Evaluarea investitiilor

in Management Intotdeauna cand vrem sa realizam o investitie ne gandim daca merita. Acest merita il traducem in fel si chip: cati bani imi aduce, in cat timp imi recuperez banii initiali, etc. Din punct de vedere economic, evaluarea investitiilor presupune compararea efortului investitional cu efectele obtinute. Practic, avem la dispozitie cativa indicatori (ei sunt mai multi, eu am selectat doar cativa): Rata de rentabilitate a proiectului de investitii Este un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) sau cashflow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie. Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita n termeni de profit net trebuie sa fie mai mare decat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste media sectorului de activitate in care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta timpului nu este luata n calcul iar referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost sunt relative. Un alt dezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de oportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate se arata faptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice a investitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an. Randamentul economic al investitiilor Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu durata de viata economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea profitului net la valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem: randamentul economic = (profit total/investitie) 1 Termenul de recuperare Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale. Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind diversitatea tipurilor de investitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre: valoarea investitiei si profitul mediu anual Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni:

valoarea investitiei/(profitul nou obtinut-profitul vechi obtinut) Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare. Valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV) reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii. Astfel, daca prin procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitul viitor si se compara intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN. Formula de calcul a valorii actualizate nete este:

Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toate sumele obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume. Fireste ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axa timpului; utilizarea momentului 0 este conventionala. Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a cash-flow-urilor viitoare si a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un anumit moment din viitor. Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este foarte importanta. In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de piata perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei rate de rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilor disponibile sau restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o rata cel putin egala cu transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia . Daca valoarea actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitatea cashflowurilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie ca un

supraprofit. La VAN zero rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate; din contra intreprinderea nu mai beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantari ulterioare). Daca VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca profiturile viitoare nu acopera cheltuielile. Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege acela care are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cu VAN negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ. Criteriul VAN are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii. Avantajul major al metodei este acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand, evident, cheltuiala investitionala initiala, calculele sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida si eficienta. Valoarea actualizata neta presupune ca actionarul este concomitent si managerul intreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea de piata (practic averea sa, ca actionar); daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta din urma poate avea un comportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform caruia, daca doresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate mai valoroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza mai fiabil decat VAN. Rata interna de rentabilitate Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de actualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

sau, daca proiectul nu incumba o valoare reziduala, iar cheltuielile investitionale se fac o singura data, la inceputul primului an:

Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cu valoarea actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN; acolo se cunostea rata de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si se incearca determinarea ratei de actualizare. Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in ce mai apropiate de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0. Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins. Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR. Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt constante in timp, atunci se fac tatonari succesive pana la determinarea unei RIR acceptabile. Practic, atat calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasi ipoteze. Ipoteza cea mai realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiect de investitii, acestea se reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente. Astfel, daca aceste cash-flow-uri se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru plata dividendelor, la fel ca si pentru investitii in noi proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului. O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe piata monetara sau financiara (certificate de tezaur, obligatiuni de stat, etc).