Universitatea Spiru-Haret Bucuresti

Facultatea de Stiinte-Economice Bucuresti

Management ID

~Analiză diagnostic şi evaluarea întreprinderii~

Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare

Prof.univ.dr. Student.
Luminita  Ionescu Gheorghe Dobrescu
Prof.univ.dr. Gr.2 MAN ID
Dumitru Nica

Bucuresti 2020
 Analiză diagnostic şi evaluarea întreprinderii
Tema 2: Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare
Student: Gheorghe Dobrescu (Gr.2 Management ID)

Tema Control 2 :

Studentii vor pregati un referat pe tema:

Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare
Referatul va avea 6 pagini si bibliografie. Termen de transmitere 15.04.2020.

Prof.univ.dr. Luminita Ionescu

2
 Analiză diagnostic şi evaluarea întreprinderii
Tema 2: Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare
Student: Gheorghe Dobrescu (Gr.2 Management ID)

Evaluatorul

Definitia de baza si cerintele minime pentru un evaluator, responsabil pentru

elaborarea si supervizarea evaluarilor, pentru care poarta responsabilitatea
includerii acestora în documentele financiare, este ca acesta sa fie o persoana cu o buna
reputatie, care poate demonstra ca:
- a obtinut o diploma universitara sau postuniversitara adecvata, la un institut de
învatamânt superior recunoscut, are cel putin doi ani de experienta dupa absolvire si poate
demonstra ca si-a mentinut si sporit cunostintele sale profesionale printr-un program
relevant de pregatire continua;
- are suficiente cunostinte si experienta locala în evaluarea activelor corporale
aflate în zona si categoria respectiva;
- îndeplineste toate cerintele legale, regulamentare, etice si contractuale
legate de lucrare.
Definitia evaluatorului de active, potrivit conceptiei europene, este dupa cum urmeaza:
„Un evaluator de active este o persoana cu buna reputatie care a obtinut o calificare
adecvata, are o experienta adecvata si este competent în evaluarea activelor corporale
din locul si categoria respectiva. Daca într-unul din statele membre nu exista calificari
academice adecvate, evaluatorul de active trebuie:

• sa fie membru al unui organism profesional recunoscut care se ocupa de

probleme ale evaluarii de active;
• sa fie desemnat de catre instantele sau autoritatea cu statut echivalent;
• sau sa aiba minim un certificat recunoscut de absolvire al unui liceu si o
perioada suficienta de cel putin trei ani de experienta practica în evaluarea de
terenuri si cladiri din acea localitate.”
Comunicatul adauga ca "evaluatorul trebuie sa fie independent în
desfasurarea lucrarii sale, adica autoritatile publice nu vor avea dreptul de a emite
ordine cu privire la rezultatul evaluarii" si ca Birourile de evaluare ale statului,
functionarii publici sau angajatii sunt priviti ca independenti atâta timp cât este exclusa
o influenta a lor".

În anumite state, functionarii publici nu vor fi considerati în mod normal ca

fiind capabili de a combina cerintele functiei publice pe care o detin ca angajati ai
statului cu un rol de verificare, o atributie care se regaseste ca cerinta pentru
obiectivitate si independenta. Astfel, ei nu trebuie sa aiba acreditarea necesara ca sa
accepte instructiuni pentru o meserie care necesita independenta.

3
 Analiză diagnostic şi evaluarea întreprinderii
Tema 2: Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare
Student: Gheorghe Dobrescu (Gr.2 Management ID)

Evaluatorul poate fi intern, extern sau independent.

Evaluatorul extern nu are un interes financiar semnificativ în compania

clientului, nici direct, nici indirect ( prin asociati, coadministratori sau rude apropiate ).
Evaluatorul independent este un evaluator extern care, în plus, nu a avut în
ultimele 24 de luni si nu are nici în prezent o relatie pecuniara cu clientul, cu exceptia
platii evaluarii si a declarat în scris orice implicare trecuta sau prezenta cu
proprietatea evaluata sau cu partile interesate sau legate de proprietate pentru ultimele
24 de luni.
Evaluatorul poate fi evaluator intern, fie ca administrator, director sau functionar,
daca este calificat corespunzator si daca nu are un interes financiar sau politic
semnificativ.
Evaluarea este un serviciu profesional fiind o activ itate complexa realizata în
general de o echipa de specialisti cu pregatire din domenii variate: constructii,
specialisti în echipamente, economisti, contabili, juristi etc.
În ceea ce priveste responsabilitatea evaluatorului, aceasta poate fi:
profesionala, civila sau penala.

Responsabilitatea profesionala se refera la modul în care evaluatorul cunoaste si

aplica procedurile, metodele si tehnicile specifice, precum si normele de comportament
etic.
Responsabilitatea civila rezulta din obligatiile mentionate în contractul
civil încheiat între client si evaluator, acesta din urma obligându- se sa presteze un
serviciu de calitate.
Responsabilitatea penala apare atunci când evaluatorul a încalcat legea penala
în legatura cu activitatea sa.

Organizarea activitatii de evaluare

Procesul de evaluare cuprinde trei etape distincte: etapa de ofertare, etapa de

contractare si etapa de evaluare. Acestea au drept scop:
- identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si
amenintarilor;
- aprecierea fezabilitatii transferului de proprietate;
- stabilirea unui interval de valori de referinta pentru procesul de negociere al firmei.

4
 Analiză diagnostic şi evaluarea întreprinderii
Tema 2: Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare
Student: Gheorghe Dobrescu (Gr.2 Management ID)

a) Etapa de ofertare
În aceasta etapa evaluatorul prezinta oferta sa sub forma unui document
firmei care doreste evaluarea. Pentru elaborarea ofertei trebuie luate în considerare
urmatoarele aspecte:
- oferta trebuie sa fie astfel conceputa, elaborata în asa fel încât sa atraga clientul;
- exprimarea ofertei sa fie simpla si clara;
- sa reiasa din continutul ei informatiile necesare pentru activitatea de evaluare;
- sa prezinte costul activitatii de evaluare;
- sa cuprinda informatii referitoare la eventualii colaboratori de care sunt nevoie în
procesul de evaluare;
- sa prezinte conditiile de realizare a lucrarii pentru ambele parti.

b) Etapa de contractare
Daca ambele parti (evaluatorul si clientul) cad de acord asupra tuturor aspectelor
prezentate în oferta de evaluare, se va trece la etapa de contractare.
Contractarea lucrarii de evaluare trebuie sa respecte standardele europene de
evaluare precum si conditiile prezentate în oferta.

Elementele esentiale ale unui contract de evaluare sunt:

- denumirea partilor contractante;
- scopul evaluarii;
- termenul de evaluare;
- drepturile si obligatiile evaluatorului;
- drepturile si obligatiile clientului;
- costul lucrarii de evaluare;
- modul de aplicare si calculare a unor eventuale penalitati;
- clauza de modificare sau reziliere a contractului;
- semnaturi autorizate.

c) Etapa de evaluare
În cadrul procesului de evaluare, etapa cea mai importanta o constituie etapa de
evaluare.
Aceasta este constituita din trei faze care se deruleaza succesiv: faza initiala de
pregatire a activitatii de evaluare, faza de evaluare propriu zisa si faza rezultatelor si
concluziilor.

Faza de pregatire a activitatii de evaluare urmareste:

- planificarea activitatii de evaluare ( fazele necesare lucrarii de evaluare si durata
acestora, stabilirea personalului care se va ocupa de evaluare etc. );
- culegerea informatiilor cu privire la situatia economica nationala si a domeniului
în care îsi desfasoara activitatea firma evaluata, precum si a informatiilor despre firma
în cauza;
- subcontractarea unor lucrari cu colaboratorii.

5
 În aceasta etapa are loc primul contact cu personalul firmei care va furniza
informatiile necesare procesului de evaluare.

Echipa de consultanta trebuie sa-si formeze o vedere de ansamblu asupra firmei si

asupra problemelor cu care se confrunta: afaceri desfasurate, furnizori si clienti, retele de
distributie, tehnologii utilizate, situatia economico-financiara, organizarea si conducerea
firmei. Vor fi contactati cenzorii si auditorii interni si externi, se vor consulta rapoartele
încheiate, se vor cere informatii de la Camera de Comert si Industrie, Registrul
Comertului etc., pentru culegerea de informatii referitoare la firma evaluata.

În faza evaluarii propriu zise se realizeaza un diagnostic, si evaluarea cu ajutorul

metodelor patrimoniale, metodelor de rentabilitate sau a metodelor combinate.
Pe parcursul fazei rezultatelor si concluziilor se întocmeste raportul de evaluare pe baza
informatiilor obtinute în a doua faza si se prezinta acest raport clientului.
Raportul de evaluare trebuie întocmit în conformitate cu standardele de evaluare si
trebuie sa tina cont de cerintele clientului. Acesta trebuie sa fie redactat clar si concis si sa
dea posibilitatea clientului sa înteleaga datele prezentate în raport.

Raportul de evaluare trebuie sa contina:

- prezentarea obiectului evaluat;
- prezentarea obiectivului si scopului evaluarii;
- prezentarea bazelor lucrarii de evaluare;
- prezentarea diagnosticului de evaluare, a metodelor de evaluare utilizate;
- concluzii si recomandari.

Conform cerintelor Standardelor de Evaluare ANEVAR, editia 2014, privind raportarea

evaluarii, activitatea practica de evaluare este concretizata in intocmirea unui Raport de
Evaluare ( a se vedea SEV 103 „Raportare”)

CUPRINSUL RAPORTULUI DE EVALUARE

1. Termeni de referinta ai evaluarii (formularea clara a obiectului şi scopului raportului pe

care-l va realiza evaluatorul pentru client, bazele şi limitele evaluarii, eliminand orice neclaritate
in legatura cu speta respectiva:
(a) Identificarea şi competenţa evaluatorului - evaluatorul poate fi persoană fizică sau
juridică; declaraţie care confirmă că evaluatorul poate oferi o evaluare obiectivă şi imparţială; dacă
evaluatorul are vreo legătură efectivă sau o implicare importantă cu subiectul evaluării sau cu cel
care a comandat evaluarea; că evaluatorul este competent să efectueze evaluarea: dacă evaluatorul
are nevoie să apeleze la asistenţă din partea altor specialişti, pentru orice aspect al misiunii trebuie
convenită şi prezentată natura unei astfel de asistenţe, precum şi măsura în care s-a bazat pe aceasta.

(b) Identificarea clientului şi a oricăror alţi utilizatori desemnaţi. Când se determină forma şi
conţinutul raportului de evaluare este important să se precizeze beneficiarii evaluării, pentru a
confirma că evaluarea conţine informaţiile relevante pentru scopurile lor.

Bucuresti - 2020
 Analiză diagnostic şi evaluarea întreprinderii
Tema 2: Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare
Student: Gheorghe Dobrescu (Gr.2 Management ID)

(c) Scopul evaluării - trebuie prezentat în mod clar, de exemplu evaluarea este cerută pentru
garantarea
împrumutului, pentru a sprijini transferul unei acţiuni sau pentru a sprijini o emisiune de acţiuni.
Scopul evaluării va determina tipul valorii.

(d) Identificarea activului sau a datoriei supuse evaluării - Poate fi necesară o clarificare
pentru a se face distincţia între un activ şi un drept asupra activului, sau un drept de folosinţă al
acelui activ. Dacă evaluarea se face pentru un activ care este utilizat în combinaţie cu alte active, ar
putea fi necesar să se clarifice dacă acele active se includ în evaluare. In cazul evaluarii
intreprinderilor, e necesara specificarea clara a participatiei ce va fi evaluata (SEV 200)

(e) Tipul valorii - trebuie să fie adecvat cu scopul evaluării. Trebuie citată sursa definiţiei
oricărui tip al valorii utilizat sau acesta trebuie să fie explicat. Tipurile valorii recunoscute de
standarde sunt definite şi comentate în SEV 100-Cadrul general, dar pot fi utilizate şi alte tipuri ale
valorii. Ar putea fi necesară şi precizarea monedei în care se va raporta valoarea.

(f) Data evaluării - este definită ca fiind data la care se aplică opinia asupra valorii. Aceasta
poate fi diferită de data emiterii raportului de evaluare sau de data la care investigaţiile urmează să se
facă sau să se finalizeze.

(g) Documentarea necesara pentru elaborarea evaluarii – Precizari privind limitari sau
restrictionari privind inspectia, documentarea si analizele in concordanta cu scopul evaluarii

(h) Natura şi sursa informaţiilor utilizate

Trebuie convenite şi consemnate în scris natura şi sursa oricăror informaţii pe care se va baza
evaluarea, informaţii care nu sunt verificate pe durata procesului de evaluare.

(i) Ipoteze si ipoteze speciale - Ipotezele sunt aspecte care sunt acceptate, în mod rezonabil,
ca fapte în contextul angajamentului de evaluare, fără investigarea sau verificarea lor specifică. Ele
sunt aspecte care, după ce au fost stabilite, trebuie acceptate pentru înţelegerea evaluării.
Ipotezele speciale se utilizează deseori pentru a ilustra efectul pe care îl au modificarea
circumstanţelor asupra valorii. Exemple de ipoteze speciale sunt:
• că o clădire aflată în faza de proiect a fost de fapt finalizată la data evaluării;
• că un anumit contract a fost în vigoare la data evaluării, care, de fapt, nu a fost efectiv finalizat;

(j)Restricţii de utilizare, distribuire sau publicare - când este necesar sau de dorit să se
restricţioneze utilizarea evaluării sau a celor care pot să se bazeze pe aceasta, acest lucru va fi de
asemenea înregistrat.

7
 Analiză diagnostic şi evaluarea întreprinderii
Tema 2: Misiunea evaluatorului şi Raportul de evaluare
Student: Gheorghe Dobrescu (Gr.2 Management ID)

(k) Declararea conformităţii evaluării cu SEV - Deşi se cere declararea conformităţii

evaluării cu SEV, ar putea exista situaţia în care scopul evaluării cere o deviere de la SEV. Orice
astfel de deviere trebuie să fie identificată împreună cu justificarea acelei devieri. O deviere nu este
justificată, dacă rezultatul acesteia este o valoare care induce în eroare.
La care se adauga, conform structurii raportului de evaluare mentionat de SEV 103-Raportare:
(l) Abordarea si rationamentul
(m) Valoarea
(n) Data raportului

2. Analiza - diagnostic pentru evaluare

2.1 Diagnosticul juridic

• Dreptul civil.
• Dreptul comercial.
• Dreptul fiscal.
• Dreptul muncii.
• Dreptul mediului.
• Litigiile
2.2 Diagnosticul operaţional /al activitatii/tehnic
2.3 Diagnosticul comercial
• Analiza produselor/serviciilor întreprinderii
• Analiza pieţei întreprinderii
• Analiza partenerilor de afaceri (clienti, furnizori, concurenta)
• Promovarea si distributia
2.4 Diagnosticul resurselor umane şi al managementului firmei
•. Diagnosticul resurselor umane
• Diagnosticul managementului firmei
2.5 Diagnosticul financiar
• Diagnosticul situaţiei patrimoniului
- Corelaţia fond de rulment – necesar fond de rulment, trezorerie netă
- Diagnosticul corelaţiei creanţe-obligaţii
- Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii
- Diagnosticul pe baza ratelor de echilibru financiar
• Diagnosticul rentabilităţii
- Situaţia generală a rezultatului pe baza contului de profit şi pierdere
- Analiza factoriala al profitului
- Pragul de rentabilitate şi intervalul de siguranţă
- Diagnosticul pe baza ratelor de rentabilitate
• Analiza riscului întreprinderii

3. Abordarea evaluarii (pe baza de active, pe baza de venit sau prin comparatie), prin cel
putin 2 metode de evaluare, inscrise in 2 abordari diferite.

4. Reconcilierea valorii şi estimarea valorii finale ( judecarea valorilor obtinute si alegerea

uneia din ele; aplicarea ajustarilor finale oportune)