Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HARTA FINLANDEI
1
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
CAPITOLUL 1
STATUL FINLANDA
1.1 Descriere
Limbă oficială1 Finlandeza, Suedeza
Capitală Helsinki
Oraş principal Helsinki
Preşedinte Tarja Halonen
Prim-ministru Matti Vanhanen
Sistem politic Republică constituţională
Suprafaţă Locul 61
- Total 338.144 km²
- % apă 9,4%
Populaţie Locul 111
- Total 5.214.512
- Densitate 15,42/km²
Independenţă 6 decembrie 1917
PIB Locul 48
- Total $142,2 miliarde
- PIB/cap de loc. $27,400
Monedă Euro (EUR)
Fus orar UTC+2/+3
Imn naţional Maamme
Domeniu Internet .fi, .eu1
Prefix telefonic 358
Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Finlanda face parte
1 http://ro.wikipedia
2
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Finlanda este o ţară din Europa de Nord, membră a Uniunii Europene şi
a zonei Euro. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la nord-vest şi
Norvegia la nord.
Limbile oficiale sunt finlandeza şi suedeza (vezi suedeza în Finlanda).
Finlandeza este o limbă aglutinantă ce aparţine familiei de limbi ugro-finice,
grup care cuprinde şi estoniana, lapona sau maghiara. Aceste limbi se
deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru că alături de bască nu fac
parte din limbile indo-europene.
2 http://ro.Finlanda_istoria
3
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Războiul civil3 din Finlanda a fost un conflict între forţele "roşiilor" (punaiset)
(social-democraţii aliaţi cu comuniştii finlandezi) şi cele ale "albilor" (valkoiset)
aflate sub comanda Senatului conservator, care în toamna precedentă reuşise
formarea unui guvern de unitate naţională, care avea ca scop menţinerea
status quo-ului, (să menţină independenţa şi monarhia constituţională).
Finlandezii folosesc mai multe nume pentru acest conflict: vapaussota
(războiul pentru libertate), kansalaissota ori sisällissota (războiul civil),
luokkasota (războiul de clasă), punakapina (rebeliunea roşie), torpparikapina
(războiul meşteşugarilor), veljessota (războiul între fraţi), sau chiar şi
vallankumous (revoluţie). Deşi toate aceste nume reflectă într-un fel sau altul
realitatea istorică, sunt cu toate încărcate de semnificaţii propagandistice.
Războiul civil şi războiul în continuare sunt două dintre cele mai
controversate şi încărcate emoţional evenimete din istoria modernă a Finlandei.
Aceste două conflicte sunt văzute ca două puncte de cotitură a soartei
finlandeze, amândouă având o uriaşă influenţă asupra politicii interne şi celei
externe.
În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a emis un
ultimatum Finlandei şi a atacat-o în urma refuzului acesteia. Acesta va deveni
războiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la
Paris din 1947, dar şi-a păstrat independenţa, spre deosebire de alte state
baltice.
Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995.
3 http://ro.wikipedia_Partidul_Social_Democrat
4
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
1.3 Geografia Finlandei
4 http://ro.wikipedia.org/W/Geografia_Finlandei
5 http://ro.wikipedia.org/W/Economia_Finlandei
5
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Tara detine de asemenea si resurse importante de cobalt, cupru si fier.
Silvicultura joaca un rol important in economia tarii. Silvicultura si industria
lemnului asigura aproximativ 35% din exporturile Finlandei.
Guvernul finlandez detine o treime din padurile Finlandei, majoritatea din
nordul tarii. Restul sunt detinute de fermierii care in timpul verii se ocupa de
agricultura si taie copaci in restul anului. Exista o politica stricta de conservare a
padurilor. Finlanda produce mai mult de 37 milioane de metri cubi de lemn pe
an. Lemnul de pin reprezinta principala materie lemnoasa, cu aproape jumatate
din productie, urmata de molid si mesteacan.
Categoria principala a industriei serviciilor in Finlanda consta in servicii
comunitare, guvernamentale si personale. Acestea includ: educatia, sanatatea,
administratia publica si activitatile recreative. Guvernul controleaza mai multe
companii mari din Finlanada.
Finlanda are o economie bine industrializată, în mare parte de piaţă liberă,
cu un PIB per capital asemănător celor din Regatul Unit, Franţa, Italia sau
Germania. Finlanda este în prezent sediul social al Nokia, lider mondial în
telefonia mobilă.
De asemenea, are o economie bine dezvoltata si diversificata, dispunand
de resurse minerale ( intre primii producatori europeni de cobalt, vanadiu, crom
si nichel ) si de un bogat fond forestier ( locul 3 in Europa). Industria antreneaza
1/3 din populatia activa. Principalul domeniu este cel al expoatarii masei
lemnoase care asigura 40% din exporturi. Sunt prezente si celelalte ramuri
industriale (de la siderurgie, petrochimie la electronica, ceramica fina si
industrie alimentara).
Industriile cherestelei, producatoare de hartie si alte industrii bazate pe
lemn reprezinta principala ramura a industriei finlandeze. Finlanda este
cunoscuta ca principalul producator de placaj din lemn. Tara este cunoscuta ca
producator principal de hartie. .
6
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Industria metalurgica a Finlandei s-a dezvoltat foarte rapid din anii 1940.
Principalele produse din metal includ utilaje si echipamente pentru ferme,
motoare si generatoare electrice si utilaje pentru industria cherestelei si a
hartiei. Finlanda produce autobuze, nave maritime si alte echipamente pentru
transporturi. Industria constructoare navala este cunoscuta in special pentru
spargatoarele de gheata foarte puternice si robuste si pentru feriboturi.
Alte produse industriale includ produse chimice, metale, mancaruri
semipreparate, telefoane, telefoane mobile, textile si articole de imbracaminte.
Majoritatea fermelor finlandeze se afla in sud si in vest. Fermele sunt
mici, in medie 12 hectare. Produsele lactate si vanzarea de animale vii
reprezinta 70% din veniturile fermelor finlandeze. Fermele finlandeze produc
intregul necesar de lapte, oua si carne. Deasemenea produc aproape toate
granele necesare Finlandei. Orzul si ovazul sunt principalele culturi.
Finlanda depinde in mare masura de comertul exterior. Importa mari
cantitati de fructe, legume, materii prime industriale, produse finite care nu sunt
in Finlanda, petrol si produse din petrol.
Hartia si produsele din lemn constituie apoximativ 35% din exporturile tarii.
Alte exporturi majore includ produse in industria metalurgica, cum ar fi
utilaje si nave. Finlanda exporta deasemenea milioane de blanuri de animale
domestice in fiecare an. Principalii parteneri comerciali ai Finlandei sunt Marea
Britanie, Suedia si Germania. Finlanda a devenit membru al Comunitatii
Europene in 1995.
Reteua de comunicatii este bine dezvoltata cu precadere transporturile
fluviale. Comertul exterior se realizeaza 90% pe cale maritima.
Guvernul detine majoritatea cailor ferate ale Finlandei. Tara are o retea
foarte buna de sosele si autostrazi. Finlanda are o medie de o masina la trei
persoane. Compania aeriana finlandeza, Finair, este detinuta in mare parte de
guvern. Ofera zboruri internationale si interne. Ca rezultat al distantelor mari
intre comunitatile majore finlandeze si a lacurilor, Finlanda are una dintre cele
mai extinse si aglomerate retele aeriene. Cel mai aglomerat aeroport al tarii
7
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
este Helsinki. Un sistem de canale uneste unele lacuri cu porturile maritime.
Skoldvik, langa Helsinki, este cel mai aglomerat port.
Mass-media: In Finlanda se publica zilnic 65 ziare cotidiene. Publicatiile
cu tirajul cel mai mare sunt Helsingin Sanomat din Helsinki, Aamulehti din
Tampere si Turun Sanomat din Turku. Finlanda are o medie de un radio la 2
persoane si un televizor la 3 persoane.
Guvernul detine circa 90% din actiunile principalelor retele de radio si
televiziune. Liniile telefonice si de telegraf leaga toate zonele Finlandei.
Guvernul detine sistemul telegrafic si o parte din serviciile telefonice. Turismul
aduce in balanta de plati circa un miliard de dolari anual.
Cresterea economica sustinuta din anii 80 s-a realizat pe seama
imprumuturilor ce au adus datoria externa la peste1/3 din PIB. Dificultatiile
economice ale Rusiei, principalul partener comercial, si perspectiva
concurentei in domeniile nelegate de exploatarea lemnului odata cu intrarea in
CEE impune Finlandei o nou politica economica in anul 1990.
Peisajul Finlandei, cu paduri intinse si dese si mii de lacuri ofera o
fantastica experienta. In Rovaniemi, nordul Finlandei, il puteti vizita pe Mos
Craciun la el acasa. In Helsinki sunt numeroase cladiri istorice si faimoasele
cladiri proiectate de arhitectul Saarinen dintre care amintim Gara Centrala –
construita din granit, si Muzeul National.
Situata in nordul Europei, Finlanda este o tara neasemuita prin
frumusete. Mii de lacuri puncteaza peisajul Finlandei iar paduri dese acopera
aproape doua treimi din teritoriu. Coasta este intinsa si crestata, marcata de
roci de granit rosu sau gri. Aproape de coasta se intalnesc mii de insule.Vecinii
Finlandei sunt: Suedia la vest, nordul Norvegiei in nord si Rusia in est. Golful
Finlandei si Golful Bothnia, doua brate ale Marii Baltice, marginesc Finlanda la
sud si sud-vest. Cel mai nordic punct al tarii se gaseste in interiorul Cercului
Polar (o linie imaginara la 2.623 km de Polul Nord).
In aceasta regiune a Finlandei, numita "Taramul Soarelul de la Miezul
Noptii", soarele straluceste 24 de ore pe zi timp de cateva luni, in fiecare vara.
Helsinki, capitala tarii si cel mai mare oras, se afla in sud, in Golful Finlandei.
8
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Locuitorii
Majoritatea locuitorilor tarii locuiesc in sud, unde clima este mai blanda, chiar
daca intreaga tara este acoperita de zapada din decembrie pana in aprilie.
Mai mult de 90% din locuitorii Finlandei sunt finlandezi iar restul sunt
suedezi. Majoritatea sunt inalti, cu parul blond si ochii albastri sau verzi. In
nordul Finlandei traiesc aproape 6000 de Sami. Stramosii acestori locuitori
scunzi si voinici traiau in Finlanda cu mult timp inainte de a sosi primii
finlandezi, mii de ani in urma. Finlanda are aproape 6000 de romi si mici grupuri
de evrei si turci. Dintr-o populatie de 5,3 milioane, majoritatea traiesc in sudul
tarii si doua treimi in orase. Helsinki, capitala si cel mai mare oras, are circa
500.000 de locuitori. Alte doua importante orase sunt Turku si Tampere cu mai
mult de 150.000 de locuitori fiecare.
9
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
CAPITOLUL II
ISTORICUL STRUCTURII DE STAT
10
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
2.2 Caracteristicile statului
Statul este un sistem organizational, care realizeaza in mod suveran
conducerea unei societati (a unui popor stabilit pe un teritoriu determinat)
detinand in acest scop atat monopolul crearii cat si monopolul aplicarii dreptului.
Statul se caracterizeaza2 prin cateva elemente sau dimensiuni istorice si
politice, cumulate calitativ. La ele se atribuie:
• Teritoriul,
• Populatia (natiunea),
• Autoritatea (puterea) publica sau executiva,
• Suveranitatea.
Dimensiunile statului au o importanta majora. Ele conditioneaza atat
aparitia, cat si disparitia sau reinvierea statului.
Aceste atribute joaca un rol deosebit in structura unui stat, deoarece noi
nu vom putea vorbi despre un stat de drept de-a dreptul contemporan daca in
structura sa va lipsi unul din componentele expuse mai sus. Deci putem spune
ca o problema a statului de drept este realizarea in viata si buna existenta a
atributelor date. Realizarea acestor atribute este in mare masura o competenta
cat a organelor statului cat si a poporului in mana cui si se afla de-a drept
vorbind puterea de-asi alege soarta.
2.2.1 Teritoriul
Teritoriul3 este dimensiunea materiala a statului. Desi, la prima vedere,
teritoriul pare sa fie o notiune geografica, el reprezinta, de asemenea, un
concept politic si juridic. Toate acestea reies din functiile pe care acesta le are:
• Teritoriul este factorul care permite situarea statului in spatiu, localizand
in asa mod statul si delimitandul de altele.
11
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
• Prin intermediul teritoriului statul stabileste legaturile cu cei ce-l locuiesc,
definindu-le calitatea de apartinenta la statul respectiv, calitatea de
supusenie sau de cetatenie.
• Teritoriul determina limitele extinderii puterii publice si contribuie la
structurarea autoritatilor publice in dependenta de organizarea teritoriului.
• Teritoriul este simboul si factorul de protectie a ideii nationale.
2.2.2 Populatia
Populatia constituie dimensiunea demografica4, psihologica si spirituala a
statului. Un stat fara populatie nu poate sa existe , e de neconceput. Statul este
o societate umana organizata, o societate stabilizata in interiorul frontierelor
permanente. Cei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si
sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de acesta ori calitatea de cetatean, de
membru al statului respectiv, ori calitatea de strain, ori cea de apatrid.
Dintre aceste trei categorii de persoane numai cetatenii se bucura de
deplinatatea drepturilor si poseda deplinatatea obligatiilor stabilite de stat.
2.2.3 Autoritatea (puterea) politica exclusiva sau suveranitatea.
Aceasta constituie cel mai caracteristic element specific al statului.
Puterea5 este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin:
• Posibilitatea de a coordona activitatea oamenilor conform unei vointe
supreme.
• De a comanda.
• De a da ordine si necesitate de a se supune acestei comenzi.
Prin urmare autoritatea presupune coordonarea, comanda si supunere.
12
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Puterea se infaptuieste sub mai multe forme. Ea poate fi nepolitica sau
politica, nestatala sau statala etc. Intr-o societate exista mai multe categorii de
putere:
• Puterea familiara.
• Puterea unui colectiv.
• Puterea unui grup social.
• Puterea unor partide.
• Puterea altor organizatii social-politice.
Puterea statala insa este cea mai autoritara putere. Ea se caracterizeaza
prin urmatoarele trasaturi:
• Este un atribut al statului care se identifica cu forta. Aceasta forta se
materializeaza in diverse institutii politico-juridice (autoritati publice,
armata, politie, etc.).
• Are un caracter politic.
• Are o sfera generala de aplicare.
• Detine monopolul constrangerii: numai ea are posibilitatea sa foloseasca
constrangerea si dispune de aparatul de constrangere.
• Puterea de stat este suverana.
2.2.4 Suveranitatea
Aceasta din urma trasatura – suveranitatea7 – este cea mai importanta.
Fiind principala institutie politica a societatii, statului ii revine un loc major in
societate. Locul si rolul statului sunt determinate, in primul rand de scopul lui.
Rolul statului nu ramane neschimbat. El evolueaza in dependenta de
valorile sociale specifice societatii. La toate etapele de dezvoltare istorica statul
este chemat sa apere oranduirea respectiva.
13
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In perioada contemporana, mai ales dupa cel de-al doilea razboi
mondial, in tarile democratice se accentueaza considerabil latura economica si
sociala a activitatii statului. Locul „statului paznic”, „statului jandarm” tot mai
mult este preluat asa numitul stat al providentei, stat al bunastarii, stat
preocupat de asigurarea standardului de viata a populatiei, de inlaturarea
abuzurilor si a exceselor.
Astfel se considera ca scopul statului consta in apararea drepturilor
inalienabile ale omului de altfel in apararea interesului – general, fericirea
societatii a poporului sau.
Problema consta in aceea ca este nevoie ca scopul statului sa cuprinda
si preocuparile de a face legi bune si a respecta principiul noninterventiei in
treburile private. Statul de drept trebuie sa se plaseze de asupra gruparilor
existente in el spre a aplana conflictele dintre ele.
Toate aceste preocupari isi gasesc reflectele si in actele normative ale
statului. De exemplu Constitutia R.M. mentioneaza faptul ca „statul este obligat
sa ea masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i
asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui, cuprinzand hrana,
imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile necesare”.
Functiile statului8 sunt diferite ca fiind directiile fundamentale de
activitate a statului, in care se manifesta esenta sa. In dependenta de sfera de
activitate a statului functiile lor se pot grupa in functii interne si functii externe.
In continutul functiilor interne ale statului isi gasesc expresia politica
interna, activitatea lor pentru solutionarea ale vietii societatii si statului.
In cadrul functiilor interne un loc major revine functiei legislative, o functie
politico juridica, chemata sa fixeze normele si pentru actiunile autoritatilor
publice.
8 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de curs)-Functiile
statului
14
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
1.Functia executiva9
Functia executiva caracterizeaza toata activitatea concreta a statului in
urmarirea scopurilor sociale. Activitatea executiva se desfasoara in diferite
directii care corespund diverselor scopuri sociale.
2.Functia judecatoreasca10 are sarcina de a aplica dreptul in cazurile unor litigii
in societate.
3.Functia social-economica11.
O alta functie a statului este functia social-economica. Aceasta functie se
manifesta in mod diferit de la stat la stat.
Formele de interventie a statului in economie sunt urmatoarele:
• Reglementarea activitatii economice si administrarea proprietatii publice
ce-i apartine.
• Protejarea intereselor nationale in activitatea economica financiara si
valutara.
• Stimularea cercetarilor stiintifice.
• Explorarea rationala a pamantului si a celorlalte resurse naturale, in
concordanta cu interesele nationale.
• Refacerea si protectia mediului inconjurator, precum si mentinerea
echilibrului ecologic.
• Sporirea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru
cresterea calitatii vietii etc.
4 Functia cultural educativa12
Functia cultural educativa caracterizeaza atitudinea statului fata de
potentialul sau uman, intelectual si spiritual. Activitatea statului langa toate
celelalte scopuri, trebuie sa aiba ca finalitate educarea persoanei pentru ca ea
sa devina capabila de a avea un rol util in societate.
9,10,11,12 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de
curs)-Functiile statului, pag 78-90
15
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Functiile externe
Pe langa toate functiile interne mai exista si functii externe12 ale statului.
Functiile externe au in vedere in general activitatea statului in relatiile sale ca
alte state.
Avand in vedere statul contemporan democratic, putem vorbi de doua
directii ale functiilor externe.
In primul rand, dezvoltarea relatiilor cu alte state, deci, relatii bilaterale
ale statului, care le are, in primul rand, cu vecinii si apoi cu alte state. Aceste
relatii trebuie sa se bazeze pe egalitate, respect reciproc, respectarea
suveranitatii, independentei nationale, pe neamestec in problemele interne, pe
cooperare si colaborare, pe interesul reciproc si avantajos mutual. In aceste
conditii relatiile bilaterale se desfasoara in mod normal.
Celalalt aspect al functiei externe il reprezinta participarea statului la
organismele internationale, la organizatiile cu caracter international, pentru
rezolvarea problemelor proprii, nationale, dar si pentru rezolvarea problemelor
generale, globale ale omenirii. Asemenea probleme generale, globale sunt::
• Pacea;
• Dezarmarea;
• Securitatea popoarelor;
• Cooperarea internationala;
• Problemele ecologice mondiale;
Toate aceste probleme ale statului trebuie privite intr-o atmosfera de
imbinare, ce contribuie la realizarea scopului fundamental pe care il are statul,
de a promova drepturile si interesele, demnitatea cetatenilor in societate. Si tot
cuprinsul dat constituind un tot intreg pentru formare si mentinerea in buna
stare a unui stat de drept contemporan.
12 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de curs)-Functii
externe ale statului
16
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de
organizare, continutul puterii si structura interna a acestei puteri. Forma de
stat13 e caracterizata de trei elemente componente:
• forma de guvernamant;
• structura de stat;
• regimul politic;
Forma de guvernamant are o importanta majora pentru caracteristica
statului. Din punct de vedere al formei de guvernamant cele mai frecvent
intalnite sunt monarhia si republica.
Monarhia ca forma de guvernamant se caracterizeaza prin aceea ca seful
statului este monarhul, care de regula detinea puterea pe viata si o transmite
ereditar, sau este desemnat dupa proceduri speciale in dependenta de traditiile
respective.
Ca forma de guvernamant monarhia este cunascuta din cele mai vechi
timpuri. In evolutia sa monarhia cunoaste mai multe forme: monarhie absoluta,
monarhie limitata, monarhie parlamentara dualista, monarhie parlamentara
contemporana.
Republica este o astfel de forma de guvernamant in care puterea
superioara apartine unui organ ales pe un timp limitat. Persoanele care compun
organul electiv sunt responsabile juridic pentru activitatea lor.
Republica la randul sau poate fi parlamentara sau prezidentiala.
Cea parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca fie ca lipseste seful
statului, fie ca acesta este ales de catre parlament, raspunzand in fata lui.
Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului statului,
de catre cetateni, fie direct prin vot universal, egal, secret, si liber exprimat, fie
indirect prin intermediul colegiilor electorale de ex. SUA.
17
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
14,15,16,17 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului – Statul
simplu unitar, Statul compus sau unional, Statul federativ, Editura ALL, Bucuresti 1993, pag
101-133
18
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
19
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
CAPITOLUL III
STRUCTURA DE STAT IN FINLANDA
PARLAMENT PRESEDINTEL
E REPUBLICII
Consiliul De Stat
Agentiile Centrale
Administratiile
Regionale
Administratii
Districtuale
Administratii Locale
Administratii
Municipale aprox.460
20
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Pornind de la faptul ca Finlanda este o republica constitutionala cu o
forma de guvernare parlamentara, prezentam in continuare principalele
caracteristici ale sistemului administrativ, divizat ca in toate tarile democratice
pe cele trei tipuri de autoritati.
Faptul ca Finlanda este impartita in 12 Provincii, dintre care una este
autonoma, respectiv, Insula Alaska, explica multe dintre trasaturile specifice
sistemului administrativ existent20.
Finlanda are o Constitutie scrisa care reuneste cateva principii
fundamentale referitoare la Regulamentul Constitutional si Regulamentul
Parlamentar.
Dupa cum se stie, Finlanda si-a castigat independenta in 1917 dupa ce
o perioada a functionat sub dominatia Rusiei si ca parte din Suedia.
Fara indoiala ca aceste schimbari importante in Finlanda au atras modificari in
timp a sistemului administrativ.
Prezentam in continuare doar cateva aspecte relevante despre modul de
exercitare a autoritatii in Finlanda de astazi.
3.2.1 Autoritatea juridica
21
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Structura curtilor
22
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
23
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Una dintre cele mai importante este Comisia Financiara care are misiunea
de a elabora bugetul de stat. La aceasta se adauga Comisia Constitutionala
care are un rol special in a examina apoi constitutionalitatea legilor.
Comisia Reunita are 45 de membrii alesi in sedinta plenara si
examineaza toate hotararile dupa prezentarea lor in Parlament.
Speaker-ul, adjunctii lui si Seful comisiilor parlamentare au sarcina de a
planifica activitatea Parlamentului. Atat Speaker-ul, cat si comisiile, sunt asistati
in realizarea propriilor sarcini de catre un Birou al Parlamentului format din
aproximativ 400 persoane.
24
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Cea mai mare parte a activitatilor acestui birou sunt de natura
administrativa pentru a mentine functionalitatea Guvernului, respectiv
programarea sedintelor, traducerea unor materiale, prelucrarea acestora,
pregatirea continutului deciziilor administrative etc.
Biroul Primului Ministru care functioneaza ca si un Minister, reuneste trei
componente structurale, respectiv :
• Departamentul General (activitati administrative, serviciul de traduceri si
arhivari) ;
• Compartimentul de Informare ;
• Grupul de Planificare .
Ministerele
25
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Activitatea ministerelor este sustinuta de comisiile ministeriale
implicate in principal in pregatirea tematicii pentru sedintele desfasurate in
plen.
Principalele trei comisii ministeriale sunt :
• Comisia de Finante ;
• Comisia de Afaceri externe ;
• Comisia de Politica Economica ;
Celelalte comisii se constituie ocazional, pentru solutionarea inor probleme
curente in domenii specifice si se numesc comisii ad-hoc. Domeniile in care
functioneaza sunt :cultural, educational, protectia mediului, taxe, etc.
Finlanda este tara in care functioeaza o institutie speciala cu o mare
relevanta pentru procesul decizional in care este implicat executivul, in general
si ministerele, in special.
Aceasta instiutie se numeste “Scoala de Seara ‘’. De fapt este vorba de
un cadru informal si confidential in care se desfasoara intalnirile intre membrii
Consiliului de Stat, ocazie cu care au loc dezbateri importante pe probleme de
politica si unde se contureaza de cele mai multe ori variante de decizii care
ulterior sunt analizate, avizate ce Consiliu si inaintate Parlamentului in numele
presedintelui. La aceste intalniri pot fi prezenti experti in diverse domenii de
interes.
Cele mai importante functii ale Guvernului Finlandei sunt exercitate de
Ministerul Finantelor, Departamentul de Management Public, agentia
Administrativa de dezvoltare, ministerul Public.
Departamentul de Economie Nationala din cadrul Ministerului de
Finante ofera informatii economice de interes strategic pentru fundamentarea
prognozelor si implementarea lor, atat pe plan intern, cat si extern si elaboreaza
politica economica.
26
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Departamentul de Management Public reuneste 35 de persoane cu
sarcini in pregatirea propunerilor de perfectionare a managementului public si
coordonarea activitatii in cadrul Consiliului de Stat. Exemple de initiative
formulate de reprezentantii acestui departament sunt : furnizarea de
consultanta si pregatirea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in
cadrul celorlalte agentii guvernamentale.
In structura acestei institutii functioneaza Centrul National de Pregatire
a Personalului.
Ministerul public are un rol important in domeniul managementului,
acest sector urmarind in principal imbunatatirea guvernarii la nivel regional si
local(municipal)
In total, in Guvernul finlandez functioneaza 13 ministere cu autoritate
limitata la domeniile respective.Fiecare minister este condus de unul sau mai
multi ministrii. Functionarul cu cel mai inalt rang in minister este Secretarul
general. De retinut ca doar Secretarul Biroului Primului Ministru este numit pe
criterii politice, ceilalti sunt functionari publici permanenti.
Ministerele sunt divizate in departamente conduse de un sef de
departament. In medie, existe intre 4-7 departamente in fiecare minister.
Acestea se divizeaza de obicei in birouri sau servicii conduse de un sef de birou
sau de serviciu. La ele se mai adauga observatorii speciali, consilierii
ministeriali, secretarii ministeriali si alti functionari publici.
Cel mai redus ca numar este biroul Primului ministru care reuneste 170
de persoane, iar cel mai mare este ministerul Afacerilor Externe, cu peste 800
angajati in structura interna si in serviciile diplomatice externe.
27
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
3.2.4 Reprezentarea administratiei centrale la nivel local
Guvernul local
28
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In Finlanda nu exista o administrare guvernamentala exercitata direct la
nivel regional, dar se pot constitui, ca urmare a relatiilor de cooperare
puternice, Federatii Municipale. Astfel, s-au format federatii de dimensiuni
mai mari in special in domeniul sanatatii si al educatiei.
In Finlanda exista mai mult de 400 astfel de federatii municipale.
Principiile pe care se structureaza organizarea administratiei la acest
nivel sunt inscrise in cadrul legislativ pentru administratia municipala si in
legile speciale. La acest nivel federatiile municipale au putere executiva.
Islanda este o regiune autonoma care are propria sa structura
guvernamentala. Populatia insulei alege 30 de membrii in Parlamentul
Provinciei care exercita autoritatea legislativa in toate problemele, mai putin
de legislatie nationala.
Autoritatea executiva este autonoma, exercitata de un guvern al
Provinciei format din sase membrii si condus de un Consilier Provincial.
De asemenea, la acest nivel este reprezentat si Guvernul Central, in
persoana unui Guvernator.
Municipalitatile
29
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Principala responsabilitate a municipalitatilor este furnizarea serviciilor
publice catre cetateni in special in domeniile :sanatatii, educatiei si asistentei
sociale.
La acest nivel functioneaza Consiliul Municipal sau Guvernul
Municipal format din17-85 membrii alesi prin vot direct (functie de numarul
locuitorilor) la fiecare 4 ani de catre populatia municipiului. Ei formeaza
autoritatea cu cele mai mari competente decizionale.
29 http://ro.wikipendia.org/w/Regiunile_administrative_ale_Finlandei
30
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
31
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
32
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
33
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Capitala Helsinki
35
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Este exercitată de un Parlament unicameral –
Puterea legislativa
Eduskunta.
1 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda
36
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
La 1 iulie anul acesta presedintia Uniunii Europene va trece din mainile
Austriei in mainile Finlandei, pana la 1 ianuarie 2007, cand va veni randul
Germaniei. .
CAPITOLUL IV
37
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
POLITICI GUVERNAMENTALE FINLANDEZE
39
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
•Pregătirea tradiţională prin discuţii deschise: iniţiative politice majore
discutate îndelung de către conducere şi mass media
În marile reforme decizia de politică guvernamentală (program,
principiu aflat la baza deciziei etc.) precede procesul de proiectare a legii: legile
sunt văzute ca instrumente formale ce reflectă alegerea făcută
•Mijloacele informaţionale moderne cresc nivelul de transparenţă al muncii de
pregătire.
2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_ Institutiile_administratiei_publice
-Curţi administrative;
-Agenţii guvernamentale şi Curtea Supremă Administrativă publice;
40
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
-Curţi extraordinare;
-Activităţi privind probleme de stat;
-Administraţie regională;
-Instituţii de stat din provincie;
-Centre de angajare şi dezvoltare economică;
-Centre regionale de protecţie a mediului;
-Alte organe publice;
-Inspectorate de siguranţă şi sănătate;
-Provincia autonomă a insulelor;
-Centre de autorizaţie în probleme de mediu;
- Regiunea autonoma Åland;
-Birouri regionale de taxe;
-Banca Finlandei ;
-Administraţie locală ;
-Institutul de Asigurări Sociale ;
-Districte locale de stat, Birouri de angajare ;
-Administraţie publică indirectă;
-Birouri locale de taxe, Birouri locale de vamă, Cabinete de consultanţă juridică;
41
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
• Comitete guvernamentale
• Grupuri misteriale
• Consilieri politici ai miniştrilor
• Preşedinţii partidelor guvernamentale
• Secretari de stat
• Secretariatele permanente ale ministerelor
• Programe politice orizontale
3 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda- Modelul_finlandez
42
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Cabinetul Primului Ministru4 (250 angajati) constituie îmbinarea consilierii
politice şi administrative a PM, constand in consilierea politică şi analiza
specializată a experţilor, activitati ce sunt initial separate, iar ulterior combinate
în vederea cooperării.
Sarcinile Cabinetului Primului Ministru sunt:
• Activităţi determinate de implementarea Programului Guvernamental;
• Coordonarea programelor şedinţelor guvernamentale;
• Coordonarea problemelor legate de Uniunea Europeană;
• Relaţia cu Parlamentul;
• Cooperarea cu MOF;
4 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda- Modelul_finlandez
CAPITOLUL V
43
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
EVALUAREA IMPACTULUI BUGETAR ÎN POLITICILE PUBLICE IN
FINLANDA
http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale
45
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Controlorul Financiar Guvernamental este un personaj nou şi important
în inspectarea managementului financiar şi în evaluarea proceselor,
productivităţii şi a adecvării .
Alte personaje: Comitetul cabinetului de Politică Economică, Comitetul
cabinetului de Finanţe, Biroul de Buget în cadrul MOF, Ministere, Controlor
Financiar Guvernamental.
7 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale
46
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
În procesul de stabilire a bugetului, problemele de adecvare şi eficienţă a
costurilor sunt de importanţă extremă (şi foarte greu de evaluat).
Reevaluarea Guvernamentală anuală a activităţii reprezintă o unealtă de
maximă importanţă în monitorizarea şi evaluarea finanţelor şi a operaţiunilor
statului.
8 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale
CAPITOLUL VI
1 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe
49
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
care a stat la baza indisponibilităţii de a fi implicată în afacerile baltice ce
priveau Rusia şi în care Finlanda a căutat să o antreneze.
Problema insulelor Aland2 va adânci această discrepanţă. Această
problemă fusese ridicată încă din 1918 şi a rămas o problemă majoră până în
anul 1921, fiind adusă în colimator de o încercare de a uni aceste insule cu
Suedia şi de determinarea Finlandei de a le păstra. Aceste insule au o
importanţă strategică majoră pentru cele doă state, ele fiind situate la gura
golfului Bothnia, a cărui intrare o controla. Importanţa ei strategică devenise,
încă din 1850, din timpul războiului Crimeii, un obiect de interes pentru puterile
europene. În 1856, se încheia un tratat internaţional de demilitarizare a acestei
zone, fapt ce cădea în sarcina Rusiei. Aceste insule au rămas sub dominaţie
ţaristă până în 1917, când vor fi ocupate succesiv de finlandezi şi suedezi.
Astfel, insulele Aland au reprezentat o problemă internaţională majoră în
nordul Europei, cu mult înainte de a deveni o cauză de rivalitate între
Finlanda şi Suedia. În 1918, ea nu va implica doar problema demilitarizării, ci şi
aplicarea principiului autodeterminării naţiunilor, pentru populaţia acestui
arhipelag, avându-se în vedere unirea lor cu Suedia, de vreme ce majoritatea
populaţiei era vorbitoare de limbă suedeză.
După declaraţia de independnţă a Finlandei, locuitorii insulelor Aland vor
profita de oportunitatea creată pentru a-şi determina destinul printr-un plebiscit
susţinut de Suedia, care cerea unirea cu aceasta cu o majoritate de 95%.
2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe
3 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe
51
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
percepută în totalitate ca un capitol neglijabil în afacerile externe ale naţiunilor
europene, inclusiv ale celor nordice.
Pe de altă parte, ţările nordice nu au agreat o eventuală colaborare
militară cu Finlanda, în anii ’20, şi datorită faptului că interesele lor erau diferite,
fiecare percepând o altă ameninţare externă.
La acea vreme, despre statele nordice 4 se declara că Norvegia nu se
temea de nimeni, Danemarca se temea de Germania, Finlanda se temea de
Rusia, iar Suedia era incapabilă să decidă care era principala ameninţare
externă pentru securitatea sa.
Guvernul finlandez nu dorea substituirea protecţiei germane cu cea
sovietică, sperând să fie capabil să convingă cele două state de capacitatea sa
de a-şi menţine securitatea şi neutralitatea sa.
Din această perspectivă poate fi explicată politica sa de apropiere faţă de
ţările scandinavice, mai ales începând cu 1930, ca reacţie faţă de politica
sovietică de creare a unui sistem de securitate estic, dar şi din raţiuni
economice.
Aceste necesităţi vor îmbrăca soluţia neutralităţii ca mod de a servi
interesele republicii finlandeze, o politică de altfel excelentă, care nu deranja şi
nu ameninţa securitatea nici unei naţiuni.
4 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe
52
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Primele relaţii stabilite vor avea un caracter economic şi comercial, lupta
împotriva crizei economice unind aceste ţări pentru găsirea de soluţii. Astfel, în
acest scop, în decembrie 1930, se semna Convenţia de la Oslo de către
Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia şi Luxemburg, prin care acestea se
obligau să aplice “principii care să susţină activitatea Societăţii Naţiunilor în plan
economic, declarându-se astfel pentru relaţii economice mai flexibile între
naţiuni.
Finlanda a aderat la această Convenţie anul următor, extinzându-se astfel
aria prin care grupul a încercat să dirijeze politica economică mondială prin
anularea restricţiilor din comerţ.
În domeniul politic, la semnarea pactului de neagresiune fino-sovietic,
din 1932, statele nordice considerau că oferta sovietică de garanţie a
frontierelor sau de neagresiune atingea independenţa lor deplină. Aceasta a
reprezentat, de altfel, şi motivaţia refuzului faţă de ofertele de semnare a unui
tratat asemănător cu cel fino-sovietic, de către guvernele Norvegiei şi Suediei.
La 5 decembrie 1935, M. Kivimaki, preşedintele Consiliului de Miniştri
finlandez, prezenta poziţia oficială a Finlandei, în legătură aderarea la principiul
de neutralitate şi la Blocul Nordic.
2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_AELS
54
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
De la 1 ianuarie 1995, Austria, Finlanda şi Suedia au participat la SEE ca
state membre ale UE. Liechtenstein a devenit participant cu drepturi depline în
SEE la 1 Mai 1995.
Negocierile pentru extinderea SEE au avut loc in perioada ianuarie-iulie
2003. Incepând cu 1 Mai 2004 Uniunea Europeană şi SEE au fost extinse cu
zece noi membri.
55
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Odata ce controlul vamal este complet abolit, detinatorul vizei comune
este indreptatit sa stea in cele 15 state mai sus mentionate care aplica
Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen pentru maximum 90
zile intr-o perioada de sase luni, in timpul in care e valabila viza.
CAPITOLUL VII
56
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
STUDIU COMPARATIV AL STRUCTURII DE STAT A TARILOR
SCANDINAVE
7.1.2 Suedia
57
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de
guvernare. Constitutia suedeza adoptata in anul 1978 se bazeaza pe trei legi
fundamentale:
2. Legea referitoare la modalitatile de guvernare elaborate in 1974;
3. Legea pentru succesiune, datand din anul 1810;
4. Legea libertatii presei, elaborata in 1949.
Principiile care stau la baza acestei ultime legi se refera la toate mijloacele
mass-media moderne.
In 1991, a fost introdusa a patra lege fundamentala, aceea referitoare la
libertatea de exprimare.
Noua Constitutie suedeza se bazeaza pe principiile suveranitatii nationale,
democratiei reprezentative si parlamentare.
Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in
aripa guvernamentala. Acesta isi exercita autoritatea bazandu-se pe principii
democratice prin intermediul Cabinetului .
In 1976 si 1979, Parlamentul a abrogat legi care au fost amendate de
Constitutie. Obiectivul acestor amendari a fost sa intareasca protectia
drepturilor omului si libertatilor cetatenesti precizate de Constitutie .
In Constitutie sunt mentionate doua modalitati de exercitare directa a
democratiei.
In Suedia, Parlamentul poate propune o lege si pentru aceasta se
organizeaza un referendum consultativ. Asa cum se cunoaste, a avul loc doar 4
referendumuri consultative, ultimul fiind in 1980 si a avut ca subiect
problematica nucleara.
58
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In 1979 Constitutia a fost completa cu o noua forma de referendum
hotarator. Daca intr-o anumita perioda o treime din membrii Parlamentului
solicita desfasurarea unui referendum au loc simultan si alegerile generale.
Cum se stie, pana acum nu a avut loc un asemenea referendum hotarator.
Seful statului
In Suedia Seful Statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de
exercitare a puterii politice.
Regele are doar functii onorifice , cum ar fi cea de reprezentant oficial al
Statului.
Seful Statului deschide sesiunea anuala a Parlamentului ( Riksdag) dar
nu participa la dezbateri si nu are drept de semnatura pentru nici una din
deciziile guvernamentale.
De curand, rolul Sefului Statului este si acela de a propune noul Prim
Ministru, iar aceasta informatie este preluata ulterior de catre Purtatorul de
Cuvant al Parlamentului.
7.1.3 Norvegia
Conform Constitutiei promulgate in 1814 si amendate ultima data in 2000,
Norvegia este o monarhie constitutionala (regat ereditar). Puterea legislativa3
este exercitata de un Parlament unicameral (Storting), format din 165 de
membrii alesi prin vot direct, pentru un mandat de patru ani. Pentru dezbaterea
propunerilor legislativa, Parlamentul se imparte in doua camere:
- Camera Superioara (Lagtuig), formata din 39 membrii;
- Camera Inferioara (Odelstuig), formata din 126 de membrii.
Puterea executiva este nominal detinuta de rege, dar este exercitata de
Consiliul de Stat (Consiliul de Ministrii). Consiliul este numit de rege, conform
vointei Parlamentului, fata de care este raspunzator.
59
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Norvegia este o monarhie constitutionala si parlamentara. In anul 1884
a fost introdusa suprematia Parlamentului. Constitutia norvegiana prevede
trei tipuri de autoritati:
- Autoritatea executiva
- Autoritatea legislativa
- Autoritatea juridica.
Regele este reprezentantul puterii executive, dar responsabilitatea revine
Consiliului de Stat, care este format din Primul Ministru si cel putin 7 alti
membrii. Regele participa la formarea Consiliului de Stat si prezideaza
reuniunile acestora.
7.2 Autoritatea juridica
7.2.1 Danemarca
Spre deosebire de majoritatea tarilor, Danemarca nu poseda un Cod de
Procedura Civila4. Inca de la Codul Danez, al Regelui Christian al V lea de la
1683, toata legislatia s-a prezentat sub forma unor statute distincte elaborate
pentru domenii specifice.
In cadrul unui regulament al administratiei publice, elaborat in 1985, se
precizeaza normele, regulile si modalitatile de actiune pentru institutiile din
sistemul administrativ.
Curtile sunt imputernicite sa verifice legaliatea deciziilor administrative.
Astfel, o persoana care doreste sa conteste validitatea deciziei poate sa aduca
acel caz in fata curtii atunci cand exista o argumentare speciala, detaliata in
elucidarea problemei respective.
Curtea poate sa hotarasca invalidarea unei decizii administrative daca
aceasta este in contradictie cu normele prevazute in statute sau daca apar
situatii de favorizare a intereselor unor grupuri de persoane in detrimentul
altora. De asemenea, curtile au competenta de a judeca daca prevederile unui
statut sunt incompatibile cu Constitutia.
4 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie
publica europeana- Danemarca, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 212
60
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
In general, autoritatea juridica in Danemarca joaca un rol minor in sfera
politicului.
Structura Curtilor
Regulile referitoare la conceperea structurii organizatorice a curtilor si
principiile de functionare a acestora sunt definite de Regulamentul de
Administrare a Justitiei.
Structura Curtilor cuprinde urmatoarele componente:
- Curtea Suprema care functioneaza ca o curte de apel in toate cazurile;
- Inaltele Curti (Estica si Vestica) care solutioneaza cazurile penale si civile
ce implica dreptul la proprietate;
- Curtile Legale, in numar de 84, care solutioneaza problemele minore in
cazurile civile si penale.
7.2.2 Suedia
Cele trei segmente ale autoritatii sunt reprezentate si in Suedia dar insa in
mod specific.
Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic.
Cele mai importante sunt legile fundamentale. O lege fundamentala poate
fi promulgata doar dupa ce au fost elaborare doua variante decizionale ale ei.
Dupa aceea, trebuie sa aiba loc un proces de alegere. Legea fundamentala nu
poate fi amendata sau abrogata decat dupa parcurgerea unei proceduri
specifice.
Urmatorul nivel in cadrul ierarhie este ocupat de legile ordinare, pentru
care este ceruta, doar o singura decizie a Riksdag-ului.
O lege ordinara nu poate fi amendata sau abrogata decat de alte legi
ordinare.
In domeniile specifice, prezentate in Legea referitoare la modalitatile de
guvernare, Parlamentul poate autoriza Guvernul sa emita regulamente cu statut
ordinar ( delegare). Exista insa cateva exceptii in ceea ce priveste drepturile si
libertatile fundamentale ale cetatenilor.
61
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
De asemenea, pentru legile care se refera la madatare
(imputernicire), Parlamentul nu poate autoriza Guvernul sa emita regulamente
cu caracter ordinar, dar poate sa delege Guvernului sarcina si implicit
responsabilitatea pentru aprobarea tipului si nivelului taxelor.
Un grup independent este Consiliul Legislativ care formeaza Curtea
Suprema. Aceasta avizeaza propunerile guvernamentale inainte ca ele sa fie
supuse atentiei Parlamentului.
Oricare Comisie Parlamentara poate , de asemenea, sa solicite opinia
Consiliului.
7.2.3 Norvegia
In Norvegia, ca in majoritatea tarilor exista un sistem legislativ care face
distinctie intre legea civila si cea penala. Legea penala este reglementata de
Codul Penal din 1902 si de Actul de Procedura Penala.
Problemele din administratia publica sunt reglementate potrivit Actului de
Administratie Publica, care reuneste un ansamblu de reglementari necesare
desfasurarii procesului decizional.
Structura Curtilor5 contine trei niveluri:
- Curtea Suprema;
- Inalta Curte, care reuneste 5 institutii juridice;
- Curtile districtuale sau ale oraselor (teritoriul este impartit in 96 de
districte din punct de vedere juridic).
Curtea Suprema pronunta sentinta in ultima instanta. Ea poate inteveni
atunci cand apar diferende intre una dintre camerele Parlamentului si membrii
Consiliului de Stat.
Curtile de la toate nivelurile abordeaza toate tipurile de cazuri. Orice
sentinta data de Curtea Districtului sau de Curtea Orasului poate fi apelata la
Inalta Curte si orice sentinta a acesteia poate fi apelata la Curtea Suprema.
62
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Exista si cateva curti speciale in Norvegia. Acestea sunt:
- Tribunalul pentru Securitate Sociala;
- Curtea pentru Probleme de Munca.
Ele sunt specializate in solutionarea cazurilor dintr-un domeniu distinct.
7.3 Autoritatea legislativa
7.3.1 Danemarca
Autoritatea legislativa este reprezentata de Parlament (Folketing) potrivit
Constitutiei din 1953 si reuneste 179 de membrii alesi direct pentru o perioada
de 4 ani.
Dintre acestia 2 sunt alesi in Groenlanda si 2 in Insulele Feroe. Uneori au
loc noi alegeri dupa 2 sau 3 ani. Intre 1971 si 1988 au fost organizate noua
runde de alegeri. Constitutia contine un numar de reguli pentru functionarea
Parlamentului, dar cele mai multe dintre acestea se refera la procedurile
legislativa.
Alaturi de Parlament isi desfasoara activitatea Comisiile Permanente sau
Temporare (ad-hoc). Cele mai multe sunt din aceasta ultima categorie. Agenda
intalnirilor membrilor Comisiilor Permanente este impartita in doua:
- Sedinte Ordinare;
- Sedinte Speciale.
In acest cadru se contureaza variantele de legi si alte acte normative in
urma unor dezbateri pe domenii si probleme specifice. Sedintele constau intr-un
dialog permanent care de cele mai multe ori inseamna intocmirea unor rapoarte
catre ministere pentru primirea unui raspuns. Astfel de dezbateri au loc de
foartre multe ori pe an.
Trei dintre cele 22 de Comisii Speciale se disting prin specificul activitatilor
desfasurate in domenii distincte.
63
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Una este Comisia Afacerilor Externe, care, potrivit Constitutiei, exercita
autoritate in afacerile internationale informand permanent Cabinetul, care, la
randul lui, poate Comisia Afacerilor Externe inainte de a lua decizii de
importanta majora pentru politica externa a Danemarcei. A doua este Comisia
de Relatii cu Piata, care analizeaza si informeaza permanent Guvernul despre
schimbarile care au loc pe piata Comunitatii Europene.
A treia este Comisia de Finante, imputernicita sa autorizeze schimbarile
in structura bugetului impreuna cu Parlamentul.
7.3.2 Suedia
Din 1971 Parlamentul ( Riksdag) a fost constituit dintr-o singura Camera de 349
de locuri, din care 310 sunt ocupate de reprezentanti ai districtelor electorale
existente, iar 39 sunt rezervate partidelor proportional cu rezultatele obtinute la
alegeri.
Parlamentul6 are un Prezidiu format dintr-un Purtator de Cuvant propus
( Talman) si alti trei Purtatori de Cuvant ai Deputatilor.
Purtatorul de Cuvant, ca ordonator al activitatii Parlamentului provine din
randurile membrilor partidelor politice.
Propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern
sau de catre membrii Parlamentului.
Toate propunerile se transmit in paralel la Comisiile sau Comitetele
Palamentare, unde sunt discutate in prealabil. Imediat ce Comitetul sau
Comisia a incheiat aceasta activitate de analiza propunerea este discutata in
plen, in sedinta.
Se asteapta ca membrii Cabinetului sa sustina propunerile lor in disctiile
din plen. Ministrii, in mod normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe
marginea propunerilor formulate de unul sau altul dintre membrii.
64
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Pentru a imbunatati exercitarea functiei de control , care este foarte
importanta, Parlamentul poate introduce votul de cenzura, ceea ce conduce la
o discutare si reavizare a propunerilor lansate de ministrii sau de catre Guvern
in ansamblul sau.
7.3.3 Norvegia
Autoritatea legislativa7 apartine Parlamentului, numit Storting care
reuneste 165 de membrii, alesi de electorat pentru o singura camera. Cu toate
acestea, el este divizat in doua curti la prima intalnire dupa alegerile generale.
Membriii Parlamentului selecteaza un sfert dintre ei pentru a forma
Lagting-ul , in timp ce restul raman sa formeze Odelsting.
Aceasta impartire este precizata in Constitutie. O hotarare este mai intai
propusa de unul dintre membrii Odelsting sau de catre Guvern. Daca proiectul
respectiv este aprobat, se trimite catre Lagting, care aproba sau respinge, in
cele mai multe cazuri respinge, proiectul cu argumentele corespunzatoare.
Acestea sunt analizate de Odelsting care din nou, dupa corectare le transmite
catre Lagting cu sau fara modificari. Cand un proiect a fost prezentat in Lagting
si a fost respins pentru a doua oara, Storting-ul trebuie sa se intalneasca intr-o
sesiune plenara si sa hotarasca asupra proiectului cu o majoritate de doua
treimi.
Fiecare membru al Storting este numit in una dintre cele 12 comisii
constituite. Membrii sunt alesi in aceste comisii in functie de orientarea lor
politica si de dimensiunea grupului politic pe care il reprezinta, ca de altfel si in
functie de criteriul regional, urmarindu-se o reprezentare echilibrata a tuturor
zonelor.
65
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Aceste comisii dezbat doar probleme specifice domeniilor in care activeaza,
nu au competente decizionale, dar joaca un rol important in procesul decizional
in care sunt implicate cele doua parti ale Parlamentului.
La lucrarile desfasurate pe comisii pot fi invitati experti, specialisti sau
reprezentanti ai diferitelor organizatii pentru a fi consultati in problema aflata in
dezbatere.
66
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Prin urmare Primul Ministru, ca sef al Cabinetului are inca o influenta
majora asupra procesului decizional, in special in fundamentarea si
implementarea politicilor specifice fiecarui domeniu, dar si in procesul de
obtinere a consensului politic in cadrul Cabinetului, pe de o parte, si intre
membrii coalitiei parlamentare si reprezentantii opozitiei, pe de alta parte.
In exercitarea functiei sale, Primul Ministru, este asistat de un birou numit
Biroul Primului Ministru, mult mai redus de numar de functionari (15), decat cele
existente in Marea Britanie, Germania sau Franta. Nici unul dintre membrii
acestui birou nu sunt numiti pe criterii politice si au cel mai inalt nivel de
pregatire ca functionari publici.
Principalele sarcini, competente si responsabilitati ale Primului Ministru sunt:
- Numirea si/sau demiterea ministrilor;
- Intretinerea relatiei intre stat si mijloacele mass media;
- Solutionarea problemelor aparute in Insulele Feroe sau in Groenlanda;
- Promovarea unor programe speciale, cum ar fi cele de debirocratizare a
sistemului administrativ care in cele mai multe situatii sunt coordonate de
Departamentul de Management si Personal.
Minsterele sunt in numar de 19 si isi desfasoara activitatea in sedinte
programate de Primul Ministru o data pe saptamana cand sunt inscrise pe
ordinea de zi aproape 30 de teme pentru dezbatere. In acest cadru sunt
aprobate toate hotararile si propunerile care urmeaza a fi inaintate
Parlamentului de catre Cabinet.de fapt, intreaga responsabilitate pentru
elaborarea lor apartine ministrului de resort. Pentru aceste dezbateri se
constituie comitete de sedinta in care fac parte persoane cu functii similare in
sistemele administrative din alte tari si functionari publici cu rang inalt. Structura
comisiilor este hotarata in cadrul sedintelor Cabinetului.
67
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Autoritatea executiva in Danemarca este completata de cateva Consilii
care functioneaza direct pe langa Cabinet si/sau Parlament si exercita functia
de coordonare in cadrul sistemului.
7.4.2 Suedia
In Suedia exista o diviziune clara a responsabilitatii centrale intre cabinetul
Ministrilor si Agentii sau Birouri.
Responsabilitati importante sunt atribuite Guvernelor locale, respectiv
Municipalitatii si Consiliilor la nivel de district.
Guvernul Central – Purtatorul de Cuvant al Parlamentului consulta liderii
partidelor parlamentare si purtatorii de cuvant ai acestora inainte de a face
propunerea pentru numirea Primului Ministru. Parlamentul voteaza apoi aceasta
propunere. Propunerea se aproba daca majoritatea este in favoarea ei. Primul
Ministru numeste apoi Ministrii Cabinetului.
Biroul Primului Ministru ( Statradsberedningen) este format din
aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua:
- Unitatea de Informare Politica si Consultanta;
- Departamentul de Legislatie;
Unitatea de Informare Politica si Consultanta reuneste reprezentanti politici
organizati potrivit unor principii clare.
Departamentul de Legislatie este format din persoane fara orientare
politica si se implica in toate procedurile constitutionale si legale precum si in
organizarea sedintelor Cabinetului.
Competenta formala pentru toate deciziile guvernamentale revine
Cabinetului care o responsabilitate colectiva. Cabinetul in prezent, este format
din 13 ministrii, fara primul ministru.
Membrii Cabinetului sunt de obicei membrii ai Parlamentului.
In timpul derularii activitatii lor in cadrul Birourilor Ministeriale,
parlamentarii isi mentin locurile in Prlament, sau sunt reprezentati de altcineva.
68
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Membrii Cabinetului au intalniri foarte dese si in fiecare joi desfasoara
sedinte in plen intr-un cadru formal in care se iau si decizii. Sedintele plenare ale
Cabinetului sunt conduse de Primul Ministru.
Cabinetul fundamenteaza decizii referitoare la politica guvernamentala,
in timp ce alte probleme minore sunt discutate separat de catre ministrii sau in
cadrul unor grupuri mici recunoscute formal de catre Guvern.
Cooperarea stransa intre membrii cabinetului asigura un inalt nivel de
coordonare a politicii si permite formarea unei viziuni sistemice asupra
proceselor de management si de executie din administratie.
7.4.3 Norvegia
69
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
7.5.1 Danemarca
Impartirea atributiilor intre Guvernul Central si autoritatile regionale locale a
fost si este o problema foarte mult dezbatuta. Guvernul Central este reprezentat
la nivel local printr-un Prefect responsabil de o serie de probleme ale guvernului
central in ceea ce priveste legile civile si cele referitoare la familie.
Guvernul regional
Sistemul Adminstrativ Danez are un puternic caracter unitar, aflat intr-un
permanent proces de perfectionare. Potrivit Constitutiei, Municipalitatile au
dreptul de a conduce activitatea la acest nivel, ceea ce inseamna ca au o
anumita independenta, care poate fi restransa in mai multe moduri, cum ar fi,
de exemplu, delegarea de catre Parlament a autoritatii catre un minister pentru
a elabora un anumit statut special necesar Consiliilor de la nivelul
municipalitatilor sau sectoarelor administrative. Conducerea acestor sectoare
exercita responsabilitati in :
- sistemul de sanatate;
- problemele persoanelor cu handicap;
- invatamantul secundar;
- probleme de mediu;
- planificare regionala;
- cultura si arta;
- constructii si intretinerea cladirilor.
70
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Activitatea sistemelor administrative la acest nivel este sustinuta financiar
din taxe (60%), proiecte de la nivel central (29%) si venituri din alte activitati
(20%).
Autoritatea executiva la acest nivel este exercitata de Consiliile
Sectoarelor ai caror membri (cel putin 13, dar cel mult 31) sunt alesi prin vot
direct pentru o perioada de patru ani. Aceste Consilii aleg un Primar al
Sectorului dintre cei care fac deja parte din Consiliu. El are o dubla functie,
este seful Consiliului si al administratiei la acest nivel.
La nivel local se constituie cinci comisii:
- Comisia de Finante, condusa de un Primar;
- Comisia pentru probleme in domeniul culturii si educatiei;
- Comisia pentru probleme in domeniul tehnic si de mediu;
- Comisia de securitate sociala si sanatate;
- Comisia pentru administrarea spitalelor.
Celalalt nivel este format din 245 de Municipalitati. Conducerea intervine
pentru solutionarea problemelor in urmatoarele domenii:
- Asistenta sociala;
- Servicii de stomatologie pentru copii;
- Serviciile caselor de sanatate;
- Asistenta zilnica pentru copii;
- Invatamant primar;
- Inspectia alimentelor, etc.
Exercitarea atributiilor la acest nivel este sustinuta de crearea unor institutii
si intreprinderi intermunicipale in domeniile: chimiei, asigurarilor, pregatirii de
personal, cercetarii, distributiei gazelor, etc.
71
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
7.5.2 Suedia
7.5.3 Norvegia
72
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
7.6.1 Danemarca
Potrivit Constitutiei din 1953, Parlamentul trebuie sa aleaga una sau doua
persoane care sa supervizeze administratia statului in domeniile civil si militar.
Acest reprezentant are competente atat la nivel central, cat si local, mai putin in
73
DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI
Orice cetatean, chiar si cei straini, pot inainta plangeri si solicita informarii
in legatura cu anumite situatii problema, iar autoritatea este obligata sa
furnizeze toate informatiile necesare.
Totusi, Avocatul Poporului, care ca institutie reuneste 25 de persoane,
are autoritate limitata in practica, deoarece frecvent este suficient sa exprime
cateva opinii critice referitoare la anumite probleme. Daca el considera necesar
poate supune unei dezbateri publice problemele identificate si nesolutionate de
autoritatile administrative.
Principalele partide politice din Danemarca sunt:
Partidul Popular Socialist;Partidul Social-Democrat;Partidul Liber Radical;
Partidul Democrat de Centru;Partidul Popular Crestin;Partidul Liberal;
Partidul Conservator.
7.6.2 Suedia
7.6.3 Norvegia
75