Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Geografie
Geografia Turismului

Proiect de semestru la materia Geografia Resurselor

Naturale

ISLANDA
-RESURSE DE APĂ-

Student: Chivu Elena-Simona

Grupa 106, anul 1

București 2020
Islanda-resurse de apa
Islanda este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul
Arctic. Are o populație de 357,05 de locuitori pe o suprafață de 103.000 km², ea
fiind astfel cea mai rarefiat populată țară din Europa. Capitala și cel mai mare
oraș al țării este Reykjavík, zonele lui înconjurătoare din sud-vestul țării dețin
două treimi din populație. Insula conține vulcani activi și izvoare geotermale.
Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase
și de lavă, munți și ghețari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare
prin câmpia litorală. Islanda este încălzită de Curentul Golfului și are o climă
temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea cercului polar de
nord.

Islanda are un procent de 2,7% din cantitatea de apa, avand ca tipuri de apa,
cele de adancime( gheizere, izvoare fierbinti) si de suprafata (lacuri, rauri,
cascade). Ea numeroase rauri , dar fiind o inslula, ele nu o o lungime atat de
mare, cele mai importante fiind: Þjórsá (230 km), Jökulsá á Fjöllum (206 km) ,
Skjálfandafljót (178 km), Blanda (125 km), Hofsá (85 km) .

Islandezi folosesc resursa naturala de apa pentru a produce energie si folosesc

apa geotermala pentru a incalzii 90% din populatie. Apa geotermala are
numeroase beneficii precum minerale foarte bogate, care atrag turistii.
Resurse naturale: potențial hidroenergetic, potențial geotermal.

Islanda este cea mai importantă țară din lume care folosește energia geotermală.
La 500 de metri extrag apă de 150 de grade Celsius, iar la 1.000 de metri, 300
grade Celsius. Ei au început exploatarea de 60-70 de ani. Au realizat că în loc să
aibă cenușa toxică de la termocentrale, mai bine folosesc apa caldă de sub ei.
Acum 80% din energia lor este din surse geotermale, iar 12% din alte resurse
regenerabile. Aproape toate locuințele din intreaga insulă sunt încălzite cu apa
termală, de acolo vine și apa caldă menajeră. Acesta se realizează prin centrale
de tratare a apei deosebit de bogată în minerale, indeosebi sulf, de unde este
trimisă prin magistrale către localități și distribuită până la calorifere. De
asemenea, energia electrică este obținută tot din resurse geotermale, prin
folosirea căldurii și a aburilor.

Sursele regenerabile de energie—geotermale și hidroelectrică—furnizează

practic tot necesarul de electricitate al Islandei și circa 85% din consumul primar
total de energie, restul constând în mare parte din produse petroliere de import,
utilizate în transport și de către flota de pescuit. Islanda se așteaptă să fie
independentă energetic până în 2050. Cele mai mari centrale geotermale din
Islanda sunt Hellisheiði și Nesjavellir, iar Kárahnjúkar este cea mai mare
hidrocentrală. Când a fost deschisă Kárahnjúkavirkjun, Islanda a devenit cel mai
mare producător de energie electrică pe cap de locuitor din lume.
Islandezii emiteau 6.29 tone de CO2 în 2009, ca echivalent de gaze de seră pe
cap de locuitor. Este una dintre puținele țări în care benzinăriile distribuie
combustibil pentru vehicule pe hidrogen, și una dintre puținele țări capabile să
producă hidrogen în cantităi adecvate cu cost rezonabil, datorită abundenței de
surse regenerabile de energie.

Folosirea terenului in Islanda se regasesc in urmatoarele categorii.

 Pământ arabil: 0.07%

 Culturi permanente: 0%
 Pășuni permanente: 23%
 Păduri: 1%
 Altele: 76% (estimare 1993)

Pământurile nu sunt irigate in Islanda din cauza reliefului.

Turismul este o parte importantă a economiei islandeze, generând circa o

treime din PIB. Cei mai mulți turiști provin din Marea Britanie și Germania,
dar și din țările scandinave și S.U.A. Turiștii sunt atrași de atracțiile naturale
ale Islandei (ghețari, gheizere, ape geotermale), dar și de activitățile care sunt
puse la dispoziția turiștilor: petreceri tematice, excursii asistate pe ghețari sau
în zonele sălbatice din interiorul țării, precum și de diferitele festivaluri, cum
ar fi "zilele nopților albe" (în luna iulie), când soarele nu apune deloc, sau
zilele nopților arctice, când soarele nu răsare deloc (în luna februarie). Printr-
un sistem foarte bine pus la punct, Islanda atrage anual un număr de turiști de
două ori mai mare decât propria populație.

Bibliografia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda

https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Islandei

https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_rivers_of_Iceland

https://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Islanda#Destina
%C8%9Bii_turistice_populare