Seminar 1+2.

Standardul International ISO 14001

Introducere
Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO) este organismul
responsabil pentru prezentarea (crearea) de standarde internationale voluntare:
a prezentat diferite aspecte ale managementului mediului prin Technical Committee
TC20.
Sub-Committee 1 al TC20 a elaborat sistemul de management al mediului si a
realizat Standardul !nternational intitulat "ISO 14001: 1994, Sistemele de
management ale mediului - Specificatie cu hid de utili!a"e".
!S" 1#001 a fost aprobat in !ulie 1$$%. !S" 1#001 este doar una din seriile de
documente !S" 1#000.
!S" 1#001 asigura specificatia pentru standardul managementului mediului ce
trebuie dobandit si alte documente a&utatoare care ofera indrumarea pentru
implementare' audit si desfasurarea unui S(( in conformitate cu Standardul !S"
1#001.
Structura ISO 14001
!S" 1#001 este aplicabil tuturor tipurilor si marimilor de organizatii' inclusiv in
industrie si toate sectoarele comerciale si de servicii. )re similitudini in principiile
sistemului de management cu !S" $001' standardul international al managementului
calitatii' toate acestea permitand integrarea sistemelor de management.
!S" 1#001 descrie elementele esentiale necesare certificarii' dar nu include
criterii specifice de realizare.
ISO 14001 contine urmatoarele elemente:
*eclaratia de politica de mediu (+olitica de mediu)
+lanificarea' inclusiv stabilirea procedurilor pentru identificarea aspectelor de
mediu si conformitatea cu legislatia.
!mplementarea sistemului de management al mediului (cu prezentarea
programelor de mediu: e,emplu 1' 2) si desfasurarea' inclusiv identificarea
responsabilitatilor (prin decizii - e,p. .(!' .esponsabil /videnta deseuri)'
instruirea si proceduri de urgenta (e,treme - de e,emplu' incendiu).
0erificarea si intreprinderea de actiuni corective' inclusiv monitorizarea' actiuni
in cazuri de neconformitate' pastrarea inregistrarilor si auditul.
.evizuiri de mediu
!S" 1#001 poate avea aplicabilitate la orice organizatie care doreste sa
implementeze si sa mentina un sistem de management al mediului' sa se asigure de
conformitatea cu politica de mediu declarata' sa demonstreze conformitatea si altora' sa
poata obtine certificare de la un organism international conform unui standard
international si sa-si faca o autodeterminare si declaratia de conformitate cu standardele.
Atestare
Organisme de certificare
/()S si !S" 1#001 verifica pe plan e,tern standardele /(S si prin urmare
organismele specificate trebuie sa fie capabile sa stabileasca un sistem de organizare
pentru certificare conform standardelor.
Toti cei implicati in certificare vor trebui sa aiba cunostinte adecvate conform
standardului' si mai presus de acest lucru' conducerea trebuie sa poata constitui o ec1ipa
de evaluare care este potrivta pentru o certificare in amanunt. 2u toti auditorii vor avea
1
Seminar 1+2.
e,perienta necesara pentru certificarea tuturor organizatiilor din intreaga gama a
sectoarelor industriale si serviciilor' prin urmare ei se vor limita la domeniul lor de
certificare. )uditorii trebuie' ca un minimum necesar' sa corespunda criteriilor de
calificare ale standardelor !S" pentru auditori sau proiectului criteriilor de calificare ale
standardelor !S" pentru auditorii in domeniul mediului incon&urator.
)lte reglementari privind organismele de certificare sunt date sub forma de
recomandare si e,pertiza poate include cunoasterea in trei domenii-c1eie:
aspecte de mediu,
cunoasterea tehnica si
sisteme de management.
Proceduri de atestare
!n procedurile de atestare sunt evidentiate mai multe aspecte:
Aspecte semnificative ale mediului inconurator
/(S solicita organizatiilor sa identifice aspectele mediului incon&urator si sa
decida care sunt semnificative. "rganismele de certificare nu pot contesta opinia unei
organizatii despre ceea ce este un aspect semnificativ direct' dar ele au obligatia de a
stabili ca bazele pe care operatorul determina ce aspecte ale mediului incon&urator sunt
semnificative.
!erfectionarea continua
/,ista cerinta ca organizatia sa-si ia anga&amentul pentru perfectionarea
continua' acesta ar trebui sa fie punctul central al procesului de certificare.
Aspectele indirecte ale mediului inconurator
)tat aspectele directe ale activitatilor organizatiei' cat si cele indirecte trebuie sa
fie luate in considerare. 31idul disponibil auditorilor pe aceasta tema specifica faptul ca
ele ar trebui sa ratifice ca activitatea unui operator cu privire la furnizori si clienti se
raporteaza in mod corespunzator la aspectele mediului incon&urator' inclusiv aspectele
indirecte si semnificatia lor.
Integrarea cu managementul calitatii
4nele organizatii care de&a au sisteme de managementul calitatii pot dori sa aiba
un sistem de certificare care sa corespunda in acelasi timp sistemelor lor de
management. !n astfel de cazuri' organismul de certificare poate 5revizui o singura
data un singur sistem uniformizat in fata a doua standarde5. Totusi' diferentele ma&ore
dintre obiectivele sistemelor de calitate si al mediului incon&urator trebuie sa fie luate in
considerare astfel incat sistemul este pe deplin stabilit fata de cele doua standarde.
Incadrarea in reglementari
"rganizatia atestatoare trebuie sa se asigure ca sistemul organizatiei auditate se
incadreaza in legislatie si reglementari sau permite corecturi adecvate.
"onitorizarea post#certificare
"data ce o organizatie a obtinut certificarea' organismul de certificare trebuie sa
continue supraveg1erea.
/tapele !S" 1#000
Cele doua faze pentru stabilirea unui S(( !S" 1#000 sunt:
1. crearea Sistemului de management al mediului si
2. inregistrarea
$rearea unui S""
2
Seminar 1+2.
Stabilirea unei comisii de proiect responsabile cu studierea !S" 1#000 si
coordonarea crearii S((. Comisia de proiect pregateste o e,punere pe scurt pentru
conducerea superioara in care descrie !S" 1#000' S((' inregistrarea' costurile si
beneficiile. Conducerea superioara se implica in procesul S((.
.ealizeaza o analiza pentru a determina cat de bine corespunde organizatia
cerintelor !S" 1#000 si ce va intreprinde pentru a corespunde.
+rezinta rezultatele analizei conducerii si primeste aprobarea pentru continuarea
procedurii.
Comisia de proiect pregateste un proiect al politicii de mediu cu participarea
conducerii superioare
Comitetul de proiect va:
sc1ita o procedura pentru identificarea aspectelor de mediu ale operatiunii
identifica aspectele si influentele mediului
sc1ita o procedura pentru identificarea cerintelor legale si a altor cerinte ale
organizatiei
identifica atat cerintele legale cat si altele
crea obiectivele de mediu si tintele de atins pentru fiecare functie relevanta si nivel
al organizatiei
stabili un program pentru atingerea obiectivelor
+rezinta S(( conducerii superioare pentru aprobare.
Conducerea superioara accepta S((.
+olitica si S(( sunt implementate si se creeaza activitatea de audit
Se realizeaza o analiza finala pentru a determina daca organizatia este gata
pentru un audit de inregistrare.
"rganizatia recurge la certificarea de catre auditori din afara acesteia.
Inregistrarea
"rganizatiile sunt inregsitrate de catre auditori din afara acestora sau
5inregistratori (notari)5 care corespund standardului !S" 1#000. !nregistrarea poate fi
facuta pentru un loc specific al companiei' pentru mai multe puncte de lucru' sau pentru
toata compania. !n standardul 1#001 sunt specificate atribute foarte e,acte pentru S((.
/tapele procesului de inregistrare sunt:
Stabili"ea scopului in"egist"a"ii# )cesta poate fi facut la nivel intern
sau cu a&utorul auditorilor e,terni
Ce"e"ea pent"u in"egist"a"e# )ceasta este o solicitare scrisa catre
organismul de inregistrare
$e%i!ui"ea documentelo" despre S((-ul organizatiei si inaintarea
acestuia catre organismul de inregistrare.
)uditorii e,terni realizeaza e%alua"ea completa
In"egist"a"ea este acordata de catre organismul de certificare pe baza
constatarilor auditorilor.
" organizatie va primi una dintre cele trei atestari: )probare' )probare
conditionata sau temporara' .espingere.
$and o companie este inregistrata primeste un certificat si este
listata intr#un registru de certificari%%%%%
+entru a mentine inregistrarea sunt necesare activitatile de mai &os:
). (onitorizarea si masurarea S((
6. !nvestigarea si rezolvarea neconformitatilor
7
Seminar 1+2.
C. !mplementarea actiunilor corective si a celor preventive
*. +astrarea inregistrarilor referitoare la mediu
/. Stabilirea si sustinerea unui program de audit !S" 1#000.
/,emplu S((
&eciclarea
&eciclati la domiciliu ' (e ce nu si la servici '
!n medie un functionar poate recicla suficienta 1artie anual pentru a salva cel
putin un copac.
!n timp ce capacitatile noastre de stocare au a&uns la saturatie si costurile de
dega&are a gunoiului cresc' din ce in ce mai multe companii de marime medie si mica
decid sa recicleze deseurile de hirtie, aluminiu, plastic si carton.
$)nd vei arunca o *ucata de h)rtie in cosul de gunoi de linga *iroul tau,
uita#te in el+ vei gasi probabil foi cu antet, indigo, scrisori nefolositoare, ziare, doze
de aluminiu, etc. "aoritatea sunt materiale 100, recicla*ile.
&aceti-%a timp, sa na%igati pe situ"i p"i%ind "ecicla"ea# Suntem sigu"i ca %eti
gasi info"matii utile, legatu"i de inte"es, si multe moti%e pent"u a incepe un p"og"am de
"ecicla"e la se"%ici' http+--....remat.ro-reciclare-inde/.htm
1ttp:88ecolifest9le.ro8managementul-integrat-al-deseurilor8
1ttp:88ro.:i;ipedia.org8:i;i8.eciclarea<=C7=)/n<.om=C7=)2nia
&eciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale . Cel mai mare
beneficiu de mediu al reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor' ci de
conservarea energiei si a resurselor naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea' in
procesul de fabricatie' a materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor
primare. (aterialele recuperate au fost de&a purificate si prelucrate anterior' astfel
incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un
consum mai mic de energie. )nalize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii
de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decat orice alte actiuni de prote&are
a mediului.
&eciclarea conserva energia . (ult mai putina energie este necesarapentru a
transforma materialele reciclate in produse noi' comparativ cu a incepe productia cu
materiale primare' brute. +rin reciclarea unei tone de materiale intr-un program
obisnuit de reciclare' sunt economisiti cel putin 1> 4S* prin realizarea de
economii la electricitate' petrol' gaze naturale si carbune' c1iar in conditiile in care
tinem cont de consumurile datorate colectarii si transportarii materialelor.
&eciclarea elimina costurile depozitarii reziduurilor sau a incinerarii lor .
Costurile reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea c1eltuielilor de depozitare
sau incinerare si prin vinderea materialelor rezultate. +returile de depozitare variaza
foarte mult in functie de zona' si piata materialelor reciclate este intr-o crestere
e,ploziva.
!rogramele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi
deplin competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. !n prezent sunt
disponibile numeroase te1nici de eficientizare a reciclarii' unele din ele fiind in curs
de testare si implementare
&eciclarea creaza noi locuri de munca si creste competitivitatea industriei
manufacturiere. .eciclarea ofera industriei manufacturiere resurse mai ieftine'
#
Seminar 1+2.
avanta&e economice pe termen lung care se translateaza in valoare pentru
consumatorii care c1eltuiesc mai putin pe produse si ambala&e. /fectele reciclarii
asupra dezvoltarii industriale sunt semnificative.
Colectarea materialelor reciclabile
(e unde vin materialele recicla*ile'
!mplicarea publica in procesul reciclarii creste' cutiile si sticlele de racoritoare si lapte'
ziarele si ambala&ele de fructe si derivate ale acestora constituind cea mai mare parte a
produselor reciclate.
$ele mai comune produse uzate reciclate
"etale
4si' rame de ferestre' aparatura' automobile' rame de pat si arcuri de saltele'
biciclete' sc1ele' c1iuvete de fonta si cazi de baie' calculatoare' oale de gatit si tigai'
fire electrice' lifturi' rame de oc1elari de soare' utila&e fermiere' ambala&e pentru
alimente si bautura' ec1ipamente medicale' e,cavatoare industriale' broaste de usi si
butoni de clante' ec1ipamente de birou si mobila' ec1ipamente pentru &oaca si parcuri'
tevi' sine si vagoane' bare consolidate pentru terasamente' acoperise vapoare' rame de
structura din otel pentru constructii' cabluri telefonice' unelte' &ucarii.
0artie
Carti' cutii de carton (ondulat)' listari de la calculator' taieturi din ziar' ziare'
1artie de birou' materiale de impac1etat' surplusuri de tapet.
!lastic
Cosuri pentru sticle de lapte' cutii de detergent' cani de lapte si apa' paleti' sticle
de bauturi racoritoare.
Surse de materiale uzate
Cei ce recicleaza materiale vec1i le ac1izitioneaza din multiple surse' incluzand:
companii feroviare si aeriene'
obiecte casnice'
dezmembrari automobile' ateliere mecanica auto'
surse din constructii' acoperisuri' demolari'
fabrici' mori' turnatorii' structuri pentru cladiri'
ferme'
agentii guvernamentale nationale' regionale si municipale'
spitale' universitati' scoli'
constructori de masini'
programe de colectare municipale'
birouri' magazine' 1oteluri' restaurante'
instalatori si electricieni'
armata'
alte firme utilitare.
1ttp:88:::.protectia-mediului.ro8reciclare8inde,.1tm
*intre toate materialele reciclate pretutindeni in lume' fierul si otelul reprezinta
cea mai mare cantitate si necesita cel mai puternic ec1ipament in procesul te1nologic.
?
Seminar 1+2.
+roduselor secundare rezultate din industria constructiilor de masini'
supraabundenta rezervoarelor si silozurilor' unelte de masini iesite din uz' locomotive
retrase din functiune' poduri demontate' vapoare intregi' sc1ele de otel pentru cladiri
demolate' motoare de masini uzate si o multime de consumabile aruncate' toate ofera
materia prima pentru reciclarea materialelor feroase.
31ilotinele 1idraulice e,ercita presiuni de mii de tone pentru a taia otel cu alia&e
grele' precum: traverse de pod' sine de cale ferata si tabla de vapor' stranse bine in
meng1ini. +resele de balotat comprima materiale usoare in blocuri compacte de fier
usor de manevrat.
*eseurile din tabla de otel sunt taite pe dimensiuni de asa-numitele foarfeci-
aligator pentru a fi topite.
/,ista te1nici de taiere cu gas' cu arc de plasma si prin ardere' folosite pentru a
reduce structurile masive la marimi ce se supun unor anumite procese te1nologice.
2u e,ista un alt sector de reciclarea materialelor care sa necesite o mai mare
diversitate te1nologica. *ar cea mai spectaculoasa componenta din ec1ipament este
srederul' o intreaga fabrica ce reduce masinile la dimensiuni mult mai mica pentru a
putea fi topite' separand automat metalele feroase de neferoase.
Cu a&utorul unor cilindri magnetici rotativi' fierul si otelul este e,tras din
amestecul de metale si alte materiale. " separare ulterioara a metalelor neferoase
valoroase' ca de e,emplu cupru si aluminiu' este apoi necesara' si aceasta este realizata
prin metode complicate care folosesc forta aerului sau sisteme de plutire a acestora in
lic1ide permitand metalelor usoare sa plutasca si celor grele sa se scufunde. (etoda
curentului in varte& permite metalelor neferoase sa se separe in final pe diferite nivele de
conductibilitate in campuri magnetice.
(ulte din aceste metode moderne de procesare sunt proiectate automat cu
a&utorul calculatoarelor' de multe ori fiind folosite pentru a mentine cele mai inalte
nivele ale eficientizarii operatiilor.
(etalele secundare au devenit indinspensabile ca si multe alte materiale brute
necesare otelarilor. !n prezent acestea reprezinta #?= din tot otelul produs in lume. !n
plus' turnatoriile de fier si otel depind de materiale secundare care reprezinta cea mai
mare parte a materiilor prime pentru furnale.
4tilizarea resurselor secundare pentru otel in locul fierului are un mare avanta&
pe langa costul foarte mic. (aterialele reciclabile sunt aproape 100= metale si sunt in
general usor de gasit si usor de transportat in vase.
(inereul de fier trebuie e,tras din deseuri si impuritati c1imice si topit in furnal
inainte de a putea fi transformat in otel. 2umai materiile prime de o anumita calitate pot
fi utilizate in furnalele otelariilor. @olosirea metalelor de provenienta secundara' in
comparatie cu minereurile' pot determina economii de energie ' reducerea necesarului
de apa si o mai mica poluare a aerului.
+entru ca metalele de provenienta secundara nu sunt disponibile oriunde in
lume' ele au devenit marfuri internationale' fiind transportate din zone abundente' ca de
e,. din Statele 4nite si /uropa de 0est' catre tari in care acestea nu se gasesc.
"rice este realizat din metal este reciclabil. +uteti recicla
frigidere' masini de spalat' masini de tuns iarba' motoare'
materiale pentru garduri' tevi' sarma' si alte articole care sunt
facute din metal. 2u are nici un sens sa aruncati aceste materiale
la gunoi.

%
Seminar 1+2.
)duceti aceste materiale la ./()T (A si' nu numai va veti evita plata unor ta,e
pentru gunoi' dar veti pleca si cu bani in buzunar.
Otel ino/ida*il si aliae speciale
Cresterea consumului mondial de otel ino, a fost urmarea dezvoltarii in decursul
anilor' subliniind nu numai popularitatea acestui alia& adaptabil' dar si gama
remarcabila a proprietatilor importante. )re un inalt raport rezistenta-greutate' este
e,trem de rezistent la coroziune' utilizare si incalzire si poate fi cu usurinta
modelat sau sudat. /ste un e,celent material din punct de vedere al protectiei mediului.
"telul ino, este esential in constructia tuturor tipurilor de aplicatii de procesare
c1imica. ) fost e,tinsa folosirea lui in constructii' industria constructoare de masini'
sanatate' mediu si transporturi. /ste evidenta folosirea in masura din ce in ce mai mare
in obiecte casnice si restaurante' de la c1iuvete de bucatarie la tacamuri in viata de zi cu
zi. 4n studiu ec1ilibrat al calitatii materialului secundar este vital pentru a consolida
dezvoltarea continua in piata in continua crestere a otelului ino,idabil. /ste de
asemenea de importanta vitala conservarea rezervelor de metale cu anumite valori
speciale' nic1el si crom folosite in producerea otelului ino,idabil. )cest sector al
reciclarii este unul din cele in continua dezvoltare.
Tipurile de oteluri ino, de baza constituie o importanta parte a uneia dintre cele
mai raspandite famillii de alia&e destinate sa ofere performante optime in conditii stricte
de mediu si c1imice' si in acelasi timp duritate remarcabila si stabilitate la temperaturi
inalte. Tungsten-ul' molibden-ul' cobalt-ul' titaniul si vanadiul sunt printre metalele
aliate ma&ore folosite pentru a corespunde cerintelor dificile solicitate de inginerii din
industria aerospatiala' c1imica si alte industrii de inalta performanta.Ca si nic1elul si
cromul' aceste metale sunt costisitoare si se intalnesc in mine in cantitati limitate doar in
cateva parti ale lumii. .eciclarea este prin urmare de importanta speciala' fara de care
legea cererii si ofertei ar face in mod inevitabil ca aceste metale sa devina e,agerat de
scumpe.
Cele mai multe dintre aceste alia&e au infatisari foarte similare' dar ele sunt
destinate folosirii in diferite scopuri e,acte si prin urmare nu pot fi combinate. !n
procesul de reciclare este solicitata o mare e,perienta si abilitatea procesului
te1nologic se confunda astazi printr-o te1nologie sofisticata pentru separarea si
pregatirea fiecarui tip de alia& pentru retopire
4nele dintre procedeele de retopire folosite sunt conditionate de nivelele de
puritate e,trem de ridicate din materialul secundar' si prin urmare' procesarea cu atentie
de catre reciclator este esentiala.
!n toate domeniile reciclarii alia&elor speciale' identificarea pozitiva a
elementelor prezente' si a procentului acestora' este indispensabila in gama larga a
alia&elor comple,e. " reciclare de succes depinde de folosirea instrumentelor stiintifice
sofisticate - cum ar fi spectrometrul cu raze B - combinate cu indemanarea in procesare
si administrarea (conducerea) minutioasa' pentru a corespunde specificatiilor stricte
stipulate de catre piata de consum.
*e aproape sase sute de ani reciclarea hartiei a crescut substantial' in special in
ultimi ani' si continua sa se dezvolte. "ulte materiale de impachetat, hartie de ziar,
servetele sunt facute in totalitate sau in parte din fi*re de hartie recicla*ile. Se
foloseste din ce in ce mai mult in fa*ricarea hartiei de scris si imprimat.

Seminar 1+2.
!n afara de motivele economice' o mare importanta pentru reciclare o reprezinta
presiunea politica si publica pentru a reduce cantitatea folosirii hartiei care
epuizeaza resursele naturale%%%
Celuloza este substanta naturala care sta la baza producerii 1artiei - are
proprietatea de realizare a legaturilor de 1idrogen in timp ce se usuca si este eliminata in
solutie apoasa.
)cesta este esenta reciclarii hartiei' fibrele de celuloza recuperate reintra in
procesul industrial al fabricarii 1artiei. /c1ipamente sofisticate si diferite c1imicale sunt
utilizate pentru a curata si verifica pulpa astfel incat produsul final sa fie in conformitate
cu standardele de igiena si puritate.
"ricum' aceeasi 1artie nu poate fi reciclata de multe ori: tendintele de
transformare succesive ii scad calitatea fibrei pana cand are loc o deteriorare definitiva.
)sa ca fibrele primare sunt pentru a mentine consistenta si alte caracteristici' iar
procesele de reciclare pot a&uta la inlocuirea fibrelor distruse.
0artia reciclata poate poate aparea ca o materie prima compacta. *e fapt' ea
contine mai multe tipuri diferite de 1artie.
Indust"ia ha"tiei "ecupe"ate colecteaza materiale din nenumarate surse' le
sorteaza si le grupeaza separat pe diferite tipuri' supunandu-le unui proces te1nologic
pentru a fi mai usor de manevrat' transportat' urmand ca acestea sa fie facute pasta de
lemn pentru 1artie. Sunt utilizate diferite masini moderne pentru realizarea acestor
functii. Aartia ar fi mult mai scumpa daca aceasta nu ar fi colectata si reprelucrata.
*in punctul de vedere al poluarii mediului incon&urator si al consumului de
energie' hartia reciclata este mai avanta&oasa decat productia de pasta de lemn realizata
cu a&utorul metodelor c1imice si mecanice. +relucrarea fibrele de lemn implica
garantarea reciclarii 1artei' astfel incat 1artia recuperata si produsele din lemn sa se
completeze reciproc' atat ecologic cat si economic.
.eciclarea industriala a 1artiei trebuie facuta in mod economic' ceea ce implica
trei aspecte:
1. +rimul' producatorul de 1artie trebuie sa inteleaga avanta&ele posibilitatii
recuperarii materialelor.
2. )poi' industria reciclarii 1artiei ptrebuie sa acopere preturile de colectare si
procesare a acesteia
7. !n final' utilizatorii industriali de produse secundare trebuie sa poata realiza
produse vandabile si competitive.
*upa anul 1$?0 materialele plastice au devenit de mare interes' in mai putin de
zece ani productia maselor plastice crescand foarte mult. Consumul mondial poate fi
acum comparabil cu cel al metalelor neferoase.
.eciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o
gama larga in multe tari. /,ista inca probleme te1nice' economice si structurale de
depasit' dar posibilitatile sunt vaste.
Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice' de fapt sunt grupe de
materiale diferite cu o structura moleculara diferita. .eciclarea depinde de procesul de a
le separa pe fiecare in parte. )ceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde
materialele reciclabile generate in procesul de productie sunt usor de separat.
4tilizarea materialelor plastice prezinta probleme de identificare' separare si de
contaminare. *ar acolo unde sunt suficiente cantitati de materiale reciclabile
clasificabile' de e,emplu ambala&e de paleti sau saci utilizati in industrie sau
agricultura' reciclarea este realizata cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din
plastic' precum cele ce provin din calculatoare' fotocopiatoare si o gama larga de
>
Seminar 1+2.
ec1ipamente electronice similare' sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din
te1nicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor materiale care' dupa
procesare' sunt deseori folosite in manufacturarea ec1ipamentelor electronice si
electrice noi.
.eciclarea sc1imba proprietatile mecanice ale maselor plastice' astfel incat nu
poate fi posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip reintegrandu-le imediat
in acelasi proces de productie. !n unele sectoare' pre&udecatile impotriva materialelor
secundare ramane un obstacol important in reciclarea plasticului' dar aceasta atitudine
se sc1imba rapid o data cu luarea in considerare a protectiei mediului si a altor influente.
.ecuperarea ambala&elor de plastic reprezinta cea mai mare provocare' si nu
doar in realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a
face reciclarea viabila. Sticlele +/T' care sunt utilizate in cantitati mari in multe tari
pentru bauturi' este un e,celent e,emplu de reciclare ale ambala&elor. +ol9et19lene
terep1t1alate - numele complet al cuvantului +/T- este un material sofisticat de o
rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare eficienta ca recipient pentru bauturi.
)vanta&ul reciclarii ambala&elor +/T este enorm' data fiind numarul mare de sticle
folosite care pot fi e,ploatate la un cost acceptabil.
Costul de colectare a materialelor in cantitati mici de la o multitudine de surse
este principalul obstacol in dinamizarea progresului in reciclarea multor polimeri. !n
unele tari' politicile administrative isi asuma o mare responsabilitate in recuperarea de
ambala&e si alte produse. )ceasta 5responsabilitate5 presupune dezvoltarea reciclarii
maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale traditionale -
initial prin manufacturare si distribuire' si in final de catre consumator prin preturile de
productie usor crescute.
.eciclarea diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea ce priveste
incompatibilitatea polimerilor. "ricum' introducerea asaCnumitilor
5compatibilizatori5 care creaza stabilitate polimerica intre legaturile dintre structura
diferita a moleculelor a maselor plastice' faciliteaza utilizarea de combinatii.
Compatibilizatorii pot face de&a posibila producerea unui tip de alia&e din plastic
din materiale de calitate inferioara.
+rocesele continua sa se dezvolte pentru a obtine substantele utilizate in
producerea maselor plastice' si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in
producerea unor substante diferite. 3unoiul' plasticul nereciclabil' au valoare calorica si
pot fi utilizate prin urmare drept combustibil.
/,ista sapte tipuri diferite de materiale plastice. +uteti determina gradul
plasticului privind aproape in partea de &os a recipientului. )cest numar corespunde
gradului materialului din plastic' conform tabelului de mai &os. 2u sunt incluse toate
e,emplele posibile.
+/T
+ol9et19lene Terep1t1alate
Sticle de plastic de apa' sifon
A*+/
Aig1 *ensit9 +ol9et19lene
Sticle de plastic colorate - balsam de rufe' ulei de motor
Sticle transparente de plastic - de lapte si apa
+0C
+ol9 0in9l C1loride
Sticle - detergent pentru vase' detergent pentru geamuri
D*+/
Do: *ensit9 +ol9et19lene
Sticle - de suc natural de lamaie' cutii de mustar
++
+ol9prop9lene
Sticle - sirop pentru clatite' recipiente pentru iaurt
+S
+ol9st9rene
Cesti' cartoane de oua
"TA/.
.asini mi,te saustraturi multiple a mai multor
rasini
)lte sticle de plastic - pentru mancare si sucuri' sticle de
sirop
$
Seminar 1+2.
*iferenta in grade la masele plastice trebuie facuta prin grupare separata inainte
de a le aduce la ./()T (A. 4n reprezentant al firmei ./()T (A va fi incantat sa
va a&ute in separarea pe grade si in determinarea valorii.
*eoarece productia mondiala de anvelope totalizeaza peste >00 milioane anual'
potentialul pentru reciclarea milioanelor de anvelope vec1i care sunt inlocuite este in
mod clar foarte important. +rocesul de vulcanizare face posibila e,ecutia de anvelope de
inalta calitate care sunt foarte puternice si rezistente la uzura si' in termeni te1nici prin
legaturi incrucisate ale lanturilor de 1idrocarburi care formeaza cauciucul conduc la
realizarea unei retele tridimensionale elastice. Sulfurile care rezulta din acest proces nu
pot fi indepartate' si incercarile de a le modifica structura prin vulcanizare s-au dovedit
dificile' costisitoare' si mari consumatoare de energie. S-a continuat cercetarea si
dezvoltarea' astfel incat au aparut numeroase te1nici care promit cresterea ponderii
materialului reciclabil care poate fi folosit in e,ecutia de noi anvelope.
" anvelopa este compusa din cateva materiale al carui continut de cauciuc este
cuprins intre #%= - #>=' negru de fum 2?= - 2>=' otel intre 10= - 12=' ulei si agenti
de vulcanizare 10= - 12= si te,tile intre 7= - %=. 4n anumit tip de cauciuc este folosit
in carcasa si altul in suprafata de rulare.
/lasticitatea carcasei anvelopei' foarte importanta din punct de vedere al
utilizarii eficiente pe autove1icul' prezinta dificultati procesului mecanic care va fi
folosit in separarea tesaturilor de otel si materiale te,tile de cauciuc. Tratamentul
cr9ogenic este utilizat pentru a simplifica procedeul de micsorare a dimensiunii si a
separarii.
+ulberile si granulele de cauciuc sunt folosite in acoperirea locurilor de &oaca ale
copiilor si a terenurilor de sport unde elasticitatea este importanta. /le pot fi folosite in
producerea pingelelor si a tocurilor pentru pantofi' pentru producerea de anvelope
solide' spoilere auto' pedale de bicicleta' virfuri de bastoane si cir&e. +ulberea secundara
de cauciuc este pregatita pentru utilizari specifice in industria cauciucului' si ar putea fi
folosita ca aditiv in acoperirea soselelor oferind elasticitate si reducere de zgomot.
+roducerea de pulberi de cauciuc din anvelope uzate a dovedit in anumite cazuri
modificarea caracteristicilor vulcanizarii' si prin aceasta largirea gamei de potentiale
utilizari' inclusiv compusi pentru producerea de noi anvelope. S-au continuat cercetarile
in aceasta privinta dar' anumiti producatori de anvelope se impotrivesc folosirii pe scara
larga a materialelor secundare' deasemenea piata materialelor alternative nu este
suficient dezvoltata ceea ce constituie un 1andicap in continuarea reciclarii pe scara
larga.
)nvelopele pot fi tratate prin piroliza' un proces de descompunere prin incalzire'
care produce uleiuri si alte substante' inclusiv reziduri nereciclabile. )ceasta poate
reprezenta un domeniu de activitate in viitor' dar s-a observat un interes crescut pentru
folosirea anvelopelor uzate ca si combustibil pentru a genera energie' datorita puterii
calorice comparabile cu cea ale petrolului si mai mari decit cea a carbunelui. 0olumul
este redus' armaturile de otel pot fi refolosite ca materie prima in turnatorii' iar produsul
care ramane este steril. /misiile de substante to,ice pot fi reduse la nivele foarte
scazute.
&eciclarea cauciucului' ca cel folosit pentru interiorul anvelopei si pentru
curele de transmisie este regasita pe tot globul fiind un busines relativ mic' dar bine
consolidata. Totusi' anvelopele uzate reprezinta o resursa care trebuie folosita pe scara
larga' politica publica este indreptata din ce in ce mai mult catre oprirea aglomerarilor
de anvelope uzate' catre recuperarea lor ca material industrial sau ca si sursa de energie.
10
Seminar 1+2.
0ainele uzate, panzele si te/tilele rezultate reprezinta o importanta sursa de
materie prima pentru te,tile si fabricarea 1artiei.
Cu mai bine de 2000 de ani in urma' in C1ina' aceasta 1artie a fost fabricata din
carpe de bumbac.
)stazi bumbacul si anumite fibre vegetale rezultate se mai folosesc inca in
fabricarea 1artiei de cea mai buna calitate' precum si pentru fabricarea bancnotelor.
!n urma cu 100 de ani' te/tilele industrale erau economisite utilizandu-se mai
rar materile prime brute provenite din carpele de lana si fibre. Te1inca prin care fiecare
carpa este luata separat si fibrele astfel separate sunt pregatite pentru a fi tocate' a &ucat
un rol important in e,tinderea acestui sector.
Carpele si te,tilele pentru reciclare trebuie sortate cu mare atentie' deoarece vor
fi utilizate pentru scopuri specifice. *e e,emplu' 1ainele vec1i care sunt colectate din
gospodarii se grupeaza in mai multe categorii. Aainele care se afla inca in conditie buna
pot fi revandute la preturi mici' foarte adesea in acele parti ale lumii in care oamenii nu-
si permit imbracamintea scumpa. Carpele din bumbac pot fi utilizate in industrie ca
materiale pentru stergere. !mpletiturile lanoase si materiale similare sunt utilizate pentru
te,tilele industriale.
)cestea nu sunt decat cateva dintre cele mai importante utilizari.
1e/tilele industriale rezultate reprezinta materiale brute importante. /le sunt
colectate'clasificate si cantarite inainte de a fi distribuite in fabricare' pentru
transformarea lor in cadrul largului lant al noului produs.
*e altfel fi*rele naturale' cum ar fi lana' bumbacul' matasea precum si fibrele
artificiale ca matasea artificiala' vascoza sunt de o importanta considerabila.
1e/tilele reciclate asigura materia bruta pentru tapiterii' pentru umplerea
saltelelor' pentru alte produse absorbante si pentru fabricarea de pasla' la fel de bine ca
si fibra din care noua panza poate fi facuta.
+e aceasta cale resursa primara este conservata si' pentru ca materialele
reciclate au avut intotdeauna un pret avanta&os' costul nu este pentru consumator un
obstacol.
&2"A1 "0 accepta orice tip de doza de aluminiu.
*ozele de aluminiu incluse in programul de colectare sunt
remunerate folosind un sistem al valorii duale. ./()T
(A actioneaza ca un agent de stat platindu-va pentru
valoarea bunului dvs.
$arton
+uteti sa contribuiti la reducerea
deseurilor prin reciclarea
ambala&elor din carton. (ulti
clienti nu realizeaza cate ambala&e din carto folosesc intr-o
saptamana de lucru. @aceti-va timp sa realizati acest lucru si
veti vedea cat aruncati in fiecare zi.
./()T (A va primi si recicla cartoanele dvs. +entru o
livrare usoara' ./()T (A va sugereaza sa aplatizati si taiati
ambala&ele.
0artie # &2"A1 "0 accepta in mod frecvent toate celelalte produse din hartie.
Sticla # ./()T (A solicita ca sticlele sa fie depuse fara capac. /ste important ca
sticlele sa fie sortate dupa culoare.
11
Seminar 1+2.
http:!!!"rematholding"roroinde#
!rocesarea materialelor recicla*ile
Dumea se indreapta catre o era a conservarii din care reciclarea este o parte
integranta. Si totusi' reciclarea nu este o te1nica noua. /a a aparut odata cu omenirea' in
epoca de piatra' cand un vanator a despicat a,ul pustii si a realizat ca fragmentele ar fi
e,celente capete de sageti...
*ar ea a devenit o certitudine odata cu revolutia industriala.
(etalele redundante' feroase si neferoase' au devenit materiale standard pentru
industria metalurgica.
Aartia uzata poate fi redusa la forma sa originala de pulpa si transformata in
1artie noua.
)stazi' acesta industrie s-a internationalizat complet. /a colecteaza' sorteaza'
proceseaza si realizeaza mar;etingul pentru o game larga de materiale - produsele
secundare ale industriei manufacturiere si produsele uzate. )ceste materiale secundare
sunt produse la anumite specificatii minime' si vandute apoi industriei.
Comertul international cu materiale secundare este necesar pentru
aprovizionarea otelariilor' topitoriilor' fabricilor de 1artii' industriei te,tile si a
cauciucului' etc.' cu materie prima pentru o productie mai ecologica.
$e ce este important sa reciclam%
Sc1ema materialelor folosite este circulara in teorie - un fel de miscare
perpetua, in care substantele primare sunt e#ploatate sau colectate si transformate in
produse care dau nastere supraabundentei, si apoi sunt reciclate intr&un proces de
manufacturare.
@ara reciclare' circuitul materialelor in natura ar deveni o serie de evenimente
fara o rezolutie logica. /ventualele materialele utile ar deveni dispensabile si nu ar fi
pastrate ca o posibila resursa.
&eciclarea contri*uie la im*unatatirea mediului
@olosirea de materiale de&a prelucrate implica economii substantiale de energie in
comparatie cu utilizarea materialelor brute:
"tel #=
)luminu $?=
Cupru >?=
+lumb %?=
Aartie %#=
+lastic >0=
+rodusele secundare sunt mai putin poluante decat materiile prime.
4tilizarea 1artiei reciclate inseamna 7?= mai putina poluare a apei si #= mai
putina poluare a aerului.
4tilizarea otelului reciclat inseamna >%= mai putin aer poluat.
12
Seminar 1+2.

1ttp:88be1ealt19-ms.blogspot.com8201180#8reciclarea-1artiei-si-sticlei.1tml

1ttp:88dli.ro8colectarea-si-reciclarea-deseurilor.1tml
O afacere internationala
+rodusele secundare nu sunt disponibile oriunde in lume in mod uniform' e,istand
un transfer continuu de la zonele foarte abundente catre cele care au nevoie de
acestea
" treime din cele %00 milioane tone de material prelucrat prin reciclare industriala
este e,portata intre diferite tari.
17
Seminar 1+2.
.eciclarea materiale feroase
1ttp:88:::.9outube.com8:atc1EvF)c#CaGHt(sc - Aonda Ii-a distrus peste 1.000 de
automobile
1ttp:88:::.bm:.ro8ro8ro8o:ners8bm:<service8allfacts8rec9cling8rec9cling<environmen
t1.1tml
1ttp:88:::.top1.ro8alessio8reciclarea-aluminiului.1tml - reciclarea aluminiului
Procesarea deseurilor feroase & 'tapele procesului de recuperare
!nspectarea - evaluarea ac1izitiilor
Sortarea manuala8automataJ sau maruntirea si separarea materialelorJ taierea in
vederea separarii materialelor (maruntirea sau taierea cu flacara' disc abraziv'
panza etc.)
!nspectarea - evaluarea materialului recuperat - facand referinta la criteriile
specificate ("peratii ulterioare cum sunt taierea la dimensiuni prin impartire sau
taiere (cu flacara' disc abraziv' panza' etc.) sau balotare8compactare sunt folosite
pentru cresterea valorii materialului. /le nu modifica compozitia materialului si
sunt operatii de ridicare a valorii comerciale.
((((
Operatii de tratament comercial
Tratamentul sau procesul realizat asupra materialelor potrivite pentru a fi
folosite pentru alimentarea furnalelor - cuptoarelor' fara a fi obiectul vreunei recuperari
avKnd ca singur scop cresterea valorii materialelor (taiere la dimensiuni' compactare'
etc.) nu constituie o operatie de recuperare' iar materialul care rezulta in urma unui
astfel de tratament nu constituie un deseu.
1#