UNIVERSITATEA: “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA: “ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ”

SPECIALIZAREA: “FINANTE SI BANCI”

Studiu de fezabilitate al societatii Albalact

REALIZAT DE: VACAREAN ANDREEA

FB II GRUPA 4

1
 1. Prezentarea firmei si propunerea unui program de investitii

Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC

ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa fiind privată apoi 100%.

In anul 2004, ALBALACT SA decide să intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs

adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De altfel, lactatele pentru
copii si familie era un segment foarte putin “exploatat”, cu o oferta destul de saraca.
In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru s-a
lansat pe piata brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate si de sloganul “Bunătate de
Lapte”. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piata: animatia, ca mijloc fundamental de comunicare
a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, ALBALACT SA
iese din randul micilor producatori locali de lactate si ajunge în primii 5 jucatori de pe piata,
crescand cu peste 30%  consumul de lapte ambalat UHT din România.
In anul 2006, compania ALBALACT SA lanseaza pe piata produse noi, sub marca Fulga.
Este vorba despre produsele “Bunatati cu lapte” - 4 sortimente de lapte cu ciocolată şi arome de
fructe, ambalate in cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic.
In urma unei investitii in valoare de 2 mil. Euro in linii de ambalare Tetrapak, lanseaza in luna
martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte batut) sub
brandul Zuzu, o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea
prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zambetul si placerea de a consuma
produse lactate, pe langa nevoia propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o premiera pe piata
romaneasca, fiind fabricate cu cea mai moderna tehnologie de ambalare.
In martie 2006 a inceput constructia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o
capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igiena. Aceasta investitie,
de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu.
Caracterizata prin inovatie continua, ALBALACT SA diversifica, in februarie 2007, gama
de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici si caise.
In aprilie 2008, Fulga face un pas important in extinderea gamei de produse prin lansarea
iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse dupa retetele traditionale ale ALBALACT din culturi

2
lactice selectionate de cea mai buna calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuti drept
extrem de pretentiosi atunci cand este vorba despre alimentatie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase,
au consistenta cremoasa si bucati mari de fructe.
In septembrie 2009 s-a deschis o noua fabrica ALBALACT SA amplasata in Oiejdea,
fiind una dintre cele mai moderne si mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o tehnologie de ultima
ora, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si sisteme de control extrem de riguros
al parametrilor de procesare si al celor de ambalare, asigurand un proces de productie fara
intreruperi si fara probleme.

Compania Albalact are peste 500 de angajaţi, peste 3500 de actionari si este listata pe
piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga şi Zuzu,
Albalact mai comercializează unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact".

Obiectivele atinse ale firmei

Demarata in Mai 2006, noua fabrica ALBALACT SA din Oiejdea, deschisa in Septembrie
2009, este una dintre cele mai moderne si mari fabrici din Sud-Estul Europei cu o capacitate
instalata a fabricii de 200.000 litri de lapte zilnic.
Beneficiind de o tehnologie de ultima ora, intregul sistem de procesare -  tancuri,
pasteurizatoare, sterilizatoare, preparare iaurt - este complet automatizat. Sistemul de procesare si
de control a fost livrat de compania Tetrapak, lider mondial in domeniu.
Tancurile de stocare cu o capacitate totala de 210 tone de lapte, sunt prevazute cu dispozitive de
spalare automate, sonde de temperatura si sonde de nivel, precum si cu sisteme de alarma, sisteme
care evita depasirea capacitatii maxime de stocare a fiecaruia.
Instalatia de pasteurizare este compusa dintr-un pasteurizator de lapte cu o capacitate de 20.000
litri pe ora fiind prevazuta cu senzori si sistem de control.
Hala de productie iaurt poate produce peste 60 tone de iaurt/zi, fiind prevazuta cu instalatii de
producere a aerului steril evitandu-se astfel infectarea produsului cu germeni. In intreaga incapere se
pompeaza aer filtrat prin filtre Hepa ce elimina posibilitatea patrunderii particulelor de praf in
incinta respectiva.
Sterilizatoarele de lapte sunt folosite la prepararea laptelui UHT, aceste echipamente de ultima

3
generatie permitand procesarea unei game largi de produse: apa, lapte, suc, iaurt etc.
Spalarea si dezinfectarea echipamentelor de procesare se realizeaza cu ajutorul Statiei CIP
echipata cu doua unitati de spalare ce nu permit ca solutiile de spalare contaminate de laptele crud sa
ajunga in zona laptelui pasteurizat. Pentru a se asigura un proces de productie fara intreruperi si fara
probleme exista doua statii de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere care gestioneaza si
supervizeaza intregul procesul de productie generand liste de productie, rapoarte de productie si
rapoarte de spalari. 
De asemenea, fabrica este dotata cu masini de ambalat produse UHT de ultima generatie
livrate tot de compania suedeza Tetrapak. Pe langa capacitatea mare de productie, avantajul acestui
tip de masina este acela ca permite schimbarea formei de pachet relativ repede, oferind o mai mare
diversificare in productie. Sistemul de ambalare este foarte inovator, complet automatizat, echipat cu
unitate de spalare si dispozitiv de comanda si control.
Si aici, ca si in camerele de preparare iaurt este o atmosfera controlata alimentata cu aer
filtrat, astfel incat sa nu se permita accesul impuritatilor, prafului si a germenilor in zona de
productie. Din momentul in care laptele intra in sterilizator, acesta nu mai are contact cu aerul decat
in momentul in care consumatorul desface cutia de lapte acasa. In acest mod, printr-un control
extrem de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare putem sa dam un termen de
valabilitate de 6 luni la lapte fara a folosi absolut nici un fel de conservant sau alte substante
chimice.
Fabrica este prevazuta cu masini denumite Tetra Top care sunt cele mai mari masini
dezvoltate de Tetrapak pentru ambalarea produselor proaspete. Masinile sunt echipate cu senzori
care verifica si controleaza permanent sistemele de actionare si ambalare ale masinii. Sunt atat de
performante incat pot detecta daca pachetele au erori mari, precum si daca sunt pachete rasturnate
sau in pozitie gresita, eliminandu-le in mod automat.

4
 2. Prezentarea situaţiei bilanţiere pentru urmatoarul exercitiu si calcularea
urmatoarelor categorii de indicatori

SC ALBALACT SA prezintă la sfârşitul anului 2008 următoarea situaţie bilanţieră:

Suma
Suma
Denumire element Denumire element (mlrd
(mlrd lei)
lei)

Active curente Pasive curente

Conturi în bancă 14,5 Furnizori + creditori 10,1

Casa 3,1 Credite pe termen scurt 11,8
Stocuri 20,5 Salarii şi impozite aferente 13

Facturi emise şi neîncasate 10,8 Total pasive curente 34,9

Total active curente 48,9 Credite pe termen lung 26,8

_
Active fixe 130,4 Pasive proprii

Amortizare 34,7 Capitaluri proprii 77,3

Total active fixe 95,7 Fond de rezervă 5,6

Total pasive proprii 82,9

Total activ 144,6 Total pasiv 144,6

Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor (Contul de profit şi pierdere):

- Venituri totale 405,6 mlrd lei
- Cheltuieli totale 352,4 mlrd lei
- Profit brut 53,2 mlrd lei
- Impozit 16% 8,5 mlrd lei
- Profit de repartizat 44,7 mlrd lei
- Dividende 70% 31,3 mlrd lei
- Profit net 13,4 mlrd lei

5
Alte date care intervin în calculul indicatorilor financiari:
- Cheltuieli directe 86,6 mlrd lei
- Rate de capital scadente 4,5 mlrd lei
- Dobânzi aferente 1,9 mlrd lei

Politica de creditare a firmei:

- Recuperarea creanţelor în 35 de zile
- Plata furnizorilor şi creditorilor în 45 zile

Informaţii legate de acţiuni:

- Valoarea nominală a acţiunilor 2,6 lei/actiune
- Valoarea de piaţă a acţiunilor 3,4 lei/actiune

a. Analiza economico-financiară pe baza de bilant

Indicatorii propuşi de metodologia ONUDI

a) Indicatorii de activitate
a.1. Rata capitalului de lucru (RCL)

Profit Net PNet 13,4mlrdlei 13,4mlrdlei

RCL   100   100   100   100
Capital de lucru Acurente  Pcurente 48,9  34,9mlrdlei 14mlrdlei
RCL  0,9571  100  95,71%

Nivelul acestui indicator este peste medie ceea ce ne indică faptul că activitatea firmei este
favorabilă.

a.2. Rata de eficienţă a stocurilor (RES)

Chelt. directe 86,6mlrdlei
RES   100   100  4,2244  100  422,44%
Stocuri 20,5mlrdlei

Nivelul stocurilor este peste necesar ceea ce indică o situaţie nefavorabilă.

b) Indicatorii de rentabilitate
b.1. Rata profitului calculat la cifra de afaceri (RPV)

6
 PNet 13,4mlrdlei
RPV   100   100  0,033  100  3,3%
C. A. 405,6mlrdlei

Valoarea indicatorului ne indică o situaţie nefavorabilă (de ineficienţă) a afacerii.

b.2. Rata profitului calculat la total active (RPA)

PNet 13,4mlrdlei
RPA   100   100  9,27%
Total Acti ve 144,6mlrdlei

Nivelul acestui indicator ne indică o situaţie nefavorabilă a activităţii companiei.

c) Indicatorii de lichiditate
c.1. Rata rapidă a lichidităţii (RRL)
Acurente  Stocuri 48,9  20,5mlrdlei 28,4mlrdlei
RRL     0,814
Obligatii Curente 34,9mlrdlei 34,9mlrdlei

Deoarece acest indicator are o valoare mai mare de 0,80 se poate spune că situaţia este
favorabilă, adică compania are o rată rapidă a lichidităţii.

c.2. Rata recuperării creanţelor (RRC)

Facturi.emise.si.neincasate 10,8
RRC   365   365  0,027  365  9,85 zile
Cifra.de.afaceri 405,6

Indicatorul calculat este mai mic decât 35 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi
anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că clienţii îşi plătesc facturile la timp.

c.3. Rata de plată a debitelor (RPD)

Furnizori  Creditori 10,1
RPD   365   365  0,117  365  42,7 zile
Chelt.directe 86,6

Indicatorul calculat este mai mic decât 45 zile ceea ce indică o situaţie favorabilă şi
anume faptul că în activitatea companiei există lichidităţi şi că compania îşi plăteşte facturile la
timp.

c.4. Rata de acoperire a creditelor (RAC)

PNet  Amortizare  Dividende.de. plata 13,4  34,7  31,3, mlrdlei 16,8
RAC     2,625
Rate.de.capital.scadente  Dobanzi.aferente 4,5  1,9mlrdlei 6,4

Nivelul indicatorului este mai mare ca 1 ceea ce indică o situaţie favorabilă şi anume că
activitatea firmei este profitabilă, iar capacitatea de plată este bună.

c.5. Rata de autofinanţare (RA)

7
 Obligatii.totale Pcurente  Credite. pe.t.lung 34,9  26,8mlrdlei
RA     0,798
Capital. propriu Capital. propriu 77,3mlrdlei

Nivelul ratei de autofinanţare este mai mic decât 1 de unde rezultă o situaţie favorabilă
pentru companie, aceasta fiind capabilă de a-şi acoperi obligaţiile totale din capitalul propriu.

b. Analiza ALTMAN

ZA = 0,012x1 + 0,014x2 + 0,033x3 + 0,006x4 + 0,999x5

Acurente  Pcurente 48,9  34,9mlrdlei 14 mlrdlei
x1= = 144 ,6 mlrdlei
= 144,6mlrdlei = 0,097
TotalActiv e
PNet 13,4mlrdlei
x2   100   100  92,67
TotalActive 144,6mlrdlei

PBrut 53,2mlrdlei
x3   100   100  36,791
TotalActiv e 144,6mlrdlei

Valoarea .de. piata.a.capitalulu i. propriu 101,08mlrdlei

x4   100   100  2,619
Valoarea .contabila.a.datoriei 26,8  11,8mlrdlei

Capital. propriu 77,3mlrdlei

Val. piata =  Vpiata.act.   3,4lei / act = 101,08 mlrdlei
VN 2,6$ / act

Val. contab. a dator.=Credite pe termen lung + Credite pe termen scurt

C. A. 405,6mlrdlei
x5    2,805
T . A. 144,6mlrdlei

ZA = 0,012  0,097 + 0,014  92,67 + 0,033  36,791 + 0,006  2,619 + 0,999  2,805=
= 0,001 + 1,297 + 1,214 + 0,016 + 2,802 = 5,33
După calculul acestui indicator rezultă că riscul financiar al firmei este scăzut, firma
având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZA >2,675.

c. Analiza Conan - Holder

ZCH = 0,16 R1 -0,22 R2 + 0,8 R3 + 0,10R 4 – 0,24 R5

Acurente  Stocuri 48,9  20,5mlrdlei
R1    0,196
TotalActiv e 144,6mlrdlei

Capital. permanent 82,9mlrdlei

R2    0,573
TotalActiv e 144,6mlrdlei

Chelt . financiare ( Dobanzi ) 1,9mlrdlei

R3    0,005
C. A. 405,6mlrdlei

8
 Chelt.salariale Chelt.salariale 13mlrdlei
R4     0,929
Val .adaugata Ac  Pc 48,9  34,9mlrdlei

C. A. C. A. 405,6mlrdlei
R5     6,574
Îndatorare .globala Pc  Credite . p.t.lung 34,9  26,8mlrdlei

ZCH = 0,16  0,196 – 0,22  0,573 + 0,8  0,005 + 0,10  0,929 – 0,24  6,574 =
= 0,031 – 0,126 + 0,004 + 0,093 – 1,578 = - 1,576
După calculul acestui indicator rezultă că compania nu prezintă risc de faliment, firma
având o situaţie financiară bună deoarece valoarea lui ZCH < -0,068.

Centralizând toţi indicatorii analizaţi putem spune că compania SC ALBALACT SA va

primi împrumutul pentru realizarea unui proiect de investiţii.

3. Analiza SWOT

S (puncte tari) W (puncte slabe)

S 1 - pozitia pe piata specifica W 1 - gradul de satisfacere a
S 2 - detinerea in portofoliu a doua cererii incomplet
Mediul intern marci puternice
S 3 - calitatea produselor oferite
S 4 - diversitatea produselor oferite
S 5 - reteaua de distributie este
nationala
S 6 - organizarea eficienta a
Mediul extern activitatii
S 7 - existenta de personal
specializat in centrele de distributie

O (oportunităţi) Prin tehnologiile şi aparatura Societatea este nevoiata

O 1 - educarea consumatorului
roman asupra importantei
consumului de lapte
O 2 - cresterea puterii de
cumparare a populatiei
O 3 - iesirea de pe piata
modernă cu care este dotată,
societatea are posibilitatea urmăririi
eficiente a calităţii produselor,
acesta fiind o preocupare constantă.
Societatea prin produsele sale
şi preţurile atractive ale acestora,
are o imagine favorabilă pe piaţă,
9
sa demareze ample
campanii de promovare a
produselor pentru depistarea
punctului tinta si ecilibrarea
gradului de satisfactie al
clientilor.
romaneasca a firmelor care nu situându-se printre liderii de piaţă.
vor implementa la timp
normele U.E

T (ameninţări) Societatea prin potenţialul său şi Identificarea firmelor

T 1 - perspectiva unei
concurente puternice din partea
firmelor existente pe piata
T 2 - modificari ale mediului
natural
T 3 - diversificarea firmelor
concurente existente
prin potenţialul zonei în care se află concurente si marirea
amplasată are posibilitatea integrare gradului de diversificare a
pe verticală şi de diversificare. sortimentelor va echilibra
firma la nivel de productie
si consum national.

4. Prezentarea indicatorilor cu caracter general ce caracterizeaza firma analizata

Indicatorii cu caracter general contribuie la contribuie la formarea unei imagini globale

asupra condiţiilor concrete de eficienţă economică în care se va realiza şi va funcţiona obiectivul de
investiţii.
Compania SC ALBALACT SA prezintă următorii indicatori cu caracter general:

1. Capacitatea de producţie – exprimă producţia maximă ce poate fi vândută într-o

perioadă de timp, în condiţii normale de funcţionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane
şi materiale şi a unui anumit coeficient de schimburi. Ea se poate exprima în unităţi fizice şi în
unităţi valorice.
n
Q= q
i 1
i  pi ,unde

Q – capacitatea de producţie valorică;

qi – capacitatea fizică de producţie a sortimentului i;
pi – preţul sortimentului i de producţie.

Deoarece compania ALBALACT SA comercializează o gamă foarte largă de produse

lactate de diferite preţuri şi care au diferite unităţi de măsură se va prezenta capacitatea valorică de

10
producţie a tuturor produselor, iar pentru capacitatea fizică de producţie se va stabili bucata ca
unitate fizică de masură, având următoarea situaţie:
Q = 30,1 mlrd $
q = 0,4 mlrd buc

2. Numărul de salariaţi. Acest indicator este în corelaţie cu producţia, productivitatea

muncii şi coeficientul de schimburi.
Nivelul acestui indicator, în cadrul companiei ALBALACT SA, pe total, cât şi pe structură
este:
Numărul total salariaţi - 2,1 mln , din care
a. Numărul de salariaţi productivi - 1,5 mln
b. Numărul de salariaţi auxiliari - 0,6 mln

3. Costul de producţie trebuie cunoscut atât la nivelul întregii producţii realizate, cât şi la
nivelul fiecărui sortiment de producţie în parte.
După cum am menţionat mai sus, deoarece compania ALBALACT SA comercializează o
gamă foarte largă de produse de diferite preţuri şi care au costuri diferite de producţie se va prezenta
o costul total de producţie a tuturor produselor, iar în cazul costului pentru fiecare sortiment se va
prezenta costul mediu de producţie, având următoarea situaţie:
Costul total de producţie = 12,22 mlrd lei
Costul mediu de producţie = 30,55 lei/buc

4. Profitul este efectul urmărit de ALBALACT SA. Prin intermediul profitului,

întreprinzătorul asigură premisele necesare pentru creşterea capitalului fix.
Ph = Qh – Ch= 405,6 mlrd lei-352,4 mlrdlei= 53,2 mlrdlei unde:
Ph – profitul annual
Qh – venitul annual
Ch – cheltuieli anuale cu producţia

5. Productivitatea muncii arată producţia ce poate fi comercializată pe un lucrător sau pe

oră. Poate fi calculată în unităţi fizice sau în unităţi valorice.
Q 30,1mlrdlei
w = L  2,1m ln .sal  14,3 mii lei/salariat

11
 q 0,4mlrd .buc
w = L  2,1m ln .sal  190,5 bucăţi/salariat unde:

w – productivitatea muncii;
Q – producţia exprimată valoric;
q – producţia exprimată fizic;
L – numărul de lucrători sau unităţi de timp pe muncă.
6. Rata rentabilităţii este cel mai important indicator de eficienţă economică. Există mai
multe moduri de determinare a acestuia:
P 53,2mlrdlei
r=  100% =  100 =435,35%
C 12,22 mlrdlei

P 53,2mlrdlei
r=  100% =  100 =13,12%
CA 405,6mlrdlei

P 53,2mlrdlei
r=  100% =  100 =15,53% , unde:
Cu 342,5mlrdlei

r – rata rentabilităţii;
P – profitul obţinut;
C – costul de producţie;
CA – cifra de afaceri;
Cu – capitalul utilizat.

5. Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficientei economice a

investitiilor fiind supuse spre analiza trei variante de proiecte de investitii

Compania SC ALBALACT SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea

vrea să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului cu produse lactate. Deci compania îşi va
extinde activitatea prin construierea de fabrici în unul din orasele unde există această cerere.
Pentru realizarea investiţiei societatea va supune spre analiză 3 variante de proiecte de
investiţii, propuse pentru 3 orase, ce se caracterizează prin următorii indicatori:

Nr.crt Indicatori U.M. P1 P2 P3

1 It , din care : 700 900 750
- anul 1 300 400 300

- anul 2 mln $ 200 500 -

12
 - anul 3 200 - 450
2 qh mii bucăţi 1850 1950 1820
3 Qh(Vh) mln $ 1400 1700 1600
4 Ch mln $ 900 930 980
5 D ani 9 11 10
6 d ani 3 2 3
7 Ph= Qh – Ch mln $ 500 770 620
8 P t =P h  D mln $ 4500 8470 6200

5.1. Investiţia specifică

It
a) s = Qh

700ml n lei
s1 =  0,5lei investiti/1 leu productie obtinuta
1400ml n lei

900ml n lei
s2 =  0,53lei investiti/1leu productie obtinuta
1700ml n lei

750ml n lei
s3 =  0,47lei investiti/1 leu productie obtinuta
1600ml n lei
It
b) s’= qh

s’1 = 700ml n lei  378,38 lei investiti/ bucata

1850mii.buc

s’2 = 900ml n lei  461,54 lei investiti/ bucata

1950mii.buc

s’3 = 750ml n lei  412,09 lei investiti/ bucata

1820mii.buc

5.2. Termenul de recuperare a investiţiei

It
T=
Ph
700ml n lei
T1 =  1,4 ani
500ml n lei

13
 900ml n lei
T2 =  1,17 ani
770ml n lei

750ml n lei
T3 =  1,21 ani
620ml n lei

5.3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei

Ph 1
e= 
It T
1
e1 = 1,4 = 0,71lei profit anual/ 1 leu investit
1
e2 = 1,17 = 0,85 lei profit anual/ 1 leu investit
1
e3 = 1,21 = 0,83 lei profit anua/1 leu investit

5.4. Cheltuieli recalculate sau echivalente

K=It + Ch  D
K1 = 700 mlnlei+ 900 mlnlei  9 = 8800 mlnlei efort total
K2 = 900 mlnlei+ 930 mlnlei  11 = 11130 mlnlei efort total
K3 = 750 mlnlei+ 980 mlnlei  10 = 10550 mlnlei efort total

5.5. Cheltuieli specifice

K
a) k = q  D
h

8800mllei
k1 = = 528,53lei efort total/ bucata
1850mii.buc  9
11130 m ln lei
k2 = = 518,88lei efort total/bucată
1950 mii.buc  11

k3 = 10550ml n$ = 579,67lei efort tota/bucataă

1820mii.buc  10
K
b) k’ = Q  D
h

8800m ln lei
k’1 = 1400ml nlei 9 = 0,7lei efort total/1 leu productie obtinuta

11130 m ln lei
k’2 = = 0,59lei efort total/ 1 leu productie obtinuta
1700m ln lei  11

14
 10550m ln lei
k’3 = 1600ml nlei 10 = 0,66lei efort total/ 1 leu productie obtinuta

5.6. Randamentul economic al investiţiei

Pt
R= 1
It
4500m ln lei
R1 = 700ml n lei  1 = 5,43lei profit total/ 1 leu investit

8470m ln lei
R2 = 900ml n lei  1 = 8,41lei profit total/ 1 leu investit

6200m ln lei
R3 = 750ml n lei  1 = 8,27lei profit total/ 1 leu investit

Tabel cu rezultate
Nr.Crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 It 700 900 750 minim
2 d 3 2 3 minim
3 D 9 11 10 maxim
4 s 0,5 0,53 0,47 minim
5 s’ 378,38 461,54 412,09 minim
6 T 1,4 1,17 1,21 minim
7 e 0,71 0,85 0,83 maxim
8 K 8800 11130 10550 minim
9 K 528,53 518,88 579,67 minim
10 K’ 0,7 0,59 0,66 minim
11 R 8 8,41 8,27 maxim

În urma calculului indicatorilor statici varianta optimă de proiect este P2 căreia îi

corespund majoritatea criteriilor de alegere din punct de vedere al eficienţei.

6. Calculul indicatorilor imobilizărilor stiind ca fondurile se cheltuiesc la inceputul

anului

15
 Indicatorii imobilizărilor se vor calcula pentru compania SC ALBALACT SA pe baza
aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că fondurile se cheltuiesc la inceputul
anului (k=1).

6.1. Mărimea imobilizărilor totale

d
Mi = I
h 1
h  (d  h  k )

Mi1 = 300(3-1+1) + 200(3-2+1) + 200(3-3+1) = 900 + 400 + 200 = 1500 mlnlei

imobilizari totale

Mi2 = 400(2-1+1) + 500(2-2+1) = 800 + 500 = 1300 mlnlei imobilizari totale

Mi3 = 300(3-1+1) + 450(3-3+1) = 900 +450 = 1350 mlnlei imobilizari totale

6.2. Imobilizarea specifică

Mi
a) mi = qh

m i 1 = 1500ml nlei.imob ilizari.totale = 0,811lei imobilizati/bucata

1850mii buc

m i 2 = 1300ml nlei.imob ilizari.totale = 0,666lei imobilizati/bucata

1950mii buc

m i 3= 1350ml nlei.imob ilizari.totale = 0,742lei imobilizati/bucata

1820mii buc
Mi
b) m i ’ = Qh

1500ml nlei.imob ilizari.totale

mi’1 = = 1,07lei imobilizati/ 1 leu productie obtinuta
1400ml n lei

1300ml nlei.imob ilizari.totale

mi’2 = = 0,76lei imobilizati/ 1 leu productiee obtinuta
1700ml n lei

1350ml nlei.imob ilizari.totale

mi’3 = = 0,84lei imobilizati/1leu productie obtinuta
1600ml n lei
6.3. Imobilizarea medie anuală

16
 Mi
ma =
d

ma1 = 1500ml nlei.imob ilizari.totale = 500mlnlei imobilizati/an

3ani

ma2 = 1300ml nlei.imob ilizari.totale = 650 mlnlei imobilizati/an

2ani

ma3 = 1350ml nlei.imob ilizari.totale = 450 mlnlei imobilizati/an

3ani

6.4. Efectul economic al imobizărilor

Ph
Ei = e  Mi, unde e =
It
500ml n lei
e1 =  = 0,71lei profit anual/1leu investit
700ml n lei

770ml n lei
e2 =  = 0,85lei profit anual/1leu investit
900ml n lei

620ml n lei
e3 =  = 0,83lei profit anual/ 1 leu investit
750ml n lei
Ei1 = 0,71  800 = 568 mln lei pierderi din imobilizări
Ei = 0,85  400 = 340 mln lei pierderi din imobilizări
2

Ei3 = 0,83  600 = 498 mln lei pierderi din imobilizări

6.5. Efectul economic specific al imobilizărilor

Ei
a)  =
qh

 1 = 568ml n leipierder i.din.imobilizari =307,03 lei pierderi/ bucată

1850mii.buc

 2 = 340ml n leipierder i.din.imobilizari =174,36 lei pierderi/ bucată

1950mii.buc

 3 = 498ml n leipierder i.din.imobilizari =273,63 lei pierderi/ bucată

1820mii.buc

Ei
b)  i' =
Qh

568ml n leipierder i.din.imobilizari

 1' = =0,41 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută
1400ml n lei

17
 340ml n leipierder i.din.imobilizari
 2' = =0,2 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută
1700ml n lei

498ml n leipierder i.din.imobilizari

 3' = =0,31 lei pierderi/ 1 leu producţie obţinută
1600ml n lei

Ei
c)  i" =
It
568ml n leipierder i.din.imobilizari
 1'' = =0,81 lei pierderi/ 1 leu investit
700ml n lei

340ml n leipierder i.din.imobilizari

 2'' = =0,38 lei pierderi/ 1 leu investit
900ml n lei

498ml n leipierder i.din.imobilizari

 3'' = =0,66 lei pierderi/ 1 leu investit
750ml n lei

Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 Mi 800 400 600 minim
2 mi 432,43 205,13 329,67 minim
3 Mi’ 0,57 0,23 0,37 minim
4 ma 266,67 200 200 minim
5 Ei 568 340 498 minim
6 i 307,03 174,36 273,63 minim
7  i' 0,41 0,2 0,31 minim
8  i
"
0,81 0,38 0,66 minim

În urma calculului indicatorilor imobilizărilor varianta optimă de proiect este P2 căreia îi

corespund totalitatea criteriilor de alegere.

7. Calculul indicatorilor actualizaţi la momentul inceperii lucrarilor de investitii si

momentul punerii in folosinta obiectului de investitie folosind o rata de actualizare
de 24 %

Indicatorii actualizaţi se vor calcula pentru compania SC ALBALACT SA pe baza aceloraşi

3 variante de proiecte de investiţii de mai sus.
18
Realizaţi actualizarea indicatorilor la momentul începerii lucrărilor de investiţii(a=24%) n=0

Investiţii totale actualizate(Ita)

d 1

Itan =∑Ih*
h=1
(1+a)h

Itan1 = 300*0,06+200*0,650+200*0,524=241,8+130+104,8=476,6
Itan2 = 400*0,806+500*0,650= 622,4
Itan3 = 300*0,806+450*0,524= 477,6

Profitul total actualizat(Pta)

1 (1+a)D-1
n
Pta = ––––––* –––––––––*Ph
(1+a)d a(1+a)D

Ptan1 =500*0.524*3,566= 934,29

Ptan2 =770*0,650*3,775= 1889,39
Ptan3 =620*0,524*3,681= 1195,88

Randamentul economic actualizat al investiţiei

Pta
Ra= –––––– –1
Ita

934,29
Ran1= ––––––– –1=0,96
476,4

1881,88
Ran2= ––––––– –1=2,03
622,4

1195,88
Ran2= ––––––– –1=1,5
477,6

Termenul actualizat de recuperare a investiţiilor

19
 logPh –log[Ph-a *Ita(1+a)d
n
Ta = –––––––––––––––––––––––
log(1+a)

log 500-log[500-0,24*476,6*0,524] 0,254

n
Ta 1 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––– = 2,73
log 1,24 0,093

log 770-log[770-0,24*622,4*1,538] 0,161

Tan2 = –––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 1,73
Log1,24 0,093

log 620-log[620-0,24*477,6*1,907] 0,189

Tan1 = ––––––––––––––––––––––––––––––– =–––––––= 2,03
Log1,24 0,093

Costurile totale actualizate

Ktan =Itan + Ctan

1 (1+a)D–1
n
Cta = –––––––* ––––––––––*Ch
(1+a)d a(1+a)D

1 (1+0,25)10
––––––––*–––––––––––=1,828
(1+0,25)3 a(1+0,25) 10

Pentru momentul punerii in folosinta a obiectivului investitii(p=0)stiind ca rata de actualizare

folosita este a=24%

Trasăm axa timpului şi delimităm pe aceasta cele 3 momente principale ale actualizării, şi
anume n, p şi v. Egalăm cu 0 momentul de referinţă ales, momentul punerii în folosinţă, p. Trasăm
triunghiurile actualizării pentru investiţie şi profit şi se notează prin haşurare intervalele pe care se

găsesc indicatorii ce urmează a fi calculaţi : It ap , Pt ap , R ap , T ap .

20
 d D

n p=0 T v timp
It

Pt

Din grafic se observă că :

a) Investiţiile s-au efectuat în trecut faţă de momentul de referinţă ales, p=0, ceea ce înseamnă că
actualizarea se va face cu facotul de fructificare.
b) Profitul se va obţine în viitor faţă de de momentul de referinţă ales, p=0, ceea ce înseamnă că
actualizarea se va face cu facotul de actualizare.

7.1. Investitiţia totală actualizată la momentul p

d 1
It =  I h (1  a )
p h
a
h 0

I tap1  300(1  0,24) 2  200(1  0,24) 1  200(1  0,24) 0 =300  1.538 + 200  1,240 +

200  1=
= 461,4 + 248 + 200 = 909.4 mln lei investiţii totale actualizate
I tap 2  400(1  0,24)1  500(1  0,24) 0 =400  1.240 + 500  1= 496+ 500 = 996 mln

lei
investiţii totale actualizate
I tap 3  300(1  0,24) 2  450(1  0,24) 0 =300  1,538 + 450  1= 461,4+ 450 = 911,4

mln lei investiţii totale actualizate

7.2. Profitul total actualizat la momentul p

D
1
Pt =  Ph
p
a
h 1 (1  a ) h

(1  a ) D  1
Ph- constant => Pta  Ph
p

a(1  a) D

21
 (1  0,24) 9  1
Ptap1  500  500  3,566= 1783,2 mln lei profit total actualizat
0,24(1  0,24) 9

(1  0,24)11  1
Ptap2  770 = 770  3,775 = 2906,7 mln lei profit total actualizat
0,24(1  0,24)11

(1  0,24)10  1
Ptap3  620 = 620  3,681 = 2282,25 mln lei profit total actualizat
0,24(1  0,24)10

7.3. Randamentul actualizat la momentul p

Ptap
R ap = 1
I tap
1783,22
Rap1   1  0,96lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată
909,4

2906,75
Rap2   1 =1,92 lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată
996
2282,25
Rap3   1 =1,50 lei profit total actualizat / 1 leu investiţie totală actualizată
911,4

7.4. Termenul de recuperare actualizat la momentul p

p log Ph  log[ Ph  a  I tap ]

T a =
log(1  a )
log 500  log[500  0,24  909,4] 2,699  2,445 0.254
Tap1     2,73 ani
log(1  0,24) 0,093 0,093
log 770  log[770  0,24  996] 2,886  2,725 0,161
Tap2     1,73 ani
log(1  0,24) 0,093 0,093
log 620  log[620  0,24  911,4] 2,792  2,603 0,189
Tap3     2,03 ani
log(1  0,24) 0,093 0,093

Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 n 909,4 996 911,4 Minim
Ita
2 Ptan 1783,2 2906,92 2282,25 Maxim
3 Ran 0,96 2,03 1,5 maxim
4 Ta n 2,73 1,73 2,03 minim

22
 În urma calculului indicatorilor actualizaţi pentru momentul punerii în folosinţă a
obiectivului de investiţii (p=0), varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea
criteriilor de alegere.

8. Calculul indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale folosind aceasi

rata de aceeasi rata de actualizare

Indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale se vor calcula pentru compania SC

ALBALACT SA pe baza aceloraşi 3 variante de proiecte de investiţii de mai sus, ştiind că rata de
actualizare folosită este aceeaşi a = 24%.

8.1. Calculul indicatorilor pentru varianta P 1

8.1.1. Angajamentul de capital

d D d D
1 1
K ta =   I h  C h  (1  a) h = 
h 1 h 1
Kh
(1  a) h

K ta = 2159,6 mln lei

d + D = 3 ani + 9 ani = 12 ani

23
8.1.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
Vta 2618 m ln $
ra =  =1,21 mln lei
K ta 2159,6 m ln $
d D
1
V ta = V
h 1
h 
(1  a ) h
=2618 mln lei

r a = 1,21>1, proiectul este eficient, vom continua analiza

AN ta =V ta – K ta = 458,4 mln lei

8.1.3. Venitul net total actualizat

d D
1
VN ta =  VN
h 1
h 
(1  a ) h
= 458,4 mln lei

VN h =V h -K h

8.1.4. Indicele de profitabilitate

VN ta 458,4
k=  100%   100  65,49%
It 700

VN ta 458,4
k' =  100%   100  96,18%
I ta 476,6

VN ta 458,4
ka= 1   1  1,96%
I ta 476,6

8.1.5. Rata interna de rentabilitate

VN ta 
RIR = amin + (amax – amin)
VN ta   VN ta 

a = 24%  VN ta = 458,4 mln lei

a = 29%  VN ta = 360,53 mln lei
a = 34%  VN ta = 151,6 mln lei
a = 44%  VN ta = -4,60 mln lei
151,6
RIR= 34% + 10% 151,6  4,6  34%  9,7% = 43,7 %

8.1.6. Cursul de revenire net actualizat

24
 K ta ($) 2159,6
CRNA= = 109,67  19,69 lei/ 1euro
VN ta (valuta )

1 euro = 4,18

25
 1 1
1
1
H Ih Ch Kh (1  0,24) h Kha Vh Vha VNh VNha (1  0,29) h VNha (1  0,34) h VNha (1  0,44) h VNha
1 300 0 300 0,806 241,8 0 0,00 -300 -241,8 0,775 -232,5 0,746 -223,8 0,694 -208,2
2 200 0 200 0,650 130 0 0,00 -200 -130 0,601 -78,13 0,557 -111,4 0,482 -96,45
3 200 0 200 0,524 140,8 0 0,00 -200 -104,8 0,466 -48,84 0,416 -83,2 0,335 67
4 0 900 900 0,423 1400 500 0,361 0,310 0,233
5 0 900 900 0,341 1400 500 0,280 0,231 0,162
6 0 900 900 0,275 1400 500 0,217 0,173 0,112
1400*1,8
7 0 900 900 0,222 900*1,87 1400 7 500 500*1,87 0,168 500*1,44 0,130 500*1,14 0,078 500*0,734
8 0 900 900 0,179 =1683 1400 500 =935 0,130 =720 0,096 =570 0,054 =367
9 0 900 900 0,144 1400 500 0,101 0,072 0,038
10 0 900 900 0,116 1400 500 0,078 0,054 0,026
11 0 900 900 0,094 1400 500 0,061 0,040 0,018
12 0 900 900 0,076 1400 500 0,047 0,030 0,013
Kta= Vta= VNta= VNta= VNta= VNta=
Total 700 8100 8800 - 2159,6 12600 2618 3800 458,4 - 360, - 151,6 - -4,6
P1

P2

1 1 1 1
h Ih Ch Kh (1  0,24) h Kha Vh Vha VNh VNha (1  0,34) h VNha (1  0,59)h VNha (1  0,69)h VNha
1 400 0 400 0,806 322,4 0 -400 -322,4 0,746 -298,4 0,629 -251,6 0,592 -236,8
2 500 0 500 0,650 325 0 -500 -325 0,557 -278,5 0,340 -170 0,350 -175
3 0 930 930 0,524 1700 770 0,416 0,249 0,207
4 0 930 930 0,423 1700 770 0,310 0,156 0,123
5 0 930 930 0,341 1700 770 0,231 0,098 0,073
6 0 930 930 0,275 1700 770 0,173 0,062 0,043
7 0 930 930 0,222 930*2,455 1700 1700*2,455 770 770*2,455 0,130 770*1,574 O,039 770*0,67 0,025 770*0,51
8 0 930 930 0,179 =2283,15 1700 770 0,096 =1211,98 0,024 =512,05 0,015 =388,85
9 0 930 930 0,144 1700 770 0,072 0,015 0,009
10 0 930 930 0,116 1700 770 0,054 0,010 0,005
11 0 930 930 0,094 1700 770 0,040 0,006 0,003
12 0 930 930 0,076 1700 770 0,030 0,004 0,002
13 0 930 930 0,061 1700 770 0,022 0,002 0,001
Kta= Vta= VNta= VNta= VNta= VNta=
Total 900 10230 11130 - 2930,55 18700 4173,5 7570 1890,35 635,08 90,45 - -22,95

26
27
 8.2. Calculul indicatorilor pentru varianta P 2

8.2.1. Angajamentul de capital

d D d D
1 1
K ta =   I h  C h  (1  a) h = 
h 1 h 1
Kh
(1  a) h

K ta = 2930,55 mlnlei
d + D = 2 ani + 11 ani = 13 ani

8.2.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate

Vta 4173,5 ml nlei
ra =  =1,42 mlnlei
K ta 2930,5 ml nlei
d D
1
V ta = V
h 1
h 
(1  a ) h
=4173,5 mlnlei

r a = 1,493 >1, proiectul este eficient, vom continua analiza

AN ta =V ta – K ta =1195,98 mlnlei

8.2.3. Venitul net total actualizat

d D
1
VN ta =  VN
h 1
h 
(1  a ) h
= 1195,98mlnlei

VN h =V h -K h

8.2.4. Indicele de profitabilitate

VN ta 1890,35
k=  100%   100  210,03 %
It 900

VN ta 1890,35
k' =  100%   100  303,72 %
I ta 622,4

VN ta 1890,35
ka= 1  1  4 %
I ta 647,4

8.2.5. Rata interna de rentabilitate

VN ta 
RIR = amin + (amax – amin)
VN ta   VN ta 

28
a = 24%  VN ta =1890,35 mlnlei
a = 35%  VN ta = 635,08 mlnlei
a = 59%  VN ta =90,45 mlnlei
a = 69%  VN ta =-22,95 mlnlei
90,45
RIR= 59% + 10% 90,45  22,95  59%  8% = 67%

8.2.6. Cursul de revenire net actualizat

K ta ($) 2930,55 mlnlei
CRNA= = 452,23 mlnlei  6,50lei/ 1 euro
VN ta (valuta )

1 euro = 4,18 lei

8.3. Calculul indicatorilor pentru varianta P 3

8.3.1. Angajamentul de capital

d D d D
1 1
K ta =  I
h 1
h  Ch 
(1  a ) h = h 1
Kh
(1  a) h

K ta = 3007,00 mlnlei
d + D = 3 ani + 10 ani = 13 ani

8.3.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate

Vta 4120,6 ml nlei
ra =  =1,4 mlnlei
K ta 3007 ml nlei
d D
1
V ta = V
h 1
h 
(1  a ) h
= 4129,60 mlnlei

r a = 1,4 >1, proiectul este eficient, vom continua analiza

AN ta =V ta – K ta =1122,60 mlnlei

8.3.3. Venitul net total actualizat

d D
1
VN ta =  VN
h 1
h 
(1  a ) h
= 1122,60 mlnlei

29
 VN h =V h -K h

8.3.4. Indicele de profitabilitate

VN ta 1122,6
k=  100%   100  150 %
It 750

VN ta 1122,6
k' =  100%   100  235,11 %
I ta 477,6

VN ta 1122,6
ka= 1   1  3,35 %
I ta 477,6

8.3.5. Rata interna de rentabilitate

VN ta 
RIR = amin + (amax – amin)
VN ta   VN ta 

a = 24%  VN ta =1122,60 mlnlei

a = 34%  VN ta =319,4 mlnlei
a = 49%  VN ta =37,90 mlnlei
a = 54%  VN ta = -6,76 mlnlei
37,9
RIR= 49% + 5%  49%  4,25% = 53,30 %
37,9  6,76

8.3.6. Cursul de revenire net actualizat

K ta (lei ) 3007 mln lei
CRNA= = 268,6 euro  11,2 lei/ 1 euro
VN ta (valuta )

1 euro = 4,18lei

30
 P3
1 1 1 1
h Ih Ch Kh (1  0,24) h Kha Vh Vha VNh VNha (1  0,34) h VNha (1  0,49) h VNha (1  0,54) h VNha
1 300 0 300 0,806 241,8 0 -300 -241,8 0,746 -223,8 0,671 -201,3 0,649 -194,7
2 0 0 0 0,650 - 0 0 - 0,557 - 0,430 - 0,422 -
3 450 0 450 0,524 235,8 0 -450 -235,8 0,416 -187,2 0,302 -135,9 0,274 -123,3
4 0 980 980 0,423 1600 620 0,310 0,203 0,178
5 0 980 980 0,341 1600 620 0,231 0,136 0,115
6 0 980 980 0,275 1600 620 0,173 0,091 0,075
1600*2,5
7 0 980 980 0,222 980*2,58 1600 8 620 620*2,58 0,130 620*1,16 0,061 620*0,61 0,049 620*0,5
8 0 980 980 0,179 =2529,4 1600 620 =1600,2 0,096 =719,2 0,041 =375,1 0,032 =311,2
9 0 980 980 0,144 1600 620 0,072 0,028 0,021
10 0 980 980 0,116 1600 620 0,054 0,019 0,013
11 0 980 980 0,094 1600 620 0,040 0,012 0,009
12 0 980 980 0,076 1600 620 0,030 0,008 0,006
13 0 980 980 0,061 1600 620 0,022 0,006 0,004
Kta= Vta= VNta= VNta= VNta= VNta=
Total 750 9800 10550 - 3007 16000 4129,6 5450 1122,6 - 319,4 - 37,9 - -6,76

31
Tabel cu rezultate
Nr.crt Indicatori P1 P2 P3 Criteriul
1 K ta 2159,6 2930,55 3007 minim
2 ra 1,21 1,42 1,4 maxim
3 AN ta 458,4 1195,98 1122,6 maxim
4 VN ta 458,4 1195,98 1122,6 maxim
5 k 65,49 210,03 150 maxim
6 k’ 96,18 303,71 235 maxim
7 ka 1,96 4 3,35 maxim
8 RIR 43,7 67 53,3 maxim
9 CRNA 19,69 6,5 11,2 minim

În urma calculului indicatorilor propuşi de metodologia Băncii Mondiale se poate spune

că varianta optimă de proiect este P2 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere.

9. Centralizarea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor calculate la

punctele precedente si evidentierea variantei optime de proiect de investii

Nr.crt. Indicatori P1 P2 P3 Criteriul

1 It 700 900 750 minim
2 D 3 2 3 minim
3 D 9 11 10 maxim
4 S 0,5 0,53 0,47 minim
5 S’ 378,38 461,54 412,09 minim
6 T 1,4 1,17 1,21 minim
7 E 0,71 0,85 0,83 maxim
8 K 8800 11130 10550 minim
9 K 528,53 518,88 579,67 minim
10 K’ 0,7 0,59 0,66 minim
11 R 8 8,41 8,27 maxim
12 Mi 800 400 600 minim
13 mi 432,43 205,13 329,67 minim
14 mi’ 0,57 0,23 0,37 minim
15 ma 266,67 200 200 minim

32
 16 Ei 568 340 498 minim
17 i 307,03 174,36 273,63 minim
18  i' 0,41 0,2 0,31 minim
19  i
"
0,81 0,38 0,66 minim
20 Itan 476,6 622,4 477,6 minim
21 Ptan 934,29 1889,39 1195,88 maxim
22 Ran 0,96 2,03 1,5 maxim
23 Ta n 2,73 1,73 2,03 minim
24 K ta 2159,6 2930,55 3007 minim
25 ra 1,21 1,42 1,4 maxim
26 AN ta 458,4 1890,35 1122,6 maxim
27 VN ta 458,4 1890,35 1122,6 maxim
28 K 65,49 210,03 150 maxim
29 K' 96,18 303,71 235 maxim
30 Ka 1,96 4 3,35 maxim
31 RIR 43,7 67 53,3 maxim
32 CRNA 19,69 6,5 11,2 Minim

Din centralizarea tuturor indicatorilor calculaţi, rezultă că varianta optimă de proiect de

investiţii este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de
fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

10. Concluzii si propuneri pentru alocarea eficienta a resurselorpentru investitii si

posibilitatea de imbunatatire a activitatii firmei

Compania ALBALACT SA doreşte să-şi extindă activitatea sa de comerţ, deoarece ea vrea

să-şi menţină poziţia de lider în domeniul comerţului .
Realizând analiza economico-financiară a companiei şi centralizând toţi indicatorii
analizaţi putem spune că compania ALBALACT SA prezintă o situaţie favorabila din punct de

33
vedere al majorităţii indicatorilor şi va primi împrumutul necesar pentru realizarea unui proiect de
investiţii.
Investiţiile sunt mijloacele prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termen lung,
evoluţia eficienţei şi poziţiei în mediul din care face parte. Eficienţa economică este o categorie
economică complexă ce necesită determinarea anumitor indicatori.
În raport cu situaţia dată, compania ALBALACT SA doreşte să-şi păstreze locul de lider în
comerţ, fixându-se asupra creşterii eficienţei economice, în special prin penetrarea pe noi pieţe şi
aceasta putând fi posibilă de realizat printr-un lansarea unui nou proiect de investiţii. Pentru aceasta
au fost propuse trei variante de proiecte de investiţii. Varianta optimă de proiect nu poate fi aleasă
numai prin prisma unui indicator, ci este necesar calculul cât mai multor indicatori pe baza efectelor
şi eforturilor proiectului pentru a lua o decizie de investiţie cât mai corectă.
O problemă importantă în ceea ce priveşte investiţiile este faptul că acestea se realizează
într-o anumită perioadă de timp, iar recuperarea fondurilor consumate are loc într-o altă perioadă de
timp, ceea ce face ca atât investiţiile, cât şi efectele lor şi nivelul eficienţei să aibă un pronunţat
caracter dinamic. Astfel, pe lîngă calculul indicatorilor statici de eficienţă economică este necesar şi
calculul indicatorilor dinamici.
În situaţia realizării unui obiectiv mai amplu este nevoie de surse suplimentare de
finanţare, iar unul din organismele care acordă împrumuturi este Banca Mondială. Aceasta acordă
credite numai pentru obiective concrete de investiţii cu o eficienţă economică ridicată şi pe baza
unui sistem de indicatori proprii.
Astfel putem concluziona că este necesar calculul tuturor tipurilor de indicatori economici:
indicatorii statici, indicatorii imobilizărilor, actualizaţi şi cei propuşi de Banca Mondială şi că se
constată că din toate cele trei proiecte de investiţii analizate, varianta optimă de proiect de investiţii
este varianta P 2, căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere a indicatorilor de
fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor.

34