Rata interna de rentabilitate este definita ca fiind rata de actualizare a fluxurilor de cash

flow pt care van = 0.

In termeni generali RIRmai poate fi definita ca fiind acea rata de actualizare care face ca pe
perioada de actualizare sa fie egala cu suma cheltuielilor de inv actualizate si a ch de
expluatare actualizate.

Pr calculul rir se foloseste aceiasi rel de calcul ca si in cazul VNA cu deosebirea ca in

cazul vna se cunoaste rata de actualizare si se det VNA care este necunoscuta rel, iar in cazul
RIR se cunoaste VNA si se determina acea rata de actualizare RIR care face ca VNA=0

RIR se poate determina prin metoda analitica. Aceasta porneste de la rel de calcul a lui
VNA si prin incercasi succesive se inloc val relatiei de actualizare pana cand nivelul VNA
devine 0 sau f aproape de 0.

DIF DINTRE RIR MIN SI MAX Considerand o intreprindere care doreste sa initieze
20420u2022u o inv finantata integral din su rse imprumutate. Dc RIR a inv este egala cu
costul cap imprumutat, intrep poate initia aceasta inv d ar fluxurile de cash flow degajate de
inv dupa punerea in funct a acestora vor fi suficiente doar pt a rambursa suma initiala
imprumutata si dob aferenta. Dc RIR e mai mare de cat costul

Cap imprumutat fluxurile de cash-flow degajate de inv dupa punrea in fct a acestora vor
permite rambursarea creditului si plata dobanzii aferente la nivelul, la niv intepr ramanand si
un surplus care va determina cresterea val intepr.

Daca insa RIR este mai mica insa de cat costul creditului, at fluxurile de cash-flow ce
vor fi degajate de proiect dupapunerea in functiune a acestora nu vor fi suficient nici macat pt
rambursarea creditului si palta dobanzii aferente.

Principalul convenient al acestui criteriu este acela ca se considera ipoteza reinvestirii

constante a veniturilor viitoare in aceiasi intepr si la aceiasi marime a RIR ceea ce este putin
probabil. Pt a inlatura acest neajuns se poate folosi RIR modificata

PT procesul de selectie se disting urmatoarele situatii. 1) pt proiecte independente se vor

selecta toate proiectele a caror RIR > costul cap investit si se vor respinge acele proiecte care
au RIR < costul cap investit. 2) PT proiectele care se resping reciproc se va selecta acel
proiect sau varianta de proiect care are cea mai mare val a RIR.

TERMENUL DE RECUPERARE

A inv e def ca fiind numarul de ani in care o intrep isi recupereaza investitia pe seama av
economice degajate de obiectivul investitional dupa punerea in fct a acestuia. Av economice
pot fi de natura fluxurilor de numerar net sau ven nete. Acest indicator permite cunoasterea
inca din etapa deciziei a per de recuperare a ch initiale cu investitia pe seama av economice
obt dupa realizarea investitiei. Termenul de recuperare a inv se poate recupera prin mai multe
modalitati:

- inv se recupereaza in anul in care valoarea VNA cumulat devine pozitiva a.i. termenul de
recuperare a inv este dat de anul in care VNA devine pozitiva.
 Pt proiectele de inv se va alege acea varianta de proiect care are cel mai mic termen de
recuperare a inv. Acest ind asigura selectarea proiectelor de inv in fct de rapiditatea
recuperarii cap investit si evalueaza riscurile de recuperare a acestuia.

Urmarind ca termenul de recuperare a inv sa fie mai mic de cat durata de viata a inv si in
deosebi mai mic de cat durata de viata a produselor realizata ca urmare a efectuarii inv. Acest
criteriu dezavantajeaza acele inv care se recupereaza intr-o per de timp mai indelungata.
Astfel se poate intampla ca proiecte cu o buna rentabilitate pe termen lung care poate fi
esentiale pt properitatea intrep pe termen lung sa fie eliminat.

Selectia proiectelor cu aj termenului de recuperare prezinta dezavantajul ca nu ia in

considereare fluxurile de numerar generate de proiect dupa acest termen si dupa unele met.
Nu ia in considerare nici actualizarea cu aj fctorilor de a actualizare.

Aceasta metoda ofera totusi inf asupra gradului de lichiditate si de risc asociate proiectului
astfel.

Cu cat term de recuperare a inv e mai mic gradul de lichiditate este mai mare si riscul
asociat acestuia fiind este mai redus.

Met term de recuperarae a inv a fost prima metoda utilizata pt selectia proiecteor de inv si
argumentele pt care aceasta metoda se utilizeaza incontinuare sunt: este o met simpla si
rapida; de regula intrep au preferinte pt lichiditati immediate preferand inv cu termen de
recuperaremic care au si un risc redus. Intrep aflate in criza de lichiditati acorda o importanta
mai mare recuperarii rapide al cap investit pt a realoca aceste sume pt finantarea altor
proiecte; proiectele de inv al caror termen de recuperare este mai scurt au de regula efecte
favorabile asupra marimi ind profit net/actiune.

RAPORTUL VENITURI TOTALE ACTUALIZAATE/ CH TOTALE ACTUALIZATE

(VTA/CTA) se utilizeaza in dec de selectie a proiecteor de inv si se pazeaza pe analiza
veniturilor care se pot

obtine la o anumita valoare a angajamentului de capital . pt selectia proiectelor de inv se

disting 2 situatii: pt proiecte independente se vor selecta toate proiectele pt care raportul
VTA/CTA este supraunitar (>1) si se vor respinge toate proiectele pt care rap VTA/CTA este
subunitar; pt proiectele care se resping reciproc se va alege acel proiect cu cea mai mare val a
rap VTA/CTA. Pt selectia proiectelor de inv cu aj rap VTA/CTA o atentie deosebita trebuie
acordata in stabilirea marimii ratei de actualizare e deoarece marimea ratei de actualizare
influenteaza marimea raportului VTA/CTA.Astfel cu cat marimea ratei de actualizare este
mai mare raportul VTA/CTA va fi mai mic si invers.

INDICATORII COMPLECSI DE EFICIENTA A INV MATERIALE. Apreciera eficientei ec

a inv nu se poate opri numai la ind analitici si sintetici in primul rand pt ca sunt construiti,
luand in considerare un sg efect. Fie prin compararea unui sg element de efect/efort (ind
sintetici.).

Pt adoptarea deciziei finale este importanta corelatia interna a elem. De efecte si chelt
surprinse intr-un singur ind si care exprima un niv mai complex de eficienta.
1 COEF COMPLEX DE EFICIENTA exprima castigul total actualizat ob la un leu effort
depus (inv +expl)

Efecte care se reflecta direct in gestiune intrep:- prod fizica sau valorica - profitul net.
Efecte care se reflecta indirect in gest intepr.- ef ec: ec de inv, ec de mij fixe, ec de forta de
munca, ec de resurse deficitare. - efecte extraec:ef sociale, ef ecologice, strategice si
informationale.

2. COEF COMPLEX AGREGAT DE EFICIENTA: exprima eficienta integrala a inv

materiale luand in considerare urmat indicatori: echilibrul valutar al inv, profitabilitatea inv,
durata de recuperare a inv, coef comlex de eficienta, VAN, RIR

IND ORGANISMELOR SPECIALIZATE: acsti ind au fost utilizati initial doar de catre
aceste organisme pt acordarea de credite de avengura, tarilor care doreau restructurarea sau
redresarea ec lor sau se confruntau cu dificultati. Ulterior acesti indicatori au fost inclusi in
analiza fin a structuri proiectelor de inv indiferent de sursele de finantare. Ind organismelor
specializate sunt: VAN, RIR, TERMENUL DE RECUPERARE A INV, indicele de
profitabilitate, raportul ven totale actualizate/ch totle actualizate (VTA/CTA).

VNA; VAN. VAN reflecta diferenta intre fluxurile de cash-flow, viitoare actualizate si
capitalul investit. Prin continutul sau ind evidentiaza av economic al proiectului de investitii
prin compararea cash flow degajat de proiect pe toata durata de viata a acestuia cu efortul
investitional total actualizat aferent [roiectului investitional*****

Aceasta metoda pp ca fluxurile de cash-flow anulate sunt reinvestite constant pe piata fin la
niv ratei de acutalizare. Posibil ca aceasta sa fie constanta sa fie foarte redusa. Difera de la un
an la altul. In procesul de selectie a proiectelor de inv pe baza criteriului vna distingem 2
situatii1 pt proiecte independente se vor alege tote proiectele pt care vna > 0 2) dc proiectele
se resping reciproc se va alege proiectul cu cea mai mare valoare a vna.

Aspectul cel mai delicat al acestui criteriu este alegerea marimi ratei de atualizare,
propunandu-se pt calculul acestuia rata dobanzilor fara risc, rata dob bancare, costul
capitlului, costul de inv, costul de oportunitate recomandandu-se ca pt calculul valoric ratei
de actuaizare sa se foloseasca costul mediu ponderat al capitalului ca expresia a folosirii pt
finantarea inv atat a cap proprii cat si a celor imprumutate.

Daca VNA >0 inseamna ca proiectul investitional are capac de a ramursa pe per duratei
de expluatare a cap investit adica rentab proiectului investit este cel putin egala cu rata de
actualizare ceea ce ii permite obtinerea unui cash-flow mai mare de cat efortul initial.

Daca VNA<0 RENTAB PROIECTULUI e mai mic de cat e iar inv initiala nu va fi
recuperata.

Cu cat marimea cash-flow-urilor actualizate nete va fi mai mare in raport cu cap investite
cu atat proiectul de inv va fi mai eficient.

Ratiunea care sta la baza metodei VNA consta in maximizarea valorilor inteprinderilor si se
apreciaza ca VNA reflecta castigurile ce revin actionarilor ca urmare a realizarii investitiilor.
 Cu toate ca metoda VNA se considera a fi cea mai fiabila met de selectia a proiectelor
de inv acesta are si dezavantaje: ne arata dc proiectul este rentabil sau nu fara a evid
importanta aportului annual al fiecarui proiect, inf furniate nu sunt concludenta de proiectele
analizate, au durate de viata diferite, met nu ia in considerare durata de recuperare a inv,
marimea VNA depinde de marimea ratei de actualizare: o rata de actualizare mare va
determina un vna mic

INDICELE DE PROFITABILITATE:EXPRIMA rentabilitatea rlativa a inv pe toata durata

de viata a acesteia respectiv VAN ce revine la o unitate monetara de inv initiale.

Se vor selecta toate proiectele care au ip>1, se vor respinge toate proiectele de inv pt care
Ip<=1. daca avem proiecte care se resping reciproc se va selecta proiectul care are cea mai
mare valoare a ip cu conditia ca ip>1.

Acest indicator va avantaja proiectele de inv care implica ch de inv initiale mici in
defavorarea unor proiecte de inv caracterizate de o valoare mai mare a ch de investitii dar
care permit obtinerea unor valor acutale nete mai mari.

Selectarea proiectelor de inv pe criterii financiare, decizia de investitie: este o decizie

strategica o comp importanta a politicii generale a firmei. Aceasta trebuie adoptata in stransa
legatura cu obiectivele generale ale intreprinderii cu posibil de finantare ale acesteia, cu
conjunctura pietei res.(res financiareumane materiale). O decizie buna poate determina o
importanta crestere a profitului intreprinderii si implicit o crestere a pretului actiunii soc
emitente (obiectivul primordial al oricarei intreprinderi ) dupa cum o decizie gresita poate
determina falimentul. O prima etapa in abordarea acestei decizii o constituie formularea
variantelor de decizii si selectarea proiectului din mai multe var investitionale. Aceste
variante investitionale sunt analizate din mai multe pdv (comercial tehnico-ec, fiscal, social,
ecologic). Urmand ca un utim filtru de selectie sa il constituie criteriile financiare. Aceste
criterii fiind sunt de regula structurate in: criterii de rentabilitate, lichiditate, de risc iar
aplicarea lor pp calculul anumitor indicatori.

METODE DE SELECTIE A METODELOR DE INV: modul de calcul al ind difera in lit de

specialitate de la un autor la altul. Deosebim astfel: metode traditionale de ec. Ec- fin a
proiectelor de inv caracterizate de o abordare statica a fen si proceselor utilizandu-se val
medii anuale ale eforturilor si efectelotr implicate de o inv val nu sunt echivalate ca timp iar
riscul si incertitudinea sunt apreciate intuitiv. Met traditionale au fost inlocuite de: met
moderne de ev a proiectelor de inv care sunt caracterizate de o abordare dinamica a analizei
proceselor inv tinandu-se seama de indicatiile factorului timp. Iar riscul si incertitudinea sunt
ratate explicit fei prin ev probabilistice fie prin interanaliza de sensibilitate . in lit straina
selectia proiectelor de investitie este tratata dinamic in cadrul stabilit bugetului de inv si este
privita de asemeni ca avand importanta fundamentala pentrul esecul sau succesul unei firme.
Unii autori realiz aceasta selectie cu ajutorul analizei financiare sumare demulte ori ind si
chiar identici cu strainii. De altfel aceasta se bazeaza pe introducerea la noii analiza beneficiu
- cost. Intr-o prima etapa este necesara clasificarea proiectelor de inv in active reale in fct de
scopul acestora: inv de cercetare, inv promotionale, administrative si de inlocuire, inv de
dezvoltare, sociale, ecologice.

Este posibil ca unele proiecte investitionale sa excluda alte proiecte, astfel este
importanta gruparea proiectelor in- p substituibile, p contingente, p independente.
 Pentru anumite tipuri de proiecte trebuie efectuata o analiza mai cuprinzatoare in timp ce
pt alte proiecte analiza cost- beneficiu poate duce la utilizareea unr proceduri mai simple.
Selectia proiectelor independente se poate realiza prin mai multe metode, fiecare dintre
acestea pp determina marimi unor anumiti ind pt fiecare proiect in parte si compararea
marimii acestor ind: metoda termenului de recuperare a inv(VAL CEA MAI MICA), metoda
VAN(val cea mai mare), met RIR (cea mai mare), angajamentul de capital, metoda ind de
profitabilitate, raportul VTA/CTA, Metoda coef agregati de eficienta.

CONGRUENTA METODELOR DE SELECTIE: metoda de selectie a proiectelor

investitionale VNA SI RIR sunt considerate a fi congruente deoarece orice proiect
caracterizat de un VAN >0 are 0 RIR> E

Parerile asupra utilizarii acestor 2 metode sunt impartite: de reg metoda rir este preferata
met van deoarece met van pp o reinvestire a floxurilor de numerar degajate de proiectul
investitional la o rata de eficienta egala cu costul cap, iar metoda rir ia in calcul o rata de
eficienta egala cu costul cap, iar metoda rir ia in calcul o rata de eficienta superioara
fluxurilor de numerar cu aceasta rata aratand mai bine pe termen scurt. Aceste metode
de selectie ofera soluti de acceptare sau de respingere pt proiecte independente, insa pt
proiectele substituibile se considera a fi mai corecta utilizarea mat VNA deoarece este mai
corecta ipoteza reinvestirii cap la o rata de eficienta e=costul cap inlaturandu-se crectia de
mai sus. Aceste doua metode sunt mai des intalnite in lit straina de specificatie. La noi pe
langa aceste metode se mai folosesc si altele. Ind de profitabilitate, angajamentul de cap, rap
vta/cta.

Acesi indicatori u apar ca si metode specifice de selectie, insa prin semnificatia lor
consideram ca au loc aparte cu caracterizarea performantelor unui proiect de investitii si de
aceea se poate utiliza un model mai complex de selectie a proiectelor de inc si anume met
coef agregati de eficienta. Acest model isi gaseste aplicabilitatea in primul rand in cazul
proiectelor substituibile. Si pleaca de la ipoteza ca initiatorul proiect de inv este interesat in
moRd diferit de marimea fiecarui indicator de caract. Diverse var de proiect investitionale
in fct de mai multe elem: obiectivele strategice fixate, pct in care afacerea sau produs se
gasesc pe curba de viata, nev de lichiditati, restrictiile de nat fin, dom in care activeaza
proiectul, costul finntarii proiectului, atitudinea fata de risc.

METODA COEF AGREGATI DE EFICIENTA: presupune acordarea fiecarui

proiect in parte a unui punctaj. Indicatorii luati in considerare in cadrul metodei presupune:
1) termenul de recuperare al investitiei - minim2) RIR a inv -maxim. 3) angajamentul de c