Industria Petrolului

Basarob Corina Alina

Cuprins :
1. Ce este petrolul si pentru ce se foloseste. 2. Rezervele mondiale de petrol i repartiia lor Geografica. 3. Investitiile in industria petrolului, o sansa de relansare rapida a economiei romanesti. 4. Expresii i concepte cheie. 5. Bibliografie.

1. Ce este petrolul si pentru ce se foloseste.

Petrolul brut sau ieiul reprezint un amestec complex de hidrocarburi solide i gazoase, dizolvate n hidrocarburi lichide, asociate n proporii diverse. Petrolul, sau ieiul, mpreun cu carbunii i gazele naturale fac parte din zcmintele de origine biogena care se gsesc n scoara pmntului. Ca materie prim ce a mobilizat n jurul su attea energii i a revoluionat tehnicile industriale i de transport, petrolul a fost semnalat cu mult nainte de nceperea exploatrii pe scar industrial. nc din antichitate exist meniuni asupra existenei petrolului n regiuni din zona Golfului Persic. Sub form de bitumen natural, petrolul era folosit n Orientul Mijlociu, ca liant i izolant n construcia zidurilor Babilonului. Spturile arheologice au demonstrat prezena i folosirea petrolului n Dacia. Exploatarea petrolului, prin puuri, este menionat n Moldova (Lucceti), n anul 1440, de marele crturar romn Dimitrie Cantemir. n principal petrolul este folosit n combustie, ca lubrifiant i ca materie prim n chimie.

2. Rezervele mondiale de petrol i repartiia lor Geografica

Conform ultimelor date realizate de British Petroleum, rezervele certe sunt de 165 miliarde de tone din care peste 100 miliarde sunt n Orientul Mijlociu, iar rezervele incerte se cifreaz la 360 miliarde tone. Se fac ntinse cercetri de descoperire de noi rezerve i zcminte de petrol att n platforma continentala, n zona glacial i n albia oceanelor (Bazinul din Amazonia este cel mai recent). Producia actual este de 3,9 miliarde tone anual, ele ar putea asigura omenirea cu petrol o perioad de aproximativ 40 de ani. Repartiia geografic a rezervelor certe de petrol : Asia (fr C.S.I.) deine 64,5% din rezervele mondiale dintre care 61,5% numai n Orientul Mijlociu (Arabia Saudit 36,3 mld.t, Iran 18,9 mld. t, Emiratele Arabe Unite 13 mld. t, Kuweit 13,0 mld. t, Irak 15,5 mld. t). Rezerve importante dein R.P.Chinez 2,2 mld. t,India 0,8 mld. t i Indonezia 0,6 mld. t. Europa deine 12% (19,7 mld) din rezervele certe incluznd i C.S.I. (9,5 mld. t, Norvegia 1,1 mld. t, Marea Britanie 0,3 mld. t).TEMA 3 PETROLUL I INDUSTRIA PETROLIER. America de Nord posed 5,5% (8,8 mld. t)din totalul rezervelor certe de petrol ale lumii, concentrate n regiunile petroliere din S.U.A. (3,7mld. t), Canada i Mexic cte 1,7 i respectiv, 2,4 mld.t. Africa deine zcminte n Liban (5,4) i Nigeria (4,9). Acestora li se adaug cele din Algeria, Egipt i Angola. America Latin deine 8,6% din rezervele Terrei concentrate n special pe teritoriul Venezuelei. Australia i Oceania se nscriu ca un areal geografic care vine din urm, rezervele sporind de

aproape 7 ori n ultimul deceniu, urmare a exploatrilor efectuate n zona platoului continental circumaustralian i a unor insule din Pacific (Noua Guinee, Noua Zeeland). Producia mondial de petrol a fost n anul 2007 de 3,9 mld. t, 30% fiind obinut din zcminte situate n platformele continentale.

3. INVESTITIILE N INDUSTRIA PETROLULUI, O SANS DE RELANSARE RAPID A ECONOMIEI ROMNESTI

Pornind de la considerentele evidentiate in recenta strategie de dezvoltare durabil a sectorului energetic, sectorul petrolier va rmne nc mul vreme un sector de baz a industrie romnesti, pentru care interesul national este deja bine precizat. Restructurarea acestuia genereaz, odat cu dezvoltarea mediului concurential si o mbunttire a performantelor economice ale subramurilor prelucrtoare, care se preteaz la competitie, precum si reglementarea eficient a activittilor de transport prin conducte, asigurnd n final o mbunttire a performantelor economice din intreaga economie. Sintetic, obiectivul fundamental al acestei strategii poate fi exprimat prin O Romnie curat, sigur din punct de vedere economic si energetic, obiectiv care se fundamenteaz pe patru piloni : Integrarea Romniei n structurile europene si realizarea strategiei privind: piata enegetic; protectia mediului si

promovarea unor surse de energie regenerabile cu pondere n balanta de resurse primare. Dobndirea, de ctre tara noastr, a statului de nod energetic si financiar regional pentru trile balcanice si cele riverane Mrii Negre. Realizarea securittii energetice pe termen lung a Romniei, prin promovarea eficientei energetice la performantele europene, n paralel cu ncheierea unor contracte de lung durat cu partenerii din Federatia Rus. Dezvoltarea, pe baza strategiei energetice, a unui model social romnesc, compatibil cu cel european materializat prin cresterea accentuat a solidarittii nationale si sociale, a justitiei si echittii sociale, a accesului generalizat la serviciile publice. Prezenta comunicare se nscrie pe coordonatele de dezvoltare a sectorului energetic, care materializeaz acest obiectiv fundamental si care va permite Romniei s devin, n urmtorii ani, un important centru pe piata european a energiei. COORDONATE ACTUALE DIN PIATA PETROLIER INTERN RACORDAT LA PIATA EUROPEAN Pe plan mondial piata petrolului se afl din nou n actualitate datorit unor factori obiectivi si subiectivi precum : Cresterea economiei mondiale cu un ritm mediu anual de peste 4% ; Pretul ridicat al titeiului, depsirea pragului de 50$/baril, n iarna viitoare se estimeaz depsirea pragului de 60$/baril. Pentru economia romneasc aceast crestere nseamn o factur energetic cu 1,5 miliarde mai mare, iar deficitul de cont curent ar depasi 7% din PIB ;

 Instabilitatea politic din Orientul Mijlociu si atacurilor teroriste din Arabia Saudit si Irak; Cresterea consumului energetic a Chinei, capabil s sustin o dezvoltare economic cu un ritm mediu anual de peste 9%. n acest context abordarea pietei interne trebuie s reflecte att strategia de dezvoltare durabil a sectorului ct si influentele majore din piata mondial. Restrictiile interne retinute n strategia national de dezvoltare durabil permit definirea a cel putin trei prioritti definite de : materializarea conceptului interes national securitate energetic prin alegerea surselor de energie din piata unic european si din bazinul caspic, n functie de evolutia preturilor titeiului, gazelor naturale si suportabilittii consumatorului roman, dup trecerea la moneda unic european; filozofia strategiei care sustine procesul integrrii Romniei n structurile europene, expasiunea produselor romnesti n Balcani si trile riverane Mrii Negre (inclusiv in Federatia Rus) , si cstigarea statului de condensator energetic si financiar n minimum 5 ani. dezvoltarea durabil a economiei romnesti, materializat prin diminuarea intensittii energetice si cresterea eficientei n valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelor dintre eficienta energetic intern si cea din trile vesteuropene.

Coordonate actuale
n acest cadru piata intern a resimtit puternic frmntrile din piata mondial, chiar dac Romnia are traditii vechi n exploatarea cmpurilor petroliere, fiind prima tar din lume productoare de titei.

Din 1857 pn n prezent industria petrolier romneasc a asigurat o productie de 715 milioane tone titei si 1070 miliarde m.c. de gaze naturale, iar pe teritoriul trii noastre au fost spate 25000 de sonde de exploatare, dintre care 400 au depasit adncimea de 4000m. n paralel, s-au efectuat prospectiuni geofizice, pentru identificarea de zcminte noi pe ntregul teritoriu al trii noastre, chiar daca cele 500 de structuri petroliere si gaze romnesti sunt, in general, de dimensiuni mici sau medii, dar foarte numeroase. Dupa ultimile studii finalizate, n subsolul trii noastre au rmas nc 30-40% acumulri de petrol si gaze ne identificate, procentaj relativ mare dac ne raportm la totalul zcamintelor explorate si exploatate, care fac obiectul cercetarilor, in diferite regiuni ale trii si in platoul Mrii Negre. Mrimea acestor rezerve de titei (peste 5% din rezerve europene) ofer Romniei o pozotie central in cadrul trilor europene. Tabelul 1 : Principalele tri europene, detinatoare de rezerve de titei -n milioane barili Norvegia 1999 2000 2001 2002 2003 10.9 10.8 9.448 9.44 10.26 00 00 8 5 5191 5150 5002 4930 4715 1113 956 622 1347 956 622

Marea Britanie Danemarca 943 1069 1069 Romnia 1.42 1.42 1.426 6 6 Italia 622 622 622

Pentru punerea n valoare a acestor rezerve n ultimii ani s-au executat lucrri de exploatare pentru petrol si gaze, pe baza unor acorduri legale, n valoare de peste 400 mil USD, din care companiile strine au investit peste 250 mil USD. Actualul cadru legal ofer posibilitatea concesionrii unor cmpuri petroliere, unor investitori strini n vederea exploatrii a cinci perimetre situate n Platforma Moldoveneasc, Platforma Moesic si n Bazinul Muresului. O evaluare sintetic a pietei interne actuale a petrolului si titeiului (evidentiait in tabelul 2) evidentiaz urmtoarele coordonate de baz : Un volum total de rezerve de titei evaluat la 128 mil tone n 2003 conform Gaffney Cline & Associates Productie intern de aproximativ 5,8 mil tone, mult inferioar cantitti importante n decembrie 2004, compania PETROM, care detinea o cot de piat de 55% a fost privatizat, avnd urmtoarea structur a actionariatului : - OMV 51% , Statul Romn 40,74%, BERD 2%, ceilalti actionari 6,26%. Cea mai mare capacitate de rafinare din trile Europei Centrale : - capacitate de rafinare total estimat la 22,4 milioane tone ; - 10 rafinrii, din care primele 5 desin 80% din capacitatea total de rafinare;

4. Expresii

i concepte cheie

Petrolul brut sau ieiul este un combustibil mineral clasic, de origine organic, randamentul su energetic fiind cuprins ntre 9000 i 1000 kcal./kg. Este o resurs epuizabil n cca 40-45 de an. Se prezint ca un amestec complex de hidrocarburi solide i gazoase, dizolvate n hidrocarburi lichide. OPEC - Organizaia rilor Exploatatoare de petrol, nfiinat n anul 1960 cu sediul la Viena, din care fac parte pste 13 state. Este un organism interguvernamental.

5. Bibliografie :
Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economic mondial, Editura economic, Bucureti, 2005.

GH. CONSTANTINESCU Dezvoltarea durabil a industriei petroliere si a petrochimiei romnesti, Bucuresti 2004