Sunteți pe pagina 1din 17

CUPRINS

CAP.I. Prezentarea generala a firmei I.1. Scurt istoric.2 I.2.Sector de activitate..3 Cap.II. Strategii de mediu II.1. Obiective strategice la SC.LUKOIL.SRL.4 II.2. Strategii de dezvoltare6 CAP.III. Costuri de mediu III.1. Veniturile firmei.. III.2. Investitiile facute in cadrul intreprinderii.. CAP.IV. Surse de poluare la SC.LUKOIL ROMANIA SRL IV.1. Principalii agenti de poluare IV.2. Factorii care influenteaza pierderile de hidrocarburi IV.3Gestionarea deeurilor n cadrul LUKOIL ROMANIA Concluzii20 Bibliografie.....21

CAP. I PREZENTAREA GENARALA A FIRMEI CAP I.1. Scurt istoric


LUKOIL este una dintre marile companii internationale de petrol si gaze, reprezentand 2,2% din productia mondiala de petrol. Compania petroliera LUKOIL este prima companie privata din Federatia Rusa care a deschis drumul investitiilor n Romnia prin achizitia pachetului de actiuni la rafinaria "Petrotel" din Ploiesti, una dintre cele mai vechi rafinarii din Romnia, n anul 1998. Conducerea companiei LUKOIL a adoptat o atitudine proactiva fata de traditia si experienta detinuta de industria petroliera din Romnia, prin adoptarea unui program complex de investitii n sectoarele de procesare a titeiului si distributie a produselor petroliere. n perioada anilor 1998 - 2004 investitiile totale efectuate de compania LUKOIL n industria petroliera din Romnia, si implicit n economia romneasca, a depasit suma de jumatate de milliard de dolari SUA. LUKOIL a investit peste 283 de milioane de dolari SUA n cadrul unui amplu proces de modernizare si restrucurare a rafinariei "Petrotel" din Ploiesti . Peste 230 de milioane de dolari SUA au reprezentat investitiile directe n echipamentele si instalatiile de procesare a titeiului din cadrul rafinariei "Petrotel", restul de 53 de milioane de dolari SUA reprezentnd contravaloarea pachetului de actiuni platit de LUKOIL statului romn n momentul achizitiei rafinariei "Petrotel". Procesul de modernizare a rafinariei "Petrotel- LUKOIL" a fost nsotit de investitii n crearea unei retele de distributie a carburantilor auto pe ntreg teritoriul Romniei. LUKOIL a investit peste 285 de milioane de dolari SUA n crearea unei retele de 288 de benzinarii si a 10 depozite de produse petroliere. Sistemul integrat de procesare a titeiului si distributie a produselor petroliere permite asigurarea unei calitati exceptionale a carburantilor pentru conducatorii auto. Marca "LUKOIL" este usor de recunoscut, conducatorii auto din Romnia asociind-o cu o calitate ridicata a produselor petroliere si cu preturi rezonabile. Activitatea investitionala si de afaceri a companiei LUKOIL creaza un impact impresionant asupra economiei Romnesti. Peste 5000 de oameni lucreaza n cadrul companiei LUKOIL , din care peste 1200 n cadrul rafinariei "Petrotel LUKOIL". Alte 2500 de persoane lucreaza n cadrul companiilor de constructii si furnizorilor de servicii implicati n derularea nemijlocita a programelor de investitii.

CAP I.2. Sector de activitate

Pozitia puternica de care se bucura compania in prezent este rezultatul unei munci de peste 20 de ani pentru extinderea rezervelor si dezvoltarea afacerilor, prin identificarea si realizarea unor tranzactii strategice. LUKOIL desfasoara proiecte de explorare si productie in domeniul petrolului si gazelor in 12 tari. Compania are rafinarii in 6 tari (inclusiv participatii la complexul de rafinare ISAB si la rafinaria Zeeland). Sectorul Rafinare - Distributie este al doilea ca importanta in cadrul companiei LUKOIL. Prin dezvoltarea sa, se urmareste reducerea expunerii la volatilitatea ridicata a preturilor la titei si cresterea competitivitatii prin producerea si vanzarea unor produse petroliere de inalta calitate, cu un grad ridicat de valoare adaugata. In prezent LUKOIL produce o gama larga de produse petroliere si petrochimice, pe care le vinde en-gross si cu amanuntul in peste 30 de tari. Astzi LUKOIL:

0,8% deine din rezervele globale de iei si 2,2% din productia mondiala 16,6% din producia de titei a Rusiei 17,7% din cantitatea totala de titei rafinata in Rusia Locul 3 in clasamentul mondial al marilor companii petroliere private din punctul de vedere al rezervelor dovedite de hidrocarburi Locul 6 in clasamentul mondial al marilor companii petroliere private din punctul de vedere al productiei de hidrocarburi In fiecare zi, consumatorii din peste 30 ri folosesc produsele marca LUKOIL LUKOIL este cel mai mare grup rusesc din industria petrolului, cu vanzari de peste 133 miliarde USD si un venit net de peste 10 miliarde USD LUKOIL este prima companie din Rusia care a fost listata la Bursa de valori de la Londra LUKOIL este singura companie petrolier privat din Rusia la care majoritatea aciunilor este deinut de acionari minoritari.

Sediul societatii este in Municipiul Bucuresti, str. Elena Vacarescu, nr.6, sector 1. Firma este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J40/4469/1998, avand codul unic de inregistrare 10547022 si are un capital social in valoare de 103.459.040 RON.

CAP. II STRATEGII DE MEDIU

CAP II.1. Obiective strategice adoptate

Obiectivul strategic al Grupului LUKOIL este acela de a asigura o dezvoltare dinamic, durabil, corespunzatoare cu cea a companiilor petroliere globale, n privinta competitivitii i eficienei. Responsabilitile sociale ale Grupului LUKOIL constau in condiii de lucru adecvate, o remunerare corespuztoare, protecia mediului nconjurtor i pstrarea motenirii culturale. Fiind constient de responsabilitile sale sociale legate de protectia mediului i utilizarea eficient a resurselor naturale, Compania sper ca publicul va ntelege complexitatea i nivelul ridicat al sarcinilor pe care trebuie sa le ndeplineasc. Printre obiectivele prioritare ale LUKOIL se numar crearea unui mediu de lucru sigur pentru angajaii si, protejarea santii personalului Grupului LUKOIL i a comunitilor locale din zonele n care ii desfasoar activitile Grupul LUKOIL, precum i protectia mediului nconjurator. Pentru a asigura realizarea acestor sarcini, Compania a elaborat i aplic cu succes Sistemul su de gestionare a securitii ocupationale i protectie a mediului. Acest sistem respect legislaia aplicabil din Federaia Rus, se bazeaz pe practici globale i a fost certificat ca respectnd standardele ISO 14001 i OHSAS 18001. Obiectivele Politicii de securitate ocupational i protecie a mediului implementata de "Compania Petrolier LUKOIL" (companie pe aciuni de tip deschis) n secolul XXI sunt:

cresterea produciei de carburani care s duneze ct mai puin mediului, n conformitate cu standardele europene; introducerea unor tehnologii, echipamente i materiale noi i moderne i creterea automatizrii controlului proceselor tehnologice vor controla mai bine i treptat vor reduce att cantitatea ct i toxicitatea emisiilor, poluanilor i reziduurilor; asigurarea pregtirii conducerii, personalului, echipelor de intervenie i a unitilor din organizaiile Grupului LUKOIL pentru eliminarea urmrilor accidentelor, stingerea incendiilor i luarea msurilor de rspuns n situaii de urgent, precum i asigurarea unui echipament modern pentru unitile de salvare i de pompieri; exercitarea unui control mai eficient al produciei, supravegherea corporativ pentru asigurarea respectaii regulamentelor privind securitatea ocupaional i protectia mediului n unitile grupului LUKOIL pe baza unor tehnologii informaionale de ultim

ora, a diagnozelor tehnice i a tehnicilor de monitorizare de la distant, corespunzator standardelor internaionale ISO 14001, ISO 17020 si OHSAS 18001;

Pentru realizarea acestor obiective, LUKOIL se angajeaz:


s aplice ntreaga gam de msuri de prevenire a accidentelor i de atenuare a urmrilor acestora care sunt practicabile i disponibile; s asigure prioritatea msurilor de prevenire a impactului asupra personalului, populaiei i mediului fa de msurile de rspuns de urgen la respectivul impact; s aplice permanent msuri specifice pentru sarcinile respective, care au drept scop reducerea pierderilor de petrol i gaze rezultate din prelucrare sau din alte cauze i prevenirea polurii mediului nconjurator; s evalueze impactul pe care acitivitile, produsele i serviciile le pot avea asupra sntaii personalului i a populaiei, precum i asupra mediului nconjurtor; s cear c ntregul personal angajat de Grupul LUKOIL s-si desfoare activitatea n conformitate cu normele i reglementrile aplicabile din domeniul industrial, al proteciei mpotriva incediilor, al proteciei mediului, al snttii si al rspunsurilor n situaii de urgent; s introduc stimulente, s asigure cursuri de formare profesional angajailor Companiei; s depun toate eforturile pentru a se mbunti calitatea mediului n zonele n care se desfasoar activiti ale Grupului LUKOIL; s informeze cu regularitate toate parile interesate (publicul, autoritile executive i legislative etc.) despre activitile Grupului LUKOIL n domeniul industrial, al protectiei mpotriva incendiilor, al protectiei mediului, al sntatii i al rspunsurilor n situaii de urgent; s mbunteasc n mod continuu Sistemul su de gestionare a securitii i sntii ocupaionale i protectie a mediului n cconformitate cu standardele ISO 14001 i OHSAS 18001; s exercite controlul asupra respectrii obligaiilor asumate de Companie ca parte a Politicii;

CAP II.2. Strategii de dezvoltare

Pe plan local, compania SC.Lukoil.SRL are in plan dezvoltarea de benzinarii solare. Compania ruseasca are in plan sa dezvolte energia alternativa atat in Bulgaria cat si in Romania. Intre altele este examinata posibilitatea construirii centralelor care functioneaza pe baza energiei eoliene si a soarelui. In ceea ce priveste energia solara, compania va dezvolta doua proiecte cu denumirea Benzinarii solare. Este vorba de benzinarii, pe ale caror acoperisuri sunt instalate fotoelemente, care primesc energia solara. Prima din aceste benzinarii functioneaza la Krasnaia Poleana, nu departe de Soci, iar a doua in Serbia. Aceste instalatii nu asigura consumul total de energie, insa circa 30% sunt obtinute pe seama energiei solare. Adoptand aceasta strategie, compania urmareste reducerea de costuri. Pe plan mondial, cei de la conducerea Lukoil, intentioneaza sa investeasca in Ucraina intr-o retea de banzinarii, aproximativ 100 de milioane de dolari. Compania detine deja pe teritoriul acestui stat 281 de statii de alimentare, insa pana la finele acestui an, numarul acestora va creste pana la 300. Miscarea face parte dintr-o strategie de dezvoltare adoptata de Lukoil pentru urmatorii 10 ani. In acest plan sunt incluse necesitatea imbunatatirii deservirii la benzinarii, modernizarea acestora, dar si deschiderea unor noi puncte de desfacere. In acest an, compania intentioneaza sa vanda peste o jumatate de milion de tone de produse petroliere. Potrivit legislatiei ucrainene, incepaind cu anul 2014, benzina vanduta la statiile de alimentare Lukoil va fi amestecata cu bioetanol.

CAP III.COSTURI DE MEDIU

Cap III.1 Veniturile firmei


Grupul petrolier rus Lukoil, prezent si pe piata din Romania, a inregistrat anul trecut un profit net record de 11 miliarde de dolari, in crestere cu 6,2% comparativ cu 2011, a informat joi compania intr-un comunicat de presa. Lukoil a precizat ca in ultimele trei luni ale anului trecut a inregistrat un profit net de 2,69 miliarde de dolari, dublu fata de rezultatul net de 1,345 miliarde de dolari inregistrat in trimestrul patru din 2011. De asemenea, in 2012 veniturile companiei au crescut cu 4,1% pana la 139,171 miliarde de dolari iar profitul operational a crescut cu 1,7% pana la 18,915 miliarde de dolari. "Disciplina financiara stricta si controlul costurilor au ajutat la mentinerea cheltuielilor de productie in 2012 la nivelul din 2011, 5 dolari per baril echivalent petrol. De asemenea, fluxul de lichiditati in 2012 s-a ridicat la 6,429 miliarde de dolari", a informat Lukoil intr-un comunicat de presa. Lukoil este al doilea mare producator de petrol din Rusia si de asemenea un important producator de gaze naturale din Rusia. In 2012 valoarea taxelor platite de Lukoil in Rusia s-a ridicat la 1.100 miliarde de ruble, fiind al doilea mare contributor din industria petroliera ruseasca. Lukoil Romania este unul dintre liderii pietei petroliere romanesti, avand o cota de aproximativ 20% din piata totala de produse petroliere din Romania. Profitul net al Lukoil, al doilea mare producator de petrol din Rusia, a crescut in trimestrul trei din 2012 cu 56,4%, datorita pretului mai ridicat al petrolului si a taxelor de export mai scazute, transmit RBC News si Dow Jones Newswires. In perioada iulie-septembrie 2012, Lukoil a obtinut un profit net de 3,51 miliarde de dolari, potrivit standardelor contabile GAAP, fata de 2,24 miliarde de dolari in perioada similara din 2011, in timp ce analistii intervievati de Dow Jones Newswires estimau un profit de 3,13 miliarde de dolari. Veniturile au crescut cu 2,7%, la 35,5 miliarde de dolari, fata de 34,6 miliarde de dolari in trimestrul trei din 2011. Profitul operational a urcat la 5,44 miliarde de dolari, de la 4,63 miliarde de dolari in perioada iulie-septembrie 20121. Productia totala a Lukoil in trimestrul trei din 2012 a crescut cu 1,4%, la 2,16 milioane de barili echivalenti pe zi. In primele noua luni din 2012 profitul net al Lukoil, potrivit standardelor contabile GAAP, a scazut cu 7,7%, la 8,32 miliarde de dolari.

Indicatori din Bilant

2008

2009

2010

2011

2012

Total active imobilizate

713.806.351

884.284.125

755.530.754

625.311.554

777.993.982

Total active circulante

511.830.602

548.479.459

491.603.357

443.795.754

400.839.960

Stocuri

172.928.145

224.946.775

236.308.151

208.634.490

189.488.438

Casa si conturi

55.052.763

36.956.091

27.317.205

54.727.274

46.249.695

Creante

283.834.618

286.561.517

227.962.925

180.418.914

165.086.751

Capitaluri total

44.796.494

506.349.614

340.640.901

225.439.016

N/A

Capital social

103.459.040

399.450.140

399.450.140

399.450.140

399.450.140

Provizioane

N/A

N/A

N/A

N/A

8.252.345

Datorii total

1.196.720.796

943.729.964

922.798.351

856.212.654

977.466.730

Indicatori din Contul de Profit si Pierdere

2008

2009

2010

2011

2012

Cifra de afaceri

4.621.019.764

3.291.454.788

4.563.161.531

5.458.206.353

6.030.862.944

Total venituri

4.626.674.585

3.318.597.343

4.573.494.583

5.468.271.804

6.041.877.029

Total cheltuieli

4.587.409.953

3.402.620.846

4.739.175.569

5.583.473.689

6.264.957.122

Profit brut

39.264.632

-84.023.503

-165.680.986

-115.201.885

-223.080.093

Profit net

10.315.114

-84.052.170

-165.713.236

-115.201.885

-223.080.093

Numar salariati

3.671

3.655

3.660

3.460

3.309

CAP III.2 Investitiile facute in cadrul intreprinderii


Investitiile realizate in economia nationala au inregistrat un avans de 12% in 2012, trendul pozitiv fiind normal pentru o economie emergenta, sustin economistii, iar orientarea acestora

preponderent catre industrie este benefica pentru economie pe timp de criza. Astfel, investitiile realizate in economia nationala au crescut, in 2012, cu 12,3% comparativ cu anul precedent, depasind nivelul de 75 de miliarde de lei, conform datelor provizorii publicate de Institutul National de Statistica (INS). In trimestrul patru din 2012, investitiile au fost de aproape 27 de miliarde lei, cu 5% peste nivelul inregistrat in perioada similara din 2011. In 2012, investitiile concretizate in lucrari de constructii noi au insumat 35,88 de miliarde de lei, reprezentand 47,5% din total, fata de 49,5% in anul 2011. Cele in utilaje si mijloace de transport au insumat 32,821 de miliarde de lei, ceea ce reprezinta 43,4% din total, fata de 40,8% in anul 2011. Compania Lukoil Energy&Gas Romania, din grupul petrolier rus Lukoil, va construi un parc fotovoltaic de productie a electricitatii cu o capacitate de 9 MW pe un teren de langa rafinaria Petrotel din Ploiesti. Lukoil a primit autorizatia de constructie a unitatii de la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) la sfarsitul anului trecut. Avand in vedere ca pentru instalarea unui MW in panouri fotovoltaice este necesara o investitie de circa 1,5 milioane de euro, valoarea proiectului Lukoil este estimata la aproximativ 13,5 milioane euro. Reprezentantii companiei declarau, in octombrie 2013, ca i-au in calcul constructia unor parcuri fotovoltaice pe cateva terenuri langa rafinaria din Ploiesti. La acea data, reprezentantii Lukoil avansau posibilitatea ca parcurile fotovoltaice sa aiba o capacitate instalata de pana in 12 MW. In prezent, in Romania exista proiecte de productie a energiei in panouri solare de aproximativ 1.000 MW. Dintre sursele regenerabile de energie, cea eoliana este cea mai dezvoltata, cu aproximativ 2.500 MW instalati, echivalentul a 10% din totalul unitatilor de generare a electricitatii. Productia de energie regenerabila a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, cand capacitatea totala a proiectelor existente in sistem a ajuns la 4.255 de MW, cu 82% mai mare decat la sfarsitul anului 2012, potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE). Astfel, la 31 decembrie 2013, in sistem erau instalate proiecte de energie eoliana cu o putere totala de 2.503 MW, fotovoltaice de 1.155 de MW, biomasa - 65 MW si hidro - 530 de MW. Producatorii de energie regenerabila primesc subventii sub forma certificatelor verzi, certificate pe care le platesc toti consumatorii, inclusiv cei casnici, si care sunt reliefate separat in factura la electricitate. Romania si-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 sa provina din surse regenerabile, insa ANRE anuntat ca aceasta tinta a fost deja atinsa la 1 ianuarie 2014.

CAP.IV. SURSE DE POLUARE SI METODE DE COMBATERE A POLUARII LA SC.LUKOIL ROMANIA SRL

CAP. IV.1 Principalii agenti de poluare


Surse de poluare a aerului Emisiile de ageni de poluare a aerului n rafinrii provin, n principal, de la urmtoarele surse : procese de combustie; instalaii tehnologice; facle; parcuri de rezervoare; turnuri de rcire i bazine separatoare cu suprafa deschis; utilaje dinamice, tuuri de prob, ventile, flane, conducte; rampe de ncrcare descrcare; mijloace i reele de transport auto i ci ferate. Emisiile de poluani n atmosfer sunt de dou feluri: - dirijate (evacuate prin couri de dispersie sau tubulaturi metalice, guri de ventilaie, guri de aerisire, evi de eapament etc.); - difuze (evacuare necontrolabil nregistrat la manipulri de substane i produse cu volatilitate diferit, ncrcare - descrcare rezervoare, neetaneiti etc.). n condiiile de funcionare a instalaiilor, emisiile de gaze rezult din procesele de combustie i procesele tehnologice. Referitor la procesele de combustie, fiecare cuptor dintr-o instalaie tehnologic este o surs major de ageni de poluare care se gsesc n gazele rezultate prin arderea combustibililor (dioxid de carbon, oxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, compui organici volatili, n principal hidrocarburi, particule solide de diverse dimensiuni). De asemenea, n rafinrii mai au loc i alte procese de combustie dintre care se pot meniona: regenerarea catalizatorilor de cracare catalitic, producerea sulfului n sobe Claus, operaiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite instalaii tehnologice, regenerarea periodic a catalizatorilor din alte procese catalitice, incinerarea nmolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor acide.

n tabelul 1.1. sunt prezentate instalaiile tehnologice i agenii de poluare emii:

Instalatii tehnologice
Distilarea atmosferic i n vid

Agenti de poluare
Hidrocarburi, gaze necondensabile emise de sistemul de vid ;

Hidrofinarea fraciilor distilate i hidrotratarea distilatului de vid ; Cracarea catalitic;

Hidrogen sulfurat de la purjare, aromatice inferioare;

Gazele de la regenerator conin poluani (oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, pulberi Benzen, toluen, xileni;

Gazele de la regenerator conin poluani (oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, pulberi Benzen, toluen, xileni; Cocsarea ntrziat

Acid fluorhidric; Particule de cocs, gaze din apa folosit la tierea cocsului;

Solventarea uleiurilor

Furfurol din secia de recuperare a solvenilor; Amoniac din secia de rcire, metil-etil ceton,benzen,

Deparafinarea uleiurilor i dezuleiere

toluen din secia de filtrare i recuperare a solvenilor;

Oxidarea bitumului

Gaze evacuate din reactoarele de oxidare care conin oxizi de carbon, oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, hidrocarburi, compui oxigenai;

Rafinarea cu chimicale

Oxizi de sulf, acid sulfuric;

Surse de poluare a apei Prin complexitatea proceselor de prelucrare, printr-o activitate n flux continuu i, mai ales, prin capacitile mari ale instalaiilor, rafinriile utilizeaz cantiti foarte mari de ap, fapt care conduce la un volum mare de ape uzate. n majoritatea proceselor, efluenii rezultai au un grad mare de poluare ca urmare a contaminrii apei cu gaze, lichide sau solide. Apele reziduale evacuate dintr-o rafinrie sunt rezultatul nsumrii apelor uzate provenite din multitudinea de procese de prelucrare primar la care este supus petrolul brut, ct i fraciunile supuse unor procese de prelucrare secundar n scopul unei valorificri superioare. Poluarea apei folosite n rafinrii depinde de calitatea ieiului i de modul de prelucrare a acestuia n vederea obinerii unor produse cu anumite caracteristici. Dup sursele de provenien, apele contaminate din rafinrii pot fi clas ificate astfel: ape tehnologice, ape de rcire, ape meteorice i ape menajere. Epurarea apelor uzate cuprinde urmtoarele dou mari grupe de operaii succesive: - reinerea i/sau transformarea substanelor nocive n produi nenocivi; - prelucrarea substanelor rezultate din

prima operaie sub diverse forme (nmoluri, emulsii, spume etc.). n urma procesului de epurare rezult produsul petrolier returnat n rafinrie, nmol i apa tratat. Surse de poluare a solului i a apelor subterane ntre factorii de mediu, solul are o importan major, fiind un loc de acumulare a elementelor poluante. Produsele petroliere fiind nemiscibile cu apa, se adun la suprafaa pnzei freatice n straturi ce variaz de la civa milimetri la zeci de centimetri sau, n anumite zone, chiar la 2-3 metri. O alt parte din produsele petroliere din sol se amestec cu apa subteran, fcnd -o inutilizabil pentru consum sau grdinrit. Stratul de produs poluant se deplaseaz mpreun cu pnza freatic, cu viteze i pe distane mari, extinznd aria de poluare. Un alt pericol este reprezentat de vaporii de produse petroliere, care se pot acumula n subsoluri de imobile, provocnd explozii sau axfixieri. ntre cazurile de poluare a solului, majoritatea sunt cauzate de probleme aprute n subsol, adic fisurri ale conductelor sau ale pereilor depozitelor de combustibili. Poluarea solului poate fi : - direct, datorit depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din desfurarea proceselor tehnologice; - indirect, din cauza agenilor de poluare emii n atmosfer, purtai de vnt, care se depun pe sol i sunt splai de precipitaii, infiltrndu-se n subteran. Surse poteniale de poluare direct a solului i a subsolului pot fi parcurile de rezervoare, separatoarele vechi din staiile de epurare, bazinele de decantare, batalurile de lamuri i gudroane, rampa C.F. de ncrcare i descrcare, conductele subterane, reele de canalizare etc. Reziduurile solide, nedepozitate corespunztor, care pot polua solul, provin din: impuriti solide antrenate n iei, nmoluri de la epurarea apei uzate i de la tratarea apei brute, reziduuri solide provenite din operaiile de ntreinere i curire, cenu de la incineratorul de nmoluri, cocs de la instalaiile de cocsare sau de la decocsarea cuptoarelor, praf de catalizator. Rezervoarele de iei sau de produse petroliere au o suprafa mare de contact cu solul. La corodarea fundurilor rezervoarelor pot aprea scurgeri de produse petroliere. Scurgerile n cantiti mici nu pot fi puse n eviden i ele pot impurifica solul. La

spargerea unui rezervor plin, produsul deverseaz n incinta parcului n care este situat recipientul. Produsul deversat este colectat n sistemul de canalizare i recuperat la instalaia de epurare a apelor uzate, dar i n sol se poate infiltra o parte din produs, datorit unor fisuri ale canalizrii.

Cap IV.2 Factorii care influeneaz pierderile de hidrocarburi

Procesul de exploatare a zcmintelor de hidrocarburi este extrem de complex, de unde se poate deduce o multitudine de factori care influeneaz pierderile i anume: tehnologiile utilizate, avariile, erorile umane, factorii de mediu. Sursele cauzatoare de pierderi Analiznd literatura de specialitate, dar si numeroasele cazuri concrete ntlnite In cadrul LUKOIL se poate sistematiza urmtoarea schema a surselor care genereaz pierderi de producie petroliere (titei, gaze si apa srata). a) Sistemele de extracie: construcie, mentenanta, uzura, avarii b ) Sistemele de colectare si transport: construcie, mentenanta, uzura, avarii, neetanseitati c) Sistemul de separare: tipul sistemelor (erupie libera, erupie artificiala(gaz-lift), pompaj), tehnologie, mentenanta, uzura, defeciuni, avarii d) Statie de compresoare(pentru pierderile de gaze): construcie, mentenanta, neetanseitati, avarii. e) Statii de injectie apa reziduala in zacaminte (pentru pierderile de apa sarata): construcie, mentenanata, neetanseitati, avarii f) Sisteme de tratare si depozitare titei: construcie, mentenanta, neetanseitati, avarii g) Instalatii de procesare gaze (dezbenzinare uscare gaze): tehnologie, gaze evacuate, avarii, neetanseitatii. h) Sistemul de vanzare distribuie gaze: netanseitate, avarii, mentenanta i) Tehnologii vechi utilizate: neetanseitati, avarii, mentenanta

Analiznd aspectele analizate anterior avem urmtoarele clasificri a tipurilor de pierderi: a) Pierderi accidentale:
-spargeri conducte,coroziuni conducte,neetanseitati conducte si instalatii; -pori datorati calitatii materialelor conductelor ; -blocari de supape de siguranta; -purjari colectoare pentru eliminarea apei sau clorohidratilor; B)Pierderi tehnologice : -curatiri conducte de amestec,colectoare pompare titei,colectoare gaze ,TRM uri ,instalatii,batale,rezervoare ,revizii tehnice ; -purjari conducte si instalatii:nou construite ,extinderi ,reparatii; -refulari SOL-uri,conducte,instalatii; -eliminari gaze neutralizate CO2, H2S etc - splarea SOT- urilor si SOB;

CAP. IV. 3 Gestionarea deeurilor n cadrul LUKOIL ROMANIA Instrumentul de implementare in Romnia a politicii UE in domeniul deeurilor este Planul Naional de Gestionare a Deeurilor, ntocmit pentru o protecie eficienta a mediului de lunga durata. Astfel sunt create condiii de: - conservare a resurselor naturale ca urmare a reducerii cantitilor de deeuri generate (principiul aciunii preventive) - diminuarea impactului asupra mediului si sntii umane (principiul precauiei) - accentuarea responsabilitii generatorilor de deeuri (principiul poluatorul pltete) - realizarea unei reele integrate si adecvate de instalaii si facilitai de eliminare a deeurilor. Organizarea gestionarii deeurilor de producie este responsabilitatea celor care le-au generat. Productorii de deeuri industriale isi folosesc facilitatile proprii de colectare/ transport/eliminare sau contracteaza servicii respectiv cu firme specializate si autoriate conform legii.

Conform obligaiilor stabilite n Autorizatia integrat de mediu, o parte important din msurile prevzute i realizate au avut ca efect mbuntairea calitii aerului .Astfel, s-au realizat instalaiile TailGas, Claus II si instalaia de Stripare ape uzate, instalaii care corespund cerinelor celor mai bune tehnologii europene n domeniu. Prin punerea n funciune a acestor obiective, s-a asigurat recuperarea avansat a sulfului din gaze precum i reducerea cu circa 20% a emisiilor de bioxid de sulf. Deasemeni, prin sistemele de monitorizare continu a emisiilor se asigur controlul privind ncadrarea n limitele admise ale poluanilor la principalele surse de emisie. O alt direcie principal a politicii de mediu este reprezentat de lucrrile privind golirea i ecologizarea batalurilor de reziduuri petroliere, pentru eliminarea polurii istorice i respectarea Directivei Europene n domeniul deeurilor. Deasemeni sunt n derulare lucrri prin care se urmarete reducerea consumului de ap proaspt i a evacurilor de ape uzate cu circa 50%. Mentionam c toate lucrarile prevazute n Planul de actiune pentru perioada 2007-2009 au fost ndeplinite conform termenelor stabilite, unele n avans fa de termenul planificat. n continuare sunt planificate i alte lucrri care vor avea ca efect mbuntirea calitii factorilor de mediu i ncadrarea n cerinele de mediu. Realizarea msurilor prevzute n Planul de aciune inclus n Autorizaia integrat de mediu implic costuri importante pentru societate, care sunt estimate la peste 80 milioane de $. mbuntirea continu a calitii produselor obinute precum i a performanei de mediu reprezint o preocupare permanent a managementului societii urmarindu-se ndeplinirea la termen a tuturor obligaiilor asumate i conformarea la cerintele legislatiei nationale si cele ale Uniunii Europene.