Sunteți pe pagina 1din 24

sistemul de management de mediu in cadrul CARPATCEMENT-

Activitatea :Producator de ciment,filer de calcar si coprocesarea deseurilor Nr.de angajati:255 Contact:Florian Aldea-Director General HeidelbergCement Romania;Cristian Voinitchi-Director Fieni Sediul central:Sos.Bucuresti Ploiesti 1 A,Bucharest Business Park,Intrarea C,Etaj 1,Sector 1,013681,Bucuresti,Romania Sediu Fabrica Fieni:Str.Ing.Aurel Rainu,Nr.32-34,135100,Fieni,Dambovita Tel:+40245606433/+40245606424 Fax:+40245774091 E-mail: carpatcement@carpatcement.ro

1.INFORMATII DESPRE COMPANIE

Fabrica Carpatcement Fieni a fost fondata in anul 1914.Aceasta dispune de o capacitate de productie autorizata de 1.8 milioane de tone de ciment pe an. In octombrie 2002,grupul german HeidelbergCement a preluat fabrica,numita pana atunci TAGRIMPEX ROMCIF FIENI.Prin aceasta achizitie,au devenit lideri pe piata cimentului din Romania. In fabrica de ciment din Fieni s-au realizat investitii de mediu in valoare totala de 20 milioane de euro . In momentul achizitiei fabricii,una dintre principalele instalatii folosite in procesul de productie a cimentului ELECTROFILTRUL-era in functiune din anul 1974.Instalatia a fost inlocuita cu una ultramodern,printr-o investitie de 2 milioane de euro. Totodata au modernizat utilajele de desprafuire folosite in procesele de productie,transport si stocare a cimentului.Astfel,au reusit sa reduca cantitatile de praf eliberat in atmosfera si emisiile de gaze de ardere.In prezent,aceste emisii sunt situate sub limitele legale. Performanta de mediu. Prin investiile facute,emisiile au scazut sub limita legala,cu peste 90 de procente. Periodic,pentru a se incadra in limitele legale autorizate,caliateta apelor menajere este monitorizata periodic de : Laboratoare proprii Directia Apelor Buzau Ialomita SGA Dambovita Un laborator independent acreditat Rezultatele politicii OHS(Ocupational Health & Safety) a Carpatcement Ca urmare a implementarii politicii companiei privind securitatea si sanatatea in munca si a masurilor de prevenire si protectie, numarul accidentelor de munca a scazut in mod constant si decisiv in Carpatcement, incepand din 2004. Premii si recunoasteri In luna iulie 2006,Fabrica de la Fieni a obtinut autorizatia integrata de mediu din partea Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arges.

Au derulat diverse proiecte ,printre ele enumerand: -Impreuna pentru natura 2007,fiind a patra editie,lansat de Ziua Internationala a Mediului ,pe 5 iunie,in curtea muzeului National de Istorie Naturala Grigore Antipa.Prin acest proiect,Carpatcement si Asociatia Ecosophia si-au propus:

-sa schimbe atitudinea populatiei fata de mediu


-sa educe copii in spiritual protectiei mediului -sa promoveze programul Natura 2000 -sa stranga deseuri din parcurile naturale si nationale -sa editeze un manual scolar de ecologie (cls V-VIII) Rezultate obtinute.In cele 7 etape regionale:Parcul Natural Balta Mica a Brailei,Parcul Natural Cozia,Parcul Natural Vanatori Neamt,Parcul Natural Piatra Craiului,Parcul Retezat si Parcul Natural Semenic Cheile Carasului s-au strans 3330 kg de gunoi. In 2007,Impreuna pentru natura a fost premiat la sectiuneaMediua Galei Societatii Civile.

-Bucurestiul respira 2006.In cadrul programului Orasul respira,Carpatcement a lansat


proiectul de responsabiliate socialaBucurestiul respira.Proiectul vizeaza plantarea unor perdele forestiere de protectie a Bucurestiului si reabilitarea ecologica a unor terenuri degradate situate un zona periferica. Speranta de viata in Bucuresti este cu 2-5 ani mai mica decat media pe tara,care la randul sau este penultima din Europa. Programul este dezvoltat in parteneriat cu :

Asociatia Expertilor de Mediu Agentia de Protectie a Mediului Ilfov Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti
Rezultate obtinute: diminuarea poluarii aerului realizarea unei bariere natural in fata prafului din Baragan reducerea eroziunii solului reducerea diferentelor de temperature noapte-zi si intre anotimpuri combaterea efectelor inundatiilor prin scaderea apei freatice aparitia unei zone verzi pe un fost amplasament al unei gropi de gunoi

Contributia financiara a Carpatcement s-a ridicat la 60000 euro. -Bucurestiul respira2007.Prin implementarea acestui program,compnia s-a implicat activ in: diminuarea poluarii aerului combaterea zgomotului produs de trafic schimbarea calitatii aerului pentru bucuresteni.

De asemenea,programul a vizat educarea si responsabilizarea comunitatii asupra importantei continuarii programelor de acest gen. Rezulate obtinute: In comuna Copaceni ,judetul Ilfov,dintr-un loc plin de deseuri s-au creat aproape 30000 metri patrati de padure.Voluntarii Carpatcement au dedicat 120 de zile strangerii deseurilor,dintre care peste 100 metru cubi de plastic si PET-uri.Au fost plantati 1300 de copaci de diferite specii:frasin,tei,salcioara,plop,tufarisuri. Carptcement a investit in implementarea proiectului 55000 euro.

-Lets do it Romania .Proiectul si-a propus curatenia unei cantitati cat mai mari de deseuri de pe intreg teritoriul tarii,intr-o singura zi.Aceste deseuri au fost identificate ca si mormane de gunoaie si au fost cartografiate pe harta proiectului.Asocierea Carpatcement la aceasta initiative este una fireasca si se inscrie in spiritul responsabilitatii sociale.Ei cred in idea de responsabiliate sociala si cauta sa imbunatateasca conditiile de viata in comunitatile in care isi desfasoara activitatea.Initiativele lor sunt construite pe baza principiilor dezvoltarii durabile.Ii preocupa protectia mediului,bunastarea angajatilor si a comunitatilor locale. Protectia biodiversitatii in carierele de gips,marna si calcar. Grija fata de biodiversitate - obiectiv al dezvoltarii durabile Extractia unor minerale care s-au format in milioane de ani este un proces care are un impact important atat asupra peisajului, cat si a biodiversitatii. De aceea, orice companie care desfasoara activitati miniere in cariere sau exploatari de agregate ar trebui sa gestioneze cu responsabilitate aceste resurse, pentru a respecta principiul fundamental al dezvoltarii durabile: acela de a ne satisface propriile nevoi, lasand totodata o mostenire viabila generatiilor viitoare. Carpatement este prima companie producatoare de ciment care a dezvoltat Ghiduri speciale de promovare a biodiversitatii, in locatiile de extractie a mineralelor. Aceasta preocupare este specifica lor, nu numai in anul 2010, declarat Anul Biodiversitatii, ci in intreaga lor activitate. De asemenea, grija fata de biodiversitate este integrata in toate planurile de refacere si renaturare a fostelor locatii in care am avut exploatari. Iar aceste planuri iau in calcul atat aspectele economice, cat si cele ecologice sau nevoile sociale ale comunitatilor invecinate.

Reconstructia ecologica a carierelor de la Pucioasa (gips) si de la Malu Rosu (marna) In 2008 o parte din lucrarile de exploatare de la carierele de la Pucioasa si Malu Rosu au incetat. De aceea, in acelasi an, in perioada noiembrie-decembrie au derulat un amplu proiect de reconstructie ecologica in cele 2 zone. Obiectivele pe care si le-am propus au fost:

Stabilizarea terenurilor, prin oprirea proceselor de degradare si eroziune, cu influente pozitive asupra asezarilor umane si asupra suprastructurii (cai de comunicatii etc.); Diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura mai ales), imbunatatirea regimului hidric si hidrologic al solului si implicit asigurarea conditiilor pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei forestiere; Ameliorarea si imbunatatirea conditiilor de mediu, reducerea prafului din atmosfera, purificarea aerului prin stocarea dioxidului de carbon si marirea continutului de oxigen in atmosfera prin procese de fotosinteza; Imbunatatirea aspectului peisagistic al zonelor limitrofe

Valoarea totala a investitiei a fost de aproximativ 30.000 Euro. Lucrarile au acoperit o suprafata de teren de 1,67 ha, in cazul Carierei de Gips Pucioasa, si de circa 1.8 ha, in cazul Carierei de Marna Malu Rosu. Pentru fiecare zona au realizat, cu sprijinul Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, cate un proiect tehnic. Acestea au plecat de la identificarea tipurilor si subtipurilor de sol. In acest scop sau recoltat probe si s-au determinat: pH-ul, continutul de humus, de azot total, de carbonati si textura solului. In urma analizei s-au stabilit speciile forestiere cele mai potrivite pentru cele doua suprafete de teren. Pe baza proiectului tehnic, activitatile de impadurire de la Pucioasa au constat in:

Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de stejar rosu; Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de maces (rolul acestora este sa mentina umiditatea solului pe versantii insoriti, in perioada de vara, cand precipitatiile sunt reduse); Plantarea in macrodepresiuni a 1.000 de puieti de plop alb. In ceea ce priveste Cariera Malu Rosu, s-au plantat:

7.000 de puieti de stejar rosu; 4.000 de puieti de maces;

1.000 de puieti de plop alb.

Plantarile s-au facut conform cu cele mai bune practici in domeniul silvic. La ora actuala, in urma lucrarilor de intretinere, adaptate fiecarei zone, copacii se dezvolta in conditii normale. Aceste lucrari au fost executate conform recomandarilor din Proiectul tehnic, recomandari care au avut la baza "Normele tehnice privind compozitia, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate" . Promovarea biodiversitatii la Cariera de Calcar Lespezi - Dambovita In 2010, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, compania Carpatcement a organizat mai multe actiuni de promovare a dezvoltarii biodiversitatii. Printre acestea s-a numarat o actiune in care am implicat 30 copii de la scoala nr. 4 din orasul Pucioasa. Impreuna au mers pana la Cariera de Calcar Lespezi, aflata in apropierea fabricii de ciment Fieni, si situata la o altitudine de peste 1200 m. Copiii au semanat ierburi si plante adaptate la climatul alpin, pe o suprafata de 2.5 ha, care nu se mai afla la ora actuala in exploatare.

2.motiVele implementarii emas


OBIECTIVE GENERALE Sa imbunatateasca permanent competenta personalului prin acordarea de instruire continua si resurse necesare; Sa cresteasca gradul de constientizare si de responsabilitate a personalului privind managementul calitatii,mediului, securitatii si sanatatii in munca; Sa dezvolte abilitatile de lucru in echipa si spiritual inovativ prin cresterea implicarii angajatilor in proiecte. MANAGEMENTUL CALITATII / OBIECTIVE Cresterea satisfactiei clientilor prin livrarea de produse constante calitativ si care indeplinesc cerintele standardelor, codurilor de practica si specificatiilor in vigoare; Cresterea continua a calificativelor de bine si foarte bine in sondajele pentru evaluarea satisfactiei clientilor; Cresterea gamei produselor si serviciilor asociate acestora tinand cont de cerintele pietei. MANAGEMENTUL MEDIULUI / OBIECTIVE Sa imbunatateasca permanent eficienta de mediu a fabricii, luand urmatoarele masuri: Reducerea emisiilor de praf;

Imbunatatirea calitatii apelor uzate; Reabilitarea siturilor industriale curatate; Reducerea folosirii resurselor naturale neregenerabile prin cresterea recuperarii materiale si energeticea deseurilor. MANAGEMENTUL SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA / OBIECTIVE Zero accidente mortale sau soldate cu incapacitate permanenta de munca; Prevenirea accidentelor de lucru prin instruirea angajatilor si constientizarea riscurilor; Monitorizarea continua a starii de sanatate Inaintea investitiilor de mediu la Carpatcement,fabrica figura pe lista cu mari poluatori,astazi instalatia fabricii se conformeaza tuturor indicatorilor cu cerintele prevazute in autorizatia integrata de mediu .Principalele amenintari ,caracteristice pentru industria cimentului in general,erau: Depasirea frecventa a limitelor legale ale emisiilor de praf si gaze de ardere Calitatea apelor uzate(menajere) Din acest motiv,au derulat un program de modernizare a fabricii.Obiectivul a fost sa protejeze mediul inconjurator si sa conserve resursele naturale. Productia de ciment utilizat in constructii se numara printre cele mai poluante activitati industriale, dar acest lucru survine in mare masura din cauza tehnologiilor inadecvate. Cele mai mari cantitati de CO2 la producerea cimentului rezulta din decarbonatarea calcarului si din arderea combustibililor pentru a obtine energia termica necesara procesului. Modernizarea tehnologica realizata de Carpatcement a fost finalizata pe intregul flux tehnologic, prin investitii semnificative si prin modernizarea arzatoarelor si monitorizarea procesului de ardere. Calitatea apelor uzate a fost asigurata prin tratarea lor inainte de evacuare. Ca rezultat al investitiilor in tehnologii de varf, emisiile de praf au fost reduse cu 99% fata de nivelul la care se aflau in momentul achizitiei fabricilor. Carpatcement este una dintre cele 10 companii care au pus bazele The Cement Sustainability Initiative si este membru activ al World Business Council for Sustainable Development.De aceea protectia mediului reprezinta o prioritate absoluta. Certificarile sistemului de management Productia de ciment presupune o serie de riscuri sociale,economice si de mediu.De aceea,principal noastra preocupare este sa gestionam aceste riscuriin cel mai responsabil mod posibil.

Inca din 2005,Carpatcement a implementat si certificat ,pentru toate unitatile de productie,un Sistem Integrat de Management CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA. Documantele de certificare sunt urmatoarele: Certificat ISO9001(9001:2008) Certificat ISO14001(14001:2005) Certificat OHSAS 18001(18001:2008) Incepand din 2010,este implementat si un SISTEM DE MANAGEMENT AL RESPONSABILITATII SOCIALE certificate conform standardului SA 8000.(18001:2008)

Initiative de CSR Strategia fabricii Carpatcement Fieni de responsabilitate sociala pentru Romania se adreseaza pe de o parte nevoilor comunitatilor locale iar pe de alta parte, prioritatilor nationale. Carpatement construieste pe baze solide. In urma analizei nevoilor locale, initiaza proiecte cu impact puternic, pentru a ajuta comunitatile sa progreseze mai mult decat ar putea sa o faca singure. Incurajeaza progresul, ajutand oamenii sa recapete sentimentul coeziunii sociale si al apartenentei la proiectele comunitatii. In ultimii ani, Carpatcement a alocat un buget de aproximaiv 300.000 EUR/an pentru CSR. Responsabilitatea fata de societate poate constitui un element de diferentiere foarte puternic pentru companii, intrucat consumatorii incep s fie mai receptivi la mesajele companiilor care urmaresc dezvoltarea durabila a societatii, decat cele care sunt pasive la Analizarea conceptului de responsabilitate sociala trebuie sa se faca luand in calcul multidisciplinaritatea sa. Nu se poate spune ca aceasta este o noiune legata de marketingul unei companii. Activitatile de CSR sunt mult mai complexe si au n vedere toate departamentele unei companii( productie, resurse umane, financiar contabil, etc.) precum i sistemul de management. Carpatcement sprijina 4 domenii. Acestea sunt legate deopotriva de activitatea HeidelbergCement si de nevoile Romaniei in momentul de fata: Protectia mediului Urbanism si arhitectura Dezvoltarea comunitatilor locale Actiuni umanitare

3.pasii implementarii emas


3.1.Identificarea aspectelor de mediu Carpatcementb a stabilit si mentine o procedura de identificare a aspectelor de mediu din activitatile si procesele sale pe care le poate controla, Identificarea si evaluarea aspectelor de mediu. Procedura permite analiza aspectelor de mediu si determinarea celor care au un impact semnificativ asupra mediului, acestea din urma fiind luate in consideratie la stabilirea obiectivelor sale de mediu si programului de management de mediu. Aspectele de mediu sunt identificate in conditii normale, anormale, accidentale si de urgenta. Productia de ciment utilizat in constructii se numara printre cele mai poluante activitati industriale, dar acest lucru survine in mare masura din cauza tehnologiilor inadecvate. Cele mai mari cantitati de CO2 la producerea cimentului rezulta din decarbonatarea calcarului si din arderea combustibililor pentru a obtine energia termica necesara procesului. In fabrica Carpatcement, combustibilii traditionali -carbune, pacura, gaze naturale -au fost partial inlocuiti cu diverse tipuri de deseuri, utilizate ca atare sau in urma unor prelucrari. In felul acesta, fabricile de ciment au ajuns sa faca un serviciu comunitatii, eliminand cantitati importante de deseuri: namoluri din industria petroliera, cauciucuri uzate din industria auto,deseuri de lemn, scoarta, rumegus din agricultura si silvicultura, deseuri de lacuri, vopsele si alte produse din industria chimica, si chiar deseuri municipale.
Procesul de fabricare al cimentului presupune mai multe tipuri de impact, care sunt descrise in figura de mai jos:

3.2. Fabrica ecologica

Pentru protejarea mediului inconjurator dar si al cresterii confortului locuitorilor din zona fabricii s-au montat electrofiltre performante in punctele cele mai vulnerabile de emanare de gaze poluante si praf, rezolvandu-se in felul acesta o problema veche ce dainuia de cateva decenii si in acelasi timp impiedica o dezvoltare durabila a intreprinderii in aceasta comunitate. In timp, transportul cimentului vrac in masini deschise nu a mai fost permis, singura varianta fiind cea de cisterne speciale inchise. De asemenea, pentru cimentul insacuit a fost montata o masina de infoliat paleti pentru a evita deterioararea ambalajului si poluarea implicita a mediului in timpul transportului sau al depozitarii. In acelasi scop, cel al protejarii mediului inconjurator, materiile prime necesare procesului tehnologic de producere a cimentului sunt depozitate in silozuri special concepute pentru a nu permite emanarea prafului. Combustibilii alternativi solutie ecologica propusa de industria cimentului O solutie pentru aceasta problema a aparut in urma cu 30 de ani, cand, pe plan international au inceput sa fie utilizati "combustibilii alternativi", pe baza de deseuri cu potential calorific ridicat. Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili consta in faptul ca sunt economisite cantitati semnificative de combustibili fosili, adica de resurse naturale neregenerabile. Totodata se reduc si emisiile de gaze de sera. Un alt beneficiu adus comunitatii este ca sunt valorificate si eliminate complet deseuri generate de alte industrii si activitati (industria petroliera, auto, agricultura, silvicultura, deseuri municipale). Arderea in cuptorul de clincher asigura conditiile optime de valorificare a acestor deseuri. Componenta organica a deseurilor este complet distrusa si produce energie termica, in timp ce componenta minerala este integrata chimic in structura clincherului, fara a mai produce zguri sau cenusi. CARPATCEMENT si-a modificat procesele de productie pentru a utiliza combustibili alternativi Carpatcement a fost primul producator de ciment din Romania care a folosit combustibili alternativi in procesele de productie. Acest lucru s-a intamplat in 2004, in fabrica de la Deva. In functie de natura combustibililor alternativi, exista o serie de procese si de riscuri controlate, pentru care a fost nevoie sa adapteze utilajele si metodologia de lucru din fabrici. De asemenea, pentru folosirea fiecarui tip de combustibil a fost nevoie sa construiasca spatii speciale sau sa achizitioneze noi echipamente: de transport, de prelucrare, de alimentare, de monitorizare etc. Astfel, prin investitiile pe care le-au facut:

Au construit zone de receptie si depozitare a anvelopelor. La randul lor, acestea sunt formate din platforme cu facilitati speciale pentru a descarca anvelopele si pentru a le aseza pe o banda transportatoare.

Au achizitionat si montat instalatii automate de cantarire si alimentare a anvelopelor in cuptoarele de ardere, intregul sistem find supravegheat video si complet monitorizat atat ca activitate cat si ca istoric de date. Au achizitionat sisteme prin care deseurile plastice, foliile cartonul si hartia se maruntesc in fragmente de aproximativ 25 mm pentru a putea fi arse. Au achizitionat sisteme pe baza de aer comprimat cu ajutorul carora deseurile plastice, hartia, textilele si cartonul maruntite sunt transportate in cuptorul de ardere. Datorita unor dozatoare performante si a unei retete de produs finit bine stabilite, sistemele sunt flexibile si pot fi folosite si pentru alte tipuri de combustibili alternativi (spre exemplu rumegus impregnat). Au achizitionat utilaje speciale pentru maruntirea deseurilor lemnoase care sunt arse in fabrica de la Bicaz. Din 2006 au realizat investitiile pentru arderea deseurilor petroliere la fabrica din Fieni, compania lor fiind pionier in domeniu.

Totalul investitiilor realizate pana acum de CARPATCEMENT si partenerii sai pentru pretratarea si co-incinerarea deseurilor in cuptoarele de clincher se ridica la 14 milioane de Euro. Tipuri de combustibili alternativi folositi de Carpatcement

Anvelopele uzate, provenite din activitatile industriei auto. (inclusiv anvelope auto de mari dimensiuni pentru care au investit special intr-un sistem hidraulic de taiere si maruntire urmat de dozare si transportul ulterior spre banda de alimentare); Materiale plastice, folii, carton, hartie contaminata si textile, provenite din diverse activitati industriale dar si din deseurile menajere sortate; Uleiuri uzate si solventi, proveniti din industriile auto si chimica. Fabrica acorda o atentie speciala transportului lor din cauza compozitiei chimice si a pericolului de explozie; Deseuri petroliere, provenite din activitatile curente ale industriei petroliere. Si in acest caz este nevoie de o supraveghere atenta a transportului; Rumegus pe care il impregneaza cu uleiuri, lacuri, vopseluri sau deseuri petroliere. Dupa ce este colectat de la generatori, rumegusul este supus unor tratamente speciale. Din cauza riscului de poluare pe care il reprezinta, rumegusul impregnat trebuie trasportat si manipulat cu o atentie deosebita; Deseuri lemnoase, provenite din industria agricola, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului.

Despre riscurile folosirii combustibililor alternativi Pe de o parte, utilizarea combustibililor alternativi rezolva o dubla problema: 1) reduce emisiile de gaze cu efect de sera si 2) ajuta la valorificarea si eleminarea deseurilor produse de alte industrii. Pe de alta parte, folosirea lor nu este lipsita de riscuri.

Este important sa stim ca folosind combustibili alternativi sa se respecte niste standarde stricte. Acestea se aplica in toate unitatile de productie ale Carpatcement si respecta recomandarile internationale in materie. Astfel:

Se folosesc doar deseuri si combustibili alternativi cu origini bine cunoscute si care corespund strict criteriilor noastre de acceptare, disponibile la cerere; Inainte de a fi introduse in cuptoare toate deseurile sunt supuse unor teste riguroase in ceea ce priveste caracteristicile fizico-chimice. Analizele complete sunt obligatorii la inceputul utilizarii fiecarui nou tip de deseu si pe parcurs, ca proba medie, pe anumite cantitati; Nu se folosesc ca si combustibili deseuri pentru care exista solutii mai ecologice de distrugere a lor; Nu se folosesc combustibili alternativi daca acestia ar putea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, mediului inconjurator sau a comunitatii locale; Nu se folosesc deseuri sau combustibili alternativi daca emisiile rezultate din arderea lor sunt mai mari decat emisiile rezultate din arderea combustibililor traditionali; Activitatea de co-incinerare este strict reglementata de autorizatii emise de autoritatile competente. Emisiile la cos sunt monitorizate continuu.

Rezultate pe care le-au obtinut folosind combustibili alternativi in fabricile CARPATCEMENT Au conservat resurse de energie si au valorificat deseuri, aducand astfel un beneficiu intregii comunitati. Spre exemplu, in perioada 2004 - 2011, de cand au introdus combustibilii alternativi in procesele de productie, au co-incinerat:

peste 136.000 de tone de cauciuc, inclusiv anvelope uzate; peste 60.000 tone de deseuri lemnoase; aproximativ 45.000 tone de reziduuri din industria petroliera; aproximativ 38.000 tone de rumegus impregnat cu ulei uzat sau deseuri petroliere; peste 41.000 tone combustibil preparat din deseuri industriale si menajere sortate; aproximativ 1.000 tone deseuri de lacuri, vopsele, solventi, emulsii, materiale plastice si textile, ulei uzat.

Prin co-incinerarea acestor deseuri in fabrica:

au salvat 215.000 tone de combustibili traditionali fosili neregenerabili si, in acelasi timp, au redus emisiile globale de gaze cu efect de sera cu 210.000 tone de CO2.

3.3.Analiza impacturilor Primul pas facut de Carpatcement pentru a implementa formal sistemul de management de mediu a fost realizarea unei analize de mediu.Analiza se efectueaza acum anual si rezultatele

acesteia sunt documentate in conformitate cu ISO 14001. Scopul general al prezentului standard internaional este de a susine protecia mediului i de a preveni poluarea, n echilibru cu necesitile socio-economice. Acest standard conine doar acele cerine ce pot fi auditate n mod obiectiv n scopul certificrii / nregistrrii i/sau autodeclarrii. Evaluarea echilibrului de mas necesit cunotine anterioare ale datelor de proces cum ar fi materiile prime, compoziia combustibilului, fluxurile de gaze, date atmosferice etc. ntr-o fabric de ciment cu sistem format din moar de fin, prenclzitor, cuptor i rcitor, fluxurile de intrare i ieire sunt: Fluxuri de intrare:

Materii prime (convenionale i/sau deeuri) Energie (combustibili fosili i/sau biomas, energie electric) Ap (inclusiv umectarea combustibililor, umectarea materiilor prime, umectarea aerului i injectarea de ap ntr-o moar de fin) Aer (aer primar, aer pentru transport, aer de rcire i aer provenind din scpri) Ageni auxiliari (materiale de ambalare pentru minerale)

Fluxuri de ieire:

Clinker Pierderi de proces/deeuri (pulberi filtrate) Emisii n aer (pulberi, NOx, Sox etc.) Emisii n ap (n cazuri rare).

Consumul de ap Apa este folosita la un numr de etape n cursul procesului de producie. n procesul semi-uscat, apa este utilizat pentru granularea masei de substan uscat brut. Instalaiile care utilizeaz procedeul umed utilizeaz mai mult ap (pe ton) la pregtirea zgurii de alimentare din cuptor. Consumul de ap este de 100-600 litri per ton de zgur. Pentru aplicaii speciale apa este utilizat pentru rcirea clincherului i a fost raportat i o utilizare a apei de aproximativ 5 m3/or. Consumul de materii prime n tabel exist o medie tipic a consumurilor de materii prime pentru producia de ciment: Materiale (baz uscat) Carbonat de calciu, argil, roc argiloas n lamele, marn, altele Gips, anhidrid Aditivi minerali Per ton de zgur 1,57 t Per ton de ciment 1.27 t Pe an per Mt zgur 1568000 t

0,05 t 0,14 t

61000 t 172000 t

Utilizarea materialelor reziduale ca materii prime n procesul de ardere a zgurii poate nlocui o cantitate mare de materii prime. Cantitile de deeuri utilizate ca materii prime n 2003 i 2004 sunt prezentate n tabel: Deeuri utilizate ca materii prime Elemente chimice Exemple de fluxuri de ap dorite (primare) Si Nisip de turntorie utilizat Ca Var industrial Suspensii de var Sedimente de carbid Sedimente din tratarea apei potabile Zgur de pirit Hematit sintetic Nmol rou Al Si-Al-Ca-Fe Cenu zburtoare Zguri Crbune mrunt rezultat din concasare Sol Grup S Grup F 0,45 Gips, produs conex industrial CaF2 Reziduuri filtrate Altele Total Utilizarea energiei Industria cimentului este o industrie extrem de consumatoare de energie, n funcie de procedeul folosit. Combustibilii i energia electric sunt cele dou tipuri principale de energie utilizate n producia de ciment. Cererea de energie termic (combustibil) pentru producia de clincher de ciment depinde de reaciile chimice / mineralogice ale procesului de ardere a clincherului (1700 1800 MJ / ton de 1,56 13,10 1,71 13,89 0,50 0,71 3,37 0,69 3,78

Cantiti n anul 2003 (milioane de tone) 1,52 2,20

Cantiti n anul 2003 (milioane de tone) 1,50 2,44

Fe

3,29

3,37

clincher). Energia termic necesar pentru materiile prime de uscare i de prenclzire depind, n principal, de nivelul de umiditate. Apoi, cererea efectiv termic pentru sisteme diferite de cuptoare este aa cum se arat n tabelul de mai jos: Cerere specific de energie termic (MJ/ton clincher) 3000 <4000 Proces

Pentru procesul uscat, mai multe etape (trei pn la ase etape) nclzitoare ciclon i cuptoare de precalcinare Pentru procesul uscat cuptoare rotative echipate cu nclzitoare ciclon Pentru procesele semi-uscate i semi-umede (cuptor Lepol) Pentru cuptoarele lungi pentru procesare uscat Pentru cuptoarele lungi pentru procesare umed Pentru cuptoare cu cuv i pentru producerea de cimenturi speciale

3100-4200 3300-5400 pn la 5000 5000 6400 3100-6500 i mai mult

Cu privire la cererea de energie electric, principalii utilizatori de energie electric sunt laminoarele (mcinare final i mcinare brut) i ventilatoarele de evacuare (cuptor / laminoare pentru materii prime i moara de ciment), care reprezint mpreun mai mult de 80% din consumul de energie electric. Necesarul de energie electric variaz ntre 90 i 150 kWh / tona de ciment. Consumul de deeuri combustibile Consumul de deeuri combustibile a crescut n ultimii ani. n 2004, n Europa au fost folosite 6,1 milioane de tone de diferite tipuri de deeuri drept combustibili n cuptoarele de ciment (aproximativ 1 milion au fost periculoase). n 2007, industria cimentului din Europa a folosit echivalentul a aproximativ 4 milioane de tone de crbune. Tipurile de deeuri combustibile sunt prezentate n tabelul urmtor: Numr grup1 1 2 3 4 5 Tipul de deeu Cantiti n 1000 de tone 2003 Periculos Nepericulos Lemn, hrtie, 0.000 214.991 carton Materiale textile 0.000 19.301 Materiale 0.000 354.070 plastice RDF 4.992 570.068 Cauciuc / 0.000 699.388

2004 Periculos 1.077 0.000 0.000 1.554 0.000

Nepericulos 302.138 8.660 464.199 734.296 810.320

6 7

anvelope Nmoluri 52.080 industriale Namoluri din 0.000 epurarea municipala Carne de 0.000 origine animal(grasimi) Deeuri de 1.890 carbon de crbune Deeuri agricole 0.000 Deeuri 164.931 solide(rumegu impregnat) Solveni i 425.410 deeuri conexe Ulei i deeuri 325.265 uleioase Altele 0.551 975.119

161.660 174.801

49.597 0.000

197.720 264.489

1313.094

0.000

1285.074

137.213

7.489

137.013

10 11

73.861 271.453

0.000 149.916

69.058 305.558

12 13 14 Total B. EMISII

131.090 181.743 199.705 4502.435

517.125 313.489 0.000 1010.217

145.465 196.383 212.380 5133.353

C. PIERDERI DE PROCES / DEEURI D. EMISII N AP E. ZGOMOT F. MIROSURI

G.IMPACTUL ASUPRA CALITII PRODUSELOR PRIN UTILIZAREA DEEURILOR Utilizarea de deeuri n procesul de ardere a clincherului poate modifica concentraiile de metal din produsele de ciment. Concentraia de metale poate crete sau scdea ca urmare a prelucrrii deeurilor. Deoarece cimentul este amestecat cu agregate (de exemplu cu pietri i nisip) pentru producia de beton sau mortar pentru cldiri, efectele sunt n mod evident relevante. Dar testele pe beton i

mortar au artat c toate concentraiile de metal sunt mai sczute dect limitele legale. Cu toate acestea, selecia atent i monitorizarea deeurilor asigur faptul c utilizarea deeurilor nu conduce la emisii de metal de o magnitudine care ar fi duntoare mediului. De asemenea, utilizarea deeurilor nu are niciun impact negativ asupra calitii ecologice a produsului. H.IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI I REABILITAREA CARIERELOR DE EXTRACIE Extragerea argilei i a calcarului necesare produciei de ciment sunt activiti cu un impact puternic asupra peisajului. Distrugerea tuturor laturilor muntelui i sptura profund a carierelor care multiplic riscurile de prbuire sunt practica comun a societilor de ciment. Cement Sustainable Initiative a evideniat i prezentat demersurile bune activate de unele societi pentru a reduce impactul asupra mediului a produciei i pentru a restaura peisajul transformat. n cazurile de restaurare a carierei de extracie, se are n vedere de exemplu reintroducerea de specii de animale n mediul natural transformat de activiti, la reabilitarea coastelor pentru a favoriza instalarea de cuiburi , aceste exemple de restaurare a peisajului, a florei i a faunei sale pot aprofunda legtura recomandat.

3.4. Conformitatea cu legislatia Compania dezvolta in prezent proceduri pentru situatiile in care se inregistreaza neconformitati.Carpatcement considera ca cea mai folositoare sursa de informare legislativa este reprezentata de publicatiile asociatiilor industriale si literatura specializata.

3.5. Organizarea personalului Florian Aldea, Presedinte- Director General Cristian Voinichi, Director Fabrica de ciment Fieni Sorin Trifa, Director Financiar Florin Bernea, Director Tehnic Ovidiu Craciun, Director Vanzari Florentin Ghica, Director Achizitii Eliza Udoi, Director Resurse Umane Bogdan Arnautu, Sef Departament Comunicare Dorina Mirza, Sef Departament Calitate

Dan Pascu, Director Combustibili Alternativi Gabriela Niculae, Sef Departament Protectia Mediului Radu Gavrilescu, Sef Departament Asistenta Tehnica Clienti Silvia Parvu, Coordonator Activitati de Securitate si Sanatate in Munca Seful de Department Calitate ,Doina Mirza coordoneaza sistemul de management al calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale. Seful de Departament Protectia Mediului,Gabriela Niculae coordoneaza activitatile de protectia mediului si gestionarea deseurilor prin utilizarea combustibililor alternative. Coordonatorul Activitati de Securitate si Sanatate in Munca,Silvia Parvu coordoneaza desfasurarea unor activitati cat mai sigure si eficiente din punct de vedere a securitatii si sanatatii in munca.

3.6. Instruiere,constientizare si competenta Managementul organizatiei indeplineste urmatoarele obligatii referitoare la resurse: identifica necesarul de personal de specialitate pentru activitatile relevante, in functie de structura si numarul personalului existent si de cerintele asigurarii unor servicii de calitate; planifica instruirea anuala a personalului sub aspect profesional, legislativ si al SIM; asigura instruirea personalului pentru obtinerea competentelor determinate; evalueaza eficacitatea instruirii si prestatia personalului; asigura constientizarea personalului referitor la importanta activitatilor si contributia la realizarea obiectivelor calitatii, mediului si sanatate si securitate ocupationala; mentine si actualizeaza inregistrarile personalului privind: studii, instruire, abilitati, experienta, evaluari. Activitatea este descrisa in procedura Instruirea personalului. Lucratorii companiei Carpatcementau fost instruiti privind securitatea si sanatatea in munca,protectia mediului ,conform cerintelor legale, prin forme de instruire specifice (instruire introductiv-generala, instruirea la locul de munca, instruirea periodica). In functie de riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala identificate, lucratorii au fost dotati cu echipamente individuale performante de protectie. In vederea utilizarii corecte a acestora, s-au organizat periodic demonstratii practice. Pentru motivarea angajatilor in vederea atingerii obiectivului "Zero accidente de munca",

semestrial, compania organizeaza concursuri cu premii in obiecte electrice si electrocasnice. Pentru a castiga, lucratorii trebuie sa raspunda corect la o serie de teste grila referitoare la normele de securitatea si sanatatea in munca.

3.7.Comunicare interna Toate informatiile, de ordin administrativ, profesional, legislativ, tehnic sau de SIM, sunt date de intrare in fluxul informational pentru diferitele procese care se desfasoara in organizatie. Organizatia si-a propus sa mentina un cadru si un mediu deschis si cooperant, care sa stimuleze personalul sa inteleaga mai bine ce trebuie sa faca, fiecare in parte, pentru a realiza impreuna obiectivele comune. Managementul de la cel mai inalt nivel se asigura ca este stabilita o comunicare interna in organizatie si sunt aduse la cunostinta personalului politica, obiectivele, cerintele si informatiile privind eficacitatea SIM. Comunicarea se realizeaza prin sedinte, intalniri de lucru, note si decizii scrise, comunicatii telefonice, documente si date publicate in retea, e-mail, etc, fiind un proces continuu.

Indiferent de domeniul in care activeaza, angajatii au dreptul sa lucreze in conditii de munca sigure, care sa le protejeze sanatatea. Pentru industria cimentului aceasta problema e una "arzatoare". Securitatea si sanatatea lucratorilor pot fi afectate atat de procesele de fabricare a cimentului (praf, zgomot etc.), cat si de echipamentele de munca folosite - utilaje tehnologice de mare capacitate, actionate electric, care fuctioneaza in regim "continuu". De aceea, pentru Carpatcement , una din cele mai importante prioritati este managementul securitatii si sanatatii in munca (sau, pe scurt, OHS "Ocupational Health & Safety"). In primii ani, datorita procesului de dezvoltare, sistemele de securitate au continuat sa functioneze la parametri apropiati de cei premergatori achizitiilor. Nu exista o preocupare centralizata pentru OHS. Fabrica avea un Birou de Protectia Muncii si un Regulament propriu. Numarul de accidente de munca continua sa fie relativ mare. Spre exemplu, in 1999 s-au inregistrat 19 accidente de munca, dintre care 2 soldate cu decese. Tot atunci s-au inregistrat un numar de 1.483 zile de incapacitate temporara de munca, din cauza indisponibilitatilor provocate de accidente. De atunci, compania si-a propus nu doar sa respecte prevederile legale privind securitatea si sanatatea in munca, ci sa atinga un obiectiv mult mai ambitios, la nivel international. Iar acesta era:

"ZERO accidente de munca" Primele schimbari organizationale pentru o mai buna securitate si sanatate in munca Pentru a atinge obiectivul "Zero accidente de munca", echipei de management i-a fost clar ca era nevoie de o schimbare la nivelul responsabilitatilor si al procedurilor. De aceea, in fiecare fabrica, in conformitate cu Legea securitatii si sanatatii in munca, au fost infiintate doua noi structuri, responsabile in domeniul securitatii si sanatatii in munca: 1. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM) 2. Serviciul Intern de Prevenire si Protectie (SIPP) Pe de alta parte, compania a obtinut certificarea unui sistem integrat "calitate-mediu-sanatate si securitate ocupationala" (in conformitate cu ISO 9001, ISO 14001 si OHSAS 18001). Ca urmare a certificarii, pe langa elaborarea procedurilor specifice privind securitatea si sanatatea in munca, la nivelul companiei s-au intocmit Planuri pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns, aplicabile in situatia unor accidente de munca sau incidente de mediu. Acestea prevad masurile care se vor lua in cazul unor accidente provocate de: neatentia lucratorilor la locul de munca, manevrarea gresita a echipamentelor, interventii periculoase in timpul functionarii echipamentelor, neutilizarea echipamentelor individuale de protectie conform riscurilor existente, deplasari in zone periculoase etc. Evaluarea riscurilor si masurile de prevenire In prima faza, au fost identificate si evaluate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala pentru fiecare loc de munca din companie. In functie de rezultatele obtinute, s-au stabilit masuri pentru tinerea sub control a riscurilor netolerabile. De exemplu, una din problemele identificate a fost pericolul la care se expuneau muncitorii din locurile de munca cu emisii mari de praf. Dupa identificarea acestui risc, s-au facut investitii mari in dotarea locurilor de munca cu sisteme performante de desprafuire. Tot pentru reducerea accidentelor de la locul de munca s-au montat indicatoare de securitate si panouri electronice de monitorizare a zilelor fara accidente. In perioada 23-27 septembrie 2013, Carpatcement a organizat a treia editie a Saptamanii Securitatii si Sanatatii in Munca (Safety Week). Acest program presupune o serie de activitati speciale in fiecare dintre sediile si unitatile de productie ale companiei, pentru a marca importanta securitatii si sanatatii in munca.

Ca urmare a implementarii politicii companiei privind securitatea si sanatatea in munca si a masurilor de prevenire si protectie, numarul accidentelor de munca a scazut in mod constant si decisiv in toate unitatile Carpatcement, incepand din 2004. Eforturile Carpatcement au fost recunoscute si de Inspectoratele Teritoriale de Munca. Acestea au premiat compania cu:

diploma pentru "Bunele Practici de combatere a zgomotului la locul de munca" diploma de excelenta pentru "Cele mai bune practici in implementarea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale"

Directorul Carpatcement ia toate msurile ca n cadrul organizaiei sunt stabilite procese adecvate de comunicare i c aceast comunicare se refer la eficacitatea Sistemului Integrat de Management Calitate-Mediu-Sanatate si Securitate Ocupationala.

3.8. Documentatia Sistemului Integrat de Management Documentatia Sistemului Integrat de Management in cadrul Carpatcement este alcatuita din: Declaratia de politica in domeniul calitatii, mediului si sanatatii si securitatii ocupationale continuta in MSIM(Manualul Sistemului Integrat de Management) Obiectivele calitatii, mediului si sanatatii si securitatii ocupationale, atat cele generale, cat si cele repartizate pe functiile relevante din organizatie; Manualul Sistemului de Management Integrat Proceduri de sistem Proceduri de lucru Instructiuni de lucru Fise de proces Legislatii generale si specifice in domeniul de activitate, de mediu si de securitate si securitate si sanatate in munca Inregistrari. 3.9.Auditul SMM Auditul intern are scopul de a determina daca Sistemul Integrat de Management in cadrul Carpatcement: este conform cu masurile planificate, generate de cerintele ISO 9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008 si de modelul de SIM propriu al organizatiei; este implementat si mentinut eficace. Auditul intern este planificat prin Planul anual de audit intern, care tine seama de: statutul si importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate; rezultatele auditurilor precedente.

Auditul intern are o frecventa semestriala. El este efectuat de personal calificat (auditor interni) din cadrul organizatiei sau uneori o activitate furnizata de o firma specializata prin contract. Selectia auditorilor interni si modul de efectuare a auditurilor interne se face astfel incat sa se respecte principiile: obiectivitatii si impartialitatii; independentei fata de activitatea auditata. Managementul responsabil pentru zonele auditate vor asigura toate conditiile pentru desfasurarea auditurilor conform planului de audit, vor participa la sedintele de deschidere si inchidere ale auditului si vor asigura ca sunt intreprinse, fara intarziere nejustificata corectii si actiuni corective, ca urmare a constatarii de neconformitati pe timpul auditului, pentru a elimina neconformitatile si cauzele acestor neconformitati. Auditul intern este documentat prin procedura de sistem Audit intern si evaluarea conformarii, cod PS-03. Rezultatele auditului sunt inregistrate. Neconformitatile identificate sunt tratate conform procedurii de sistem Contolul neconformitatilor. Actiuni corective .

3.10. Costuri Investitiile de mediu pe care Carpatcement le-a facut in modernizarea fabricii au insemnat un pas important pentru dezvoltarea durabila a industriei cimentului din Romania.Valoarea acestor investitii depaseste 20 milioane de euro,dintre care cele pentru combustibili alternative se ridica la 7 milioane de euro.

3.11. Comunicarea externa Carpatcement se remarca prin asumarea unui rol activ in comunitatea locala. In acest sens pot fi amintite numeroase initiative de resposabilitate sociala care ating conceptul triple-bottom-line si anume: prosperitatea economica, respectarea mediului, respectarea si ameliorarea coeziunii sociale. Fabrica de ciment este situata intr-o zona urbana mici,Fieni, reprezentand inca de la infiintarea lor principala sursa de venit. Din punct de vedere istoric, implicarea comunitatii locale a fost realizata in primul rnd prin crearea de locuri de munca pentru localnici,angajand un numar semnificativ de localnici, fiind astfel direct responsabili de bunastarea materiala a membrilor comunitatii. Implicarea comunitatii si dezvoltarea de catre producatorii de ciment au dus la o serie de initiative care vizeaza dezvoltarea socio-economica:dezvoltarea unor proiecte specifice de investitii in activitati de agrement (cum ar fi construirea unui stadion n Fieni), infrastructura de utilitati locale (cum ar fi incalzirea cu sisteme de rumegus, infrastructura de gaze naturale).

Compania a aplicat actiuni filantropice importante, ca o modalitate de a contribui la dezvoltarea comunitatii locale: produse alimentare sau bani ca sprijin pentru orfani si alte grupuri dezavantajate din comunitatea locala, sponsorizarea unui mod de viata sanatos,modernizarea locurilor de joaca si a gradinitelor, donatii de ciment pentru gospodariile afectate de inundatii, plati de utilitati pentru gradinitele comunittii locale. Sustinerea comunitatii locale are loc si in mod indirect prin platirea unor taxe si impozite deloc de neglijat, care au rolul de a intregi bugetul primariilor.

3.12. Parteneri Printre organizatiile alaturi de care Carpatcement a desfasurat proiecte se numara: Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Agentia de Protectie a Mediului Ilfov, Regia Nationala a Padurilor, Televiziunea Romana, REBU - RER Ecologic, Arslan Bifa, Romstal, Rostar, Asociatia Expertilor de Mediu, Asociatia Ecosophia, Voluntari pentru Idei si Proiecte. Reprezentantii Sistemului Integrat de Management ai Carpatcement primesc regulat sfaturi de la firme de consultanta externe cu privire la dezvoltarea SIM.

3.13.Urmarirea Introducerea SIM-ului n auditurile interne, care sunt realizate odata pe an si evaluarile de management realizate trimestrial asigura imbunatatirea continua a performanei de mediucalitate-sanatate si securitate ocupationala a companiei si dezvoltarea obiectivelor sale.

4.Rezultate si beneficii
Au fost recunoscute eforturile pe care Carpatcement le-a depus pentru imbunatatirea performantelor de mediu-calitate-sanatate si securitate in munca precum si a investitiilor realizate pentru folosirea celor mai bune tehnologii disponibile. Rezultate Carpatcement:

imbunatatirea performantei de mediu; imbunatatirea modului in care impactul asupra mediului este tinut sub control; investitiile realizate pentru folosirea celor mai bune tehnologii disponibile.

Ca urmare a implementarii politicii companiei privind securitatea si sanatatea in munca si a masurilor de prevenire si protectie, numarul accidentelor de munca a scazut in mod constant

si decisiv in Carpatcement, incepand din 2004.

6.PLANURI DE VIITOR
Carpatcement urmareste atat imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, cat si conservarea biodiversitatii. De aceea, planteaza perdele forestiere in jurul oraselor poluate, precum Bucurestiul, si deruleaza actiuni de ecologizare. De asemenea fabrica vrea sa continue modernizarea utilajelor de desprafuire folosite in procesele de productie ,ceea ce va reduce emisiile de praf din atmosfera.Vor mai realiza monitorizarea continua a emisiilor la cuptorul de clincher si vor diversifica gama combustibililor utilizati.Pentru Carpatcement protectia mediului reprezinta o prioritate absoluta . Pentru a tine pasul cu cchimbarile din mediul extern si pentru a ramane un pilon de sprijin pentru comunitatea locala,Carpatcement trebuie,in continuare: -sa urmareasca tendintele in materie de legislatie si standardizare ,care pot crea piete noi sau pe anumite piete le pot distruge intr-un timp foarte scurt.Guvernele schimba reglementarile din multe motive,incluzand aici actiunile de lobby ale diversilor actori ai pietei,cat si cele legate de progresul stiintific -sa cunoasca acordurile internationale de mediu.Aceste acorduri international au influenta in multe regiuni si industrii.Tehnologiile vor fi dezvoltate sa se potriveasca cu aceste acorduri si se vor baza pe ecoeficienta ,prevenirea poluarii si dezvoltarea durabila. -sa monitorizeze active progresele tehnologice ,progrese ce pot genera reduceri de costuri,pot crea aparitia unor noi servicii,produse sau chiar noi tipuri de activitati -sa urmareasca tendintele economice si soaciale care imping spre dezvoltarea de tehnologii durabile.Acestea include tendinta de crestere a pretului materiilor prime,cat si o intensificare a preocuparilor guvernelor de a emite reglementari privind standardizarea activitatii Carpatcement