Sistemul de Management al Mediului

Mecanismele pieţei
Legislaţia joacă un rol importanat în controlul poluării. Totuşi, legislaţia permite o uşoară
flexibilitate şi se concentrează îndeosebi asupra răspândirii regulate a poluării, decât asupra
cauzelor care o determina. În Uniunea Europeană legislaţia mediului înconjurător este în
creştere,acolo unde există pericolulu că situaţia să devină critică, constrângerile în acest caz sunt
foarte mari. Înainte de punerea în aplicare a reguluilor şi după efectuarea constrângerilor,exista o
mare problemă, aceasta nu este singura cauză a legii şi a reguluilor care nu sunt bune,de aceea
vom avea un efect dăunător asupra mediului.Pentru a preveni aceasta situaţia gravă,trebuie găsite
alte soluţii cu privire la problemele mediului înconjurător. SMM este unul din mecanismele de
bază ale pieţei care poate fi utilizat. 

Ideea folosirii SMM-ului este susţinută din punct de vedere politic de Uniunea
Europeană. Al cincilea Program de Acţiune cu privire la reorganizarea legislaţiei nu a putut
soluţiona toate problemele mediului şi a celorlalte mecanisme, fiind nevoie de realizarea unei
dezvoltări durabil. Acesta include instrumente de bază ale pieţei precum înţelegeri bilaterale:
SMM, eco-auditul, şi eco-caracterizarea se încadrează în această categorie.

Instrumentele de bază ale pieţei sunt destinate unei analize interne a costurilor
mediului înconjurător, să demonstreze necesitatea utilizării cu responsabilitate a resurselor
limitate de către consumatori şi producători şi să minimizeze poluările şi pierderile.SMM-urile
introduc piaţă......în câmpul mediului înconjurător,prin intermediul competiţiei promoţionale
între activităţile industriale. Presupunerea este aceea că piaţa va recompensa organizaţiile mai
importante care folosesc SMM, rezultând o presiune care va încuraja şi celelalte organizaţii să
folosească această schemă. Rezultatul general s-ar putea concretiza în mai multe organizaţii care
vor devenii active în managementul mediului înconjurător şi-n îmbunătăţirea performantelor
mediului înconjurător.

SMM adopta de asemenea "Principiul platii poluatorului" şi "Principiul prevenţiei", care

sunt parte a politicii de mediu a UE prin plasarea responsabilităţii asupra afacerii şi folosirea unei
abordări pro-active opusă celei reactive.
Sistemul standard al managementului mediului înconjurător se referă la mecanismele de
bază ale pieţei, care au ca scop îmbunătăţirea performantelor organizaţiilor. 
Structura de realizare a SMM vă urmării Calitatea Sistemelor de Management. Aceste
companii  şi-au implementat standarde originale,apoi şi-au presat furnizorii lor şi serviciile
industriale până la sectoarele de fabricaţie şi servicile care au fost afectate.Totuşi, forţele de
conducere din spate SMM-urile şi QMS-urile nu reprezintă acelaşi lucru:Calitatea Sistemelor de
Management se bazează în special pe asigurarea calităţii produsului finit,în timp ce SMM-urile
nu au în vedere produsul finit.
 Principalele scopuri ale SMM-urilor sunt:
· Activităţile de conducere până la cele de organizaţie, care pot avea un impact semnificativ asupra
mediului înconjurător.
· Să asigure perfecţionarea continuă a proceselor de management ale mediului înconjurător. 

Presiunea afacerilor asupra mediului

Multe companii se confrunta cu dificultăţi, dificultăţile financiare sunt în mod evident o
particularitate relevanţă în mediul afacerilor. Cu toate acestea, presiunile privind mediul
înconjurător au înregistrat o creştere semnificativă atât pe plan local cât şi pe plan internaţional. 

Legislaţia
Una dintre cele mai puternice măsuri cu privire la controlul mediului înconjurător o
reprezintă  legislaţia data de UE, probabil că şi rezultat al unui puternic lobby politic, în special
în ţări cum ar fi Germania, al unei gândiri la nivel academic asupra mediului înconjurător în ţări
ca Suedia şi Olanda, şi presiuni ale unor organisme internaţionale precum Greenpeace.
Ca şi rezultat semificativ al UE, legislaţia cu privire la mediul înconjurător a cunoscut o
creştere semnificativă în ultimele trei decenii.Aplicarea legislaţiei necesita adesea mult timp,
deoarece multe măsuri aşteaptă să fie ratificate pentru a putea fi finalizate de UE sau sunt încă în
aşteptare pentru a fi adoptate pe plan naţional.
Majoritatea companiilor sunt conştiente ca legislaţia asupra mediului înconjurător va
avea un impact puternic atât  asupra afacerillor lor, cât şi asupra vieţii. Extinderea seminficativa
a legislaţiei mediului înconjurător va avea un impact puternic asupra tuturor afacerilor în special
în cadrul domeniilor cum ar fi:energia, agricultura, transportul  şi turismul.
Toate aceste schimbări, duc la creşterea responsabilităţii în cadrul companiilor şi a
echipelor manageriale asupra operaţiunilor lor, care au impact asupra mediului
înconjurător. 
Presiunea clienţilor
În urmă cu câţiva ani opinia publică a devenit din ce în ce mai preocupată de problemele
mediului înconjurător,acestea fiind adesea reflectate în comportamentul ei ca şi consumator.
Exista o mare nevoie pentru produsele care nu sunt periculoase pentru mediu.

Etapele ISO 14000

Cele  doua faze pentru stabilirea unui SMM  ISO 14000 sunt:
 crearea Sistemului de management al mediului
 înregistrarea
1. Crearea unui SMM
Stabilirea unei comisii de proiect responsabile cu studierea ISO 14000 şi coordonarea creării
SMM.

Comisia de proiect pregăteşte o expunere pe scurt pentru conducerea superioară în care descrie
ISO 14000, SMM, înregistrarea, costurile şi beneficiile.

Conducerea superioară se implica în procesul SMM.

Realizează o analiză pentru a determina cât de bine corespunde organizaţia cerinţelor ISO 14000
şi ce va întreprinde pentru a corespunde.

Prezintă rezultatele analizei conducerii şi primeşte aprobarea pentru continuarea procedurii.

Comisia de proiect pregăteşte un proiect al politicii de mediu cu participarea conducerii

superioare

Comitetul de proiect va:

o Schiţa o procedură pentru identificarea aspectelor de mediu ale operaţiunii
o identifica aspectele şi influenţele mediului
o schiţa o procedură pentru identificarea cerinţelor legale şi a altor cerinţe ale organizaţiei
o identifica atât cerinţele legale cât şi  altele 
o crea obiectivele de mediu şi ţintele de atins pentru fiecare funcţie relevanta şi nivel al
organizaţiei
o stabili un program pentru atingerea obiectivelor 
Prezintă SMM conducerii superioare pentru aprobare.
Conducerea superioară accepta SMM.
Politica şi SMM sunt implementate şi se creează activitatea de audit
Se realizează o analiză finală pentru a determina dacă organizaţia este gata pentru un audit de
înregistrare.
Organizaţia recurge la certificarea de către auditori din afara acesteia.

2. Înregistrarea

Organizaţiile sunt inregsitrate de către auditori din afara acestora sau "înregistratori (notari)" care
corespund standardului ISO 14000. Înregistrarea poate fi făcută pentru un loc specific al
companiei, pentru mai multe puncte de lucru, sau pentru toată compania. În standardul 14001
sunt specificate atribute foarte exacte pentru SMM.
Etapele procesului de înregistrare sunt:

 Stabilirea scopului înregistrării. Acesta poate fi făcut  la nivel intern sau cu ajutorul
auditorilor externi.

Cererea pentru înregistrare. Aceasta este o solicitare scrisă către organismul de

înregistrare.

Revizuirea documentelor despre SMM-ul organizaţiei şi înaintarea acestuia către

organismul de înregistrare.

Auditorii externi realizează evaluarea completă.

Înregistrarea este acordată de către organismul de certificare pe baza constatărilor

auditorilor. O organizaţie va primi una dintre cele trei atestări: Aprobare, Aprobare
condiţionată sau temporară, Respingere. Când o companie este înregistrată primeşte un
certificat şi este listata într-un registru de certificări.

Pentru a menţine înregistrarea sunt necesare activităţile de mai jos:

A. Monitorizarea şi măsurarea SMM
B. Investigarea şi rezolvarea neconformităţilor
C. Implementarea acţiunilor corective şi a celor preventive
D. Păstrarea înregistrărilor referitoare la mediu
E. Stabilirea şi susţinerea unui program de audit ISO 14000.

Standardul International ISO 14001

Introducere
Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) este organismul responsabil pentru
prezentarea (crearea) de standarde internaţionale voluntare. A prezentat diferite aspecte ale
managementului mediului prin Technical Committee TC207. Sub-Committee 1 al  TC207 a
elaborat sistemul de management al mediului şi a realizat Standardul International intitulat "ISO
14001: 1994, Sistemele de management ale mediului  - Specificaţie cu  Ghid de utilizare". ISO
14001 a fost aprobat în  Iulie 1996.
ISO 14001 este doar una din seriile de documente ISO 14000. ISO 14001 asigura
specificaţia pentru standardul managementului mediului ce trebuie dobândit şi alte documente
ajutătoare care oferă îndrumarea pentru implementare, audit şi desfăşurarea unui SMM în
conformitate cu Standardul ISO 14001.
Structura ISO 14001
ISO 14001 este aplicabil tuturor tipurilor şi mărimilor de organizaţii, inclusiv în industrie şi toate
sectoarele comerciale şi de servicii.  Are similitudini în principiile sistemului de management cu
ISO 9001, standardul internaţional al managementului calităţii, toate acestea permiţând
 integrarea sistemelor de management. ISO 14001 descrie elementele esenţiale necesare
certificării, dar nu include criterii specifice de  realizare.
ISO 14001 conţine următoarele elemente:
· Declaraţia de politica de mediu
· Planificarea, inclusiv stabilirea procedurilor pentru identificarea aspectelor de mediu şi
conformitatea cu legislaţia.
· Implementarea sistemului de management al  mediului şi desfăşurarea, inclusiv identificarea
responsabilităţilor, instruirea şi proceduri de urgenţă (extreme).
· Verificarea şi întreprinderea de acţiuni corective, inclusiv monitorizarea, acţiuni în cazuri de 
neconformitate, păstrarea înregistrărilor şi auditul.
· Revizuiri de mediu

ISO 14001 poate avea aplicabilitate la orice organizaţie care doreşte să implementeze şi
să menţină un sistem de management al mediului, să se asigure de conformitatea cu politica de
mediu declarată, să demonstreze asemenea conformitate altora, să poată obţine  certificare de la
un organism internaţional conform unui standard international şi să-şi facă o autodeterminare şi
declaraţia de conformitate cu standardele.

Atestare

Organisme de certificare

EMAS şi ISO 14001 verifica pe plan extern standardele EMS şi prin urmare organismele
specificate trebuie să fie capabile să stabilească un sistem de organizare pentru certificare
conform standardelor.

Toţi cei implicaţi în certificare vor trebui să aibă cunoştinţe adecvate conform
standardului, şi mai presus de acest lucru, conducerea trebuie să poată constitui o echipă de
evaluare care este potrivta pentru o certificare în amănunt. Nu toţi auditorii  vor avea experienţa
necesară pentru certificarea tuturor organizaţiilor din întreaga gamă a sectoarelor industriale şi
serviciilor, prin urmare ei se vor limita la domeniul lor de certificare. Auditorii  trebuie, ca un
minimum, să corespundă criteriilor de calificare ale standardelor ISO pentru auditori sau
proiectului criteriilor de calificare ale standardelor ISO pentru auditorii în domeniul mediului
înconjurător. 

Alte reglementări privind organismele de certificare sunt date sub formă de recomandare
şi expertiza poate include cunoaşterea în trei domenii-cheie: aspecte de mediu, cunoaşterea
tehnică şi sisteme de management.
 Proceduri de atestare

· Perfecţionarea continua
Exista cerinţa ca organizaţia să-şi ia  angajamentul  pentru perfecţionarea continua, acesta ar
trebui să fie punctul central al procesului de certificare.
· Aspectele indirecte ale mediului înconjurător
Atât aspectele directe ale activităţilor organizaţiei, cât şi cele indirecte  trebuie să fie luate în
considerare. Ghidul disponibil auditorilor pe această temă specifică faptul că ele ar trebui să
ratifice ca activitatea unui operator cu privire la furnizori şi clienţi se raportează în mod
corespunzător  la aspectele mediului înconjurător, inclusiv aspectele indirecte şi semnificaţia lor.
· Integrarea cu managementul calităţii
Unele organizaţii care deja au sisteme de managementul calităţii pot dori să aibă un sistem de
certificare care să  corespundă în acelaşi timp sistemelor lor de management. În astfel de cazuri,
organismul de certificare poate "revizui o singură dată un singur sistem uniformizat în faţa a
doua standarde". Totuşi, diferenţele majore dintre obiectivele sistemelor de calitate şi al mediului
înconjurător trebuie să fie luate în considerare astfel încât sistemul este pe deplin stabilit faţă de
cele două standarde.
· Încadrarea în reglementări
Organizaţia atestatoare trebuie să se asigure că sistemul organizaţiei auditate se încadrează în
legislaţie şi reglementări sau permite corecturi adecvate.
· Monitorizarea post-certificare
Odată ce o organizaţie a obţinut certificarea, organismul de certificare trebuie să continue
supravegherea.
 LISTA DOCUMENTELOR SISTEMULUI CALITĂŢII LA NIVELUL R.A
“APA” BRĂILA

§ MC 01 MANUALUL CALITĂŢII

§ PC 01 PLANUL CALITĂŢII

LISTA PROCEDURILOR DE SISTEM:

§ PS 01 CONTROLUL DOCUMENTELOR

§ PS 02 CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR

§ PS 03 AUDITURI INTERNE

§ PS 04 CONTROLUL NECONFORMITĂŢILOR

§ PS 05 ACŢIUNI CORECTIVE

§ PS 06 ACŢIUNI PREVENTIVE

LISTA PROCEDURILOR OPERAŢIONALE

§ ANALIZA CONTRACTULUI

§ APROVIZIONARE

§ PRODUCŢIE

§ INSPECŢII

§ CONTROLUL DMM +PROTECŢIA MUNCII ŞI SITUAŢII DE URGENŢĂ

§ MONITORIZAREA SATISFACŢIEI CLIENTULUI

§ COMUNICARE

§ ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

§ RESURSE UMANE

§ ANALIZA DATELOR
 LISTA INSTRUCŢIUNILOR DE LUCRU

§ AUDIT INTERN

§ LABORATOR METROLOGIE

§ LABORATOR

§ DISPECERAT

§ URMĂRIREA ŞI ÎNCASAREA CREANŢELOR

§ MENTENANŢA

§ TRATAREA UTILIZATORILOR CU FACTURI FISCALE EMISE ŞI NEÎNCASATE MAI VECHI DE 60 ZILE

§ INVESTIŢII

§ RESURSE UMANE

§ PROTECŢIA MUNCII ŞI SITUAŢII DE URGENŢĂ

§ EMITEREA ORDINULUI DE ÎNCEPERE A LUCRĂRILOR EFECTUATE DE SC APA PROD SĂ

§ RECEPŢIA LUCRĂRILOR EXECUTATE DE SC APA PROD SĂ DEVA

§ PROIECTARE

§ EMITEREA ORDINULUI DE ÎNCEPERE A LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII EFECTUATE DE CĂTRE SC APA

PROD SĂ DEVA

§ EMITEREA ORDINULUI DE ÎNCEPERE PENTRU LUCRĂRI DE REVIZII ŞI REPARAŢII PLANIFICATE ÎN

SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANAL , EFECTUATE DE CĂTRE SC APA PROD SĂ DEVA

§ METROLOGICA A CONTOARELOR DE APĂ RECE

§ RECUPERAREA CHELTUIELILOR OCAZIONATE DE REMEDIEREA DISTRUGERILOR PROVOCATE

SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE

§ REVIZII-REPARATII
 Prezentarea Sistemului de Management de Mediu

R. A. APA BRĂILA se subscrie principiilor ce stau la baza sistemului de management

de mediu (angajament şi politică, planificare, implementare, măsurare şi evaluare, analiza şi
îmbunătăţire), ce reprezintă un cadru organizatoric supravegheat continuu şi analizat periodic
pentru a conduce în mod eficient activităţile legate de mediu ale firmei ca răspuns la schimbările
factorilor interni sau externi. Responsabilitatea pentru protecţia mediului şi îmbunătăţire aparţine
fiecărui angajat al firmei, iar aceştia sunt conştienţi de rolul şi importanta activităţii lor în
prevenirea poluării.

Pentru a putea explica şi face cât mai accesibil persoanelor interesate sistemul de
management de mediu aplicabil în firma SC APA PROD SA, acesta este descris în prezentul
manual de mediu. Utilizarea acestor principii, proceduri şi instrucţiuni reprezintă o directivă
obligatorie în procesele ce se desfăşoară în societate, şi se aplică în toate domeniile specifice, atât
la nivel managerial cât şi la nivel de executanţi.

Pentru un management eficient al problemelor de mediu, elementele SMM sunt

proiectate şi revizuite astfel încât acestea se integrează şi se armonizează în mod eficient cu
elementele sistemului de management al calităţii existent. Aceste elemente care sunt integrate
cuprind: politicile firmei, alocarea resurselor, controlul operaţional, documentarea, sistemele de
informare, comunicare şi raportare, structura organizaţionala şi responsabilităţi, sisteme de
măsurare şi monitorizare.

1. Domeniu de aplicare
· Prevederile prezentului manual se aplică în toate compartimentele firmei şi pentru toate
activităţile desfăşurate.

2. Referinţe
· SR EN ISO 14001:1997 Sisteme de management de mediu - Specificaţii şi ghid de utilizare;

· SR EN ISO 14004:1998 Sisteme de management de mediu - Ghid privind principiile, sistemele şi

tehnicile de aplicare;

· SR ISO 14050:1999 Management de mediu: Vocabular;

· SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau al

mediului;

· Legea Protecţiei mediului nr. 137/1995;

· Legi, reglementări, normative specifice în domeniul protecţiei mediului conform Listei

documentelor în vigoare.
 3. Definiţii şi abrevieri

Definiţiile sunt conform celor din standardul SR ISO 14050:1999 Management de mediu:
Vocabular.

· Mediu – Mediul înconjurător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa,
pământul, resursele naturale, flora, faună, fiinţele umane şi relaţiile între acestea.

· Sistem de management de mediu – Componentă a sistemului de management general care

include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile,
procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea şi menţinerea politicii de
mediu.

· Auditul sistemului de management de mediu – Proces de verificare sistematică şi documentata,

ce permite obţinerea şi evaluarea dovezilor obiective pentru a determina dacă sistemul de management
de mediu al unei organizaţii este în conformitate cu criteriile de audit al sistemului de management de
mediu stabilite de aceasta, şi pentru comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii organizaţiei.

· Aspect de mediu – Element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate
interacţiona cu mediul.

· Aspect de mediu semnificativ – Aspect de mediu care are sau poate avea un impact important
asupra mediului.

· Impact asupra mediului – Orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefica, care rezultă
total sau parţial din activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii.

· Obiectiv de mediu – cel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizaţie îşi
propune să îl atingă şi care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.

· Obiectiv specific de mediu – Cerinţa detaliată de performanţă, cuantificata dacă este posibil,
aplicabilă ansamblului sau unei părţi a organizaţiei, ce rezulta din obiectivele generale de mediu şi care
trebuie stabilită şi îndeplinita pentru atingerea acestor obiective.

· Parte interesată – Individ sau un grup preocupat sau afectat de performanţă de mediu a unei
organizaţii.

· Performanţa de mediu – Rezultate m?surabile ale sistemului de management de mediu, legate

de controlul organizaţiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele generale şi
obiectivele specifice de mediu ale acesteia.
· Prevenirea poluării – Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce împiedica, reduc
sau controlează poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de
control, utilizarea efcienta a resurselor şi înlocuirea materialelor.

· Îmbunătăţire continua – Proces de dezvoltare a sistemului de management de mediu pentru

obţinerea îmbunatăţirii performantei globale în domeniul mediului, în acord cu politica de mediu a
organizaţiei.

· Politica de mediu – Declaraţia organizaţiei referitoare la intenţiile şi principiile sale asupra

performantei de mediu globale şi care furnizează cadrul de acţiune şi de stabilire a Obiectivelor şi
tintelor de mediu ale acesteia.

· Acord de mediu – Actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile de realizare a unui
proiect sau a unei activităţi din punct de vedere al impactului asupra mediului.

· Autorizaţie de mediu – Actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile şi parametrii de
funcţionare ai organizaţiei, pentru activităţile existente şi pentru cele noi pe baza acordului de mediu.

· Substanţe periculoase – Orice produs sau substanţa care, folosită în cantităţi, concentraţii sau
condiţii aparent nepericuloase prezintă risc semnificativ pentru om, mediu sau bunurile materiale; pot fi
explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corozive, iritante, mutagene, radioactive.

· Deşeu – Substanţe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi
folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile, pe care deţinătorul le arunca, are intenţia sau
obligaţia de a le arunca.

· Deşeuri periculoase – Deşeuri toxice, inflamabile, explozive, infecţioase, corozive, radioactive

sau altele care introduse sau menţinute în mediu, pot dăuna acestuia, plantelor animalelor sau omului.

· Dezvoltare durabilă – Dezvoltare care corespunde necesitaţilor prezentului, fără a compromite

posibilitatea generaţiilor viitoare de a-ţi satisface propriile nevoi.

· Emisii – Poluanţi evacuaţi în mediu, inclusiv zgomote, vibraţii radiaţii electromagnetice şi

ionizante, care se manifestă şi se măsoară la sursa de poluare.

· Risc – Probabilitatea de apariţie a unui efect specific într-o perioadă de timp data şi în condiţii
determinate.

LICENŢIEREA SERVICIILOR

Simplă afirmaţie sau declaraţie a unui producător de servicii nu oferă garanţii obiective
privind calitatea produselor, şi este necesară certificarea, licenţierea acestora.
 Obiectivul esenţial al licenţierii este de a garanta prin inetermediul unui organism
acreditat A.N.R.S.C, independent de producător şi de beneficiar, conformitatea unui produs ,
serviciu , proces sau a sistemului de management al calităţii organizaţiei cu un referenţial
prestabilit.

Recunoaşterea oficială a competentei unui organism de certificare/licenţiere se realizează

prin acreditare sau licenţiere. Scopul principal al acestui proces este de a ţine sub control
organismele de certificare.

Licenţierea R.A. APA BRĂILA este echivalentă cu recunoaşterea de către ANRSC –

institutie a Statului Român, a faptului că Societatea are capacitatea tehnică, comercială,
financiară şi manageriala de a presta serviciul de alimentare cu apa şi canalizare- epurare.

Licenţa de operare permite în plus participarea companiei la licitaţii pentru furnizarea

serviciilor de alimentare cu apa şi canal din orice regiune a ţării.

ORDINUL DE LICENŢIERE ANRSC

CALITATE ŞI LICENŢIERE
R.A. APA BRĂILA este certificata ISO14001:2004 de către dirma TUV AUSTRIA CERT, pe
perioada 20.01.2010-19.01.2013.

R.A APA BRĂILA este de asemenea certificata ISO 9001:2008 de firma TUV AUSTRIA
CERT, pe perioada 20.01.2010-19.01.2013.

Activităţile R.A. APA BRĂILA , constând în producţia de apă potabilă trebuie să fie conduse
într-o manieră care să protejeze mediul înconjurător. Toate aceste activităţile, produse şi servicii
utilizate sau rezultate, pot determina impacturi asupra mediului.

De asemenea, R.A. APA BRĂILA se angajează sa:

· Respecte prevederile legale şi de reglementare de mediu aplicabile;

· Instruiască şi să sensibilizeze personalul în domeniul protecţiei mediului;

· Prevenirea riscurilor posibile;

· Încercarea continua de a reduce impacturile activităţilor firmei asupra mediului cu costuri

economice acceptabile;

· Focalizarea eforturilor în mod particular spre diminuarea impacturilor asupra sănătăţii

angajaţilor, îmbunătăţirea gestiunii deşeurilor de apă natură încât să se evite eliminarea în mediu şi
prevenirea situaţiilor de urgenţă.
 Această politică sta la baza unui sistem de management de mediu al cărui obiectiv este
îmbunătăţirea continuă a performantelor noastre de mediu şi se îndeplineşte prin participarea
activă a fiecărui angajat indiferent de poziţia deţinută de acesta în organizaţie.
Totodată, informaţiile referitoare la sistemul de management de mediu şi performanţele
acestuia sunt disponibile tuturor părţilor interesate care solicita acest lucru. Prin implicarea
tuturor angajaţilor şi colaboratorilor dorim să realizăm o dezvoltare durabilă corespunzătoare şi
să obţinem performanţe deosebite în domeniul protecţiei mediului. În acest sens, încurajam şi
sprijinim furnizorii şi subcontractanţii firmei în adoptarea unui sistem de management de mediu
prin împărtăşirea experienţei acumulate în domeniul mediului.

Responsabilitatea realizării obiectivelor propuse aparţine conducerii firmei şi

Reprezentantului managementului pentru mediu, numit în persoana Responsabilului de Mediu.
Atingerea acestui nivel se face prin implementarea şi menţinerea unui sistem de management de
mediu în conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 14001:2005.

CALITATEA APEI ŞI A APEI UZATE

CONDIŢII DE CALITATE APĂ POTABILĂ

LEGEA NR. 458/2002 privind calitatea apei potabile , LEGEA NR. 311/2004 (aduce completări
la L 458 )şi HG 974/2004 , definesc calitatea apei potabile , stabilesc metodele de analiză ,
valorile admisibile pentru parametrii şi programele de monitorizare a apei potabile .

APĂ ÎN ORGANISMUL UMAN

Apa este un constituent fundamental şi indispensabil al organismului uman. Modificări mici
produc tulburări grave iar insuficienţa aportului de apă este mult mai puţin tolerată decât carenţa
în alte elemente.

Rolul apei în organismul uman:

Rolurile apei în organism sunt multiple, cele mai importante fiind:

· rolul structural, ca şi principal component al organismului;

· rolul de mediu de reacţie pentru şi intervenţia în toate procesele metabolice; - contribuţia la

menţinerea homeostaziei (fiind esenţială pentru variate procese, ca absorbţia, transportul, difuzia,
osmoza, excreţia...);

· rol în metabolismul macronutrienţilor (din a căror degradare rezultă apă);

· sursă de Că, Mg, Na, K şi alte substanţe utile pentru organism, dar uneori şi de elemente
nedorite (toxice, agenţi patogeni...).
Necesităţi şi surse de apă pentru organismul uman
Un om are nevoie în medie de circa 100 de litri de apă pe zi: 4 litri pentru nevoia fundamentală,
alimentară (2,5 litri pentru băut şi 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru spălat veselă, 13 litri
pentru spălat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (spălat pe mâini şi faţă, duş, apa pentru
clătirea toaletei etc.).

STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI

Art. 1. – Legea 458/2002 reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia
sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea
calităţii ei de apă curată şi sanogenă.

Art. 2. - În sensul prezenţei legi, următorii termeni se definesc astfel:

1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:
orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori
pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de
distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea,
conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu
excepţia cazului în care Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi
Pădurilor aprobă folosirea apei şi este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea şi
salubritatea produsului alimentar în forma lui finită.
Art. 3. - (1) Dispoziţiile prezenţei legi nu se aplică următoarelor tipuri de ape:
apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
apelor care au proprietăţi terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementări sau
procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.
Art. 4. - (1) Apă potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:
să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot
constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;
să întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1;
să respecte prevederile art. 5-8 şi 10. [........]
Art. 7. - (1) Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de
autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. [........]

ANEXA Nr. 1

PARAMETRI DE CALITATE ai apei potabile

1. Parametri de calitate
Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici şi indicatori
Parametri microbiologici
Valoare
Parametru admisă
 Escherichia coli (E. coli) 0/100 ml
Enterococi (Streptococi
fecali) 0/100 ml

Parametri microbiologici pentru apa îmbuteliată în sticle sau alte recipient

Unitatea de Valoare
Parametru măsură admisă
Escherichia coli (E.
coli) 250 ml 0
Enterococi
(Streptococi fecali) 250 ml 0
Pseudomonas
aeruginosa 250 ml 0
Număr de colonii la
22°C/ml ml 100
Număr de colonii la
37°C/ml ml 20

Tabelul 2 parametri chimici

Unitatea de Valoare
Parametru măsură admisă CMA
Acrilamidă µg/l 0,10
Arsen µg/l 10
Benzen µg/l 1,0
Benz(a)piren µg/l 0,01
Bor mg/l 1,0
Bromaţi µg/l 10
Cadmiu µg/l 5,0
Clorură de vinil µg/l 0,5
Crom (total) µg/l 50
Cupru mg/l 0,1
Dicloretan µg/l 5
Epiclorhidrina µg/l 0,10
Fluor mg/l 1,2
Hidrocarburi policiclice
aromatice µg/l 0,10
Mercur µg/l 1,0
Nichel µg/l 20
 Nitraţi mg/l 50
Nitriţi mg/l 0,50
Pesticide -clasă µg/l 0,10
Pesticide - total µg/l 0,50
Plumb mg/l 10
Seleniu µg/l 10
Stibiu µg/l 5

Tabelul 3 Parametri indicatori

ANEXA Nr. 2
 MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT

1. Monitorizarea de control
1.1. Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea
organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, despre eficienţa
tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apă
potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi
stabiliţi prin prezenta lege.
1.2. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri:

· Aluminiu1)

· Amoniu

· Bacterii coliforme

· Culoare

· Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)

· Conductivitate

· Clorul rezidual liber2)

· Clostridium perfringens3)

· Escherichia coli

· Fier1), 4)

· Gust

· Miros

· Nitriţi5)

· Oxidabilitate6)

· Pseudomonas aeruginosa7)

· Sulfuri şi hidrogen sulfurat8)

· Turbiditate

· Număr de colonii dezvoltate7) (220C şi 370C)

2. Monitorizarea de audit
2.1. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă
pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.
2.2. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la
art. 5, în care autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, a
stabilit că, pentru o perioadă determinată de către ea, un anumit parametru dintr-un anumit
sistem de aprovizionare cu apă potabilă nu ar putea fi prezent în asemenea concentraţii încât să
conducă la modificarea valorii lui stabilite.
2.3. Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană,
respectiv a municipiului Bucureşti, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi
monitorizare a calităţii apei potabile.

Avantajele certificării sistemului de management de mediu

• câştigarea şi menţinerea cotei de piaţă prin promovarea unei imagini organizaţionale
„verzi”
• atingerea şi demonstrarea unor performanţe de mediu reale părţilor interesate, printr-un
management tehnic şi economic al problemelor de mediu
• atragerea investiţiilor etice
• reducerea riscurilor de asigurare
• reducerea costurilor prin o mai eficientă utilizare a resurselor şi reducerea riscului
producerii accidentelor de mediu
 CONCLUZII:

O analiză succintă a elementelor inserate în lucrare scoate în evidenţă că abordarea

problematicii de mediu s-a impus şi devine o realitate în orice analiză a unei activită ţi
socio-economice.
Se constată o multitudine de aspecte demne de semnalat.
Într-o primă analiză rezultă că o astfel de evaluare are un character obligatoriu, pentru a
obţine aprobă ri de funcţionare sau promovare de proiecte de la autorită ţile de mediu
abilitate, precum şi un caracter voluntar, în dorinţa unor companii de a fi mai performante
sau pentru o imagine mai bună .
De asemenea, o mai mare diversitate se constată în terminologia specifică a unor astfel de
studii.

Identifică m:
· studii de impact;
· bilanţ de mediu;
· evaluarea impactului ecologic;
· analiză de impact;
· audit de mediu;
· evaluarea ciclului de viaţă ;
· evaluarea performanţei de mediu;
· evaluarea riscului de mediu;
· auditul sistemului de management de mediu;
· analiza de mediu.

În unele cazuri sunt diferenţieri de nuanţă , corespunzâ nd unui anumit moment, în altele
diferenţierile se remarcă prin accentul care se pune pe un aspect sau altul, dar sunt şi
diferenţieri substanţiale în conceptele enumerate şi care sunt prezentate, pe larg, în
lucrare.

Este, totuşi, de semnalat că toate tipurile de analize enumerate au ceva comun şi anume că
studiile respective urmă resc ca pe baza unor analize ştiinţifice şi profunde să identifice
toate mă surile pentru diminuarea la minimum a impactului asupra mediului a activită ţii
sau proiectului analizat.
În paralel, se recomandă că analizele ce se efectuează să aibă un caracter analitic (pe fiecare
sector de activitate sau factor de mediu), dar şi sintetic într-o viziune integrată în raport cu
întreaga activitate şi în relaţia acesteia cu mediu în ansamblu.

Similar cu diversitatea de concepte se constată şi o diversitate în denumirea specialiştilor

implicaţi într-o astfel de activitate:
• auditor de mediu;
• verificator de mediu;
• expert în studii de impact şi bilanţuri de mediu etc.

Deosebirile sunt de nuanţe, dar, în toate cazurile, specialistul ce are astfel de preocupă ri
sau calificare trebuie să aibă o solidă pregă tire interdisciplinară , capacitate de sinteză ,
spirit analitic, să posede variate moduri de exprimare etc.

Tendinţe de nuanţare se manifestă chiar şi la nivelul conceptelor voluntare. Astfel

acţionează în paralel, atâ t pe plan internaţional, câ t şi în ţara noastră , mai recent, două
tipuri de standarde:
• standardele ISO 14000 sau ISO 19011, cu promovare internaţională ;
• normele EMAS – cu aplicare europeană .

. Toate aceste elemente trebuie vă zute în dinamica lor, în funcţie de specificul unei legislaţii
naţionale, de evoluţia cunoaşterii în domeniul mediului, de fermitatea cu care sunt tratate
problemele de protecţia mediului.

În timp, lucrurile se vor sedimenta şi, desigur, pe mă sură ce ansamblul preocupă rilor de
mediu vor fi înglobate într-un domeniu de sine stă tă tor al cunoaşterii umane – „Ştiinţele
Mediului” toate aceste concepte îşi vor gă si un loc bine definit.

.
Bibliografie :

http://www.contabilizat.ro
www.apaprod.ro/apa.htm
http://facultate.regielive.ro
http://www.consultanta-certificare.ro/iso-14001.html
http://www.aeroquality.ro/mediu-iso-14001.html
http://www.clubafaceri.ro
http://www.businesslink.gov.uk