Sunteți pe pagina 1din 14

FORMA DE INVAMANT: ZI

PROIECT
La

Disciplin Management comparat

2015

Management comparat
Managementul European i Euromanagerii

Legile economice nu limiteaz libertaile i iniiativa oamenilor. Ele nu


oblig pe nimeni, ci i orienteaz pe toi.
Aristotel

Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Elemente teoretice ale managementului comparat
1.1 Conceptul de management comparat
1. 2Abordarea lui Greet Hofstede
1.3 Particulariti ale managementului din rile europene
Capitulol 2. Management European particulariti
2.1 Caracteristicile economice-sociale ale contextului european
2.2 Particulariti ale managementului European
Capitolul 3. Euromanagerii
3.1 Individualizarea conceptului de Euromanager
3.2 Pregtirea managerilor din Marea Britanie
Concluzii
Bibliografie

Introducere

In cadrul acestui proiect am abordat tema Managemetul European i


Euromanagerii deoarece printr-un studiu mai amnunit am ajuns la concluzia
ca managemtentul european are o influen deosebit asupra organizaiilor
romneti. Managementul european se definete ca fiind un concept privind
rezolvarea problemelor i luarea deciziilor la toate nivelurile organizaiilor, prin
care s se dinsting identitatea European a strategiilor, precum i a planificrii,
implementrii i evalurii schimburilor.
In eleborarea acestui proiect, cu o tema de mare complexitate mi-am
propus atingerea unor obiective pentru a avea o bun claritate asupra
elementelor de baz a managementului european i a euromanagerilor n cadrul
organizaiilor. Primul obiectiv fixat este definirea conceptului de management
comparat. Obiectul de studiu al managementului comparat este diversificat pe
urmtoarele aspecte:
obiectul analizei trebuie sa l constituie procesele, conceptele i
tehnicile de management;
comparaia trebuie s se fac ntre ri sau culturi diferite;
abordarea comparativ trebuie s fie concentrat asupra reliefrii
similitudinilor i diferenelor dintre elementele manageriale avute n
vedere, cum ar fi stabilirea modului de a conduce eficient o organizaie
ntr-o alt ar sau descoperirea modalitilor de mbuntire a
performanelor economice ce in de domeniul managementului;
analiza diferenelor comportamentale ale personalului din diverse ri,
n procese de management, sistemul informaional, decizional i de
structura organizatoric.
Urmtorul obiectiv i cel mai important este definirea termenului de
management European. Principala caracteristic a acestui concept o constituie
flexibilitatea. In al doilea rnd, spaiul european se caracterizeaz printr-un grad
foarte mare de mobilitate a forei de munc. Pentru spaiul european, circulaia
persoanelor i , respectiv, a forei de munc, prezint o importan deosebit.
Tema este de mare actualitate i perspectiva, de mare importan i
dificultate iar realizarea proiectului presupune cunotine interdisciplinare.

Capitolul 1. Elemente teoretice


ale managementului comparat

1.1Conceptul de management comparat

Managementul comparat reprezint studiul i analiza managementului in


diferite medii i raiunile pentru care intreprinderile obin rezultate diferite in
diferite ri
R.N. Farmer
Aceast definiie in opinia mea nu evideniaz suficient scopul cercetrilor din acest
domeniu, acelora de a identifica similaritile i diferene intre procesele, metodele i tehnicile
de management care s favorizeze transferul de cunotine de management din acest domeniu.
Apoi, aceast definiie nu limiteaz preocuprile la problematica managementului prin aceea
c se urmrete stadiul raiunilor pentru care intreprinderile obin rezultate diferite n funcie
de ar sau contextul n care funcioneaz, dar aceste raiuni pot fi nu numai de natur
manageriala.
Considerm ca definiia cea mai adecvat pentru acest domeniu de studiu a fost dat de
Edwin L. Miller care consider ca managementul comparat cuprinde studiul fenomenelor de
management intre ri sau culturi, prin concentrrii asupra detectrii, identificrii, clasificrii,
masurrii i interpretrii similaritilor i deosebirilor privind proceselor, conceptelor i
tehnicile de management
Definiia dat de E.L.Miller scoate n eviden trei elemente definitorii pentru obiectul de
studiu al managementului comparat i anume:

Concentrarea asupra proceselor, conceptelor i tehnicilor de management


Comparaia trebuie s se fac ntre ri sau culturi
Obiectul comparaiei il constituie evidenierea att a similaritilor, ct i a
deosebirilor dintre procesele, conceptele i tehnicile de management.

1.2Abordarea lui Greet Hofstede


Concepia specialistului olandez Geert Hofstede are un inalt grad de originalitate. La
baza concepiei sale asupra managementului comparat, G. Hofstede pune patru dimensiuni
culturale, fiecare constand din interactiunea a doua laturi concomitent complementare si
contrare, acestea fiind: individualism/colectivism, apropierea fata de putere mica/mare,
controlul incertitudini intens/redus si masculinitate/feminitate.

1.3 Incadrarea contextului european prin prisma dimensiunilor


lui G. Hofstede

Analiza efectuata de catre G. Hofstede asupra caracteristicilor culturale ale diferitelor


tari a condus la concluzia ca in Europa, exceptand fostele tari socialiste, pot fi indentificate
cateva grupe de tari care se aseamana prin prisma dimensiunilor individualism/colectivism,
distanta fata de putere mica/mare, controlul incertitudini intens/redus si
masculinitate/feminitate.
Grupa tarilor anglo-saxone (Marea Britanie si Irlanda) se caracterizeaza printr-un
puternic colectivism, o dinstanta fata de putere mica spre medie, un control al incertitudini
redus spre mediu si un coeficient ridicat de masculinitate.
Grupa tarilor germanice ( Austria, Germania si Elvetia) prezinta un coeficient mediu
de individualism, o distanta fata de putere redusa, un control al incertitudinii mediu spre
intens si un coefiecient mediu spre ridicat de masculinitate.
Grupa tarilor nordice(Danemarca, Norvegia, Olanda, Finlanda si Suedia) se
caracterizeaza printr-un coeficient mediu spre ridicat de individualism, o distanta mica fata de
putere, un control al incertitudinii redus spre mediu si prin feminitate.
Grupa tarilor estice ( Grecia, Turcia) se caracterizeaza prin colectivism, o distanta
mare fata de putere, un control intens al incertitudinii si printr-un coeficient mediu de
masculinitate.
Grupa tarilor latine ( Belgia, Franta, Italia, Portuglia, Spania) prezinta un coeficient
mediu spre mare de individualism , o distanta mare fata de putere, un control interns al
incertitudinii si un coeficient mediu de masculinitate.
In opinia lui G. Hofstede aceste caracteristici culturale, care au la baza sistemele de
valori din tarile respective,k sunt rezultatul a influentei numerosi factori si variabile regionale
intre care: clima, evenimentele istorice, gradul de urbanizare, mobilitatea sociala, bogatiile

naturale, sistemul politic, numarul si densitatea populatiei, necesitatea interventiei omului


asupra naturii pentru supravietuire etc.

2.2 Particularitati ale managementului European


Managementul european se definete ca fiind un concept privind rezolvarea problemelor si
luarea deciziilor la toate nivelurile organizaiilor, prin care s se disting identitatea European a
strategiilor, precum i a planificrii, implementrii si evalurii schimburilor.
Dezvoltarea modelului de management european are la baz urmatoarele argumente :

necesitatea dezvoltrii unor soluii pentru problemele i oportunitile referitoare la diversitatea

cultural, economic, politic i social specific spatiului European;


elaborarea unei strategii coerente de dezvoltare a tuturor resurselor, pe considerentul c numai o
strategie economic european poate raspunde eficient provocrilor mediului concurential

global;
reformarea managementului organizaiilor europene, astfel nct modelele naionale de

management s poat depai barierele economice, sociale i culturale existente;


extinderea spaiului Uniunii Europene, introducerea monedei unice europene si dezvoltarea
unui cadru instituional, juridic si legislativ care guverneaza spatiul Uniunii Europene,

reglementnd rapoartele dintre state;


trecerea de la ideea de concuren ntre rile Europei la cea de competiie ntre companiile

europene;
angajarea de catre companiile multinaionale strine a unor manageri europeni, pentru a asigura
o abordare managerial unitar la nivelul tuturor filialelor acestora;

Capitulol 2. Management
European particularitati
2.1 Caracteristicile economice-sociale ale contextului european
In rile europene dezvoltate exist mari diferene prin prisma cilor prin acestea i-au
asigurat o anumit dezvoltare economic i inc mai exist diferene privind nivelul de
dezvoltare . Adesea s-a susinut ideea c Marea Britanie, ctigtoare in cel de-al doilea
razboi mondial, a fost secuita de resurse, dar infrastructurile tehnologice si economice nu au
fost suficient de distruse pentru a nu mai putea fi utilizate. Ca urmare, englezii si-au
reconstruit industria lor de supa razboi folosind uzinele slab echipate si vechile tehnologii,
ceea ce a determinat o rata de crestere mai redusa fata de alte tari.
Dupa 1990, economia Regatului Unit al Marii Britanii se caracterizeaza printr-o
crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, dovada diminuarea somajului, dar si printr-o
inflatie importanta, impotriva careia s-a implicat o politica monetara restrictiva, care a condus
la o crestere a nivelului dobanzii si a deficitului platilor curente. Perspectivele intrarii lirei
sterline in mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European a condus la mijlocul anului
1990, dupa o lunga perioada de slabiciune, la o crestere spectaculoasa a monedei britanice,
ceea ce a contribuit la o lupta impotriva inflatiei, dar care nu a avut efectele scontate in
corectarea dezechilibrului extern.
Sper deosebire de Anglia, Franta, dar mai ales Germania au fost nevoite sa-si
reconstruiasca industria, inclusiv infrastructura aproape complet distruse in timpul razboiului.
Aceasta situatie i-a obligat pe germani si pe francezi sa faca apel la noi tehnologii pe care leau importat mai ales din S.U.A. Asa se explica mult mai radicata rata a cresterii economice a
Germaniei Federale si Frantei in comparatie cu cea a Marii Britanii.
Tarile din Comunitatea Europeana si , in general, tarile occidentale nu pot ramane
indiferente la transformarile care au loc in celelalte tari europene, macar prin prisma faptului
ca liberalizarea economiilor fostelor tari socialiste poate oferi noi perspective de piata si de
investitii profitabile intreprinderilor occidentale.
Euromanagementul ca disciplina de studiu s-a afirmat n anii 90, el are drept obiect de
cercetare o realitate specifica si complexa: conceptia si practica de management a organizatiilor
europene.Elementele care definesc superficialitatea europeana, si care sunt mpartasite de toti cei
care se identifica drept cetateni ai Europei, fie ei cetateni individuali sau corporationali, reprezinta
baza comuna a modelului european de comportament si management.

n opinia unor specialisti, managementul european este caracterizat de o serie de trasaturi


specifice, precum:

lipsa unei identitati nationale a managementului, la nivelul ntregii Europe,comparativ cu

modelele de management american si japonez ;


inexistatea unui limbaj cultural comun;
schimbarile aparute la nivelul spatiului european sunt mult mai complexe dect n S.U.A. si
Japonia; procesul de extindere a Uniunii Europene catre sud-estul Europei genereaza o serie de

mutatii din punct de vedere economic, social si politic;


ritmul rapid de asimilare a cunostintelor n domeniul tehnologiei si comunicatiilor;
managerii companiilor europene trebuie sa dispuna nu numai de amabilitati manageriale, fiind
necesare si abilitatile sau competentele lingvistice n ceea ce priveste folosirea unor limbi

straine;
necesitatea de a dezvolta noi forme de organizare a muncii si de a spori flexibilitatea
organizatiilor n mediul de afaceri, scopul de a folosi diversitatea si complexitatea
culturala,sociala, politica, economica pentru a obtine avantajul competitive;

Capitolul 3. Euromanagerii

3.1 Individualizarea conceptului de Euromanager


Asociat direct noiunii de euromanagement avem noiunea de euromanageri: decidenii
din cadrul companiilor europene care concureaz cu alte corporaii din lume (SUA, Japonia)
pe o pia global; companiile europene concureaz i n spaiul european ntre ele; decidenii
din cadrul acestor firme au sarcina complex de a gndi global i de a aciona local.
In mod firesc, euromanagementul este necesar s posede anumite caracteristici prin care
se difereniaza de celelalte categorii de manageri. Potrivit lui Van Dijck acestea se rezuma la
urmatoarele cinci, ce deriva din activitatea lor conectata la contextul european transnational:

abilitatea de a intelege mediul de afaceri european si complexitatea sa culturala,


sociala, politica si economica; acest mediu este cel mai bine inteles de un european;
capacitatea de a imagina, crea si conduce noi forme de activitate(cooperarea in retele,
echipamente centrate pe realizarea anumitor sarcini, unitati coordonatoare), care
depasesc granitele si conecteaza culturile; firmele tip networking vor domina in viitor;
abilitatea de a genera concentrarea salariatilor, indiferent de valorile lor culturale, in
vederea realizarii misiunii si identitatii firmei; este dificultatea majora de a contura o
cultura organizationala europeana;
capacitatea de a obtine suportul pentru desfasurarea activitatilor companiei in alte tari
din partea stakeholderilor nationali;
abilitatea de a accepta si operationaliza mobilitatea transnationala, realizand o cariera
europeana; in acest caz este esentiala capacitatea managerilor europeni de a se adapta
la contexte multiculturale, de a vorbi limbi straine.

3.2 Pregatirea managerilor din Marea Britanie


Pregatirea managerilor din firmele britanice este relativ mai slaba decat cea a omologilor
din alte tari si doar aproximativ 30% din ei au o pregatire la Oxford sau Cambridge.
In consecinta, in managementul britanic regaism doua mari categorii de managerii:
manager profesionisti in care sunt inclusi licentiatii cu studii superioare din managementul de
varf si specialistii cu calificare inalta in managementul de mijloc; managerii amatori talentati
fara a detine o pregatire universitara adecvata dar datorita constiinciozitatii si responsabilitatii
cu care actioneaza se devovedesc a fi foarte eficienti.
In Marea Britanie un viitor manager poate opta pentru trei filiere de pregatire: firma,
universitatea si scoala profesionala.
Pregatirea in cadrul firmei seamana cu sistemul japonez, prin faptul ca firmele isi
recruteaza personal dupa terminarea scolii, dupa care acestuia i se asigura o combinatie de
pregatire si experienta la locul de munca.

Pregatirea academica seamana cu modelul din SUA , in sensul ca majoritatea potentialilor


manageri primesc o pregatire de baza in management si bussines in cadrul facultatilor
specializate pe asa ceva din cadrul universitatilor, fie inainte, fie dupa angajare.
Pregatirea profesionala se intalneste cel mai des in randul tinerilor englezi care doresc, in
acelasi timp, sa studieze si sa castige. Aceasta presupune invatarea unei meserii si un
invatamant teoretic.

Concluzii

In concluzie, euromanagementul este un mozaic de modele nationale de management . Analiza,


din punct de vedere al culturii manageriale, a tarilor europene imparte spatiul Uniunii Europene in
cinci grupe culturale: nordica (Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda),germanica (Germania,
Austria), latina (Franta, Spania, Portugalia, Luxemburg, Italia, Belgia),engleza (Marea Britanie si
Irlanda) si estica (Grecia, Romnia, Turcia, Polonia).
Modelul european de management va inregistra o dezvoltare si mai puternica in viitorul
apropiat, ca rezultat al procesului de europenizare. In mod evident acesta nu se va limita doar la
dimensiunile economice, politice si sociale, ci va ingloba si diferentele culturale, care il vor
individualiza si mai mult in raport cu modelele de management din alte state.

Bibliografie
1. I. Bogdan, Management Comparat,

2. J.J. Van Dijck Transnational Management in a Evolving European Context, in


European Management Journal, vol. 8, nr.4, decembrie, 1990; dupa O. Nicolescu
Management Comparat, Ed. a II-a, Ed. Economica, 2001
3. M. Comanescu Management European, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
4. H. J. Harrington , J. S. Harrington Total Improvement Management
5. M. Comanescu Management European, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
6. O. Nicolescu Management Comparat, Editura Economica, Editia a II-a, 2001
7. E. Burdus- Management Comparat , Editura Economica, Bucuresti, 1999