UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
ANUL II, SEMESTRUL II, GRUPA 50422

STUDIUL 5
PRINCIPALII ACTORI CARE ASIGURĂ ELABORAREA ȘI
IMPLEMENTAREA POLITICILOR DE MEDIU ALE
UNIUNII EUROPENE ȘI ATRIBUȚIILE ACESTORA

Prof. Coordonator:
Profesor Universitar Doctor Inginer Economist Buzoianu Angela Daniela

Autori:

Buriu Livia-Ioana(grupa 50421)

Crețu Mădălina Carmen

Nuță Nicoleta-Gabriela

Șișiilă Adriana-Ioana

AN UNIVERSITAR 2022-2023
 CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................3
CAPITOLUL 2-REDUCEREA POLUĂRII....................................................................5
CAPITOLUL 3-ACTORI DE MEDIU..........................................................................7
CONTRIBUȚIA PERSONALĂ.................................................................................10
CONCLUZII...........................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................12
 INTRODUCERE

Politica de mediu nu acționează independent, ci reflectă interesul societății civile în

aceasta direcție, manifestat prin crearea a numeroase mișcări și organizații de mediu. În
unele țări s-a ajuns la crearea și dezvoltarea unor partide politice "verzi", cu un real succes în
arena politica. Acest aspect nu face decât sa sublinieze o data în plus nevoia unei abordări
concertate la nivel european și necesitatea existenței unei politici de mediu active și
integrate, capabilă sa răspundă provocărilor care apar în plan economic.
Politica de mediu a UE este susţinută de un număr
de actori instituţionali implicaţi în pregătirea, definirea şi
implementarea sa, şi care se află în permanentă consultare cu
guvernele statelor membre, cu diverse organizaţii industriale, organizaţii non-
guvernamentale şi grupuri de reflexie. Acestea
contribuie la realizarea obiectivelor politicii de mediu atât la nivel legislativ, cât şi la nivel de
implementare cu ajutorul atribuţiilor pe care le deţin.
Cetăţenii din Europa aşteaptă ca UE să joace un rol activ în protecţia şi conservarea
mediului, atât pe plan intern, în cadrul legislaţiei europene, cât şi extern, cu participarea UE
la diferite acorduri internaţionale.
Problemele mediului înconjurător nu pot fi rezolvate eficient decât prin includerea
tuturor părţilor implicate. Problemele de mediu internaţionale şi chiar globale capătă o
importanţă din ce în ce mai mare, singura soluţie fiind ca toate ţările să coopereze între ele.
Legislația UE în domeniul mediului a fost elaborată începând cu anii 1970. În prezent,
sunt în vigoare câteva sute de directive, regulamente și decizii în acest domeniu. Însă
eficacitatea politicii europene de mediu este determinată în mare parte de punerea sa în
aplicare la nivel național, regional și local, iar aplicarea defectuoasă și neasigurarea cum se
cuvine a respectării reprezintă în continuare o problemă majoră. Monitorizarea - atât a stării
mediului, cât și a nivelului de aplicare a legislației UE în domeniul mediului - este
fundamentală.

Pentru a contracara diferențele mari dintre statele membre în ceea ce privește

punerea în aplicare, Parlamentul European și Consiliul au adoptat în 2001 criterii minime
(neobligatorii) pentru inspecțiile de mediu. Pentru a îmbunătăți asigurarea respectării
legislației UE în domeniul mediului, statele membre trebuie să prevadă sancțiuni penale
eficace, proporționale și cu efect de descurajare pentru cele mai grave infracțiuni în
domeniul mediului. Printre acestea se numără, de exemplu: evacuarea sau eliberarea ilegală
de substanțe în aer, apă sau sol, comerțul ilegal cu specii ale faunei și florei sălbatice,
comerțul ilegal cu substanțe care afectează stratul de ozon și transportul ilicit sau
deversarea ilicită de deșeuri.

Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din

domeniul mediului (IMPEL) este o rețea internațională a autorităților din domeniul mediului
din statele membre ale UE, statele în curs de aderare și statele candidate, precum și din
Norvegia, creată pentru a îmbunătăți asigurarea aplicării prin furnizarea unei platforme
pentru schimbul de idei și de bune practici între factorii de decizie politică, inspectorii de
mediu și responsabilii cu asigurarea respectării.

Anumite proiecte (private sau publice) care ar putea avea efecte semnificative
asupra mediului, de exemplu, construirea unei autostrăzi sau a unui aeroport, fac obiectul
unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM). De asemenea, o serie de planuri și
programe publice (de exemplu, privind utilizarea terenurilor, transporturile, energia,
deșeurile sau agricultura) fac obiectul unui proces similar care poartă denumirea de
evaluare strategică de mediu (SEA). În cazul acesteia, aspectele ecologice sunt deja integrate
în etapa de planificare, iar posibilele consecințe sunt avute în vedere înainte de aprobarea
sau autorizarea unui proiect, pentru a se asigura un nivel ridicat de protecție a mediului.
 CAPITOLUL 2-REDUCEREA POLUĂRII

 PRINCIPALELE MĂSURI :
1. Folosirea transportului public în locul mașinii personale, cel putin de 3 ori pe
săptămână.
2. V
‌ alorificarea a 85% din cantitatea generată de deşeuri reciclabile (hârtie, sticlă,
metale)
3. Compostarea resturilor vegetale, în loc de incinerarea lor.

 RESPONSABILITATEA AUTORITĂȚILOR:
1. înlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior, mai putin poluant, pentru
încalzirea locuințelor și mai ales generalizarea sistemelor de încalzire prin
termoficare;
2. Organizarea mai multor campanii de plantare în libere dintre întreprinderile
industriale poluante și locuințe cu spații verzi alcătuite din arbori rezistenți la
acțiunea poluanților;
3. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de tufe verzi tot anul.

 MĂSURI DE PROTECȚIE A MEDIULUI ȘI ECOLOGIZARE

Organizaţiile nonguvernamentale reprezintă cele mai active forme prin care
societatea civilă îşi poate exprima interesul pentru protecţia mediului şi au un rol important
în ansamblul instituţional şi în influenţarea politicilor de mediu, precum şi stabilirea unui
dialog clar al societăţii civile cu autorităţile guvernamentale, punând accentul pe probleme
specifice, punctuale, acolo unde autorităţile locale au omis includerea acestora în agendă.
Printe cele mai importante organizaţii se numără: Uniunea Internaţională pentru
Conservarea Naturii (UNESCO), Greenpeace International, World Wide Fund for Nature.
Măsuri de protecție a mediului:
1. reducerea cantității de poluanți prin utilizarea unor echipamente speciale
2. realizarea de unități economice dotate cu tehnologii la standardele internaționale,
astfel încat poluarea să fie minimă
3. realizarea unei educații corespunzătoare privind mediul înconjurator
4. stimularea punerii în practică a reutilizării, reciclării și recuperării materialelor
  ECOLOGIZARE
Actiuni de ecologizare la care putem apela personal înainte de a arăta cu degetul
spre autorități :
1. Colectarea deșeurilor cu instrumente și măsuri de protecție necesare
2. Acțiuni de curățare a zonelor verzi și de agrement
3. Reducerea arderii de combustibili fosili
4. Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună (circuit EGR activ, anvelope
umflate corect, plăcuțe de frână ecologice etc.)
5. Colectarea deșeurilor de pe ape

 EFECTELE MĂSURILOR ȘI ACTIVITĂȚILOR IMPLEMENTATE

Efectele pe care le resimțim cel mai puternic sunt cele care ne vizează direct,
acționând asupra stării noastre de sănătate.
Probleme ca poluarea aerului şi distrugerea stratului de ozon de către
clorfluorocarburi nu depind de graniţele naţionale. Exemplul poluării aerului pe plan global
arată clar că orice încercare din partea unui stat de a-şi păstra mediul curat este sortită
eşecului dacă celelalte state nu sunt şi ele pregătite să facă un efort în domeniul protecţiei
mediului.
Respectarea acestor măsuri și activități o să aducă un beneficiu planetei, o să
sporească șansele de trai pentru generațiile viitoare.
O lume mai bună și mai curată trebuie să înceapă cu noi!
 CAPITOLUL 3-ACTORI DE MEDIU

Principalii actori instituționali ai politicii de mediu a Uniunii Europene sunt: Comisia

Europeană, Directia Generala Mediu, Consiliul Miniştrilor Mediului, Parlamentul European-
prin Comitetul de mediu, sănătate publica şi politică a consumatorului, Comitetul economic
şi social, Comitetul regiunilor și Agenţia Europeană de Mediu.
Politica de mediu a Uniunii Europene este susţinută de un număr de actori
instituţionali implicaţi în pregătirea, definirea şi implementarea sa, şi care se află în
permanentă consultare cu guvernele Statelor Membre, cu diverse organizaţii industriale şi ci
organizaţii nonguvernamentale. Prin diversele atribuţii pe care le au, acestea contribuie la
caracterul sinergetic al politicii de mediu şi asigură realizarea obiectivelor sale atât la nivel
legislativ, cât şi la nivel de implementare.
Principalii actori instituţionali ai politicii de mediu din România sunt: Ministerul
Mediului Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Europene, Parlamentul României,
Ministerul Agriculturii şi Ministerul Sănătăţii.
Dincolo de instituţiile la nivel naţional există şi o serie de autorităţi locale implicate în
protecţia mediului. Un astfel de exemplu este dat de primării, care sunt direct responsabile
pentru amenajarea, gestionarea, protejarea spaţiilor verzi. Coroborând toate aceste
aspecte, trebuie să subliniem faptul că aranjamentul instituţional românesc în ceea ce
priveşte protecţia mediului a suferit numeroase modificări şi transferuri de noi competenţe
în ultimii ani, însă ceea ce este important de remarcat este faptul că gradul de implicare şi
conştientizare a necesităţii unui control şi a protecţiei mediului în România din partea
instituţiilor competente a crescut considerabil.
N Actor Principalele Actori Principalel Tara Actorii Principalel Diferențele
r i de atribuții ale i de e atribuții alea de e atribuții referitoare
. medi actorilor mediu ale să mediu ale la actorii de
C u din din actorilor din actorilor mediu
r U.E. Roma țara
t nia aleasă

1 Consi Este Minist Coordone GRE Minist Este În Grecia

liul responsabil erul ază CIA erul responsabi există o
minis cu protecția mediu elaborare Mediul l cu lipsă de
tri- mediului,uti lui, a şi ui, îmbunătăți coordonare
lor lizarea apelor supune energi -rea între
medi resurselor și și al aprobării ei și al calității ministere și
ului protecția păduri Guvernulu climei vieții și la de atribuire
sănătății lor i Planul îmbunătăți clară a
umane naţional -rea responsabili
de acţiune mecanism tăţilor, iar
pentru e-lor si toate
protecţia instituțiilor acestea duc STUDIU
mediului de la activităţi
guvernare ilegale care
nu sunt
niciodată
sancţionate

2 Consi Adoptă acte Minist Supraveg GRE Minist - -suprafață

liul legislative erul hea-ză CIA erul Remarcare cultivată cu
Agric într-o serie Agricu buna Agricul a faptului vii și livezi a
ul- de domenii ltu-rii desfășura turii ca există Grecei este
tură care privesc re a întotdeaun de 2 ori mai
și producția programel a mare decât
pesc alimentară, or de posibilitate a României
uit dezvoltarea mediu a creșterii
-terenul
rurală și privind producției
arabil al
gestionarea aplicarea interne
Greciei este
pescuitului îngrăsami
-Asigură mai mic
ntelor și a
finanțarea decât al
pesticidel
activității României
or
de
reglement
are din
domeniile
sale de acti
vitate

COMPARATIV ROMÂNIA- GRECIA

  SUPRAFAȚA

INDICATOR ROMÂNIA GRECIA

SUPRAFAȚĂ 238391 KM2 131960 KM2

Așa cum arata si graficul de mai sus, cu o suprafața de 238.391km 2, teritoriul

României este aproape dublu față de cel al Greciei, ocupând locul 9 ca suprafață dintre țările
membre ale UE. Relieful României este caracterizat printr-un număr mare de forme de
relief, având de altfel și o repartiție aproximativ egală a principalelor unități de relief: 35%
munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii. Cea mai joasă regiune a țării este Delta Dunării,
sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. De cealaltă parte, Grecia este
formată
dintr-o parte continentală cu numeroase golfuri și peninsule și o parte insulară,
având aproximativ 15000 km de coasta. Relieful este caracterizat prin predominarea
masivelor muntoase, dispuse sub forma unor aliniamente paralele.

 POPULAȚIA

INDICATOR ROMÂNIA GRECIA

POPULAȚIA 18.876.351 10.727.668

Din punct de vedere demografic, România are o populație cu aproximativ 91% mai
mare față de cea a Greciei, acest lucru datorându-se în principal suprafeței mult mai mari pe
care o ocupă România. Cu toate acestea, trebuie specificat faptul că nr. locuitorilor
României este în scădere în fiecare an, în timp ce Grecia înregistreaza o populație din ce în
ce mai mare. În cazul nostru, cauzele pentru un astfel de trend ar fi o rată a natalității destul
de scazută, dar și un număr de locuitori din ce în ce mai mare ce parăsește teritoriul țării
noastre, îndreptandu-se astfel spre un trai mai bun.
De cealaltă parte, valorile ascendente ale populației Greciei se explică printr-un spor
natural pozitiv, survenit în urma unui nivel de trai mai ridicat, dar și printr-un fenomen de
migrație bun. Astfel, alături de Spania și Portugalia, Grecia reprezintă unul din statele către
care se îndreaptă cei mai mulți emigranți, în căutarea unui loc de muncă, aceștia
reprezentând o cincime din forța de muncă, find repartizată în mare parte în agricultură și în
muncă necalificată.

CONTRIBUȚIA PERSONALĂ
 Considerăm că mici schimbări în obiceiurile noastre de zi cu zi pot reduce
semnificativ poluarea mediului. Cum ar fii de exemplu, prin reciclare și utilizarea mai
responsabilă a produselor din plastic (pungi, sticle, tacâmuri) poți reduce enorm riscurile
asupra mediului, respectiv a sănătății tale. Hârtia este cel mai comun şi frecvent deşeu şi se
eliberează din toate domeniile de activitate.
Încă din școlile generale am fost implicate în activități de plantare de copaci și
strângerea deșeurilor din comunele unde locuim. De atunci am învățat că dacă ai grijă de
natură și natura are grijă de tine!
Pe langă contribuțiile generale la care toate am participat, alegem să protejăm
mediul și individual prin:
Buriu Livia-Ioana- mă orientez întotdeauna spre haine realizate din materiale
sustenabile.
Crețu Mădălina Carmen- am renunțat la utilizarea tacâmurilor din plastic în favoarea
celor biodegradabile.
Nuță Nicoleta-Gabriela- folosesc mai des transportul în comun decât mașina
personală.
Șișiilă Adriana-Ioana- am participat toamna trecută la acțiunea de plantare a 100.000
de puieți organizată de Primăria Brazi alături de Asociația Act for Tomorrow.

CONCLUZII
 În concluzie, putem remarca faptul că aderarea României la Uniunea Europeană a
avut drept consecinţă armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană şi atragerea de
fonduri structurale destinate conştientizării şi protecţiei mediului.
La nivel legislativ se remarcă o serie de noi iniţiative legislative care vizează
gestionarea deşeurilor, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, protejarea biodiversităţii.
Pentru unii, banii „murdari” sunt mai importanți decât un aer curat și din aceasta
cauză trebuie sa suferim toți. Aceasta este marea diferența între Grecia și România. În timp
ce în Grecia se respectă mediul și legile create pentru protejarea lui, în România suntem înca
în stadiul de teorie. Ne dorim, atât actorii de mediu cât și populația, să vadă pericolul pe
care îl avem în fața și să ia atitudine pentru a putea lăsa o moștenire „curată”.

BIBLIOGRAFIE
 Suport de curs la disciplina GESTIUNEA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI-Prof. Univ. Dr. Ing.
Ec. Daniela Angela Buzoianu, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, anul universitar
2022-2023
 https://institutulverde.ro/despre/misiune-si-obiective/
 www.ministerulmediuluişipădurilor.ro
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Actori_dup%C4%83_mediu
 https://www.afm.ro/