UPG PLOIESTI Facultatea : IPG Specializarea : mine, petrol si gazE

STRATEGII SI POLITICI IN INDUSTRIA PETROLULUI

Profesor coordonator :

 Generalitati
Poluarea reprezint contaminarea mediului cu materiale care duneaz sntii, calitii vieii sau funcionrii naturale a ecosistemelor. Cu toate c o parte din poluarea mediului este un rezultat al aciunii naturii, cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzat de activitatea omului. Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s-a dezvoltat i s-a diversificat pe msura evoluiei societii umane, ajungnd astzi una dintre importantele preocupri ale specialitilor din diferite domenii ale tiinei i tehnicii, ale statelor i guvernelor, ale ntregii populaii a pmntului. Aceasta, pentru c primejdia reprezentat de poluare a crescut i crete nencetat, impunnd msuri urgente pe plan naional i internaional, n spiritul ideilor pentru combaterea polurii. Exist dou mari categorii de materiale poluante sau altfel spus poluani. Acetia pot fi biodegradabili, cum ar fi murdria provenit de la canalizri, care se descompune prin procese naturale. Aceti poluani devin o problem atunci cnd apar n atmosfer mai repede dect pot ei s se descompun. Poluanii nedegradabili sunt materiale care fie nu se pot descompune, fie se descompun mult prea ncet. O dat aprut contaminarea, este foarte greu sau imposibil de a ndeprta aceti poluani din mediu. Ameninrile pentru sntatea i bunstarea uman rezultate sau transmise prin factori de mediu constituie n zilele noastre o motivaie pentru creterea preocuprii lumii medicale, a publicului general i a guvernelor care se ndreapt ctre cercettori pentru sfaturi. Dezvoltarea rapid a industriei i a multor tehnologii, extinderea tehnicilor i reelelor de monitorizare a riscurilor, creterea preocuprii publicului i a mass-mediei fa de aceste riscuri i efecte motiveaz cercetrile pentru cunoaterea efectelor polurii mediului asupra sntii. Poluarea are de altfel un efect dramatic asupra resurselor naturale.Ecosisteme ca pdurile, lacurile, insulele de corali sau rurile aduc mari avantaje mediului nconjurtor. Ele mbuntesc apa i calitatea aerului, sunt un habitat pentru plante i animale i produc alimente i medicamente. Aceste ecosisteme pot fi oricnd distruse din cauza polurii. Mai mult, datorit relaiilor complexe dintre diferitele tipuri de organisme i
1

ecosisteme, contaminarea mediului poate avea efecte care nu sunt imediat descoperite sau care sunt greu de prevzut. De exemplu, oamenii de tiin pot doar s speculeze pe marginea posibilelor efecte ale micorrii stratului de ozon, singurul protector al Pmntului mpotriva duntoarelor raze ale Soarelui. Ploaia acid este format atunci cnd emisiile industriale se amestec cu stratul atmosferic. Poluanii pot fi dui n nori distane lungi pn a ncepe ploaia, ceea ce nseamn c pdurile i lacurile destul de ndeprtate de fabrici sau uzine pot fi afectate.
Poluarea exist n multe forme i afecteaz mai multe aspecte ale

mediului. Punctele-surs ale polurii vin de la surse specifice, identificate cum ar fi conductele canalizrilor sau courile fabricilor. Exist ns i surse ale polurii care vin din diferite locuri, cum ar fi contaminarea unui ru dintr-o zon urban sau fumul de la evile de eapament. Efectele acestor poluani pot fi imediate sau n timp. Efectele primare apar imediat dup ce s-a produs contaminarea, cum ar fi moartea plantelor i speciilor marine dup vrsarea unei cantiti de petrol n ap. Efectele secundare pot fi ntrziate sau pot persista n mediu, poate chiar rmnnd neobservate pentru mult timp. Aceste efecte, publicate de Rachel Carson n cartea ei aprut n 1962, amenin supravieuirea speciilor contaminate i au zeci de efecte chimice despre care nu se tie nc. Smogul este cauzat de poluarea de la fabrici i autoturisme. Este compus din variaii de temperatur, care fac ca aerul poluat s fie pstrat ntr-o anumit zon pentru perioade mari de timp. Expunerea continu la smog poate produce probleme respiratorii, iritaii ale ochilor i uneori moartea. Canalizarea, deeurile industriale i chimicalele folosite n agricultur sunt cauze ale polurii apei. n 1995, Agenia pentru Protecia Mediului din Statele Unite a demonstrat c aproape 37% din lacurile i estuarele rii i 36% din ruri sunt mult prea poluate pentru nevoile obinuite, cum ar fi pescuitul sau notul, pe toat durata anului.

 O alt problem din domeniul agriculturii sunt pesticidele i insecticidile. Cu toate c distrug momentan insectele sau gndacii duntori, ele pot fi periculoase pentru sursele de ap i hran. Din cauza numeroaselor accidente ecologice produse n ultimii ani, mai multe ri europene au instituit amenzi i pedepse drastice mpotriva celor care nu respect legea. nelegerile internaionale au ajutat extrem de mult n reducerea polurii. Au fost nfiinate mai multe organizaii non-guvernamentale menite s opreasc pe ct posibil poluarea. Printre acestea s-a afirmat n mod deosebit organizaia englez Greenpeace.

Strategii antipoluare adoptate pe plan mondial

Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica. Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie a substantelor poluante in atmosfera astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. Cu toate acestea insa, natura problemei necesita implementarea tratatelor internationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat
3

in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", ata cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990 apela la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. in plus, mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii acide. In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in 1970, 1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Agentia de Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui act, care specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun standardele. Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon, ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii aerului. Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. n Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curata (Clean Water Act - 1977) si Actul pentru Apa Potabila Curata (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluantilor n ape si standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substantelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) si Actul pentru Conservarea si Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea si controla deseurile periculoase. Dupa 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curatarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deseurilor. Aceste acte si alte cteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea poluarii dar progresele au fost lente si au ramas multe probleme cu privire la zonele cu contaminari

severe din cauza lipsei fondurilor pentru curatare si din cauza problemelor n aplicarea legilor. Din anul 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au ntlnit n mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care produc efectul de sera. n 1997 a fost creat Protocolul de la Kyto, chemnd celelalte tari sa adereze la el pentru a reduce pna n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pna la sfarsitul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese nca ratificat; negociatorii ncercau nca sa ajunga la un consens n legatura cu regulile, metodele si penalitatile care ar trebui sa fie folosite pentru a aplica tratatul. Regulamentul si legislatia au dus la un considerabil progres n diminuarea poluarii aerului si apelor n tarile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai putini oxizi de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard acum mai putini combustibili pe baza de sulf; cosurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile si nu se mai foloseste benzina cu plumb. arile n curs de dezvoltare continua sa se lupte cu poluarea fiindca nu au tehnologii pentru filtrare si curatare si trebuie sa si mareasca puterea economica, de cele mai multe ori cu costul poluarii mediului. Problema este ca tarile n curs de dezvoltare atrag investitorii straini prin forta de munca mai ieftina, materiale brute mai ieftine si mai putine restrictii pentru substante poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare dea lungul granitei dintre S.U.A. si Mexic, pe partea mexicana, creeaza industrie si locuri de munca pentru Mexic dar majoritatea lor apartin unor corporatii non-mexicane care au fost atrase de forta de munca ieftina si de lipsa legilor cu privire la poluanti. Ca rezultat, aceasta regiune de granita, incluznd Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice si saracia, tarile n curs de dezvoltare necesita ajutor si tehnologie de la tarile si corporatiile straine, participarea comunitatii n initiativele de dezvoltare si crearea de reglementari mai aspre cu privire la poluare. Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, national si international pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizatii raspndesc informatii si ajuta oameni si alte organizatii, care nu sunt implicate n procesul luarii deciziilor. Reteaua Actiunii Pesticidelor raspndeste informatii tehnice cu privire la
5

efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O miscare bine organizata de justitie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protectia echitabila a mediului nconjurator. Greenpeace este o organizatie activista care concentreaza atentia internationala asupra industriilor si guvernelor care contamineaza terenul, apele sau atmosfera cu deseuri toxice.

Cadrul legislativ actual privind politica mediului in Romania

Politica mediului este o forma a politicii generale avand ca sarcina stabilirea strategiilor, obiectivelor si prioritatilor, metodelor si mijloacelor implicate in actiunile desfasurate pe plan national in scopul prevenirii si combaterii poluarii, pentru ameliorarea conditiilor de mediu. Politica mediului inseamna in acelasi timp si evaluarea situatiilor reale ale mediului (pe plan local, national sau international) , constatarea influentelor negative asupra calitatii mediului, stabilirea institutionalizata a masurilor necesare organelor statale si protejarea mediului, stabilirea sistemelor de sanctionare in caz de poluare, cuantumul sanctiunilor aplicabile. Politica mediului, ca politica speciala este parte integranta a politicii economice (nationale si internationale) ce exprima activitatea care antreneaza intreaga colectivitate a societatii in scopul protectiei mediului. Politica social-economica reprezinta ansamblul masurilor luate la nivel macro si microeconomic in scopul administrarii vietii economice, iar politica de mediu reprezinta ansamblul de masuri luate in scopul prevenirii poluarii mediului, a reducerii procesului de deteriorare a calitatii vietii si sanatatii umane, a calitatii naturii si a calitatii tuturor factorilor de mediu. Asadar, intre politica de mediu si politica socialeconomica exista o interferare politica de mediu fiind parte esentiala a politicii social-economice. Sarcinile politice de protectie a mediului sunt dificile si complexe. Cele doua Conferinte mondiale de protectie a mediului21 au stabilit principalele sarcini politice de protectie a mediului pentru statele participante. Pentru ca prevenirea poluarii si imbunatatirea calitatii mediului sa se poata realiza, este necesar ca intreaga colectivitate a socie 555j99f tatii (cetateni, agenti economici, institutii) sa-si asume raspunderi si sarcini in
6

acest sens. Principala raspundere a politicii mediului o au insa guvernele fiecarei tari precum si autoritatile centrale si locale de specialitate. Prin sistemul de politici de mediu in tara noastra se defineste ansamblul de politici privind protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii, protectia solului si subsolului, regimul protectiei apelor si a ecosistemelor acvatice, regimul protectiei atmosferice, a ariilor protejate, regimul protectiei asezarilor umane, regimul substantelor si deseurilor periculoase, al asigurarii protectiei impotriva radiatiilor, precum si alte activitati. Formularea de conceptii stiintific fundamentate cu privire la realizarea unei economii nepoluante presupune o politica de mediu proprie in cadrul politicii globale a statului, aflata in stransa legatura cu celelalte forme ale politicii globale. Elaborarea si aplicarea eficienta a politicilor de mediu in tara noastra, impune luarea in considerare in primul rand, a urmatoarelor aspecte esentiale: o elaborarea si aplicarea politicilor de mediu tinand cont de caracteristicile temporale si spatiale; o stabilirea rolului tehnologiei si cercetarii tehnico-stiintifice ; o coordonarea si cooperarea internationala; o stabilirea de instrumente monetare eficiente; Procesul de fundamentare si elaborare a politicilor de mediu este deosebit de complex, conditionat de caracterul restrictiv al resurselor economice (naturale, materiale, financiare etc.), corelat cu un cadru legislativ corespunzator. Legea nr.137/1995 privind protectia mediului, republicata in 2000, este dominata de ideea necesitatii dezvoltarii economice pe baza valorificarii superioare a resurselor materiale si umane, a cuceririlor tehnico-stiintifice , cu respectarea cerintelor de protejare a mediului. Aceasta lege reglementeaza activitatile economice si sociale cu impact negativ asupra mediului, precum si conditiile si procedura de autorizare a acestora, urmarindu-se astfel dirijarea acestor activitati inca din faza lor incipienta, in scopul cunoasterii impactului lor negativ asupra mediului. Elaborarea unei politici legislative in privinta protectiei si dezvoltarii mediului, constituie o sarcina fundamentala a statului, atat prin adoptarea unei legislatii nationale corespunzatoare, cat si prin aderarea la documentele si reglementarile internationale existente in acest sens.
7

 Pornind de la faptul ca activitatea de protectie a mediului are efecte benefice asupra intregii omeniri, s-a ajuns la concluzia ca prevenirea poluarii mediului, imbunatatirea si refacerea calitatii este o problema si o sarcina a fiecarui stat. Aceasta concluzie se bazeaza pe o serie de argumente cum ar fi: poluarea mediului si lupta contra poluarii este o problema nationala; o statul stabileste regulile de conduita in toate domeniile, deci si in domeniul protectiei si dezvoltarii mediului; o statul urmareste respectarea regulilor de conduita juridica impuse si poate aplica sanctiuni; o statul prin organele sale specializate solutioneaza litigiile nascute in acest domeniu; o statul finanteaza prin bugetul de stat activitatile de protectie si dezvoltarea mediului.

Astfel, Constitutia Romaniei din 200323 prevede ca: 'Statul trebuie sa asigure refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si mentinerea echilibrului ecologic', stabilindu-se totodata in sarcina statului obligatia de a asigura conditiile necesare cresterii calitatii vietii si luarea masurilor corespunazatoare pentru asigurarea unui trai decent. Articolul 6 din Legea nr.137/1995 consacra obligatii in sarcina statului in acest sens, dar si responsabilitati astfel: 'Protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice' atribuind responsabilitatea protectiei mediului atat autoritatilor centrale pentru protectia mediului cat si agentiilor sale teritoriale.

Situatia actuala privind poluarea in Romania

n perioada de dup anul 1990, n Romnia activitatea de protecie a mediului a nregistrat evoluii sinuoase datorit complexitii problemelor de mediu, lipsei resurselor materiale i umane, structurilor industriale motenite, lipsei capacitii instituionale, lipsei de experien etc.Este important de menionat c, n urma nceperii procesului de aderare la UE i a negocierii, sunt vizibile semne de schimbare n privina atitudinii i a modului de abordare a problemelor de protecie a mediului.

 Ca i n cazul multor altor ri din Europa de Est, n Romnia s-a acordat o atenie limitat problemelor de protecia mediului i nu au fost luate dect msuri sporadice de control pentru reducerea efectelor polurii produse de industria chimic, metalurgie, energetic, activiti extractive, industria cimentului etc. Apele uzate deversate de industrie i municipaliti conin niveluri ridicate de metale grele, ali poluani toxici i substane consumatoare de oxigen. Aerul din orae este poluat de particule solide, monoxid de carbon, dioxid de sulf i ali poluani duntori sntii. O dat cu trecerea la principiile pieei libere a serviciilor municipale (cldur, ap, canal i colectarea deeurilor), administraia local a motenit o mulime de proiecte neterminate, infrastructur n diferite stadii de degradare i o reducere a finanrii de la bugetul de stat pentru investiii noi i de nlocuire. Dei unele dintre localiti au sisteme de canalizare, cel puin 40% dintre oraele din Romnia nu au nici un fel de sistem de epurare a apelor menajere, altele neputnd probabil funciona n regim normal. Depozitele de deeuri nu au sisteme de control pentru materialele periculoase ce se pot depozita la un loc cu deeurile menajere i prea puine dispun de sisteme de protecie a apei subterane sau de suprafa iar nici una nu are sistem de extragere a biogazului. Multe dintre practicile agricole din trecut se bazau din plin pe folosirea substanelor chimice (ngrminte i ageni de protecie a culturilor) pentru mrirea produciei. Dar practicile de aplicare a substanelor chimice au condus la apariia unor efecte semnificative asupra mediului ce au afectat aprovizionarea cu ap, sigurana alimentar etc. ngrmintele cu azot aplicae pe cmp, fr adoptarea precauiilor necesare, au dus la poluarea solului i a apelor de suprafa. Deversrile de la combinatele de cretere a animalelor au contribuit considerabil la suprancrcarea cu substane organice a fluxurilor de ap, determinnd nflorirea algelor i eutrofizarea. n plus, deeurile animale concentrate determin scderea cantitii de oxigen din ap i uneori distrug biosistemele ce pot susine viaa. Trebuie menionat c, dup anul 1990, n agricultur a sczut drastic cantitatea de ngrminte chimice i amendamente aplicate ceea ce a condus la scderea polurii cu nitrai. O problem important ce trebuie soluionat este cea a cantitilor mari de pesticide expirate, rmase n custodia autoritilor locale i care trebuie eliminate rapid, n condiii siguran. Infrastructura de mediu din Romnia, dei a fost considerat mult mai bun dect cea din fosta Uniune Sovietic, se afl mult n urma celei existente n occident. nainte de colapsul economic, numai 60 - 65% dintre investiiile planificate pentru staii de epurare i controlul emisiilor atmosferice au fost

terminate. Cnd s-au introdus restricii de utilizare a energiei, staiile de epurare au fost printre primii consumatori debranai. Reducerea semnificativ a emisiilor poluante a fost unul dintre efectele secundare pozitive ale economiei n declin. Dar acest declin a nsemnat c i alte investiii semnificative necesare pentru controlul polurii au trebuit s fie sistate. Dei n perioada 1992-2001 s-a nregistrat o cretere constant a cheltuielilor pentru protecia mediului (calculate n Euro), nivelul lor a rmas la valori foarte mici fa de nevoile curente. Astfel, n anul 1998 cheltuielile de protecie a mediului au nregistrat o valoare maxim, reprezentnd 1,6% din PIB (571 milioane Euro) fa de 1% n anul 1992 (1< milioane Euro). Din totalul cheltuielilor de protecie a mediului, investiiile au reprezentat mai puin de 1/3, fiind cu totul insuficiente fa de necesiti (50-milioane Euro n 1992 i 238 milioane Euro n anul 1999). Dup cum se va arta n continuare, aceste sume sunt total insuficiente pentru modernizarea infrastructurii de protecie a mediului. Cheltuielile pentru protecia mediului au crescut n Romnia n ultimii ani. Oricum, aceste cheltuieli reprezint doar o parte din investiiile necesare pentru conformarea la legislaia european. Serviciile Comisiei Europene au estimat c fostele ri candidate au trebuit s aloce pentru protecia mediului o cota ntre 2% i 3% din PIB, pentru implementarea complet a legislaiei de mediu a UE. Pentru mai multe ri, aceasta nu reprezint o problem major neosebi datorit nivelului PIB. Dar nevoile de investiii difer considerabil ntre ri: un studiu recent estimeaz c proporia din PIB necesar pentru investiii este de 2% pentru Republica Ceh i de 11 % pentru Bulgaria. Pe msur ce economia se redreseaz i industriile potenial poluatoare i-au renceput activitatea i s-au dezvoltat industrii noi, este esenial ca actorul industrial s preia obligaiile ce i revin privind managementul mediului, pentru a nu se confrunta n viitor cu probleme de poluare i mai complexe. Dup Conferina Interministerial Un Mediu pentru Europa" de la Lucerna, din aprilie 1993, Romnia i alte ri din Europa Central i Estic au ntocmit Planuri Naionale de Aciune pentru Protecia Mediului (PNAPM) pentru a-i prioritiza problemele din domeniul mediului. Accentul principal al primului PNAPM i al planurilor ulterioare s-a pus pe punctele fierbini"ntre punctele fierbini identificate iniial se regsesc: Copa Mic, Baia Mare, Zlatna, Ploieti,Borzeti, Bacu, Suceava, Piteti, Tg.Mure, Tulcea, Ialnia, Rovinari, Braov i Govora. Au fost de asemenea identificate nivelur foarte mari de poluare a aerului n Municipiul Bucuresti. Situaia punctelor fierbini a rmas neschimbat i n anul 2003. Ultima revizuire a PNAPM, din anul 2003, enumera 160 de propuneri de proiecte ce se doreau a fi abordate n urmtorii ani n domeniul dezvoltrii instituionale i legislaiei orizontale (7 proiecte), conservarea biodiversitii protecia naturii (30 proiecte), calitii apelor (28 proiecte), gestiunii
10

deeurilor 40 proiecte) i calitii aerului, schimbrilor climatice i IPPC (50 de proiecte). Cadrul instituional creat dup 1990 a evoluat sinuos, fiind vorba de mai multe ncercri de ntrire a capacitii administrative. Dac n anul 1990 se crea primul Minister al Mediului din Romnia, n anul 1992 acesta devine Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului (MAPPM). MAPPM funcioneaz vreme de opt ani, pn n anul 2000. Dup doi ani, n anul 2002, Ministerul Apelor i Proteciei Mediului este desfiinat complet. n schimb s-au creat dou Departamente - Departamentul Apelor i Departamentul de Protecie a Mediulului, conduse de cte un secretar de stat - n cadrul unui uria Minister al Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului (MAPAM). n martie 2004 se reface Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor prin desprinderea de MAPAM a celor dou departamente responsabile cu apele i mediul. Ageniile au funcionat i s-au consolidat vreme de 10 ani, pn n anul 2000, cnd au fost transformate n inspectorate. n anul 2003, potrivit noii versiuni a Legii Mediului, s-a trecut din nou la organizarea teritorial a Ageniilor de protecie a mediului. n anul 2004 a fost creat Agenia Naional de Protecie a Mediului i Ageniile judeene au devenit Agenii Regionale de protecie a mediului. Se poate constata c, n Romnia, cadrul instituional al proteciei mediului este deconcentrat sub form piramidal, cu Ministerul Mediului i Proteciei Apelor la vrf. n acelai timp implicarea autoritilor locale este minim.

Protecia mediului constituie o prioritate a dezvoltrii economico-sociale are ca scop obinerea unui mediu curat i sntos care s nu afecteze posibilitile de dezvoltare a generaiilor viitoare, este necesar asigurarea proteciei mediului nconjurtor i conservarea resurselor naturale, n concordan cu cerinele unei dezvoltri economice i sociale durabile, precum i creterea nivelului de educaie i contientizare a populaiei privind realizarea acestor obiective. Pentru o eficien a proteciei mediului este necesar un complex de activiti i aciuni judicios corelate n vederea mbuntirii condiiilor de mediu i sntate a populaiei i implic dezvoltarea unei mentaliti adecvate a comunitii, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea prioritilor i elaborarea strategiilor corespunztoare de rezolvare a acestora i, nu n ultimul rnd, schimbarea atitudinii i comportamentului fa de mediul nconjurtor i responsabilizarea civic, pentru transmiterea

11

ctre generaiile viitoare a unui mediu curat i sntos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltrii durabile economic, ecologic i social. n Romnia, problemele de protecie a mediului se pun cu acuitate, n special ca urmare a polurilor locale, produse n principal n sectoarele exploatrilor petroliere i de minerit, n industriile de prelucrare a minereurilor i petrolului, termoenergetic, industria chimic, de prelucrare a lemnului i celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnic i a construciilor de maini, industria cimentului, transporturi, gospodria comunal i agricultur. Finanarea investiiilor pentru mediu n Romnia n perioada de dup anul 1990, fie c este vorba de construcia infrastructurii de mediu (staii de tratare a apei potabile, staii de epurare, instalaii de eliminare a deeurilor etc), de instalarea unor sisteme eficiente energetico-materiale pentru evitarea risipei de cldur sau materii prime, de retehnologizarea industriei pentru stoparea produciei de deeuri, sau chiar de mbuntirea monitorizrii i managementului pentru mbuntirea calitii mediului, motivul cel mai frecvent invocat pentru lipsa de progres este insuficiena banilor . n Romnia nu a existat o tradiie real de conformare la cerinele de mediu i nici surse semnificative de stimulare care s oblige ntreprinderile de stat sau particulare s respecte standardele de mediu. Pe de alt parte, sunt foarte ndreptite justificrile legate de lipsa fondurilor necesare pentru aceste investiii. Necesitatea acestor investiii de protecie a mediului este indiscutabil, dar pe pia nu exist nici cerere i nici ofert de fonduri pentru susinerea lor. Lipsa stimulentelor pentru investiii n protecia mediului a devenit de neacceptat cu att mai mult cu ct accesul la credite pentru astfel de investiii este prohibitiv n Romnia. Spre exemplu, pentru o investiie de reducere a polurii un industria romn trebuie s plteasc bncilor aceeai dobnd cu care se acord creditele comerciale, chiar dac respectiva investiie nu aduce un plus n fluxul de numerar, ci doar reduce poluarea. Ca majoritatea celorlalte fonduri de mediu, cel propus pentru Romnia este o structur cu dou pri: o unitate de management i un for de decizie. Legea prevede un organ de conducere cu larg reprezentare guvernamental i participarea ONG-urilor, dar nu a soluionat o serie de incertitudini n ceea ce privete celelalte elemente administrative ale fondului de mediu. ntre altele, acestea privesc modul n care fondul se va achita de o serie de sarcini, cum ar fi: a) colectarea veniturilor; b) managementul financiar; c) programul anual i elaborarea bugetului operaional; d) stabilirea criteriilor de eligibilitate pentru diferite tipuri de proiecte; e) identificarea proiectelor poteniale i solicitarea de oferte; f) aprecierea proiectelor; evaluarea final
12

i alocarea fondurilor; g) monitorizarea i evaluarea proiectelor i programelor. Toate aceste lipsuri au fcut ca legea s nu poat fi aplicat la un an de la promulgare. Legea a fost redactat n mod rapid i fr atenie la detalii" lucru care, ulterior, a fcut-o inaplicabil n practic. A fost foarte ru c s-a ntmplat aa, avnd n vedere faptul c n Romnia discuiile despre crearea unui fond de mediu se purtau deja de peste 10 ani (din anul 1992) i c n regiune exista deja suficient experien privind att avantajele ct i neajunsurile unor astfel de fonduri. Din perspectiva experienei internaionale, cteva dintre problemele fundamentale nerezolvate sunt: veniturile neclare, mecanismul defectuos de funcionare a fondului, mecanismul dificil de efectuare a plilor. Veniturile din Ordonana de Urgen 93/Iunie 2000.Ordonana de Urgen Nr. 93/21.06.2001 trebuia s corecteze cteva erori i s opereze unele modificri n Lege, dar ea nu a rezolvat dect unele probleme din textul iniial i a introdus probleme cu totul noi.Prevederile referitoare la claritatea responsabilizrii i transparen nu au fost incluse n ordonan. Nu a fost clarificat nici mecanismul decizional n cadrul Fondului. O mare i spectaculoas schimbare, nemaintlnit n alte ri ale ECE,este cea privitoare la venituri.Acum, cea mai mare contribuie la Fond consta n cota de 20% din exporturile de fier vechi i 30% cherestea (i buteni) i deeuri neferoase.Este important de observat c primele trei surse reprezint cea mai mare contribuie. Pe lng acestea mai exist cteva surse nesigure cum ar fi donaiile, cadourile i alte contribuii. Potrivit datelor din 2000 s-a estimat c n 2001 se pot ncasa 93 milioane USD(6 luni) i peste 187 milioane USD n 2002 dac volumul de exporturi, rmne constant. Aceast ipotez este foarte puin probabil, avnd n vedere elasticitatea acestor produse la suprataxe. Datorit faptului c prevederile acestei Ordonane nu au fost discutate de reprezentanii sectorului de afaceri, a aprut imediat un masiv protest n pres din partea exportatorilor. ncasarea veniturilor ar fi devenit o sarcin foarte dificil dac inem seama c nici o ar din Europa nu a prevzut aa ceva pentru un Fond de mediu. De asemenea, nu era stabilit nici mecanismul de ncasare astfel c, n ciuda faptului c pe hrtie potenialul acestor venituri este substanial obinerea efectiv a banilor devenea dificil. O alt problem inea de faptul c produsele preconizate a fi taxate sunt foarte elastice i deci aplicarea acestei taxe va reduce exporturile i deci i veniturile. Extrem de delicat era i problema ngustimii i instabilitii bazei de impozitare. Pare c, alegnd aceste venituri, intenia ar fi fost de a reduce exporturile materiilor prime respective i nu aceea de a obine venituri pentru Fond.

13

Noua reglementare nu a rezolvat problema scutirilor de TVA sau a impozitului pe venit pentru activitile Fondului. mbuntirea se regsete n mecanismul de efectuare a plilor; au fost adugate mai multe opiuni ca: mprumuturi nerambursabile, cofinanare a proiectelor finanate din surse strine, subvenii la dobnd, transferuri din anii anteriori. Din nefericire, prevederea referitoare la garanii oferite de fond nu a fost modificat dect prin limitarea garaniei la 60% din valoarea mprumutului.

Calitatea aerului

Supravegherea sistematic a calitii aerului, prin laboratoarele Reelei Naionale de Supraveghere a Calitii Aerului, relev faptul ca nivelul de poluare a atmosferei se menine ridicat n mai multe zone de pe teritoriul rii, depindu-se concentraia maxim admisibil pentru multe dintre noxele evacuate n mediu. Cele mai semnificative depiri sunt nregistrate la pulberile n suspensie i pulberile sedimentabile, dar i la multe noxe periculoase cum sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele, fenolii, acidul clorhidric i altele. Cele mai mari valori ale pulberilor n suspensie s-au nregistrat la Arad, Rm. Vlcea, Miercurea Ciuc, Baia Mare, Ploieti i Zalu. Au fost situaii, ca cele nregistrate la Baia Mare, cnd frecvena de depire a limitei maxime admisibile a fost de aproape 40%. Pulberile sedimentabile au depit concentraia maxim admisibil n multe localiti din ar cum sunt: Galai, Brila, Zlatna, Hunedoara, Braov, Ploieti, Rovinari, Fieni, Comarnic, Brseti. Unele dintre cele mai nalte valori au fost observate la Hunedoara unde s-a determinat o concentraie de circa 670 g/mp./lun. Concentraii crescute ale pulberilor de plumb i cadmiu au fost nregistrate la Baia Mare i Copa Mic, unde frecvenele de depire a limitelor maxime admisibile au peste 85% la Baia Mare respectiv peste 69% la Copa

Mic.

14

 Calitatea apelor
Calitatea apelor din Romnia este urmrit conform structurii i principiilor metodologice ale Sistemului Naional de Supraveghere a Calitii Apelor, care cuprinde 5 subsisteme, dintre care primele 4 se refer la sursele naturale de ap (apele curgtoare de suprafa, lacuri naturale i de acumulare, ape subterane i ape marine litorale), iar ultimul, la sursele de poluare a apelor i la apele uzate. Din lungimea total a principalelor ruri investigate n ultimii ani, 12.862 km (circa 57,5%) s-au ncadrat n categoria I-a de calitate; 6.104 km (circa 30%) n categoria a II-a; 1.252 km (circa 6%) n categoria a III-a i 1.879 km (circa 8,6%) n categoria apelor degradate. Situaiile cele mai defavorabile s-au nregistrat n bazinele hidrografice: Ialomia cu circa 45% ape degradate, Prut cu circa 21% ape degradate. Starea calitii apelor fluviului Dunrea a evideniat c, din cei 1.371 kilometri investigai, 830 km ( circa 60,5% ) s-au ncadrat n categoria I de calitate i 541 km ( circa 39,5% ) n categoria II. n ceea ce privete calitatea apei de pe litoral, din lungimea investigat de circa 245 km litoral, 86 km (circa 35%) s-a ncadrat n categoria I-a de calitate i 159 km (circa 65%) n categoria a II-a de calitate. n funcie de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizarea datelor existente la nivelul fiecrui bazin hidrografic, se constat urmtoarele categorii de poluare mai importante: o poluarea cu produse petroliere i compui fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafa de cca 70 kmp, datorit rafinriilor; o poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare i combaterea duntorilor n agricultur (compui cu azot, compui cu fosfor, pesticide etc.); o poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, n care sunt cuprini o gam variat de poluani, a zonelor din jurul marilor platforme industriale; o poluarea cu produse menajere i produse rezultate din activitatea zootehnic (substane organice, compui azotici, bacterii etc.) a apelor subterane din zona unor mari orae (Piteti, Oradea, Bucureti, Cluj, Suceava etc.) i din zona marilor complexe zootehnice.

15

 Starea solurilor
Dei, n ultimii ani, o serie de uniti industriale au fost nchise, iar altele i-au redus activitatea, poluarea solului se menine ridicat n multe zone fierbini (Borzeti-Oneti, Bacu, Ploieti, Braov, Isalnia, Piteti, Govora, Suceava, Tg. Mure, Turnu Mgurele, Tulcea). problem care trebuie avut n vedere este cea a celor 973 de depozite industriale i oreneti, care ocup 11.086 ha teren i care polueaz solul, apele subterane i n unele cazuri i apele de suprafa. Folosirea ngrmintelor chimice, a pesticidelor i ierbicidelor polueaz solul i produsele agricole. Poluarea cu petrol i ap srat de la exploatrile petroliere i transport este prezent pe circa 50.000 ha. Alunecrile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoac pierderi de sol de pn la 41,5 t/ha/an.

Starea pdurilor
n scopul evalurii i supravegherii strii de sntate a pdurilor, s-a organizat un sistem de monitorizare a pdurilor din Romnia, bine pus la punct i conectat la sistemul european. n ultimii ani, datorit ploilor abundente starea de sntate a pdurilor s-a mbuntit manifestandu-se prin reducerea defolierii. n anul 1999, din numrul total de arbori evaluai, 87,3% au fost santoi i 12,7% vtmai. Rinoasele au nregistrat o stare de sntate mai bun dect foioasele, procentul arborilor sntoi fiind de 90,9% fa de 86,0%. Dintre rinoase, cele mai afectate specii sunt: bradul (cu 11,6% din arbori vtmai), urmat de pini (11,3%). Dintre foioase, cele mai vtmate specii sunt: stejarul brumariu i stejarul pufos (33,5%), garnia (25,0%), stejarul pedunculat (23,8%), salcmul (21,1%). Fagul este specia cea mai puin afectat dintre foioase (9,9%), iar dintre rainoase molidul (8,2%). Comparativ cu anul 1998, n anul 1999 starea de sntate a pdurilor, att la nivel naional, ct i regional, nu s-a modificat semnificativ, meninndu-se tendina de ameliorare, care se face simit ncepnd cu anul 1995. Romania se ncadreaz, n continuare, n rndul rilor europene cu pduri de la slab la mediu afectate. Pe plan internaional, n funcie de rezultatele privind starea de sntate a pdurilor n anul 1999, Romnia a fost considerat ca ar cu pduri

16

moderat afectate, depind cu puin pragul de ncadrare n grupa rilor cu pduri slab vtmate. mpdurirea terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere n zonele supuse secetei ngrijirea pdurilor, realizarea de amenajamente silvice sunt msuri de importan strategic n ara noastr, pentru creterea rolului pdurilor n redresarea mediului. n anul 1999 s-au executat lucrri de regenerare a pdurilor n fondul forestier, pe terenuri degradate preluate n fond forestier i pe terenuri din afara acestuia, pe o suprafa de 21,18 mii hectare, la fel ca i n anul precedent.

17

 Poluarea atmosferei
Ameninrile pentru sntatea i bunstarea uman rezultate sau transmise prin factori de mediu constituie n zilele noastre o motivaie pentru creterea preocuprii lumii medicale, a publicului general i a guvernelor care se ndreapt ctre cercettori pentru sfaturi. Dezvoltarea rapid a industriei i a multor tehnologii, extinderea tehnicilor i reelelor de monitorizare a riscurilor, creterea preocuprii publicului i a mass-mediei fa de aceste riscuri i efecte motiveaz cercetrile pentru cunoaterea efectelor polurii mediului asupra sntii. Poluarea atmosferic, in special cu iritani a creat zone cu risc crescut n teritoriul locuit din Moldova. Una din acestea este zona periuzinal a Combinatului Chimic Borzeti n care determinri ale poluanilor iritani au artat concentraii mari ale acestora. Efectele asupra sntii copiilor se pot evidenia n timp i sunt n special asupra morbiditii respiratorii. Lucrarea dorete s evidenieze aceste efecte la colarii de 10-14 ani nscui i crescui in zone rurale nvecinate Combinatului Chimic Borzeti i care au fost expui polurii o perioad de timp egal cu vrsta lor. Dovada relaiei cauzale a unor mbolnviri respiratorii cu poluarea iritant este suportul unor recomandri pentru ameliorarea riscurilor.

Poluanii atmosferici iritani reprezint categoria cea mai rspndit, cu cel mai mare numr de reprezentani i cu trecutul cel mai ndeprtat. Ei sunt cei care afecteaz cu precdere mucoasa respiratorie i alveolele pulmonare, iar la concentraii mai mari conjunctiva i eventual corneea. Poluanii iritani pot fi gazoi gazele iritante - dintre care cei mai frecvent intlnii sunt SO2, NO2, substane oxidante, NH3, clor. Efecte iritante pot avea i ali compui gazoi la care efectul iritant se asociaza altor efecte predominante (HF) , precum i pulberile cu efecte dependente de natura lor, dar i efect iritant care este variabil n funcie de natur, dimensiuni, concentraia lor n atmosfer. Dimensiunea condiioneaz nivelul din aparatul respirator, la care se realizeaza efectul iritant, iar concentraia mai mare suprasolicit mecanismele de clearance pulmonar. Sursele de emisie a principalilor poluani pot fi clasificate n: Surse naturale : vulcanice, aciunea de erodare a solului de ctre vnturi i transportul particolelor de pe suprafaa solului la mari distane, incendiile spontane ale pdurilor, descompunerea natural a materiei organice .a. Vulcanii arunc n atmosfer n timpul erupiilor mari cantiti de pulberi, CO, CO2, SO2 i NOx totui nu pun probleme deosebite de poluare dect n zonele apropiate, care de obicei sunt puin populate.
18

 Pulberile rezultate din erodarea solului de ctre vnturi pot produce n unele zone o poluare masiv; astfel, un atare fenomen s-a produs n ara noastr n 1960 n luna aprilie, cnd aproape o sptmn, cantitatea de praf din atmosfer a depit cu mult normele sanitare, radiaia solar fiind diminuat iar vizibilitatea redus cu 50-60%. Descompunerea natural a materiei organice poate produce un volum de poluani mare, dar acetia sunt rspndii uniform pe glob; de exemplu NO produs prin aciunea anumitor bacterii asupra compuilor organici naturali este estimat la cantitatea de cca. 10 ori mai mare dect cel produs de toate sursele industriale, totui concentraia acestuia n teritoriile ndeprtate de sursele industriale nu depete 3,3 microgr./mc. aer (poluare de fond). Incendiile spontane ale pdurilor, n special de conifere, care apar n unele teritorii n anotimpuri secetoase produc mari cantiti de fum, cenu, hidrocarburi. Cu toate acestea, principalele surse de poluare sunt cele artificiale.

Surse artificiale n 1966, n SUA, emisia principalilor 5 poluani era dat de (tab.1).

Tabel 1. Emisia principalilor 5 poluani primari n SUA n 1966 (mil. tone).

Surs / poluant

CO

Part.

HC

NOx

SOx

Total

Transporturi

64

18

0,5

91,5

Comb. ins. fixe

23,0

42,0

19

Procese ind. Trat. deeuri

11

0,2

7,0

30,2

1,5

0,5

0,1

11,1

Diverse TOTAL

10 95

3 22

6 30,5

0,5 16,2

0,5 13,1

20,0 194,8

Alte statistici ale SUA precizeaz proporiile n care diferite surse particip la poluarea aerului: industriile 16,8% , termocentralele 14,1% , automobilele 80,6% , nclzirea spaiilor 5,6% , depozitarea i incinerarea deeurilor 3,5%. Numrul poluanilor emii de aceste surse este enorm, iar gradul lor de nocivitate extrem de variat. Dup o evaluare efectuat n SUA, cca. 500.000 substane duntoare sntii ar exista n mediul ambiant al omului care triete ntr-o ar puternic industrializat. Din acest numr de substane cunoatem doar 5-10 . Unii dintre aceti poluani sunt invizibili i inodori, alii vizibili i suprtori, din fiecare categorie putnd fi unii foarte nocivi. La Simpozionul Internaional care a avut loc la Geneva n 1970, experii OMS n problema combaterii polurii consider c dintre poluanii aerului trebuie acordat atenie urmtorilor 6 cei mai rspndii n prezent care necesit a fi studiai separat, ca i n combinarea lor unii cu alii, n scopul stabilirii criteriilor i indicilor de calitate a aerului: * anhidrida sulfuroas degajat de arderea crbunelui i reziduurilor petroliere utilizate pentru nclzire; * particolele n suspensie, pulberi, funingine, ciment, provenind din instalaii de nclzire i din industrie; * oxidul de carbon, gaz cu aciune asfixiant, care reprezint pn la 11% din volumul gazelor de eapament ale vehicolelor cu motor; * oxidanii care iau natere prin aciunea razelor solare asupra gazelor de eapament n prezena oxizilor de azot. Ei se ntlnesc cu predilecie n centrele care beneficiaz de o nsorire puternic i prelungit i unde exist o circulaie auto foarte intens, din care rezult cantitai mari de gaze de eapament ce conin hidrocarburi; * oxizii de azot emii de vehicolele cu motor, deosebi de cele prevzute cu motoare Diesel, din instalaii de nclzire centrale i din unele industrii. Acetia joac un rol important n formarea oxidanilor i totodat sunt i nsi nocivi; * plumbul produs toxic care cumuleaz n organism i se adaug celui ingerat cu ap si alimente.

20

 Toate polurile altereaz sntatea factorilor de mediu i a omului. Cele masive i brute dau evenimente acute sau supraacute, imediat sesizabile ce declaneaz intervenii urgente din partea omului. Acestea sunt spectaculoase prin schimbarea brusc a calitii factorilor de mediu i prin efectele imediate ce le provoac asupra sntii omului i mediului. Durata unor asemenea evenimente este n general scurt i depinde de cantitatea poluantului la surs, de degradarea instalaiilor i de promptitudinea interveniilor omului. Polurile n cantiti reduse, sub limitele acceptabile sunt nesesizabile i nu pretind msuri de prevenire, dar devin periculoase pentru c poluantul i aciunea lui se cumuleaz n sol, ap, vegetaie, crend alterri ireversibile la om i animale, de unde apare o patologie ataat poluantului. Poluarea mediului i a aerului atmosferic n particular reprezint astzi o problem de mare ngrijorare i rspundere pentru toate structurile societii umane. Influiena polurii asupra sntii este tot mai neleas i resimit de un public care i d tot mai bine seama c poluarea mediului nu este numai o incomodare. n societatea noastr, poluarea mediului trebuie s constituie preocuparea de prim ordin pentru toi cei care particip la poluare i sufer de pe urma ei. Dac s-au nregistrat progrese remarcabile n nelegerea i cunoaterea polurii mediului i a repercursiunilor asupra organismului, nu s-au fcut aceleai progrese i pentru dezvoltarea mijloacelor eficiente pentru prevenire i combatere. Simpla dimensionare a poluanilor n elementele de mediu nu poate avea relevan, mai ales pentru serviciile medicale, dect n msura n care se face dovada impactului ei nefavorabil asupra strii de sntate a populaiei expuse.

21

 Poluarea apelor
Poluarea apei a fost definita la Conferina Internaionala privind situaia polurii apelor din Europa de la Geneva din 1961 ca fiind "modificarea directa sau indirecta a compoziiei sau strii apelor unei surse oarecare, ca urmare a activitii omului, in aa msura nct ele devin mai puin adecvate tuturor sau numai unora din utilizrile pe care le poate capt in stare generala". Ulterior s-au fcut o serie de modificri la aceasta definiie cu scopul .lrgirii accepiunii de poluare, avndu-se in vedere si aspecte extraeconomice, degradarea peisajului, depopularea apelor etc. Legea apelor nr. 107/1996 prevede ca prin poluare se nelege orice "alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibila, inclusiv depirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activiti umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila nainte de a interveni alterarea". Stabilirea categoriilor si condiiilor tehnice de calitate a apelor de suprafaa se face in funcie de domeniul lor de utilizare conform STAS 4706 - 88. Aa, de pild, 80% din polurile marine provin de pe uscat, pe calea fluviilor, deversrilor de pe coast, din atmosfer etc.

22

 Formele de poluare a apei

Principalele forme de poluare a apei, n funcie de sursele i de natura lor, sunt: a) Poluarea organic. Principala surs a acestei forme de poluare acvatic o constituie deversrile menajere din marile orae i o serie de industrii precum cea a celulozei i hrtiei ori industria agroalimentar. Poluarea organic are un mecanism propriu de producere: deversate n ap, materiile organice sunt consumate ori degradate de ctre bacterii, avnd loc un proces de "autoaprare". Dar aceste bacterii au nevoie de oxigen. Aa c, o cantitate nsemnat de materii organice care trebuie degradate favorizeaz nmulirea bacteriilor i, n consecin, un masiv consum de oxigen care determin, la rndul su, moartea petilor i a altor vieuitoare acvatice prin axfisie. b) Poluarea toxic provine n mod exclusiv din surse industriale i, n special, din industria chimic, extractiv i prelucrtoare a metalelor .a. Una dintre problemele importante ale acestei forme de poluare o reprezint msurarea toxicitii produselor. Astfel, la nceputul anilor '70 a fost pus la punct textul "dafhiei" (Dafhia este un minuscul crustaceu de ap dulce. Se dilueaz apa poluat pn cnd aceasta nu ucide dect 50% din dafhiile prezente. Cu ct trebuie s dilum apa, cu att apa este toxic la nceput.). Dar prin aceasta nu se msoar dect toxicitatea pe termen lung, care poate rezulta din fenomene de acumulare. Unele substane pot s fie nchise n sedimente i s fie liberate dup depunere; n cazul altora, poate avea loc fenomenul de bioacumulare etc. c) Materiile n suspensie. Diferite particule, datorate eroziunii naturale ori deversrii artificiale ale localitilor sau industriilor, pot schimba calitatea apei, genernd o poluare estetic (tulburarea apei), jennd viaa petilor (prin introducerea de particule n branhii) ori contribuind la poluarea organic sau toxic. La nivelul rilor occidentale, circa trei sferturi din materiile n suspensie proveneau din orae i numai un sfert din industrie. Eliminarea acestor particule n suspensie are loc, n general, prin simpla decantare, prin depunere pe rundul marilor bazine.

23

Oraele au uneori probleme cu apele de furtun care spal solul, drumurile, canalele de scurgere, crnd ntr-un scurt rstimp cantiti considerabile de materii diverse. d)Materiile nutritive (nitrai, fosfai). Acest tip de substane nutritive, respectiv nitrai i fosfai, provoac fenomenul de eutrofizare a apelor curgtoare line, lacurilor ori mrilor. Acesta se datoreaz faptului c excesul de nutrimente favorizeaz o proliferare, chiar o explozie de alge care se descompun rapid, consumnd enorme cantiti de oxigen. Fr oxigen apa devine locul unor procese de fermentaie i putrefacie. Trebuie adugat faptul c pnzele de alge superficiale pot priva mediul acvatic de lumin i c unele alge, n special n mediul marin, pot fi ele nsele toxice. Aa, de exemplu, n 1988, o maree galben de alge toxice a decimat de-a lungul coastelor scandinave somonii i cresctoriile de pstrvi. Pe de alt parte, nitraii prezint i un alt inconvenient n ce privete apa potabil. In aceasta, n mod normal, nitraii nu trebuie s depeasc 50 mg/litru. Nitraii transformai n nitrii provoac sugarilor ori fetuilor femeilor gravide o boal a sngelui numit "maladia albastr"; totodat, producerea de nitrosamine cancerigene este nc controversat (Unele legume, precum elina, spanacul, sfecla sau morcovul sunt o surs important de nitrai. Unele mezeluri, conserve de carne i petele afumat sunt, de asemenea, surse de nitrai). e)Poluarea bacterian. Aceast form de poluare genereaz multiple probleme de ordin sanitar. Ea poate afecta, n primul rnd, apa de but, fapt pentru care aceasta este supus unor forme speciale de protecie. Astfel, de regul, alturi de dezinfectarea acesteia sunt prevzute n jurul puurilor de captare a apei potabile "perimetre de protecie", pentru a beneficia de marea putere epuratoare a solului. Aa se face c, n general, aceast categorie de ape este bine protejat, mai ales n rile occidentale, probleme ridicnd mai ales apele de baie. Chiar dac oamenii de tiin afirm c apa are o important putere bactericid, se pare c acest lucru nu este valabil pentru streptococi, salmonella ori virui, iar poluarea prin materii organice ori prin materii n suspensie poate servi ca suport pentru o poluare bacterian. Protecia apelor de coast mpotriva polurii bacteriene este ngreunat de faptul c staiile de epurare "clasice" nu rein i nu evacueaz bacteriile. Clorurarea deeurilor constituie cea mai bun soluie, dar, cel puin pentru moment, este deosebit de costisitoare. Tehnicile naturale (lagunajul intens al
24

apelor uzate, redarea solului) sunt mult mai eficace, utiliznd puterea epuratoare a aerului, soarelui i solurilor. f) Poluarea termic. O mare parte a apelor utilizate n industrie sunt ape de rcire care apoi se evacueaz, n stare cald. Ca atare, acestea vor degaja cldur, fie n atmosfer, fie n ape.Acest fenomen de nclzire a apelor poate avea dou consecine principale: o influen direct asupra vieii unor specii vegetale i animale; o activitate bacterian mai intens i astfel un foarte mare consum de oxigen (se observ frecvent, n perioadele foarte calde,peti pe mal, asfixiai, victime ale unui "oc de cldur").

Poluanii apelor
CCO (Cererea chimic de oxigen) . Poluarea prin materii organice (compui de hidrai de carbon, materii proteice, lipide etc.), degradabile ori nu este datorat mai ales surselor industriale (industrie chimic, de celuloz i hrtie, petrolier, agroalimentar) i reziduurilor provenite de la populaia urban. Aceti poluani deversai n cursurile de ap antreneaz, n urma degradrii, un consum suplimentar de oxigen n detrimentul organismelor vii din mediul acvatic. Importana acestei poluri ntr-un efluent poate fi evaluat prin cererea chimic de oxigen (CCO). care reprezint cantitatea de oxigen necesar degradrii pe cale chimic a totalitii polurii. Micropoluanii organici sunt reprezentai de numeroasele substane organice din ap care traverseaz staiile de epurare fr a fi alterate i sunt astfel susceptibile de acumulare n lanul alimentar. Materiile n suspensie, deja prezentate, constituie din ce n ce mai mult o problem i din perspectiva posibilitii de a provoca o descompunere anaerobic a materiilor organice, nsoit de degajarea de gaze, cu consecine dezastruoase pentru cursurile de ap. Azotul. In ap se ntlnesc ptai categorii principale de compui azotai: nitrai, nitrii, azotul organic i amoniacul, care pot avea surse naturale (ploi, zpad, degradarea deeurilor vegetale, animale etc.) ori sunt seninul unei poluri. Coninutul ridicat de azot antreneaz o cretere excesiv a algelor i plantelor pe fundul rurilor. Srurile nutritive, precum compuii azotai, sulfai, fosfai, cloruri accelereaz fenomenul de eutrofizare a rurilor (proliferarea masiv a anumitor alge n detrimentul altor specii). O serie de industrii evacueaz cantiti importante de sruri, precum unitile de producere a oxidului de titan, a fosfogipsului, fabricile de ngrminte etc. Metalele, ca de pild cadmiul, cuprul, mercurul, plumbul, zincul, titanul, sunt prezente n deversrile lichide provenite de la diverse industrii: metalurgic, chimic etc. Aceste produse fac parte dintre "materiile
25

inhibitorii pentru via" fiind, n grade variabile, periculoase pentru organismele vii. Unele dintre ele, precum mercurul sau plumbul, se pot concentra n lanul alimentar de la plancton pn la om. Arsenicul este utilizat, n principal, n metalurgie, n industria chimic i parachimic (industria coloranilor, pesticidelor, fabricrii de acetilen etc.). n fabricarea sticlei i ceramicii .a. Cianurile sunt mai puin toxice pentru organismele inferioare, invers dect n cadrul otrvii. Fluorul. precum marea majoritate a metal oxizilor, nu este niciodat ntlnit n stare natural sub forma sa molecular liber, ci sub form de fluoruri (fluorura de aluminiu, de sodiu, de diverse roci sedimentare). Totodat, nici fluorurile nu sunt prezente n mod natural n cantitate periculoas n mediu. Aportul de fluor n ap provine de la activitile industriale, n special cele din metalurgia aluminiului, industria acidului fosforic i ngrmintelor fosfatice. Fluorurile sunt ageni toxici. Aa, de pild, la om ingestia de ap care conine doze de fluoruri de la 250 la 450 mg/1 conduce la simptome notabile. Dimpotriv, n doze foarte slabe fluorurile au o aciune benefic asupra dentiiei, contribuind la prevenirea cariei dentare. Fenolii provin, cel mai frecvent, din poluarea industrial, respectiv din industria petrolului, siderurgie, industria chimic i farmaceutic. Date fiind proprietile antiseptice ale numeroilor fenoli, coninutul ridicat de fenoli antreneaz o diminuare a fenomenului de biodegradare. n sfrit, gustul deosebit de neplcut generat de prezena fenolilor n ap, face ca riscul de contaminare s fie practic exclus. Micropoluanii chimici sunt poluanii dificil de decelat prin procedeele obinuite de analiz, dat fiind concentraia ori complexitatea lor chimic. Ei sunt n general puin degradabili, dificil de eliminat i susceptibili de acumulat n lanul alimentar.

Combaterea polurii apelor

Dac substanele poluate ajung n receptori, are loc procesul de poluare a acestora i transportarea lor n emisari, de unde decurg toate consecinele privind calitatea mediului i a folosinelor ulterioare a apelor. Din aceast cauz, se impune luarea unor msuri de prevenire sau de limitare a polurii apelor, cum ar fi cele de epurare a celor uzate, care s acioneze naintea deversrii acestora n emisari. Epurarea apelor reprezint totalitatea tratamentelor aplicate n scopul diminurii coninutului de poluani, astfel nct cantitile rmase s determine concentraii mici n apele receptoare, concentraii care s nu provoace dezechilibre biologice i s nu poat stnjeni utilizrile ulterioare. Pentru a se cointeresa ntreprinderile industriale n efectuarea unor epurri ct mai bune a apelor uzate, n unele ri, aprovizionarea cu ap a multor
26

uniti se face din aval de staia de epurare. De regul, epurarea apelor uzate necesit dou mari grupe de operaii succesive: reinerea si neutralizarea substanelor nocive sau valorificarea coninutului apelor uzate; prelucrarea substanelor rezultate din prima operaie(substane denumite, n general, nmoluri). Astfel, consecutiv din procesul de epurare a apelor uzate,rezult: ape epurate, care sunt evacuate n emisari sau pot fi valorificate direct (ca de exemplu, la irigaii); nmoluri, care sunt ndeprtate din staiile de epurare, uneori putnd fi valorificate ca ngrmnt. Pentru valorificarea n agricultur a apelor epurate si a nmolurilor pentru irigare i fertilizare, se iau n consideraie caracteristicile lor epizootologice, pentru a se preveni contaminarea solului cu ageni patogeni, n cazul folosirii nmolurilor oreneti, se urmrete ca acestea s nu conin substane poluante peste limitele admise (n mod special metale grele); s nu produc infestarea terenurilor cultivate cu ageni patogeni; s se asigure respectarea unor tehnologii specifice de aplicare (alegerea solurilor pretabile, a dozelor corespunztoare, a momentului si modului de aplicare s.a.) i s se constituie n perimetrele de aplicare un sistem de monitoring (supraveghere) a factorilor de mediu. Autoepurarea apelor uzate nepoluate sau epurate n msur mai mic sau mai mare, ajunse n emisar, are loc sub aciunea unor procese autonome de natur fizic, chimic i biologic, care le redau calitile lor iniiale. Fenomenul prin care apa din emisar se debaraseaz de poluanii pe care i conine, este ntlnit n literatura de specialitate sub denumirea de autoeurificare. Acest proces (autoeurificare) se bazeaz pe autoepurarea fizico-chimic i pe cea biologic i este concretizat n multiple procese fizice, fizicochimice i biologice. Diluia, care se realizeaz prin dispersia poluanilor n receptor, poate fi mai mult sau mai puin avansat i cu ct coninutul poluanilor este mai mic cu att autoepurarea se produce mai repede. Sedimentarea poluanilor aflai n suspensie depinde de mrimea, masa specific i forma lor, precum i de temperatura i densitatea apei .a. Astfel, se vor sedimenta mai repede suspensiile de dimensiuni i densiti mai mari, i cu form ct mai apropiat de sfer, mai cu seam n cursul inferior al apelor curgtoare, unde viteza apei se reduce. Asemenea fenomene se produc n zonele de es sau n locurile inundabile, poriunea dinspre malul apei. Sedimentarea se produce mai repede n apa mai cald, deoarece vscozitatea sa scade pe msur ce temperatura crete. Dimpotriv, apele poluate cu sruri au densitatea i vscozitatea mai mari pe msur ce temperatura lor creste, fapt care determin mult viteza de sedimentare.
27

 Ptrunderea radiaiilor solare, n special cele ultraviolete (RUV), are ca efect bactericid, n sensul distrugerii bacteriilor si bacteriostatic, prin procesul de stagnare al dezvoltrii i nmulirii bacteriilor. Cu ct coninutul n suspensii este mai ridicat, deci apa este mai tulbure, adncimea de ptrundere a RUV este mai mic, cu att efectele de bactericid i bacteriostatic sunt mai slabe. Temperatura apei influeneaz viteza reaciilor chimice i biochimice, care contribuie la procesul de autoepurare, ct i a rezistenei germenilor patogeni ajuni n ap - periculoi pentru om i animale - care nu pot supravieui mult timp, deoarece temperatura apei este mult sub nivelul celei a organismelor uman i animal. Intre elementele poluante si cele naturale din ap, precum i ntre diferitele elemente poluante se produc fenomene de adsorbie i absorbie, precum i reacii chimice de precipitare, oxidare i reducere .a. n asemenea condiii, oxigenarea i reoxigenarea apei prezint o importan deosebit n procesul de epurare a sa. Principala surs de oxigen o reprezint aerul atmosferic, situaie n care oxigenarea i reoxigenarea apei depind de factorii care favorizeaz contactul apei cu aerul atmosferic, precum i de posibilitatea dizolvrii oxigenului n ap. Importante n procesele de oxigenare i reoxigenare a apei, sunt condiiile de curgere (si mai ales a vitezei de curgere), determinate de ctre caracteristicile albiei de curgere - forma sa n seciune, adncimea, panta, natura stratului litologic subacvatic etc.

Poluarea solului
Solul reprezinta patura superficiala de la suprafata litosferei,in grosime variabila de la cativa cm pana la 2-3m in care se dezvolta viata vegetala. Acesta are deci un rol deosebit de important pentru viata de pe Pamant,ceea ce determina utilizarea celor mai variate masuri de protectie si de imbunatatire a activitatilor productive. Structura mecanica a solului determina o serie de calitati sau proprieteti fizice cu rol important sanitaro-igienic. In acest sens,citam proprietatea pe care o are solul de a fii strabatut de aer si apa cunoscuta sub numele de permeabilitate. Din punct de vedere chimic,putem afirma ca solul contine totalitatea substantelor cunoscute. Poluarea solului se datoreaza indepartarii si depozitarii neigenice a reziduurilor lchide si solide rezultate din activitatea mediului omului ,a deseurilor industriale sau a utilizarii necorespunzatoare in practica agricola a unor substante chimice. Metode de depoluare a solului Poluarea unor suprafete mari de sol atat prin emisii industriale in principal aeropurtate dar si pe cale agricola ,prin pesticide suprafertilizare.in functie
28

de natura si intensitatea impacturilor si de natura solurilor si a modului lor de folosinta se vor alege solutii tehnologice diferite.

Poluarea cu petrol si produse petroliere

Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezinta o problema deosebit de importanta si greu de prevenit si remediat . Afecteaza atat apele de suprafata , cat si pe cele subterane . In prezent , acest gen de poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei asupra proprietatilor organoleptice ale apei , faunei si florei acvatice sunt deosebit de nocive si durabile . Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte instalatii de prelucrare a titeilui . Aceste reziduuri conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii , la formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei sau a unor emulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la schimbarea compozitiei apei , prin dizolvarea in aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in anumite concentratii , pentru organismele acvatice , om si animale . Indicatorii de poluare cu reziduuri petroliere sunt substantele extractibile, ca indicatori chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor si germenii petrol oxidanti , ca indicator bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor substantele petroliere , se inmultesc cu atat mai puternic, cu cat acest substrat este in cantitate mai mare. Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi timp si indicatori de autopurificare de reziduuri petroliere .
29

Concentratiile admise in apele de suprafata sunt de 0,1 mg /dm3 . Analizele necesare cunatificarii efectelor negative asupra mediului generate de contaminarea cu hidrocarburi a nvelisului edafic, se constituie n analize deosebit de complexe. Astfel au fost utilizate tehnologii complexe ca: analize spectrale n UV-VIZ, GC MS, analize gravimetrice. Pentru realizarea acestor analize Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact a colaborat cu Catedra de Chimie Analitica a Facultatii de Chimie din Universitatea din Bucuresti.

DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR Descrierea investigatiilor realizate si justificarea acestora. n urma analizei preliminare n cadrul Bilantului de nivel I, s-a constatat necesitatea efectuarii unor analize complexe pentru zona contaminata cu produse petroliere. Aceasta zona ntinsa pe 300 m2 se gaseste n punctul 1 de descarcare a combustibilului rampa CFR. Astfel, n urma campaniei de teren din luna iulie 1999 s-au prelevat probe de sol la adtncimile de 5 si 35 cm din 4 puncte din terenul contaminat (figura nr. 1) si din vecinatatea lui. Aceste puncte au fost alese pe baza urmatoarelor criterii: o morfologia terenului, o directia de curgere a freaticului, o gradul de impurificare a nvelisului edafic. S-a urmarit recoltarea unor probe din puncte cu sol contaminat cu produse petroliere si recoltarea din puncte cu sol aparent necontaminat, considerate ca probe martor. Tinand seama de utilizarea terenului ca suport al recipientilor pentru produse petroliere si ca rampa de descarcare a acestora, s-au determinat, ca fiind indicatori de calitate, continutul hidrocarburilor aromatice mononucleare, polinucleare si din petrol.n probe de sol Investigatiile asupra solurilor infestate cu produse petroliere se realizeaza de obice vizual (prin observare directa) sau prin analiza numai a acelor compusi care sunt prevazuti n tabelul 2 al Anexei la Ordinul 756/3.XI.1997. Datorita complexitatii foarte mari a acestor analize, inacesibile multor laboratoare din Romtnia, se evita a se evidentia faptul ca infestarea solurilor cu hidrocarburi presupune si prezenta unor derivati ai acestor compusi, deseori mult mai periculosi si n cantitate mai mare dectt cei considerati de baza. De exemplu ntr-o cromatograma ce caracterizeaza unul din punctele de prelevare s-au
30

identificat mai mult de 350 de compusi organici, fata de 20 n tabelul 2 al Anexei la Ordinul 756/3.XI.1997. Aceste doua componente ale mediului sunt deosebit de importante pentru studiul de fata, caracteristicile geologice si hidrogeologice locale constituind elemente ce pot amplifica sau reduce poluarea solului si a ptnzei freatice. Studiile geotehnice executate n acest perimetru indica prezenta nvelisului edafic ptna la maxim 4 m (incluztnd profilul propriu-zis si stratul de deponii)si un complex de depozite loessoide macroporice pe urmatorii 6-8 m. Freaticul este nttlnit nceptnd de la circa 6-7 m, deci foarte aproape de suprafata. Dispersia poluantilor n sol (mediu solid de dispersie) si mai departe n ptnza freatica (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile nvelisului edafic, ale substantei poluante si ale acviferului. Daca poluarea nvelisului edafic ar putea fi eliminata prin decoprtarea materialului contaminat, o eventuala poluare a acviferului ar ridica probleme attt prin amploare ctt si prin consecinte. Se stie ca apa freatica are o viteza de curgere mica si un timp de rennoire de ordinul secolelor. O eventuala infiltrare a produselor petroliere n ptnza freatica ar determina inutilizarea apei pe o foarte lunga perioada de timp si tehnici extrem de costisitoare pentru nlaturarea efectelor. Sectorul analizat nu mai prezinta caracteristici naturale, aici efectutnduse frecvent decopertari pentru ndepartarea solului infestat cu produse petroliere, rambleeri de nlocuire a volumelor astfel eliminate si de reducere ale efectelor tasarii. Toate acestea au afectat regimul natural al percolatiei si exudatiei pe profil. Practic n primii 40 de cm nttlnim deponii (pietrisuri, nisipuri cu diferite granulometrii, resturi vegetale n faze mai mult sau mai putin avansate de descompunere, alte detritusuri etc.) depuse aici dupa ndepartarea frecventa a partii infestate din profilului de sol. Descrierea punctelor de prelevare, analizele efectuate, structurii geologice si metodele de lucru folosite.

Descrierea punctelor de prelevare Pentru analiza celor 300 m2 contaminati cu produse petroliere au fost alese 4 puncte de prelevare (a se vedea figura 1). Cele 4 puncte de prelevare, din care s-au recoltat n total 8 probe (notate n anexe si pe schita de la 1 la 8) au fost selectate pentru a oferi informatii asupra tuturor situatiilor nttlnite n teren: sol vizibil contaminat cu produse petroliere, sol aparent necontaminat cu produse petroliere, fenomenulde dispersie a poluantilor etc.

31

 Punctul I de prelevare este localizat n partea de NE a rampei de descarcare CLU, ltnga aleea betonata pe care se face accesul mijloacelor auto la rezervoare. n punctul I de prelevare au fost analizate doua probe: proba 1, de la adtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 2, de la adtncimea cuprinsa ntre 35-40 cm (ambele din deponii). Dupa primii 30 de cm impregnati cu CLU urmeaza nvelisul edafic propiu zis, aparent curat. Punctul II este situat n partea de SE, n extremitatea punctului 1 CLU (figura 1). n imediata vecinatate a acestui punct, produsele petroliere impregneaza diferit suprafata topografica, adesea baltind o perioada de timp. n punctul II de prelevare au fost luate doua probe: proba 3, de la adtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 4, de la adtncimea cuprinsa ntre 35-40 cm. Punctul III este situat n mijlocul depozitului, n zona cea mai infestata cu produse petroliere. Aici nu s-a nttlnit sol vegetal nici dupa primii 60 cm sapati. Dat fiind faptul ca aici se gasesc ngropate rezervoarele Fabricii de Fermentare a Tutunului din Vladuleni, deponiile au caracteristici de soluri ngropate (exista 4 -5 starturi de material vegetal). n punctul III de prelevare au fost luate doua probe: proba 5, de la adtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 6, de la adtncimea cuprinsa ntre 35-40 cm.Punctul IV de prelevare se situeaza n afara depozitului, ltnga calea ferata interna. Aceste probe a fost prelevate dintr-o zona recent decopertata si rambleeata, pietrisurile de la suprafata fiind extrem de curate. n punctul IV de prelevare au fost luate doua probe: proba 7, de la adtncime cuprinsa ntre 5-10 cm si proba 8, de la adtncimea cuprinsa ntre 35-40 cm.

Metode de analiza Pentru efectuarea analizelor chimice si instrumentale s-au utilizat attt probe naturale prelevate din punctele de colectare, ctt si extracte hexanice din aceste probe. 1. Metode gravimetrice Pentru efectuarea acestor analize s-au luat probe de sol cu masa de 1 gram, ctntarite cu precizie la balanta analitica, si s-au supus calcinarii n cuptor electric la temperatura de peste 650 0C, ptna la masa constanta. 2. Metode instrumentale

32

n aceasta categorie se nscriu analiza spectrala n UV-VIZ si Cromatografia de Gaze cuplata cu Spectrometrie de Masa. Aceste analize s-au efectuat pe extracte de sol n n-hexan de puritate cromatografica. Extractia compusilor hidrocarbonati din probele de sol s-a efectuat prin ctntarirea a 1g proba de sol si adaugare de 5 ml n-hexan. S-au lasat probele timp de 30 minute, pentru a se evita extractia unor compusi nevolatili, care s-ar fi descompus n coloana cromatografica, compromittnd-o si factnd-o neutilizabila pentru alte separari. Extractele astfel obtinute au fost mai ntti analizate prin Spectrometrie de Absorbtie Moleculara n UV-VIZ. Caracterizarea spectrala UV-VIZ s-a efectuat cu ajutorul unui spectrometru UV-VIZ dublufascicul, tip JASCO V530. Domeniul spectral investigat a fost 200-600 nm. Analiza cromatografica a extractelor din sol s-a efectuat cu ajutorul unui cromatograf de gaze (GC Hewlett-Packard HP5890II) cu detector-spectrometru de masa cu quadrupol (MS 5972). S-a utilizat o coloana capilara cu lungimea de 25 cm, cu faza mobila mediu polara. Programul de temperatura al separarii gaz-cromatografice a fost urmatorul: o o o o o o 600C, timp de 3 minute; gradient de 40C/minut, ptna la 1800C; 1800C, timp de 6 minute. Total separare GC: 39 minute/analiza. Volumul probelor injectate: 3l. Gaz purtator: Heliu, cu debit de 1,5 ml/minut.

3. Rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile pragurilor din "Ordinul 756/3.XI.1997". n concordanta cu observatiile facute la fata locului, s-a cautat ca din fiecare punct de prelevare sa se preleveze doua probe, una din orizontul penetrat vizibil de reziduurile de carburant, iar a doua din cel neimpregnat cu carburanti. Tabel 1. Cantitatea globala de produse petroliere din probele de sol. Punctul de Numarul Adtcimea prelevare probei prelevare I 1 2 5 cm 35 cm de Cantitatea de produse Procentul de petroliere (mg/kg) produse petroliere 79 000 0 7,9% Neinfestata

33

II

3 4

5 cm 35 cm 5 cm 35 cm 5 cm 35 cm

12 800 0 350 000 15 480 0 0

1,28% Neinfestata 35% 15,48% Neinfestata Neinfestata

III

5 6

IV

7 8

n efectuarea analizei gravimetrice a solurilor s-a pornit de la ideea ca compusii petrolieri sunt primii care se elimina ntr-un proces de calcinare. Deci, pierderile la calcinare ale probelor din orizontul impregnat, comparativ cu cele din orizontul neimpregnat, sunt egale cu continutrile n produsi petrolieri. Din tabelul 1 se constata ca poluarea solului cu produsi petrolieri, la suprafata, poate fi n proportie cuprinsa ntre 1,28 si 35%. n punctul de prelevare III se observa ca ambele probe (5 si 6) contin produsi petrolieri, fapt ce s-a observat si cu ochiul liber si anume ca acestea nu dispar nici dupa adtncimi de peste 1m (prelevarea de la o asemenea adtncime fiind imposibila data fiind aici implantarea rezervoarelor de carburanti). n punctul de prelevare IV, aflat n afara terenului contaminat, nu se observa prezenta produsilor petrolieri n nici una din probe, fapt confirmat si de analiza vizuala directa. Exprimarea n mg/kg (vezi tabelul 1) a continutului global de hidrocarburi petroliere arata o evidenta poluare a orizontului de sol peste limitele prevazute n tabelul 2 din Anexa la Ordinul 756 din 3 noiembrie 1997 n urma analizei UV-VIZ s-a stabilit ca probele 1, 2, 5 si 6 (punctele I si III) absorb puternic pe domeniul ultraviolet (figurile 2,3,5,6), fara evidentierea clara a unor benzi de absorbtie (nu se observa picuri individuale), fapt explicabil printr-o compozitie extrem de complexa a probelor de extract. Probele 3, 4, 7 si 8 nu au prezentat semnale de interes pe domeniul spectral respectiv (vezi figurile 4,5,8,9 ). Efectuarea acestei analize s-a realizat pornind de la ncercarile experimentale ale cercetatorilor Grinberg, Bigdash si Leonteva, care au identificat hidrocarburi derivate de la naftalina folosind un detector UV, acestia lucrtnd nsa pe probe avtnd o compozitie mult mai simpla. Din analiza GC-MS au rezultat urmatoarele concluzii: probele de sol contaminate cu produse petroliere au dat nastere unor

34

 cromatograme tipice produselor petroliere si a existentei unor concentratii attt de mari, nctt nu pot fi estimate prin aceasta procedura. O procedura capabila sa determine cantitativ si sensibil fiecare component din sol ar necesita o aparatura ultraperformanta, inaccesibila la acest moment laboratoarelor de cercetare din Romtnia (cea mai performanta metoda de caracterizare a fractiilor petrolier este RMNC13) si un timp de analiza mult prea ndelungat (analiza completa a unei fractii petroliere dureaza uneori chiar 6 luni); numarul extrem de mare de componenti din fractiile petroliere face imposibila caracterizarea spectrelor de masa atribuite diferitelor picuri cromatografice. Aceste spectre de masa sunt rezultatul suprapunerii mai multor spectre corespunzatoare hidrocarburilor, ceea ce face imposibila atribuirea lor prin consultarea unei biblioteci spectrale. n cazul de fata s-a utilizat una dintre cele mai bogate librarii spectrale si anume libraria Wiley, ce contine spectrele de masa a cel putin 125.000 de compusi; cromatogramele probelor investigate pot fi utilizate n scopul caracterizarii poluarii solului cu produse petroliere, mai ales ca semnalele analitice date de spectrometrul de masa sunt foarte mari; acest fapt este evidentiat de prezenta n sol a unor compusi ce se regasesc uzual n fractii petroliere; liniile de baza ("background") din cromatogramele nregistrate sunt foarte complexe si reprezinta de fapt suprapunerea spectrelor de masa a mai multor compusi neseparati, existenti n fractiile petroliere, pe o plaja de masa practic continua. ntre acestia, alcanii si alchenele sunt deja identificati si raportati n unele din listele nregistrate; estimarea cantitativa a unora dintre speciile poluante n probele analizate nu a fost posibila n lipsa unor etaloane adecvate (produsii individuali puri), dar acest lucru nici nu pare necesar avtnd n vedere cantitatile foarte mari n care s-au gasit n probele de sol ; datele si cromatogramele prezente sunt ntr-o foarte buna concordanta cu datele din literatura din acest domeniu. Multe din lucrarile stiintifice consultate se limiteaza, ca si studiul de fata, la "alura" cromatogramei, datorita complexitatii ridicate a fractiilor petroliere. Numeroase echipe de cercetatori si-au axat eforturile pe caracterizarea produsilor petrolieri pe fractii si clase de substante. Pot fi citati n acest sens Prof. Takegami (Japonia) si colaboratorii, ce au identificat si izolat produsi cu lanturi metilenice mai lungi de 12 atomi de carbon, Prof. Deans, care a demonstrat ca Cromatografia de Gaze este metoda optima de separare a fractiei naftenice, Vorobieva si colaboratorii care au izolat

35

componentii 1,1,3-trimetil-2-alchilciclohexanului Chemistry, April 1985-Rewiews).

(Analytical

Caracterizarea probelor. Proba 1.Proba extrem de complexa. Spectrul liniei de baza din cromatograma nregistrata contine practic linie spectrala ltnga linie spectrala (figura 10). Si dupa extragerea "background"-ului din cromatograma initiala (figura 11) nu se obtine o cromatograma interpretabila. Figurile 12 si 13 reprezinta o "fereastra" marita din cromatograma initiala, alaturi de spectrul de masa, de neinterpretat, al backgroundului. Figurile 14 si 15 reprezinta doua comparatii cu biblioteca spectrala, pentru compusii cei mai probabili 2,6,10,15,19,23-hexametil-tetracosan si 2,6,10,14-tetrametilpentadecan: sus-spectrul experimental, josspectrul de masa "curat" al compusului identificat. Proba 2. Desi la prelevare nu prezenta urme de produse petroliere, analiza gravimetrica neevidentiind nici ea acest fapt, n urma analizei cromatografice au putut fi identificate totusi urme de produse petroliere si anume 2,6,10,15,19,23 hexametiltetracosan si 2,6,10,14tetrametilpentadecan, dar si mentolul (alcool terpenic natural ) si, cu probabilitate redusa, bromciclohexanul Punctul II de prelevare Proba 3. Dupa cum arata si analiza gravimetrica, proba relativ poluata, cu o serie de compusi ce apar n compozitia motorinei. Considertnd punctul de prelevare II, se poate observa o contaminare doar la suprafata, proba din profunzime fiind necontaminata. Acest lucru se datoreaza probabil unei deversari limitate pe aceasta portiunea sau unei permeabilitati mai reduse a solului. S-au identificat aici attt compusi de natura petroliera (pentacosan, docosan), ctt si compusi naturali (acid ftalic). Prezenta derivatilor contintnd sulf (derivatul benzotiazolic ) pare putin probabila deoarece proba ar fi trebuit sa dea un semnal mai puternic n UV-VIS Proba 4. Proba eminamente "curata". Sistemul de prelucrare a datelor nu a identificat dectt trei compusi: un derivat al mentolului (alcool terpenic de provenienta naturala); unul al colestanolului (alcool terpenic de provenienta naturala); un cicloalcan derivat de la ciclohexan, toti cu aparitii frecvente n sol

36

 Punctul III de prelevare Proba 5. Proba extrem de complexa. Sistemul de prelucrare a datelor a raportat pentru aceasta cromatograma peste 350 de compusi chimici, factnd imposibila interpretarea lor. La prelevarea probei, pe profil s-a observat o puternica infiltratie a motorinei ptna la adtncimi de peste 1m, dar si resturi vegetale, probabil datorita acoperirii repetate a reziduurilor deversate cu straturi de sol, tipuri de sol cunoscute sub numele de protosoluri antropice. Cromatograma este tipica fractiilor petroliere, fiind asemanatoare celor redate n literatura de specialitate n cazul motorinei. Proba 6. Este o proba foarte complexa din punct de vedere chimic (figura 19), cei mai probabili dintre compusi fiind 7-hexil-docosanul, 2,6,10,14-hexadecanul, 2,6,10-trimetilpentanul, 1-etilenoxihexadecanul (toti tipici fractiilor petroliere), dar si eicosanul (feromon sexual), derivati ai acidul 1,2-benzencarboxilic (sau acid ftalic) sau o serie de dione (dicetone) de provenienta naturala O parte dintre compusi (cei cu probabilitate mica) reprezinta o eroare de interpretare a sistemului de procesare a datelor, datorat suprapunerii a cel putin doua spectre de masa. Punctul IV de prelevare Proba 7. Proba complexa, n care s-au identificat circa 30 de compusi, multi dintre ei cu probabilitate mica. Recoltata din exteriorul terenului contaminat, nu prezenta urme vizibile de produse petroliere, analiza gravimetrica confirmtnd acest lucru. Cu o mai mare probabilitate s-au identificat docosanul, pentacosanul (alcani superiori corespunzatori fractiilor usoare-CLU), 5-butil-6hexiloctahidro-1H-indanul (hidrocarbura binucleara specifica motorinei), dar si acidul 2-butil 1,2-dicarboxilic, 9-eicozina si 6, 7dihidroxiroileanona (compusi naturali). Proba 8. Proba extrem de simpla. Sistemul a raportat identificarea doar a patru compusi chimici (Anexa 6), nu toti de provenienta naturala, cei specifici motorinei (octacosanul si nonacosanul) provenind, probabil, prin infiltratii din terenul contaminat. Oricum, din naltimea picurilor din cromatograma se observa concentrati mult mai mici (urme) ale compusilor de provenienta petroliera. Analizele complexe ale esantioanelor de sol de pe cei 300 m2 poluati cu produse petroliere au relevat faptul ca ntrega arie este impreganta cu produse petroliere. Analiza gravimetrica arata o concentratie globala a contaminari cu petrol de ptna la 350 000 mg/kg, superioara limitei de interventie prevazuta n norme (<2000 mg/kg).
37

 Metodele instrumentale au evidentiat prezenta compusilor tipici din motorina si CLU. Din pacate, acesti compusi, n contact cu solul, cu acizi humici din sol, cu resturi vegetale etc., timp ndelungat si sub influenta luminii si fluctuatiilor de temperatura, au suferit numeroase procese chimice, fotochimice sau de oxido-reducere, astfel ca au aparut o multime de compusi intermediari si secundari, care complica matricea naturala prin suprapunere spectrala, fapt ce ngreuneaza interpretarea cromatogramelor. Asa se explica si faptul ca n unele cromatograme apar peste 300 de picuri, corespunzatoare la mai mult 300 de compusi individuali.

Politici de mediu in Romania

Politica de mediu in Uniunea Europeana

Tratatul de la Maastricht evidentiaza protectia mediului ca o prioritate cheie pentru Uniunea Europeana Un mediu inconjurator sanatos reprezinta o conditie esentiala pentru proprietatea pe termen lung si pentru calitatea vietii. De aceea, cetatenii europeni cer un inalt nivel de protectie in acest domeniu. In viitor, dezvoltarea economica si prosperitatea vor continua sa exercite o presiune puternica asupra capacitatii planetei de a raspunde cerintelor in materie de resurse si de absorbtie a poluarii. In acelasi timp, standardele ridicate de protectie a mediului reprezinta un adevarat motor pentru inovatie si pentru oportunitatile de afaceri. Per ansamblu, societatea trebuie sa faca eforturi pentru a reduce impactul negativ exercitat de cresterea economica asupra mediului inconjurator. Activitatile economice trebuie derulate eficient din punct de vedere ecologic prin fabricarea cu mai putina energie a unei cantitati egale sau mai mari de produse, avand ca rezultat mai putine deseuri. Modelele de consum trebuie sa devina mai sustenabile. Avand in vedere aspectele mentionate mai sus, politica Uniunii Europene de protectie a mediului se concentreaza pe urmatoarele aspecte:

conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului protejarea sanatatii populatiei utilizarea atenta si rationala a resurselor naturale

De asemenea, protectia mediului trebuie integrata in definirea si implementarea altor politici de sector, de care este strans legata si care au impact asupra mediului, cum ar fi agricultura, energia, industria, transporturile, protectia consumatorilor etc.

38

Costurile pentru alinierea la standardele europene de mediu sunt rezultatul zecilor de ani de activitati poluatoare si lipsa de interes sau investitii in infrastructura de mediu. Alinierea la standardele de mediu nu inseamna numai costuri, ci si oportunitati de dezvoltare economica, datorita generarii unor activitati noi pe piata romaneasca. Toate proiectele "structurale" desfasurate in Romania trebuie sa respecte principiile dezvoltarii durabile, care inseamna echilibrul dintre activitatile economice, protectia sociala si protectia mediului, principii regasite si in Strategia Lisabona a Uniunii Europene. De altfel, si in cazul proiectelor de mediu, Romania nu isi poate permite dezechilibre deoarece acestea ar implica costuri suplimentare pentru a atinge un standard de normalitate pentru mediul inconjurator. De aceea, agentii economici trebuie sa inteleaga importanta alinierii la standardele de mediu. Reducerea poluarii nu este posibila fara cooperarea cu agentii economici care produc poluare. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, se va inregistra o crestere semnificativa a fondurilor alocate Romaniei. In sectorul de mediu este vorba de o contributie comunitara de aproximativ 4 miliarde euro in perioada 2007-2013. Practic, vor fi alocati 500 - 600 milioane de euro anual din Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala. Infrastructura creata din fonduri europene va fi coloana vertebrala a infrastructurii de mediu. Principalele "vertebre" ale infrastructurii create din fonduri europene vor stimula interesul investitorilor privati pentru acest sector. Fondul de mediu Alaturi de fondurile europene, proiectele vor putea fi sprijinite si din Fondul pentru Mediu. Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor a atras resurse financiare pentru cel mai mare program de investitii romanesti in domeniul protectiei mediului. Finantarile vor fi in valoare de 1.441 milioane de euro. Acest milion si jumatate de euro va finanta 10 proiecte prioritare de mediu. Ministerul

Mediului impreuna cu autoritatile locale s-au ocupat de partea tehnica premergatoare implementarii proiectelor, astfel incat acestea sa poata fi demarate cat mai rapid. Din acesti bani, 400 milioane de euro vor ajuta la inchiderea si ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera. Ministerul Mediului dezvolta acest proiect in colaborare cu Ministerul Economiei si Comertului. Vor fi reabilitate unele zone poluate intens, Zlatna si Copsa Mica, cu 63 milioane de euro. De asemenea, judetele Alba si Vaslui, cat si municipiul Ploiesti vor beneficia de 162 milioane de euro, cu care se va reabilita infrastructura de apa si apa uzata. In Sibiu, Iasi si Satu Mare va fi realizat sistemul integrat de management al deseurilor, cu 83 de milioane de euro. 29 de milioane vor fi investiti in punerea la punct a sistemului informatic integrat de mediu.

39

Alte 5 proiecte deriva din Strategia nationala de aparare impotriva inundatiilor (marirea gradului de siguranta a barajelor - 220 de milioane de euro; finalizarea lucrarilor de asigurare a surselor de apa si de aparare impotriva inundatiilor - 250 de milioane de euro; lucrari noi de aparare impotriva inundatiilor - 165 de milioane de euro; zona costiera va beneficia de lucrari de reabilitare in valoare de 41 de milioane de euro). 28 de milioane de euro vor fi investiti pentru dezvoltarea durabila rezervatiei biosferei Delta Dunarii. Un alt "calup" de fonduri pentru mediu este imprumutul de 191 de milioane de Euro contractat de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). 130 de milioane de euro din acest imprumut vor fi investiti in infrastructura de apa si apa uzata din Bucuresti si Arad. Tot de la BIRD, 50 de milioane de Euro vor intra in programul de reducere a poluarii in agricultura (reducerea poluarii cu nutrienti in vederea alinierii la standardele europene). Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelo

Obiective strategice ,planuri si directii de actiune reducerea si prevenirea poluarii in industria de petrol

6. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideraii de mediu in timpul pregtirii planului 6.1. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan 6.1.1.Obiectivele politicii de mediu ale UE Aderarea Romniei la structurile UE impune transpunerea n legislaia romn a aquis ului comunitar,implementarea i controlul implementrii legislaiei specifice.
40

Politica Uniunii Europene i actiunea sa asupra mediului pot fi schiate prin programele sale de aciune asupra mediului ncepute n 1973. Decretul unic european i Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale de: - protecie i mbunatire a calitii mediului - contribuire la protejarea sntii umane - asigurare a unei utilizri prudente i raionale a resurselor naionale Sub Maastricht, Curtea European poate impune amenzi unui stat membru care nu a reuit implementarea legii UE i punerea n vigoare n ntregime a acesteia. De asemenea, principiile poluatorul pltete i pagubele asupra mediului trebuie s fie rectificate la surs sunt identificate n articolul 130 din Decretul Unic European. Al aselea program de aciune n domeniul mediului al UE Mediu 2000: Viitorul nostru comun, ansa noastr, pune accentul pe prevenirea polurii factorilor de mediu, n special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deeurilor, utilizarea durabil a resurselor naturale. Programul este parte integrant a strategiei de dezvoltare durabil a Comunitii Europene 6.1.2.Programul de guvernare 2005-2008 In cadrul Programului de guvernare 2005-2008, sunt cuprinse o serie de obiective n domeniul dezvoltrii regionale, amenajrii teritoriului, turismului i proteciei mediului a cror realizare va contribui n egal msur i la dezvoltarea turismului. In continuare, prezentm succint aceste obiective. La punctul D. Conservarea capitalului natural , plecnd de la conceptul c dezvoltarea spaial comprehensiv i durabil depinde de conservarea biodiversitii i de aplicarea unor 88 msuri stricte i dure de conservare a zonelor i arealelor verzi aflate n intra sau - extra vilan, se menioneaz c Guvernul Romniei va avea n vedere: aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 prin nsprirea regulilor de organizare a traficului rutier n zonele centrale ale aezrilor urbane; interzicerea traficului n
41

zonele istorice; mbuntirea reglementrilor privind calitatea n construcii i a regulilor de design urban pentru ncurajarea utilizrii unor materiale ct mai puin poluante, a resurselor energetice regenerabile i organizrii riguroase a managementului deeurilor n zonele rezideniale, precum i pentru conservarea i extinderea spaiilor verzi; integrarea politicilor de conservare a biodiversitii n politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rural i urban; creterea calitii apei i aplicarea unor msuri stricte de prevenire a polurii surselor de ap; limitarea extinderii zonelor rezideniale, cu precdere n zonele montane, concomitent cu interzicerea autorizrii construciilor de orice fel n spaiile verzi (parcuri/grdini) aflate n intravilan; aplicarea unui program naional de construcie a reelei de canalizare i de realizare a staiilor de epurare n localitile rurale i localitile recent declarate ora prin lege dar care nu dispun de o infrastructur urban. Acest program va trebui aplicat pentru o perioad de 15 ani; aplicarea unui program de introducere a regulilor minime privind managementul deeurilor n localitile rurale. Conservarea i dezvoltarea diversitii culturale, aspect menionat la punctul E), este n atenia Guvernului Romniei prin promovarea urmtoarelor politici: prezervarea zonelor istorice din aezrile urbane vechi, precum i refacerera pe ct posibil a celor distruse. n acest sens, vor fi emise reglementri privind reabilitarea urban care vor urmri refacerea structurii i pstrarea exact a stilului arhitectonic a cldirilor istorice i a materialelor de construcie, asigurarea managementului acestor zone; conservarea stilului arhitectonic tradiional n aezrile rurale, n baza realizrii unei evaluri riguroase realizate de instituii de cercetare n etnografie i art popular, guvern i
42

autoritile locale. n acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism i arhitectur pentru a stopa construcia n mediul rural a kitch-urilor care au mutilat n ultimii ani stilul arhitectonic autentic romnesc, ssesc sau maghiar conservarea cetilor rneti medievale ridicate de comunitatea sseasc din Transilvania prin aplicarea extins a proiectului pilot lansat n 19981999; emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezideniale prost echipate edilitar i a construciilor de locuit de tip colectiv. 89 Politica privind protecia mediului nconjurtor (Cap. 18) Avnd ca obiective principale ntrirea structurilor administrative, ca element de baz pt construirea unui sistem solid de management de mediu i contribuia la dezvoltarea durabil, activitatea Guvernului Romniei n acest domeniu se va concentra, printre altele, pe urmtoarele prioriti care prezint interes i pentru turism: integrarea politicii de mediu n elaborarea i aplicarea politicilor sectoriale i regionale; extinderea reelei naionale de arii protejate i rezervaii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romnesc, redimensionarea ecologic i economic a Deltei Dunrii; Ameliorarea calitii factorilor de mediu n zonele urbane i rurale 6.1.3. Programul Operaional Sectorial de Mediu (POS Mediu) In vederea atingerii obiectivelor specifice ale POS Mediu (menionate la cap. 2.2.6), s-au identificat 6 Axe prioritare, dintre care, de interes pentru dezvoltarea turismului, amintim: Axa prioritar 1: - Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat Axa prioritar 2: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate Axa prioritar 4: - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia naturii Axa prioritar 5: - Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale
43

n zonele cele mai expuse la risc 6.1.4. Strategia Naional pentru Conservarea diversitii biologice i utilizarea durabil a componentelor sale n Romnia In capitolul 3 al strategiei sunt prezentate obiectivele si actiunile prioritare privind strategia de armonizare in domeniul conservarii naturii. De interes pentru activitatea de turism sunt in mod deosebit urmatoarele obiective: Organizarea Retelei Nationale de Arii Protejate si asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice; Conservarea in situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare, precum si a celor cu valoare economica ridicata; Integrarea Strategiei Nationale pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor sale in strategia Nationala, precum si in strategiile, planurile, programele si politicile sectoriale si locale pentru dezvoltare durabila la nivel national si local; 90 Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice existente in afara ariilor protejate prin: o reducerea si eliminarea efcetelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata, supraeploatarea resurselor naturale, planificarea, amenajarea si utilizarea necorespunzatoare a teritoriului o reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate. 6.1.5. Planul Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) n luna aprilie 2004, s-a elaborat Planul Local de Aciune pentru Mediu i Planul Regional de Aciune pentru Mediu - instrumente utilizate n procesul de aderare la Uniunea European. Aceste Planuri vizeaz n principal diminuarea polurii, utilizarea eficient a resurselor naturale regenerabile i neregenerabile, dezvoltarea educaiei ecologice, promovarea activitilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural. 6.2. Stabilirea obiectivelor de protecie a mediului asociate prioritilor PATN

44

In scopul realizrii evalurii efectelor PATN asupra mediului nconjurtor, au fost selectate i formulate mai multe aspecte i obiective relevante n domeniul proteciei mediului, legate n mod direct de: Aspectele de mediu indicate n Anexa 2 a HG 1076/2004; rezultate n urma analizarii starii actuale a mediului; Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu, documentarea a fost realizata . pe baza documentelor de referinta nationale si internationale. Lista acestor documente este prezentata n bibliografie. Obiectivele relevante de mediu au fost analizate si reformulate n cadrul ntlnirilor grupului de lucru SEA-PATN. De asemenea, s-a inut cont de prevederile legislaiei naionale i comunitare de mediu, PATN ul asigurnd implementarea prevederilor actelor normative menionate n anexa 3 la prezentul raport. Setul de aspecte i obiective n domeniul proteciei mediului propuse n vederea evalurii PATN a fost prezentat grupului de lucru pentru evaluarea SEA organizat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Constructiilor, la edina acestuia ce a avut loc la sediul acestuia in data de 15.06.2007. In timpul edinei s-a considerat c trebuie acordata o mai mare atentie legaturii intre PATN si Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013, elaborat de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale in scopul dezvoltarii ecoturismului. 91 Echipa de specialiti ce a elaborat prezentul raport a luat n considerare comentariile primite n timpul edinei i pe toat perioada de elaborare a raportului. In tabelul 6.3.1 de mai jos se prezint obiectivele relevante n domeniul proteciei mediului propuse pentru Evaluarea Strategic de Mediu (SEA) a proiectului de PATN- Sectiunea aVI-a. Turism.
45

Tabelul 6.3.1. - Obiective relevante n domeniul proteciei mediului propuse pentru Evaluarea Strategic de Mediu (SEA) a PATN Aspecte de mediu Obiective relevante n domeniul proteciei mediului Aerul Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevzute n legislatia in vigoare Apa Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa i mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare Sol Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului Conservarea, protejarea i reabilitarea zonei costiere a Mrii Negre Suprafae mpdurite Limitarea reducerii suprafeelor mpdurite Conservarea diversitii naturale a faunei, florei i habitatelor din ariile naturale protejate i din ariile poteniale ale reelei Natura 2000 Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea Biodiversitatea Conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice si terestre din zona costiera a Marii Negre Deeuri Susinerea colectrii selective a deeurilor, creterea gradului de recuperare i reciclare a deeurilor Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, S inclusiv a poluarii fonice ntatea public Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale Managementul riscurilor de mediu Conservarea, protejarea i reabilitarea zonei costiere a Mrii Negre prin asigurarea protejrii patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice i
46

terestre) i a celui cultural n vederea dezvoltrii durabile a acestei regiuni Sensibilizarea publicului cu privire

Concluzie

Pentru ca Pmntul s rmn o planet vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii.

Bibliografie
Eva Trambitasu-Fizico-chimia mediului,factorii de mediu si poluantii lor editia a IIa,ed Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti; Valorificarea deseurilor si subproduselor industriale in constructii Ed.Matrix Rom Bucuresti 1999, Dr. ing. Maria Gheorghe Cioplea, L. i Cioplea Al. - Poluarea mediului ambiant, Bucureti, Editura tehnic, 1978. Adrese de internet: www.tocilar.ro www.wikipedia.ro

47

Cuprins
Generalitati...................................................................................................................................1 Strategii antipoluare adoptate la nivel mondial...........................................................................3 Cadrul legislativ actual privind politica mediului in Roamania.....................................................6 Situatia actuala privind poluarea in Romania...............................................................................8 Calitatea aerului.......................................................................................................................14 Calitatea apelor........................................................................................................................15 Calitatea solurilor.....................................................................................................................16 Poluarea atmosferica...................................................................................................................18 Poluarea apelor............................................................................................................................22 Poluarea solului............................................................................................................................29 Poluarea cu petrol si produse petroliere in Romania...................................................................30 Politici de protectie a mediului.38

Obiective strategice,planuri si directii de actiune pentru reducerea si prevenirea poluarii in industria de petrol.40
Concluzii .......................................................................................................................................47 Bibliografie ...................................................................................................................................46

48