Sunteți pe pagina 1din 5

Scoli si curente in management

Scoala clasica Reprezinta o abordare anglo-saxona promovata de M. Taylor, care a pus bazele managementului. Inductia reprezinata rationamente prin care se realizeaza trecerea de la particular spre general. Deductia este rationamentul in care concluzia rezulta din premise si presupuneri. Exista si o abordare latina a francezului Henry Fayol, care utilizand metode deductive extinde managementul lui Taylor, de la cercetarea proceselor de munca la ansamblul intreprinderii, de la elementele productivitatii individuale la procesele de productie si la organismele sociale ca factori ai procesului economic. Meritul scolii clasice consta on faptul ca a pus bazele constituirii stiintei managementului si a implimentat metode de abordare economica in management, in stransa dependenta cu finalitatea economica ce sta la baza crearii si dezvoltarii oricarei intreprinderi. Studiile elaborate de reprezentantii scolii clasice abordeaza intr-o maniera autentica principalele concepte si instrumente ale economiei intreprinderii (profitul, rata rentabilitatii, cheltuielile, investitiile). Caracteristicile scolii clasice: Accentul era pus pe aspectele mecanice ale muncii , pe sporirea productivitatii muncii Modul de tratare a relatiilor manageriale, reprezinta redarea in structura de organizare un ansamblu de relatii juridice ce rezultau din gruparea functiilor managementului si din sistemul legaturii dintre functii in cadrul intreprinderii . Principiile care stau la baza unei activitati eficiente se pot aplica nu doar in organizare ci si in management. Limitele scolii clasice: Importanta redusa acordata factorului uman

Greuatatea rigida spre maximizarea productivitatii muncii individuale Abordarea intreprinderii ca un sistem inchis, autentic

Scoala managementului administrativ Un alt moment reprezentativ in dezvoltarea stiintei si practicii managementului este initiat de Henry Fayol. Sintetizand experientele practice, el a structurat activitatea de conducere in 6 domenii: Tehnici (producti, manufacturare) Comercial (vanzare, cumparare, schimb) Financiar (atragerea si utilizarea capitalului) Securitate (protectia proprietatii si personalului) Contabilitate (evidenta, statistica, balante, conturi) Managerial (planificare, organizare)

Fayol subliniaza ca aceste grupe de activitate sunt independente , rolul managerului fiind acela de a le organiza si de a le face sa functioneze in concordanta cu obiectivul organizatiei.

Scoala relatiilor umane sau scoala psihologica Aceasta acorda o importanta deosebita socio-grupurilor punand accent pe aspectele psihologice din cadrul acestuia, pe armonizarea relatiilor inter-umane in scopul prevenirii tensiunilor si obtinere de efecte benefice. Scoala psihologica a schimbat centrul de greutate al procesului managerial, de la aspectele tehnice si administrative, catre caracterele sale psihice. Astfel incat sa se ajunga la armonizarea intereselor sale cu cele ale organizatiei din care face parte. Reprezentanti : Douglas McGregor, Maslow. Douglas McGregor plecand de la conceptia traditionala a teoriei, formuleaza teoria Y, care urmareste armonizarea intereselor individuale cu cele organizationale ale intreprinderii.

Teoria X 1. In mediu, oamenii au o repulsie fireasca fata de munca si cauta sa fuga de ea ori de cate ori este posibil 2. Din cauza aceasta majoritatea oamenilor trebuie constant supravegheati, dirijati de aproape pentru a fi determinati sa depuna efortul necesar atingerii obiectivelor unei intreprinderi 3. Cei mai multi oameni prefera sa fie condusi, evita responsabilitatile, doresc siguranta mai intai de orice. Teoria Y 1. Desfasurarea efortului fizic si mental in munca este tot atat de naturala ca distractia sau odihna. 2. Controlul exterior si amenintarea cu pedepse nu sunt singurele mijloace pentru orientarea eforturilor spre obiectivele intreprinderii, omul exercita autoconducerea si autocontrolul in serviciul obiectivelor ce ii cad sun sarcina. 3. Atasamentul fata de obiective, depinde de recompensele asociate de realizarea acestor obiective. 4. Omul invata, in conditii adecvate, nu doar sa accepte dar si sa isi asume responsabilitati. 5. Capacitatea oamenilor de a desfasura un act urmarit de imaginatie, ingeniozitate, creditivitate in rezolvarea problemelor organizationale, nu este suficient exploatata. 6. In conditiile vietii industriale moderne, potentele intelectuale ale omului de rand, sunt doar partial utilizate.

Teoria X are pus accentul pe tactica unui control riguros, pe procedurile si metodele prin care oamenii pot fi determinati sa isi indeplineasca sarcinile de serviciu avand in vedere sistemul de cointeresare si pedepse. Teoria Y pune accent pe relatiile reciproce necesare realizarii unui mediu, care sa duca la aparitia atasamentului fata de scopurile organizatiei, si care ofera posibilitatea exploatarii maxime a creativitatii si initiativei salariatilor.

Motivatiile actiunilor umane recomandate de un alt specialist al scolii clasice, Robert Zibert. 1. Sa se asigure ca personalul condus se simte responsabil in tot ceea ce face. 2. Sa se evite recurgerea la amenintare, pedepse si sa se puna accent pe cointeresarea materiala si morala cu participarea colectivului de lucru, inclusiv la profit. 3. Acordarea unei atentii deosebite procesului de comunicare manageriala cat si asigurarea unui grad ridicat de pregatire a tuturor salariatilor. 4. Se recomanda ca directia fluxului informational sa fie directionata atat pe verticala cat si pe orizontale. 5. Este recomandata apropierea morala a managerului fata de subaltern.

Scoala cantitativa Contributia scolii cantitative a fost deosebita in activitatile de planificare si control. Dintre domeniile managementului in care scoala cantitativa a adus o contributie deosebita sunt: Dezvoltarea strategiilor de produs Optimizarea stopurilor Programarea productiei Meritul acestei scoli consta in faptul ca asigura o fundamentare superioara a deciziilor si actiunilor manageriale, contribuind la abordarea pe baze stiintifice a managementului microeconomic. Limitele acestei scoli abordeaza cu preponderenta aspecte de natura cantitativa, impiedicand luarea in considerare a elementelor calitative si nu ofera posibilitatea tratarii adecvate a tuturor functiilor manageriale.

Scoala sistematica Este cea mai tanara scoala, fiind o sinteza a celor precedente. 1. Trasaturi sunt utilizate a gama larga de concepte si metode ce provin din analize economice, financiare, statistice, matematice si de drept. 2. Componentele multi-disciplinare sunt folosite pentru abordari complexe si echilibrate a relatiilor dintre cele 5 functii ale managementului. 3. Firma este studiata si tratata ca un sistem si fiecare dintre cele 5 functii au sistemele sale, un mod de abordare ce asigura realism si dinamism analizelor si rezolvarilor elaborate.