Guvern. Daca proiectul
respectiv este aprobat, se trimite catre Lagting, care aproba sau respinge, in
cele mai multe cazuri respinge, proiectul cu argumentele corespunzatoare.
Acestea sunt analizate de Odelsting care din nou, dupa corectare le transmite
catre Lagting cu sau fara modificari. Cand un proiect a fost prezentat in Lagting
si a fost respins pentru a doua oara, Storting-ul trebuie sa se intalneasca intr-o
sesiune plenara si sa hotarasca asupra proiectului cu o majoritate de doua
treimi.
Fiecare membru al Storting este numit in una dintre cele 12 comisii
constituite. Membrii sunt alesi in aceste comisii in functie de orientarea lor
politica si de dimensiunea grupului politic pe care il reprezinta, ca de altfel si in
functie de criteriul regional, urmarindu-se o reprezentare echilibrata a tuturor
zonelor.

7 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu - Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Norvegia, Editura Economica, 2003 , pag 340

65
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Aceste comisii dezbat doar probleme specifice domeniilor in care activeaza,
nu au competente decizionale, dar joaca un rol important in procesul decizional
in care sunt implicate cele doua parti ale Parlamentului.
La lucrarile desfasurate pe comisii pot fi invitati experti, specialisti sau
reprezentanti ai diferitelor organizatii pentru a fi consultati in problema aflata in
dezbatere.

7.4 Autoritatea executiva


7.4.1 Danemarca
Autoritatea executiva este exercitata de membrii Consiliului de Stat,
respectiv de ministri si este supervizata de Regina. Ministrii au responsabilitate
politica in executatrea regulamentelor din sectoarele in care isi defasoara
activitatea. Ei pot delega sarcini, competente si responsabilitati catre directorii
permanenti ai agentiilor, in special atunci cand ministrii sunt si membrii ai
Parlamentului.
Ministerele impreuna formeaza Cabinetul condus de un sef de Cabinet care
este Primul Ministru. Acesta este numit de catre Regina, in urma derularii
urmatoarei proceduri specifice. Astfel, fostul Prim Ministru sfatuieste Regina sa
consulte separat sefii partidelor solicitandu-le un punct de vedere in legatura cu
numirea unui politician care sa actioneze ca “investigator regal” implicat in toate
procesele de negociere politica. Rezultatul negocierilor la care acesta participa
este sintetizat intr-un raport inaintat Reginei.
Primul Ministru este o persoana care decide de fapt structura Cabinetului,
iar fiecare Ministru are competenta sa fundamenteze decizii in propriul sector
de activitatre si in foarte putine cazuri unele probleme sunt decise formal de
intregul Cabinet.

66
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Prin urmare Primul Ministru, ca sef al Cabinetului are inca o influenta
majora asupra procesului decizional, in special in fundamentarea si
implementarea politicilor specifice fiecarui domeniu, dar si in procesul de
obtinere a consensului politic in cadrul Cabinetului, pe de o parte, si intre
membrii coalitiei parlamentare si reprezentantii opozitiei, pe de alta parte.
In exercitarea functiei sale, Primul Ministru, este asistat de un birou numit
Biroul Primului Ministru, mult mai redus de numar de functionari (15), decat cele
existente in Marea Britanie, Germania sau Franta. Nici unul dintre membrii
acestui birou nu sunt numiti pe criterii politice si au cel mai inalt nivel de
pregatire ca functionari publici.
Principalele sarcini, competente si responsabilitati ale Primului Ministru sunt:
- Numirea si/sau demiterea ministrilor;
- Intretinerea relatiei intre stat si mijloacele mass media;
- Solutionarea problemelor aparute in Insulele Feroe sau in Groenlanda;
- Promovarea unor programe speciale, cum ar fi cele de debirocratizare a
sistemului administrativ care in cele mai multe situatii sunt coordonate de
Departamentul de Management si Personal.
Minsterele sunt in numar de 19 si isi desfasoara activitatea in sedinte
programate de Primul Ministru o data pe saptamana cand sunt inscrise pe
ordinea de zi aproape 30 de teme pentru dezbatere. In acest cadru sunt
aprobate toate hotararile si propunerile care urmeaza a fi inaintate
Parlamentului de catre Cabinet.de fapt, intreaga responsabilitate pentru
elaborarea lor apartine ministrului de resort. Pentru aceste dezbateri se
constituie comitete de sedinta in care fac parte persoane cu functii similare in
sistemele administrative din alte tari si functionari publici cu rang inalt. Structura
comisiilor este hotarata in cadrul sedintelor Cabinetului.

67
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Autoritatea executiva in Danemarca este completata de cateva Consilii
care functioneaza direct pe langa Cabinet si/sau Parlament si exercita functia
de coordonare in cadrul sistemului.

7.4.2 Suedia
In Suedia exista o diviziune clara a responsabilitatii centrale intre cabinetul
Ministrilor si Agentii sau Birouri.
Responsabilitati importante sunt atribuite Guvernelor locale, respectiv
Municipalitatii si Consiliilor la nivel de district.
Guvernul Central – Purtatorul de Cuvant al Parlamentului consulta liderii
partidelor parlamentare si purtatorii de cuvant ai acestora inainte de a face
propunerea pentru numirea Primului Ministru. Parlamentul voteaza apoi aceasta
propunere. Propunerea se aproba daca majoritatea este in favoarea ei. Primul
Ministru numeste apoi Ministrii Cabinetului.
Biroul Primului Ministru ( Statradsberedningen) este format din
aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua:
- Unitatea de Informare Politica si Consultanta;
- Departamentul de Legislatie;
Unitatea de Informare Politica si Consultanta reuneste reprezentanti politici
organizati potrivit unor principii clare.
Departamentul de Legislatie este format din persoane fara orientare
politica si se implica in toate procedurile constitutionale si legale precum si in
organizarea sedintelor Cabinetului.
Competenta formala pentru toate deciziile guvernamentale revine
Cabinetului care o responsabilitate colectiva. Cabinetul in prezent, este format
din 13 ministrii, fara primul ministru.
Membrii Cabinetului sunt de obicei membrii ai Parlamentului.
In timpul derularii activitatii lor in cadrul Birourilor Ministeriale,
parlamentarii isi mentin locurile in Prlament, sau sunt reprezentati de altcineva.

68
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Membrii Cabinetului au intalniri foarte dese si in fiecare joi desfasoara
sedinte in plen intr-un cadru formal in care se iau si decizii. Sedintele plenare ale
Cabinetului sunt conduse de Primul Ministru.
Cabinetul fundamenteaza decizii referitoare la politica guvernamentala,
in timp ce alte probleme minore sunt discutate separat de catre ministrii sau in
cadrul unor grupuri mici recunoscute formal de catre Guvern.
Cooperarea stransa intre membrii cabinetului asigura un inalt nivel de
coordonare a politicii si permite formarea unei viziuni sistemice asupra
proceselor de management si de executie din administratie.

7.4.3 Norvegia

Primul Ministru este seful Cabinetului si din punct de vedere formal


este numit de Rege. Ca o consecinta a suprematiei autoritatii parlamentare,
declarate in 1884, Regele trebuie sa numeasca o persoana de la care se
asteapta sa fie foarte apropiata de Storting. Pentru a se asigura de aceasta, el
cauta sa obtina acordul liderilor de partide din Storting.
Ca sef al Cabinetului, Primul Ministru este responsabil pentru
transformarea politicii partidului pe care il reprezinta in decizii, propuneri si
programe. Aceasta implica supervizarea initiativelor ministerelor din cadrul
Cabinetului, urmarirea obtinerii consensului in cadrul reuniunilor si asigurarea
suportului partidelor politice sau grupurilor de interese. De asemenea Primul
Ministru este primul purtator de cuvant in cadrul Storting-ului, in special in
problemele importanta de dezbateri politice.
Biroul Primului Ministru nu depaseste 25 de persoane si are rolul sa
faciliteze introducerea unor proceduri pentru supervizarea ministrilor si
informarea Storting-ului despre activitatea ministrilor.
Ministrii fac parte din Cabinet si sunt responsabili din punct de vedere
politic si juridic pentru aplicarea de catre ministerele lor a deciziilor
Parlamentului.

69
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

In cadru Cabinetului functioneaza Comisiile Cabinetului pentru a pregati


materialele care vor fi dezbatute.
In afara de Biroul Primului Ministru, Guvernul Central are in structura
sa 16 ministere, fiecare condus de un ministru. Fiecare minister este format din
departamente.
7.5 Administratia centrala la nivel local

7.5.1 Danemarca
Impartirea atributiilor intre Guvernul Central si autoritatile regionale locale a
fost si este o problema foarte mult dezbatuta. Guvernul Central este reprezentat
la nivel local printr-un Prefect responsabil de o serie de probleme ale guvernului
central in ceea ce priveste legile civile si cele referitoare la familie.
Guvernul regional
Sistemul Adminstrativ Danez are un puternic caracter unitar, aflat intr-un
permanent proces de perfectionare. Potrivit Constitutiei, Municipalitatile au
dreptul de a conduce activitatea la acest nivel, ceea ce inseamna ca au o
anumita independenta, care poate fi restransa in mai multe moduri, cum ar fi,
de exemplu, delegarea de catre Parlament a autoritatii catre un minister pentru
a elabora un anumit statut special necesar Consiliilor de la nivelul
municipalitatilor sau sectoarelor administrative. Conducerea acestor sectoare
exercita responsabilitati in :
- sistemul de sanatate;
- problemele persoanelor cu handicap;
- invatamantul secundar;
- probleme de mediu;
- planificare regionala;
- cultura si arta;
- constructii si intretinerea cladirilor.

70
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Activitatea sistemelor administrative la acest nivel este sustinuta financiar
din taxe (60%), proiecte de la nivel central (29%) si venituri din alte activitati
(20%).
Autoritatea executiva la acest nivel este exercitata de Consiliile
Sectoarelor ai caror membri (cel putin 13, dar cel mult 31) sunt alesi prin vot
direct pentru o perioada de patru ani. Aceste Consilii aleg un Primar al
Sectorului dintre cei care fac deja parte din Consiliu. El are o dubla functie,
este seful Consiliului si al administratiei la acest nivel.
La nivel local se constituie cinci comisii:
- Comisia de Finante, condusa de un Primar;
- Comisia pentru probleme in domeniul culturii si educatiei;
- Comisia pentru probleme in domeniul tehnic si de mediu;
- Comisia de securitate sociala si sanatate;
- Comisia pentru administrarea spitalelor.
Celalalt nivel este format din 245 de Municipalitati. Conducerea intervine
pentru solutionarea problemelor in urmatoarele domenii:
- Asistenta sociala;
- Servicii de stomatologie pentru copii;
- Serviciile caselor de sanatate;
- Asistenta zilnica pentru copii;
- Invatamant primar;
- Inspectia alimentelor, etc.
Exercitarea atributiilor la acest nivel este sustinuta de crearea unor institutii
si intreprinderi intermunicipale in domeniile: chimiei, asigurarilor, pregatirii de
personal, cercetarii, distributiei gazelor, etc.

71
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
7.5.2 Suedia

Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile


Administrative de District (lansstyrelse) conduse fiecare de un Guvernator numit
de Guvern pe 6 ani.
Ceilalti memrii ai Birourilor Administrative de District sunt numiti de
Consilierii districtului.
Sarcina principala a acestora este sa reprezinte Guvernul Central, in
special in problemele de planificare regionala, de coordonare si de administrare
la nivel de district. In plus, Agentii Centrale au birouri regionale adesea chiar la
nivel de district, care sunt conduse de catre Guvernatorul districtului. Consilierii
districtului ( landsting) si municipalitatile sau comunele ( Kommun) joaca un rol
important in sectorul public. La acest nivel isi desfasoara activitatea aproximativ
70% din personalul care lucreaza in sectorul public.
Conducerea la acest nivel, reuneste aproape 70.000 de reprezentanti
politici.
Exista 23 de consilieri de district, fiecare fiind o persoana cu o
popularitate deosebita, care se ocupa cu aplicarea taxelor pe venit, cu
perfectionarea sistemului de ingrijire a populatiei si cu organizarea activitatii de
pregatire a cetatenilor in scoli.
Exista de asemenea 286 de districte municipale conduse de catre un
consiliu ales.
Reprezentantii acestora au dreptul de a percepe taxe pe venit si a oferi diverse
servicii.

7.5.3 Norvegia
72
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Reprezentantul administratiei centrale la nivel local este Guvernatorul


zonei, care are responsabilitate administrativa directa in probleme de asistenta
sociala si familiala, aparare civila, protectia mediului si planificarea activitatilor
in cadrul zonei.
De asemenea, Guvernatorul zonei este responsabil pentru coordonarea
altor institutii ale Guvernului Central care functioneaza la nivel local si
supervizarea deciziilor fundamentate in cadrul Consiliilor Municipale.
Exista 19 zone, dar numai 18 dispun de Consilii Zonale. Oslo figureaza
atat ca municipalitate, cat si ca zona. Aceste guverne regionale ofera servicii
care nu pot fi furnizate de Guvernul Central. Cele mai multe dintre atributiile
obligatorii ale administratiei zonale sunt prevazute in Constitutie.
Guvernul local preia atributiile Guvernului Central. Fiecare municipalitate
este guvernata de un Consiliu Municipal ales prin alegeri directe la fiecare 4
ani.
Consiliul Municipal este supervizat de Guvernatorul zonal. Guvernul
Central are drept de control asupra municipalitatilor iar in cateva sectoare
activitatea desfasurata este controlata chiar de institutii ale ministerelor.

7.6 Avocatul poporului si partidele reprezentative

7.6.1 Danemarca

Potrivit Constitutiei din 1953, Parlamentul trebuie sa aleaga una sau doua
persoane care sa supervizeze administratia statului in domeniile civil si militar.
Acest reprezentant are competente atat la nivel central, cat si local, mai putin in

ceea ce priveste exercitarea autoritatii Parlamentului si Consiliilor sectoriale si


municipale.

73
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Orice cetatean, chiar si cei straini, pot inainta plangeri si solicita informarii
in legatura cu anumite situatii problema, iar autoritatea este obligata sa
furnizeze toate informatiile necesare.
Totusi, Avocatul Poporului, care ca institutie reuneste 25 de persoane,
are autoritate limitata in practica, deoarece frecvent este suficient sa exprime
cateva opinii critice referitoare la anumite probleme. Daca el considera necesar
poate supune unei dezbateri publice problemele identificate si nesolutionate de
autoritatile administrative.
Principalele partide politice din Danemarca sunt:
Partidul Popular Socialist;Partidul Social-Democrat;Partidul Liber Radical;
Partidul Democrat de Centru;Partidul Popular Crestin;Partidul Liberal;
Partidul Conservator.

7.6.2 Suedia

Institutia prin care se asigura protectia cetatenilor impotriva abuzurilor


administrative s-a nascut in Suedia cu peste 150 de ani in urma.
Exista un reprezentant special care se ocupa cu cazurile de discriminare rasiala
si sexuala. Acesta se numeste Reprezentant Social Special.
Parlamentul alege unul sau mai multi (in prezent 4) reprezentanti populari
pentru a urmari aplicarea legilor si a regulamentelor in serviciile publice.
Primul Avocat al Poporului a fost constituit ca institutie in 1776 in Suedia
si servit ca model pentru multe tari.
Exista, de asemenea, un avocat special care se ocupa cu problemele
concurentei, protectiei consumatorului, egalitatii intre sexe, si discriminarii pe
criterii etnice.

Avocatul Poporului poate urmari respectarea legilor penale.


Oricare cetatean se poate adresa direct acestui avocat si poate face
sesizari. Seful Statului este Regele Karl al XVI lea din anul 1973
74
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Partide politice reprezentative:


Partidul Social-Democrat, Partidul Moderat ( Conservator), Partidul Liberal,
Partidele de Centru, Partidul Crestin Democrat, Partidele de Stanga,
Partidul Verzilor;

7.6.3 Norvegia

Dupa fiecare perioada de alegeri la patru ani se alege si Avocatul


Poporului. Ca institutie, acesta a aparut in 1962 si are ca obiectiv principal sa
intervina ori de cate ori catatenii au de suferit din cauza nedreptatilor institutiilor
administrative. Cu cateva exceptii, sfera sa de competente se aplica in toate
domeniile de activitate din sectorul public, atat la nivel municipal, cat si zonal.
Principalele partide politice:
Partidul Muncii, Partidul Conservator, Partidul Progresist, Partidul Socialist de
Stanga, Partidul Crestin Democrat, Partidul de Centru.

8,9 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu- Sisteme comparate de administratie


publica europeana- Norvegia, Suedia, Editura Economica, 2003 , pag 340

75