IMPLEMENTAREA STANDARDULUI ISO 14001

1 Definiție, tipuri de SMM

Necesitatea realizării politicii de mediu proprii fiecărei țări, fiecărei persoane juridice, a
impus găsirea unei modalități de abordare, a unor instrumente, set de proceduri, a unui mod
planificat și organizat de a coordona gestionarea interacțiunii cu mediul a unei organizații. Așa a
apărut Sistemul de management de mediu, că:
-Sistem pentru îmbunătățirea continuă a performanței de mediu și în consecință a
performanței și viabilității comerciale a întreprinderii.
-Instrument care da unei întreprinderi posibilitatea de a-și îmbunătăți performanță de
mediu prin ajustarea operațiunilor, nu doar prin verificarea conformării cu o colecție de standarde
necorelate și neierarhizate conform priorităților de mediu.
-Mijloc pentru conducerea superioară de a aborda proactiv, strategic și cuprinzător modul
în care întreprinderea interacționează cu mediul, ăn conformitate cu principiile de bază ale unui
bun management.
Sistemul de management de mediu este o componentă a sistemului de management
general care include: structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilități și
practici, proceduri, procese și resurse pentru elaborarea, transpunerea în practică, realizarea,
analizarea (revizuirea) și menținerea politicii de mediu.
În 1992, a apărut prima ediție a Standardului britanic de sisteme de management de
mediu înconjurător - BS 7750. În 1994, apare a două ediție a BS 7750, concepută să sprijine
organizațiile în introducerea unui sistem de management efectiv că bază, atât pentru o
performanță de mediu înconjurător adecvată, cât și pentru participarea la scheme de auditare
mediu înconjurător.
BS 7750 (adică cu ISO 9000), precizează că “organizațiile pot alege să folosească un
sistem de management elaborat în conformitate cu BS 7750 că baza pentru managementul de
mediu înconjurător”.
Reglementările de baza ale managementului de mediu sunt puse însă la
dispoziția practicienilor prin seria de standarde internaționale ISO 14000. Dintre acestea
majoritatea sunt operante, apărute încă din anul 1996, altele se găsesc în faza de elaborare sau au
fost reevaluate. Standardele ISO 14000 acoperă o paleta de cinci direcții de acțiune:
1. Sisteme de management de mediu;
2. Audit de mediu;
3. Ecomarcarea;
4. Evaluarea performanței de mediu;
5. Evaluarea ciclurilor de viață a produselor și serviciilor.
Ghidul de utilizare, oferit de ISO 14001, prevede cerințele cu privire la integrarea
managementului de mediu în structura generală a managementului calității și a managementului
general din societatea comercială. Evoluția conceptelor privind relația dintre activitățile
socioeconomice și mediu, în contextul principiilor dezvoltării durabile s-a făcut pe două direcții:
 a) o prima direcție, cu caracter obligatoriu constând din obținerea de către agenții socio-
economici a unor avize, acorduri, permise de funcționare în raport cu instituțiile abilitate pe linia
protecției mediului. În această situație formele de apreciere a impactului ecologic sunt
reglementate prin legislația cadru națională de mediu și detaliate prin legislația secundară și
terțiară națională din domeniul respectiv;
b) a două direcție - cu caracter voluntar, prin care agenții socioeconomici, stimulați de
anumite avantaje potențiale, se angajează să-și mărească performanțele de mediu. În acest caz
formele de apreciere a impactului ecologic sunt reglementate de standardele menționate (ISO
14000 și EMAS) care au o recunoaștere internațională sau europeană.
Cele două tipuri de abordări au puncte comune, dar și anumite diferențieri.
Sistemul European de Management de Mediu și de Audit EMAS (Eco Management
and Audit Scheme): în dată de 29 iunie 1993, Consiliul Uniunii Europene a adoptat hotărârea nr.
1836/93, care permite participarea voluntară a întreprinderilor din sectorul industrial într-un
sistem de management de mediu și de audit. Această hotărâre, intrată în vigoare în aprilie 1993, a
devenit cunoscută sub denumirea de EMAS. Această abordare bazată pe voluntariat, se sprijină
foarte mult pe așteptările actorilor de pe piață și a consumatorilor.Odată ce o întreprindere decide
să participe la EMAS, trebuie să respecte în totalitate prevederile cuprinse în această hotărâre.
Această asigura o abordare credibilă și riguroasă al managementului de mediu. Printre obiective
EMAS figurează îmbunătățirea performanței de mediu, conformare cu legislația din domeniu și
informarea publicului asupra măsurilor luate în domeniul protecției mediului.
EMAS, pe scurt înseamnă:
• o reglementare europeană cu cerințe precise
• valabilă numai în Europa
• audit extern obligatoriu
• publicarea obligatorie a rezultatului după audit
• respectarea legislației este o cerință
• îmbunătățirea continuă a performanței de mediu este o necesitate
• se poate aplică la întreprinderi economice
• un sistem intern de management 'a la carte'
• îmbunătățirea continuă și prevenirea poluării
• audit: la maximum 3 ani
• bilanț ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite în prealabil
• referință la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile
Standardul internațional de management de mediu ISO 14001 este un standard de
management de mediu creat de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) în
septembrie 1996 cînd se pun bazele unui sistem de management de mediu de nivel mondial cu
scopul autoevaluării sau certificării. ISO 14001 preia câteva principii de baza de la ISO 9000, și
anume modelul Planificare - Executare – Verificare - Corectare (în engleză Plan-Do-Check-
Act, PDCA). Modelul este bazat pe cele 17 puncte ale sistemului de control al calității, sistem
cunoscut deja de 10 ani de actorii economici.
ISO 14001 pe scurt este:
 • Standardul internațional al Sistemelor de Management de Mediu
• Recunoscut la nivel internațional
• Certificare externă facultativă
• Raport de mediu voluntar
• Angajament pentru respectarea legislației
• Îmbunătățirea ciclică a sistemului de management
• Aplicabil în fiecare sector al economiei: bancar, transport, financiar, furnizarea de
produse și servicii, etc.
• Sistem de management normativ (cele 17 puncte din ISO 14001)
• Sistemul este axat pe prevenirea poluării
• Audit de la 1 la 3 ani
• Libertatea de a alege metodă de analiză a impactului de mediu
• Focalizat pe sistemul de management de mediu
Sistemul de management de mediu oferă o abordare integrată a gestionării și
monitorizării impactului de mediu și a respectării reglementărilor de mediu SMM răspunde
abordării managementului calității : planifică, execută, verifică, îmbunătățește.
Domenii de aplicare ale unui sistem de management de mediu
SMM poate fi aplicat acelor activități și aspecte de mediu pe care organizația le poate
controla și influență. SMM este aplicabil oricărei organizații care dorește:
-să transpună în practică, să mențînă și să imbunatiteasca un SMM
-să (se) asigure și să demonstreze conformitatea cu politică de mediu declarată
-să își certifice/înregistreze SMM decatre un organism exterior
-să realizeze o autoevaluare a conformității cu ISO 14000
2 Cerințe ale SMM conform ISO 14001
1.Cerințe generale
Obiectivul implementării SMM este îmbunătățirea performanței de mediu . SMM permite
organizației:
-să stabilească o politică de mediu corespunzătoare
-să identifice reglementările și prevederilelegale relevante în domeniul protecteiei
mediului
-să identifice prioritățile și să fixeze obiective generale și obiective specifice de mediu
corespunzătoare
-să stabilească o structura și unul sau mai multe programe pentru a atinge
obiectivelepropuse
-să faciliteze activitatea de planificare, control, monitorizare, acțiuni colective, audit,
analiză pentru a se asigura că este respectată politică de mediu și SMM este corespunzător
-să se adapteze la schimbări
2.Angajament și Politică de mediu
Angajamentul și politică de mediu reprezintă totalitatea intențiilor și principiilor
declarate de către organizație referitoare la performanță globală de mediu și care constituie
cadrul de acțiune și de stabilire a obiectivelor și țintelor de mediu ale organizației respective
 Politică de mediu trebuie să fie clară (pt. a fi înțeleasă ); este baza pe care se sprijină
organizația pt. a fixă obiectivele și țintele de mediu, este asumată de conducerea la cel mai înalt
nivel. Ea trebuie:
-să corespundă naturii, dimensiunilor și impactului asupra mediului al activităților,
produselor sau serviciilor organizației
-să includă un angajament de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării
-să includă un angajament de conformitate cu legislația și reglementările de mediu
existente precum și cu alte cerințe pe care oraganizatia le-a adoptat
-să ofere cadrul pentru stabilirea și analizarea țintelor și obiectivelor de mediu
Politică de mediu este transpusă în practică, menținută și comunicată și dispune de o baza
corespunzătoare de documente pentru întreg personalul și este disponibilă pentru public.
3.Planificarea – cerință SMM de identificare a aspectelor de mediu, obiectivelor și
țintelor, a responsabilităților și termenelor de realizare
Aspecte de mediu – reprezintă acel element al activităților, produselor sau serviciilor unei
organizații care poate interacționa cu mediul; în identificarea aspectelor de mediu, organizația
trebuie să ia în considerare:
1. domeniile la care se referă aspectele de mediu:
- prevederile legale de mediu
- identificarea aspectelor de mediu semnificative
- examinarea tuturor procedurilor și practicilor de management de mediu existente
- evaluarea acțiunilor întreprinse în urmă investigării incidentelor anterioare
2. condițiile de evaluare a aspectelor de mediu: în condiții normale sau anormale de desfășurare
a activității ( flux continuu, pornit-oprit, în caz de poluare etc.)
3. metodele de evaluare a aspectelor de mediu: liste de verificare, interviuri, măsurători,
inspecții, rezultate ale auditurilor anterioare
4. factorii urmăriți în identificarea aspectelor de mediu:
- emisii în aer, apă, sol
- deșeuri, contaminare flora, fauna
- utilizarea materiilorprime și a resurselor naturale
- probleme referitaore la comunitate și mediul local
Prevederi legale
În procesul de planificare, organizația trebuie să țină seama de:
-legislația de mediu
-alte cerințe: coduri de bună practică în industrie
acorduri încheiate cu autoritățile publice
ghiduri fără caracter de reglementare
Obiective și ținte
- obiectivul de mediu este țelul general de mediu , rezultat din politică de mediu, pe care o
organizație își propune să îl atingă și care este cuantificat, acolo unde acest lucru este posibil.
- țintă de mediu este cerință detaliată de performanță, cuantificată dacă este posibil, aplicabilă
ansamblului sau unei părți a organizației, ce rezultă din obiectivele de mediu, și care trebuie să
fie stabilită și îndeplinită pentru atingerea acestor obiective
- cerință referitoare la stabilirea obiectivelor și țintelor prevede că această să se facă țînînd cont
de măsurile preventive de mediu. Se pot lua în considerare și utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile.
Programe de management de mediu
Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de mediu, o organizație trebuie să stabilească unul
sau mai multe programe, care:
- cuprind obiectivele, modul în care vor fi atinse, termene, personalul responsabil pentru
aplicarea politicii de mediu
- pot fi subdivizate
- pot să cuprindă (se recomandă) analize pentru activități noi
- pot cuprinde considerații asupra etapelor de planificare, proiectare, producție, construcție-
exploatare instalații, comercializare-eliminare produse

4.Implementarea și funcționarea este cerință SMM care se referă la:

Structura și responsabilitatea
-cuprinde angajamentul întregului personal, inclusiv a conducerii de cel mai înalt nivel
-include desemnarea responsabilităților bine definite, comunicate corect, desemnarea
responsabililor
-asigură alocarea resurselor
Instruire, conștientizare, competență - este necesară pentru asigurarea capabilității
personalului
Comunicare
- include punerea la punct a procedurilor de primire, documentare, răspuns la cereri
- se realizează prin dialoguri, informări (interne-externe)
Documentația SMM
-cuprinde informații despre proces, organigrame, standarde interne, proceduri
operaționale, planuri de urgență
Controlul documentelor
-cuprinde proceduri pentru localizarea, analizareasrevizuirea, actualizarea , retragerea
documentelor depășite
Controlul operațional cuprinde proceduri pentru toate activitățile asociate aspectelor de
mediu semnificative (inclusiv pentru activitățile de inretinere ) corespunzător politicii de mediu,
obiectivelor generale și specifice
Pregătire pentru situații de urgena și capacitate de răspuns

-stabilește și menține procedurile pentru a identifica posibilele accidente și situații de

urgență, pentru a preveni și reduce impactul asupra mediului
5. Verificare și acțiune corectivă este cerință SMM care se referă la:
Monitorizare și măsurare include proceduri ce trebuiesc realizate regulat, pentru urmărirea
performanței, a controalelor operaționale. Este necesară asigurarea echipamentelor de
monitorizare, a ctivitatilor de intretienere, etalonare. Include proceduri pentru evaluarea
periodică a conformității
Neconformitate, acțiune corectivă și acțiune preventivă cuprinde proceduri pentru
eliminarea cauzelor neconformității, în scopulprevenirii și reducerii impactului.

Înregistrări
-cuprinde proceduri de identificare, păstrare, eliminare a înregistrărilor de mediu; acestea
trebuie să fie lizibile, identificabile, păstrate, protejate de risc de deteriorare sau pierdere
-cuprind informații despre legislație, reclamații, înregistrări referitoare la instruiri,produs,
inspecții, intretieneri, etalonari, audituri etc.

Auditul SMM
- scopul: a determina dacă SMM este conform dispozițiilor convenite pentru managementul de
mediu, incluzînd cerințele ISO 14000 , dacă acesta (SMM ) este implementat și menținut în mod
adecvat și a furniza conducerii organizației informații referitoare la rezultatele auditurilor
- acesta trebuie să cuprindă proceduri care prevăd:
-activitățile și domeniul care fac obiectul auditului
-frecvența auditului
-responsabilitatea realizării și conducerii auditului (intern, extern)
-comunicarea rezultatelor
-competență auditorului
-modul de conducere al auditului
6. Analiză efectuată de conducere
=este cerință SMM care prevede că analiză SMM efectuată de conducere trebuie să se realizeze
periodic, să fie cuprinzătoare, să includă:
- rezultatele auditurilor
-măsură în care obiectivele generale și specifice au fost atinse
-adaptarea continuă a SMM la schibarea condițiilor
-preocupările pertinente ale părților interesate
3 Principiile de baza și elementele SMM
Motivul principal pentru care se recomandă că o organizație să introducă un sistem
eficient de management al mediului este cel al protejării sănătății oamenilor și a mediului
împotriva impacturilor potențiale ale activităților, produselor sau serviciilor sale și pentru a
contribui la menținerea și îmbunătățirea calității mediului.
Sistemul de management de mediu oferă o abordare integrată a gestionării și
monitorizării impactului de mediu și a respectării reglementărilor și legislației în domeniul
protecției mediului. Principalii pași în introducerea și menținerea unui SMM eficient sunt
(Fig.5):
Fig. 5: Sistemul de management de mediu
Avantajele introducerii unui SMM constau în obținerea unei competitivități sporite pe o
piață tot mai concurențială, în bună echilibrare și integrare a intereselor economice și a celor de
mediu, obținerea unor beneficii din punct de vedere economic, precum și încredințarea tuturor
părților interesate că:
- există un angajament al politicii privind îndeplinirea prevederilor politicii de mediu, a
obiectivelor și țintelor de mediu
- accentul este pus cu prioritate pe prevenire, apoi pe acțiunea corectivă
- poate furniza dovadă unei preocupări rezonabile asupra problemelor de mediu și de conformare
cu reglementările de mediu în vigoare
- sistemele preconizate includ procesul de îmbogățire continuă
Printre consecințele și beneficiile aplicării unui SMM eficient, se înscriu:
-asigurarea consumatorilor privind angajamentul pentru introducerea unui management de mediu
care se poate demonstra
-menținerea unor bune relații cu publicul și autoritățile locale
-satisfacerea criteriilor investitorilor și îmbunătățirea accesului la capital
-obținerea asigurărilor la un preț rezonabil
-îmbunătățirea imaginii și creșterea acțiunilor pe piață
-respectarea criteriilor de certificare ale vinzatorului
-îmbunătățirea controlului asupra cheltuielilor
-limitarea incidentelor care implică responsabilități
-demonstrarea unei preocupări rezonabile privind mediul
-conservarea materiilorprime și aenergiei
-simplificarea demersurilor de obținere a permiselor și a autorizațiilor
-încurajarea dezvoltării și a participării la definirea soluțiilor referitoare lamediu
-îmbunătățirea relațiilor dintre industrie și autoritățile publice
Modelul preconizat pentru SMM poate fi reprezentat că o buclă cu reacție
inversă, unde feed-back-ul este asigurat de analiză și îmbunătățirea continuă (Fig. 6):
Măsurare și
evaluare

Angajament și politică
de mediu

Fig. 6 Feed-back-ul în SMM

Modelul preconizat pentru sistemul de management al mediului are la baza o concepție a

unei organizații care dorește să subscrie la următoarele principii de baza:
Principiul 1 – Angajament și politică
Principiul 2 – Planificare
Principiul 3 – Transpunere în practică (Implementarea)
Principiul 4 – Măsurare și evaluare (Verificare și acțiune corectivă)
Principiul 5 – Analiză și îmbunătățirea continuă
1. Angajament și politică
-implică angajamentul conducerii la vîrf pentru realizarea fiecărei etape a SMM
-impune realizarea unei analize inițiale de mediu asupra aspectelor de mediu ale activității,
produselor sau sericiilor cu impact asupra mediului, necesară pentru stabilirea poziției
organizației în raport cu mediul. Această se aplică acelor aspecte de mediu care pot fi influențate
de organizație și care pot fi controlate, avînd în vedere amplasamentele, activitățile specifice,
operațiile , etc.
-politică de mediu : stabilește sensul general al direcției de acțiune și fixează principiile acesteia
pentru organizație. Este cuprinsă în “Declarația Politicii de Mediu “ a organizației, publicată în
scris, și care cuprinde angajamentul organizației pentru:
 conformarea cu legislația
 diminuarea impactului
 prevenirea poluării
 îmbunătățirea continuă a performanței de mediu

Declarația Politicii de Mediu este:

- comunicată angajaților și publicului
- reanalizată, reevaluată după auditul de mediu
- corelată cu alte politici regionale, de calitate, sănătate, muncă etc.

2.Planificarea este procesul de stabilire a unui plan de acțiune necesar îndeplinirii politicii de
mediu, care implică:
 identificarea aspectelor de mediu asupra cărora organizația are un impact semnificativ și
evaluarea acestui impact. Ele vor fi luate în considerare la stabilirea obiectivelor de mediu;
 identificarea cerințelor legale și a prevederilor legale de mediu (inclusiv criteriile interne de
performanță) la care se raportează aspectele de mediu;
 stabilirea obiectivelor generale și a obiectivelor specifice și cuantificabile (inclusiv a
indicatorilor de performanță de mediu), realizabile, în concordanță cu politică de mediu;
 elaborarea programului (programelor) de management de mediu necesar atingerii
obiectivelor generale și specifice de mediu, care să includă:
-desemnarea responsabilităților pentru fiecare funcție și nivel relevant
-mijlloacele și termenele de atingere a obiectivelor
-programele cuprind obiectivele, țintele de mediu clare, măsurabile; ele pot și trebuie să fie
modificate în funcție de condițiile specifice

3. Implementare și funcționare (Transpunere în practică) se asigura prin:

- definirea structurilor care își însușesc responsabilitățile pentru îndeplinirea programelor din
managementul de mediu;
- furnizarea resurselor necesare (umane, calificări specializate, resurse tehnologice și financiare);
- realizarea instruirilor pentru atingerea unui grad de conștientizare și competență necesar
- stabilirea procedurilor de comunicare (internă-externă) și raportare
- stabilirea documentației necesare SMM: manualul SMM care cuprinde: Politică, obiectivele,
prezentarea SMM, elementele SMM
- procedurile SMM
- instrucțiunile de lucru
- înregistrările
- controlul documentelor (localizare, analizare, revizuire, actualizare, retragere)
-controlul operațional (pentru toate impacturile semnificative și pentru activitățile asociate lor)
- pregătire pentru situații de urgență și capacitate de răspuns
4. Măsurare și evaluare (Verificare și acțiune corectivă)
-se asigura prin măsurare, monitorizare în scopul determinării performanței reale față de
obiectivele și țintele de mediu
-reprezintă o acțiune preventivă, corectivă pentru înlăturarea neconformării
-se asigura prin înregistrările de mediu (evidență procedurilor, documentelor)
-se realizeza prin auditul de mediu, care determina dacă SMM :
 Este conform dispozițiilor convenite
 Este implementat corespunzător și întreținut
 Se realizează cu furnizarea către conducere a rezultatelor auditurilor

5. Analiză și îmbunătățirea continuă (Analiză efectuată de conducere) reprezintă procesul de

evaluare periodică a SMM , cu stabilirea unor eventuale necesități de schimbare a SMM. Analiză
include:

 Rezultatele auditurilor
 Măsură în care obiectivele generale și specifice au fost atinse
 Adaptarea SMM continuă la schimbările de condiții și informații
 Preocupările părților interesate

-procesul îmbunătățirii continue cuprinde acțiuni pentru:

 Identificarea zonelor necesare pentru îmbunătățirea performanței de mediu

 Identificarea cauzelor neconformitătilor
 Propunerea, realizarea de planuri preventive, corective
 Verificarea eficienței
 Documentare pentru orice schimbare a procedurilor SMM
 Compararea performanțelor de mediu cu obiectivele și țintele de mediu

Bibliografie:

http://www.qreferat.com/referate/geografie/SISTEME-DE-MANAGEMENT-AL-
MEDIU119.php