Universitatea Politehnică București

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria şi Managmentul Afacerilor

Sistem de management al mediului conform

standardului SREN ISO 14001 la firmă
S.C. Murfatlar România S.A.

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Dr. Ing. Pinete Irina

STUDENT:
Ing. Badea Elena
 CUPRINS
Capitolul I - Abordări teoretice privind sistemul de management al mediului……………………..3
Abordări teoretice privind sistemul de management al calităţii…………………………………….3
Standarde aplicabile în cadrul sistemulul de management ………………………………………….6
Capitolul II- Prezentarea organizaţiei………………………………………………….…………….9
2.1. Descrierea organizaţiei…………………………………………………………………………..9
2.2. Structura organizaţiei………………………………….…………………………….…………..9
2.3. Produse per servicii………………………………………………………………………...…..12
2.4. Concurenta……………………………………………………………………………………..12
Capitolul III- Managmentul calităţii……………………………………………………………..….15
3.1. Politica in domeniul calitatii……………………………………………………………………15
3.2. Obiectivele in domeniul calitatii………………………………………………………………..18
3.3. Procese identificate in cadrul organizatiei………………………………………………….…..19
3.4. Harta proceselor…………………………………………………………………………….…..20
3.5. Contextul organizatiei……………………………………………………………………….….21
3.6. Parti interesate, necesitati, asteptari………………………………………………………….…25
3.7. Registru de riscuri……………………………………………………………………………....27
Capitolul IV…………………………………………………………………………..…………….28
Elaborarea unei proceduri pentru un process………………………………...................…………..32
Concluzii………………………………………………………………………………………..…..35
Bibliografie…………………………………………………………………………………..……..39

2
 Capitolul I
Abordări teoretice privind sistemul de management al mediului

Evoluţia ascendenta a societăţii umane la nivel global, atât din punct de vedere economic
cât şi în corelaţie cu creşterea continuă a populaţiei şi cu tendinţa generală de îmbunătăţire a
condiţiilor de trai şi de confort, au favorizat şi determinat creşterea din ce în ce mai accentuate a
cantităţilor de deşeuri solide, lichide şi gazoase care trebuie asimilate continuu de mediul
înconjurător.

Dinamica foarte rapidă a acestui process, provocat atât de introducereatehnologiilor

modern care manipulează şi prelucrează material şi substanţe tot mai diversificate, cât şi de
creşterea necesarului de produse care să satisfacă cerinţele unei populaţii tot mai numeroase a
căpătat proporţii din ce în ce mai greu de stăpânit de om cu consecinţe din ce în ce mai grave într-
un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.

De toate aceste fenomene sunt conştienţi şi cei din conducerea SC MURFATLAR

ROMÂNIA SĂ şi au ca şi obiectiv al politicii de mediu:

 Conformarea la standardele internaţional şi la cerinţele legislative

 Reducerea costurilor de mediu şi minimizarea riscurilor financiare
 Costurile de mediu sunt cele rezultate în urma aplicării de către companie a unor acţiuni
privind prevenirea, reducerea, controlul pericolelor pentru mediu cât şi lucrări de reabilitare şi
curăţare.
 Întărirea poziţiei firmei pe piaţa actuală
 Realizarea procesului de îmbunătăţire continua
1.1.Abordări teoretice privind sistemul de management al calităţii

Implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) în cadrul unei organizaţii este
un proces complex, care în viziunea economistului A. Vlavianos Arvanitis ce se desfăşoară cu
respectarea următoarelor principii:

1. Angajament şi Politică - O organizaţie trebuie să-şi definească politica de mediu şi să

asigure angajamentul său faţă de SMM.

2. Planificare - O organizaţie trebuie să formuleze un plan care să-i îndeplinească politica

de mediu.

3
 3. Implementarea -Pentru implementarea efectivă o organizaţie trebuie să dezvolte
facilităţile şi mecanismele de sprijin necesare realizării politicii ecologice, obiectivelor şi
ţintelor.

4. Măsuri şi Evaluare - O organizaţie trebuie să măsoare, să monitorizeze şi să evalueze

performanţa ecologică.

5. Analiza - Managementul trebuie să revadă şi să evalueze SMM la intervale defi nite

pentru a-i menţine efectivitatea şi continuă ameliorare.

6. Îmbunătăţirea - O organizaţie trebuie să-şi îmbunătăţească în mod continuu SMM, cu

obiectivul îmbunătăţirii performanţei de mediu per total. Implementarea unui SMM în cadrul
unei organizaţii trebuie să se bazeze pe unul din standardele managementului de mediu (EMAS
şi/sau ghidurile ISO). Fiecare din cele două metodologii se bazează pe principiul îmbunătăţirii
continue, formulat pentru prima oară în managementul calităţii de către prof. Edward Deming,
în anii ’60.

Pentru implementarea unui SMM într-o organizaţie, trebuie parcurse patru etape:

A. Planificarea activităţilor de mediu;

B. Implementare şi funcţionare;

C. Verificare şi acţiune corectivă;

D. Analiza efectuată de conducere.

4
Avantajele şi dezavantajele introducerii unui sistem de management de mediu:

5
1.2.Standarde aplicabile în cadrul sistemulul de management

3.Experienţa în protecţia mediului a celor mai avansate companii, evoluţiile manageriale

menţionate mai înainte, interesul lumii academice pentru aceste noi modele de management au
solicitat atenţia organismelor de standardizare în probleme de mediu. Erau publicate numeroase
standarde privind mediul, prin care s-au reglementat problemele tehnice şi specifice cu scopul
6
 stabilirii referinţelor tehnice care să ajute la aplicarea legilor. Între timp, standardizarea
sistemului calităţii a fost terminată şi a devenit logic că organismele de standardizare să se
ocupe de definirea unui sistem de management de mediu al companiilor care să poată constitui
obiect al certificării.

2. Unele organisme naţionale de certificare au publicat standarde pe această problemă, cum ar fi BS

7750. ISO, pe de altă parte a conceput standardul internaţional ISO 14001: 2015- care este un
standard internaţional pentru sistemele de management de mediu, care este utilizat la certificarea
sistemelor de management de mediu, şi este standardul principal care specifică cerinţele pentru
formularea şi menţinerea SSM (sistem management de mediu).
Motivele care pot determina o companie să aplice un sistem de management de mediu sunt
diverse şi depind de tipul companiei, poziţia pe piaţă, istoric, etc.

3. În cele ce urmează sunt indicate cele mai frecvente motivaţii întâlnite. Conducerea companiei
trebuie să la analizeze şi să selecteze pe acelea care sunt aplicabile companiei pentru a avea un
reper iniţial în acţiunea de certificare de mediu.
Legislaţia şi constrângerile în vederea conformării
- Creşterea numărului de legi şi reglementări.

- Întărirea sistemului de constrângere în vederea realizării conformităţii cu cerinţele legale.

Presiunea exercitată de grupurile de interes

- Instituţii financiare.

- Companii de asigurare.

- Acţionari

- Personal propriu

- Municipalitatea, comunitatea

- Organizaţii neguvernamentale

Conştientizare, imagine şi reputaţie

- Preocupare responsabilă

- Întărirea imaginii firmei pe piaţă

7
- Eliminarea publicităţii negative

Competitivitate

- Produse ecologice

- Depăşirea barierelor comerciale

- Întărirea competitivităţii companiei

Aspecte financiare

- Reducerea riscurilor de apariţie a unor obligaţii peliminare datorită unor controale ale
autorităţilor

- Costuri mai mici prin frecventa redusă a situaţiilor care implică remedieri sau întreruperea
pe o perioadă sau pe o zonă/domeniu a afacerilor

- O dezvoltare mai coerentă a companiei prin care se asigură îmbunătăţirea relaţiilor cu

sistemele bancare şi de asigurări însoţită de posibile facilitaţi în acordarea de ajutoare
financiare şi credite.

- Menţinerea valorii companiei în caz de transfer [1][2][3]

8
 Capitolul II
Prezentarea organizaţiei
2.1 Descrierea organizaţiei

SC MURFATLAR ROMÂNIA SĂ cu sediul în stradă Murfatlar, nr.1, oraş Murfatlar, judeţ

Constantă, este amplasată pe dealul Ghermenea, pe versantul drept al văii Carasu, la nord de localitatea
Murfatlar. Altitudinea locaţiei este de cca. 52 m., iar terenul are o înclinare de cca. 50‰ spre Canalul
Dunare-Marea Neagră, aflat la cca. 2000 m distant de aceasta.
Despre MURFATLAR ROMÂNIA S.A. se poate spune că este un producător cu tradiţie pe
piaţa vinurilor, societatea dispunând de o bogată experienţă în industria vinurilor din România,
moştenind totodată un brand recunoscut atât pe plan intern cât şi internaţional.

2.1.2. Domeniu de activitate

La finele anului 2002, MURFATLAR ROMÂNIA S.A. a devenit prima societate viti-
vinicola din România certificată conform standardului de calitate ISO 9001:2001 pentru sistemul
de management al calităţii şi pentru sistemul HACCP de asigurare a securităţii în domeniul
alimentar.

SC MURFATLAR ROMÂNIA SĂ este o societate cu capital privat înfiinţată în 2002 şi are ca

obiectiv principal de activitate comerţul cu ridicată al băuturilor alcoolice (Cod CAEN 5134), iar ca
obiect secundar de activitate, fabricarea vinului din struguri (Cos CAEN 1593).
2.2. Structura organizaţiei

Producţie:

 Secţia vinuri albe

 Secţia vinuri roşii

 Secţia îmbuteliere

 Secţia reparaţii şi utilităţi

Logistica:

 Depozite material

9
 Depozite produse finite – livrări

 Parc auto

TESA:

 Sector mecanic

 Department economic

 Department calitate

 Department resurse umane

 Department IT&C

 Department juridic

10
11
2.3. Produse per servicii

Structura sortimentala a produselor oferite de podgoria Murfatlar (sunt precizate în tabelul 1),
şi este împărţită în proporţie de 70% în vinuri albe (Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc,
Riesling Italian, Traminer, Muşcat Ottonel) şi 30% soiuri roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot
Noir şi Feteasca Neagră).

Soi/portaloi Categorie biologică

Chardonnay 25 Mf/SO4-4 Certificat

Pinot gris 13 Mf/SO4-4 Certificat

Pinot Noir 5Vl/SO4-4 Certificat

Cabernet Sauvignon 33 Vl/SO4-4 Certificat

Afuz Ali 93Mf/SO4-4 Certificat

Columna/SO4-4 Certificat

Mamaia/SO4-4 Standard

Muşcat Ottonel/SO4-4 Standard

Fetească neagră/SO4-4 Standard

Feteasca regală/SO4-4 Standard

Muşcat Hamburg/SO4-4 Standard

Tabel 1- Oferta vinuri Podgoria Murfatlar

2.4. Concurenţa

Piaţa vinului este o piaţă matura afectată puternic de evoluţiile favorabile sau defavorabile
determinate de obişnuinţele alimentare şi comportamentul de cumpărare al consumatorilor. Pe piaţa
vinurilor exista un număr mare de producători şi importatori.

Primii cinci producători/comercianţi de vinuri sunt: Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei,

Cotnari, Cramele Recas şi Domeniile Tohani, aceştia însumând aproximativ 50% din totalul volumului
tranzacţiilor cu vin din România.

 Cotnari, este unul dintre cei mai importanţi producători locali de vin. În lunile ianuarie şi
februarie ale anului 2012 a înregistrat primele modificări în structura canalelor de distribuţie,
scăderi pe segmentul HoReCa şi Key Account, respectiv creşteri pe segmentul tradiţional.
12
La nivelul anului 2013: „avem programată o creştere cu 14% a cifrei de afaceri, această creştere este
fundamentată şi pe o serie de produse noi, ce urmează a fi lansate”, declara Răzvan Serghiuta, director
Cotnari. Exporturile Cotnari au reprezentat în prima jumătate a acestui an circa 10% din cifra de
afaceri înregistrată.

Fig-1 Topul celor mai mari producători de vin, din România 2013

 Producătorul de vin Jidvei, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală, şi-a propus
pentru 2013 atingerea unei cifre de afaceri de 120 mil. Lei (33.3 mil. Euro), în creştere cu 10%
comparativ cu rezultatele anului 2012. „Factorii care vor influenţa anul viitor rezultatele Jidvei
ţin de campania intensă de investiţii din ultimii ani a companiei. Ne aşteptam la o creştere a
suprafeţei productive de vită de vie din suprafeţele replantate. De asemenea, ne aşteptam la
creşteri datorate redesenarii portofoliului ce a avut loc în acest an, redesenare prin care s-a creat
o mai clară prezentare a produselor în piaţă, vinurile fiind acum mult mai bine diferenţiate” a
spus Cristian Fugă, directorul de marketing al Jidvei.

13
Fig.2 Bilanţurile financiare ale producătorilor romani de vinuri în 2014 [4]-[7]

Producătorul Cota de piaţă Volum vânzări

Murfatlar 27.8% 27.9%
Jidvei 14.5% 19%
Cotnari 13.1% 13.8%
Vincon 7.8% 7.9%
Poziţia pe piaţă a celor mai mari patru producători după cota de piaţă şi volumul vânzărilor.

14
 Capitolul III

Managmentul calităţii

3.1.Politica în domeniul calităţii

Pentru implementarea unui SMM conform ISO 14001 este necesar ca întreg personalul indiferent
de poziția pe care o deține în organizație să fie implicat, anunțat și instruit cu privire la acest tip de
sistem, pentru că ei să își poată desfășura activitatea fără a afecta mediul prin diferite accidente.
Organizația trebuie să aibe grijă să îmbunătățească continuu sistemul propriu de management de
mediu în vederea asigurării procesului de îmbunătățire continua, cât și pentru atingerea unei
performanțe de mediu pe care firmă și l-a propus.
EMAS şi ISO 14001 verifica pe plan extern standardele EMS şi prin urmare organismele
specificate trebuie să fie capabile să stabilească un sistem de organizare pentru certificare conform
standardelor.
Toţi cei implicaţi în certificare vor trebui să aibă cunoştinţe adecvate conform standardului, şi mai
presus de acest lucru, conducerea trebuie să poată constitui o echipă de evaluare care este potrivta
pentru o certificare în amănunt. Nu toţi auditorii vor avea experienţa necesară pentru certificarea
tuturor organizaţiilor din întreaga gamă a sectoarelor industriale şi serviciilor, prin urmare ei se vor
limita la domeniul lor de certificare. Auditorii trebuie, ca un minimum, să corespundă criteriilor de
calificare ale standardelor ISO pentru auditori sau proiectului criteriilor de calificare ale standardelor
ISO pentru auditorii în domeniul mediului înconjurător.
Alte reglementări privind organismele de certificare sunt date sub formă de recomandare şi
expertiza poate include cunoaşterea în trei domenii-cheie: aspecte de mediu, cunoaşterea tehnică şi
sisteme de management.
Paşii în implementarea SMM
1. Decizia managerului de a implementa un sistem de management de mediu
2. Formarea echipei de implementare
3. Elaborarea politicii de mediu
4. Definirea obiectivelor de mediu
5. Instruirea personalului privind cerinţele standardului 14001:2015
6. Documentarea sistemului
Proceduri de atestare
În procedurile de atestare sunt evidenţiate mai multe aspecte:
1. Aspecte semnificative ale mediului înconjurător
EMS solicita organizaţiilor să identifice aspectele mediului înconjurător şi să decidă care sunt
semnificative. Organismele de certificare nu pot contesta opinia unei organizaţii despre ceea ce este un

15
aspect semnificativ direct, dar ele au obligaţia de a stabili că bazele pe care operatorul determina ce
aspecte ale mediului înconjurător sunt semnificative.
2. Perfecţionarea continua

Exista cerinţa ca organizaţia să-şi ia angajamentul pentru perfecţionarea continua, acesta ar trebui să
fie punctul central al procesului de certificare.
3. Aspectele indirecte ale mediului înconjurător
Atât aspectele directe ale activităţilor organizaţiei, cât şi cele indirecte trebuie să fie luate în
considerare. Ghidul disponibil auditorilor pe această temă specifică faptul că ele ar trebui să ratifice ca
activitatea unui operator cu privire la furnizori şi clienţi se raportează în mod corespunzător la
aspectele mediului înconjurător, inclusiv aspectele indirecte şi semnificaţia lor.
4. Integrarea cu managementul calităţii
Unele organizaţii care deja au sisteme de managementul calităţii pot dori să aibă un sistem de
certificare care să corespundă în acelaşi timp sistemelor lor de management. În astfel de cazuri,
organismul de certificare poate "revizui o singură dată un singur sistem uniformizat în faţa a doua
standarde". Totuşi, diferenţele majore dintre obiectivele sistemelor de calitate şi al mediului
înconjurător trebuie să fie luate în considerare astfel încât sistemul este pe deplin stabilit faţă de cele
două standarde.
5. Încadrarea în reglementări
Organizaţia atestatoare trebuie să se asigure că sistemul organizaţiei auditate se încadrează în legislaţie
şi reglementari sau permite corecturi adecvate.
6. Monitorizarea post-certificare
Odată ce o organizaţie a obţinut certificarea, organismul de certificare trebuie să continue
supravegherea.
Firma se angajează să cunoască şi să se conformeze la reglementările de mediu în vigoare prin
implementarea măsurilor necesare. Astfel trebuie respectate următoarele legi şi reglementări cu privire
la protecţia mediului:
 Legea nr.137 din 29/12/1995- Publicată în Monitorului Oficial, Partea I nr.304 din 30/12/1995
Legea protecţiei mediului
 NORME din 27 ianuarie 1998 privind protecţia mediului ca urmare a impactului mediu
înconjurător
 LEGE nr. 645 din 7 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării
 ORDIN nr. 50 din 14 ianuarie 2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a
schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) în vederea participării voluntare a organizaţiilor
la aceste scheme

16
  ORDIN nr. 97 din 18 mai 2004 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 978/2003 privind Regulamentul de atestare a persoanelor
fizice şi juridice care elaborează studii de evaluare a impactului asupra mediului şi bilanţuri de mediu
 HOTĂRÂRE nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe
 ORDIN nr. 1274 din 14 decembrie 2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea
activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare
 HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
 HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
 H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;
 NORME din 27 ianuarie 1998 privind protecţia mediului ca urmare a impactului mediu
înconjurător
 LEGE nr. 645 din 7 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării
 ORDIN nr. 1274 din 14 decembrie 2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea
activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare
 ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
- Reglementări privind emisiile de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului: Hotărârea de Guvern nr.
1856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi, publicată în M.Of. nr. 23/11
ianuarie 2006.

- Reglementări privind gospodăriile deşeurilor şi a substanţelor toxice şi periculoase.

 HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

 HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
 H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;
 Gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri se va realiza cu respectarea strictă a prevederilor
OUG nr. 78/16.06.2000 privind regimul deşeurilor aprobat de Legea nr.426/18.07.2001.
Deşeurile vor fi colectate şi depozitate temporar pe tipuri şi categorii, fără a se amesteca.
 Deşeurile industriale recuperabile: hârtie, ambalaje PET, metale uzate, uleiuri uzate, baterii,
vor fi colectate separat şi valorificate în conformitate cu legislaţia în vigoare:
- O.U.G. 16/2001 republicata, privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, aprobată prin
Legea 465/2001, cu modificările ulterioare;

17
 - H.G. 166/2004 aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de
ambalaje PET postconsum în vederea reciclării”;

- H.G. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

- H.G. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje;

- H.G. 662/2001, privind gestionarea uleiurilor uzate, modificată prin H.G.1159/2003

- H.G. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase

 În conformitate cu H.G.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului

cu azbest, începând cu data de 1 ianuarie 2007 se interzic toate activităţile de comercializare şi de
utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest. Materialele de construcţie cu conţinut de
azbest vor fi eliminate în conformitate cu prevederile Ordinului 95/2005, privind stabilirea criteriilor
de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de
deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri
3.2.Obiectivele în domeniul calităţii
Conform standardului ISO 14001 principalele aspecte vizate de obiective sunt:
- Colectarea in proportie de 90% a deseurilor reciclabile in interiorul firme
- Colectarea selective a deseurilor pe categorii( plastic, hartie si sticla) in proportie de 95%
- Instruirea personalului in proportie de 100% in vederea colectarii selective a deseurilor
recilabile
Politica de mediu Obiective generale de Ţinte de mediu
mediu (obiective specifice)
Perfecţionarea tuturor activităţilor Eficientizarea şi reducerea Menţinerea conformităţii cu
pentru a se desfăşura în deplină
consumurilor specifice şi a
Conformitate cu legislaţia în Prevederile legale în vigoare
vigoare, cu reglementările de mediu celor proprii tehnologice
şi cu alte cerinţe de mediu
Aplicabile.

Perfecţionarea controalelor Eficientizarea şi reducerea Ţinerea sub control a

consumurilor de utilităţi
consumurilor specifice şi a
Consumurilor de apă, energie şi
celor proprii tehnologice
gaz metan
Perfecţionarea controalelor Reducerea impactului Prevenirea producerii de
riscurilor şi a poluărilor accidentale,
asupra mediului și a
protejarea mediului și a omului Accidente cu repercusiuni asupra
oamenilor din interiorul

18
 fabricii dar și din exterior mediului și a oamenilor

Informarea personalului cu privire Îmbunătăţirea calităţii şi a Prevenirea producerii de

la politica de mediu
loialităţii personalului accidente la nivelul personalului
Condiții de lucru îmbunătățite Reducerea cantităților de Se urmărește reducerea poluării
emisii în aer şi a gazelor cu la nivel fonic.
efect de seră
Reducerea impactului asupra Reducerea impactului Reutilizarea ambalajelor în
mediului, îmbunătăţirea continua,
asupra mediului proporţie de 80%.
creşterea calităţii aerului,
responsabilizarea angajaţilor

3.3.Procese identificate în cadrul organizaţiei

Pentru fabricarea vinurilor, în cadrul companiei se urmează un proces tehnologic complex, ce

porneşte de la materia primă (strugurii) care în prezenţa unor drojdii selecţionate, sunt supuşi
operaţiei de fermentare alcoolică, produs care se limpezeşte cu ajutorul bentoniei (o argilă
minerală), este răcit pentru a nu favoriza o a doua fermentaţie alcoolică, iar la finalul procesului
este îmbuteliat în sticle.

Fermentaţia alcoolică

- Se produce în fermentatoare, care produc surse de zgomot

Sursele de zgomot sunt de mici dimensiuni, ele sunt produse de utilajele aflate în funcţiune,
numai în timpul orelor lucrătoare, de aparatura din dotare şi de mijloacele de transport ale
beneficiarilor serviciilor oferite de societate.
Alte surse de zgomot ar putea fi reprezentate de cele provocate pe artera de circulaţia de pe
şoseaua Bucuresti-Constanta şi de cea provocată de calea ferată Constantă – Bucureşti.
Răcirea vinului
În cadrul societăţii exista o staţie frigorifică ce funcţionează pe bază de ammoniac (NH3) alcătuită
din 6 compresoare de frig de 150.000 Kcal/h, un compressor de 100.000 Kcal/h, două rezervoare
tampon de ammoniac, turnuri de condensare şi două bazine de racier cu 9 evaporatoare. Această staţie
de frig a fost completată cu două Chillere ce folosesc Freon ecologic R 407.
Societatea mai dispune şi de o central termică formată din două cazane de abur, o staţie de
dedurizare a apei cu schimbători de ioni şi un vas tampon care alimentează cazanele. Centrala termică
reprezintă o sursă de poluare atmosferică dar una de proporţii mari. Activitatea centralei este atent
monitorizata de Agenţia pentru Protecţia Mediului Constantă şi de responsabilii societăţii cu protecţia
mediului.
19
 Control calitate vin
În cadrul societăţii funcţionează un laborator de analize fizico-chimice care foloseşte substanţe
chimice toxice. Acestea sunt depozitate într-o magazine special amenajata pentru astfel de substanţe
(reactivi).
Dintre cele mai importante substanţe amintim: acidul sulfuric, hidroxidul de sodium, sulfatul de
cupru, amoniacul, tiosulfatul de sodium, acidul clorhidric, ferocianura de potasiu. Substanţele toxice
expirate reprezintă un pericol asupra mediului.
În cadrul companiei, se utilizează şi un volum mare de apă, pentru diferitele procese ce au loc
în procesul tehnologic.
Cantitatea anuală de ape uzate rezultate din procesul tehnologic este de 300.000 tone la care se
adauga cantitatea de 120 tone de apă uzată rezultată din activitatea Punctului touristic. SC
MURFATLAR ROMÂNIA SĂ. Societatea dispune de o staţie de epurare care este amplasată la
cca.300 m de curtea societăţii şi este alcătuită din două decantoare primare cu pod raclor. Apele uzate
epurate sunt preluate de staţia de pompare a apelor uzate a SC RAJA SĂ Constantă de la Poarta Alba.
Apele uzate nu reprezintă un pericol pentru mediu pentru că societatea le epurează prin staţia
proprie de epurare. În situaţiile extreme în care şi după aceasta epurare proprie apele nu se încadrează
în standard, SC RAJA SĂ Constantă se ocupă (conta cost aplicând tarife diferenţiate) de epurarea lor
în aşa fel încât să nu fie poluatoare.
3.4. Harta proceselor
Reducerea poluării mediului înconjurător
Pasul I
Conducerea unitatii implementează Planul de măsuri privind colectarea selectivă a deşeurilor
generate pe cele trei categorii (hârtie, plastic, sticlă), în parteneriat cu societăţi de acest profil, care au
dotat fabrica cu recipiente speciale, respectiv galben(mase plastice), albastru(hârtie), verde(sticlă),
precum şi containerele exterioare pentru reciclare selectiva.

Pasul II
Stabilirea în cadrul societaii a unui sistem de colectare prin achiziţionarea, pentru sectia de
productie a câte trei coşuri pentru colectare selectivă a deşeurilor pentru colectarea selectiva a
acestora.

Pasul III
Responsabilizarea angajatilor, respectiv evidenţierea unei conduite ecologice a acestora prin
stabilirea unei persoane responsabila care sa verifice colectarea selectiva a deseurilor pe fiecare sectie
in parte. Intocmirea unui proces verbal în care toţi angajatii sunt de acord să respecte şi să aplice
Planul de măsuri privind colectarea selectivă a deşeurilor.

Pasul VI
Persoana responsabila se asigură că planul de măsuri privind colectarea selectivă a deşeurilor
este bine realizat .

20
 Pasul VII

Se centralizeaza toate deseurile reciclabile, ce s-au colectat din fiecare sectie in parte.

Pasul VII

Se contacteaza firma de colectare a deseurilor, cu care firma a incheiat un contract si se

incaseaza suma de bani pentru cantitatea de deseu livrata.

3.5. Contextul organizaţiei

3.5.1. Analiza SWOT - Analiza punctelor forte, punctelor slabe, oportunităţi şi ameninţări
Puncte tari Oportunităţi Puncte slabe Ameninţări
- Fabrica a fost Prevenirea poluării aerului - Unitatea nu are elaborat Poluarea aerului cu
modernizată încât să prin înlocuirea vopselelor şi implementat un sistem pulberi/gaze, ceea ce
asigure un mediu cât pe bază de solvent cu cele de reducere a emisiilor la duce la risc de
mai curat
ecologice (pe bază de apă). sursă şi minimizarea a îmbolnăvire
- Firma deţine sistem
deşeurilor în vederea
de monitorizare
Reducerea riscurilor de prevenirii şi reducerii
performant pentru
poluare a aerului prin poluării.
înlăturarea factorilor
monitorizarea continuă a - Emisiile de gaze
poluatori
- Utilizarea la maxim a emisiilor atmosferice. depăşesc valoarea limita la
sistemului de emisie ceea ce impune
monitorizare a măsuri de regucere a
poluatorilor emisiilorprin dotarea
- Este cunoscută ca instalaţiilor cu sisteme de
fiind una dintre cele filtrare.
mai bune în asigurarea - Lipsa unui sistem de
calităţii mediului de coordonare pentru asigurarea
lucru calităţii aerului
- Firma este cunoscută - Ponderea scăzută a
pentru performanţele specialiştilor pentru
în asigurarea asigurarea mediului
condiţiilor de mediu Lipsa utilajelor de ultima
atât pe piaţa internă cât generaţie pentru înlăturarea
şi pe cea externă maximă a factorilor poluatori
- Emisiile în aer sunt
monitorizate de două
ori pe an

21
 Reducerea penalităţilor Consumul de apă potabilă
către Autoritatea şi consumul de apă
Competenta de Protecţia industrial este contorizat
Mediului, prin pe fiecare sursă, dar nu şi
monitorizare continuă a pe fiecare secţie
indicatorilor de calitate a consumatoare
afluentului final.
Reducerea riscurilor de Sistem unic de canalizare a
poluare a apei prin faptul apelor pluvial şi
că se monitorizează industriale.
continuu calitatea
efluentului final. Apele uzate industrial şi
Reducerea costurilor prin menajere generate din
reducerea consumului de activitatea societăţii nu
apă industrial, datorită sunt contorizate în
faptului că apa de răcire punctele de control intern
este recirculabila. şi la ieşirea din unitate, aşa
cum prevăd reglementările
în vigoare privind
gospodăria apelor.
Unitatea nu dispune de un
program de reducere a
consumului de apă prin
care să fie identificate,
implementate,
monitorizate posibilităţile
de reducere a
consumurilor specific de
apă şi a debitelor de ape
uzate.
Pentru protecţia Reducerea concentraţilor Poluarea solului datorită Riscul contaminării
solului unitatea de poluanţi specifici, activităţilor desfăşurate în pânzei freatice, risc
deţine platform prevenirea poluării trecut pe amplasamentul pentru sănătatea
betonate şi canalizări subsolului prin aplicarea societăţii. umană.
etanşe măsurilor de ecologizare a

22
 terenului poluat

În societate se Reducerea riscului de Exista depăşiri ale Risc pentru

efectuează regulat poluare fonică prin măsuri nivelului de zgomot şi este producerea
măsurători ale de protecţie aplicate necesar acordare discomfortului
nivelului de zgomot antifonice. personalului angajat.
şi vibraţii în incinta
halelor de producţie.
Pentru protective
împotriva
zgomotului unitatea
are fundaţii elastic
pentru utilaje,
izolaţii fonice pentru
incintele de lucru.

3.5.2. Analiza SWOT – Analiza factorilor Politici Economici Sociali şi Tehnologici

Factori politici

Piaţa vinului din România, a înregistrat o creştere a vânzărilor, decand am intrat în Uniunea
Europeană şi exista piaţa de liberă trecere între statele uniunii.

Factori economici

Producția mondială de vin a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani în 2017, din cauza
condițiilor meteorologice nefavorabile din Uniunea Europeană, care au dus la scăderea producției
în toate țările membre, conform OIV (Organizația Mondială a Viței de Vie și a Vinului).

Producţia de vin este sezoniera (o lună pe an), ceea ce influenţează foarte mult producţia de
vin, şi astfel economia firmei este influenţată foarte mult.

Factori sociali şi culturali

În România, vinul este o băutură utilizată în cultele religioase şi se poate numi astfel, vinul este
o băutură sfântă.
Alţi factori:
- Raportul dintre populaţia urbana şi cea rurală;

23
 Tehnologici

Analizând dotarea tehnică şi tehnologică utilizată de întreprindere în comparaţie cu alte

întreprinderi din tara şi din străinătate, cu obiect de activitate similar, se poate constata că aceasta
se afla la un nivel egal, peste sau sub nivelul acestora.

3.6. Părţi interesate, necesităţi, aşteptări

Părţi interesate
O parte interesată ar fi conducerea firmei, deoarece prin colectarea selective a deseurilor se va face
o mai buna gestionare a acestora, se pot valorifica la centre special pentru colectarea deseurilor si
astfel se poate creste economia firmei.
Din punct de vedere al comunicarii exterioare, firma isi va crea o imagine mai buna pentru client,
avand un sistem eficient de colectare selective a deseurilor.
Necesităţi

Introducerea unui Sistem de colectare selectica a deseurilor reciclabile este necesară pentru
conducere, deoarece prezintă unele avantaje cum ar fi: se pot preveni accidentele de mediu, oferă
transparenţă managementului şi proceselor de producţie, se pot economisi atât enegie cât şi resurse, se
realizează o mai bună comunicare cu autorităţile, un SMM va îmbunătati imaginea întreprinderii.
Aşteptări
 Reciclare selectivă a ambalajelor de sticlă, cartoane şi a celor din plastic;
 Respectarea legislației în vigoare;
 Menținerea calității factorilor de mediu în limitele stabilite;
 Eliminarea deșeurilor în deplină siguranță. [10]-[13].
3.7. Registru de riscuri
Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu în condiţii de funcţionare normal
Grila de evaluare a frecvenţei de apariţie a riscurilor şi impactului/consecinţelor

a) Evaluarea frecvenţei de apariţie a riscurilor

Nivel frecvenţă Explicaţie

Este foarte puţin probabil să se întâmple pe perioada
Rar unui
ciclu de audit Nu s-a întâmplat până în prezent
Este puţin probabil să se întâmple pe perioada unui
Puţin probabil ciclu
de audit S-a întâmplat de foarte puţine ori până în
prezent

24
 Posibil Este probabil să se întâmple pe perioada unui ciclu de
audit S-a întâmplat de câteva ori în ultimii 3 ani
Foarte probabil Este probabil să se întâmple pe perioada unui ciclu de
audit S-a întâmplat de câteva ori în ultimul ciclu de
audit
Este foarte probabil să se întâmple pe perioada unui
Aproape sigur ciclu
de audit S-a întâmplat de mai multe ori în ultimul ciclu
de
audit

B) Evaluarea impactului riscurilor

Nivel impact Explicaţie

1 Nesemnificativ Cu impact foarte scăzut asupra activităţilor de audit şi
îndeplinirii obiectivelor şi/sau fără impact financiar
Cu impact scăzut asupra activităţilor de audit şi
2 Minor îndeplinirii
obiectivelor şi/sau cu impact financiar foarte scăzut
Cu impact mediu asupra activităţilor de audit şi
3 Moderat îndeplinirii
obiectivelor şi/sau cu impact financiar
mediu
Cu impact major asupra activităţilor de audit şi
4 Major îndeplinirii
obiectivelor şi/sau cu impact financiar
major
Cu impact major asupra activităţilor de audit şi
5 Critic îndeplinirii
obiectivelor şi/sau cu impact financiar semnificativ

C) Stabilire scor general risc: frecvenţă x impact

25
 5 10 15 20 25
FRECVENŢĂ
4 8 12 16 20

3 6 9 12 15

2 4 6 8 10

1 2 3 4 5

IMPACT [13]

26
 Activitate Aspect de Impact de Metoda Evaluare Evaluare Scor
mediu mediu de impact fecventa general
măsurare (scor) (scor)
Ambalare vin in Generare Poluare sol Cantarire Moderat (3) Posibil (3) 9
butelii de sticla deseu de deseu de
sticla sticla

Ambalare vin in Generare Poluare Cantarire Moderat (3) Posibil (3) 9

sticle de plastic deseu de Sol deseu de
plastic plastic
Etichetare sticle Generare Cantarire Aproape 15
deşeuri din Poluare sol deseu de Moderat (3) sigur (5)
hârtie hartie

27
 Capitolul IV

S.C. Murfatlar România S.A.

Aprob
Manager general

AUDIT INTERN
Procedura gestionare deseuri reciclabile
Conform SREN 14001:2015

Exemplar controlat x

Necontrolat

Data intrării în vigoare

30.12.2018

Elaborat Verificat Avizat RMC

Nume Nume Nume

Semnătura Semnătura Semnătura

28
 Organizatia Nume procedura Cod
S.C. Murfatlar România S.A. Procedura gestionare deseuri reciclabile P-01

Conform SREN 14001:2015

Revizii şi modificări

Nr. crt Ce s-a modificat Unde se găseşte

Revizie 1

Revizie 2

Ediţie 1 Ediţie nouă

Revizie 1

29
Lisa de difuzare

Ediţie/revizie

Nr. Exemplar Posesor copie Dată Semnătura Dată Semnătura

crt. nr.
Difuzării Retragerii

30
Cuprins
0.1 Lista de revizii şi modificări
0.2 Lista de difuzare
1. Scop
2. Domeniu de aplicare
3. Documente de referinţă
4. Definiţii şi prescurtări
5. Responsabilităţi
6. Procedura
7. Înregistrări
8. Anexe

31
 1. Scop

Procedura are ca scop gestionarea deseurilor reciclabile (hârtie, plastic, sticlă) prin sortare, colectare,
depozitare si eliminare a deşeurilor in cadrul S.C. Murfatlar România S.A.

2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedură se aplică întregului personal din toate secțiile în care se desfășoară activități
care generează aceste tipuri de deșeuri, persoanelor care intră în contact cu aceste deșeuri din interiorul
firmei, dar și personalului care transporta produsele firmei.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 SR EN ISO 14001:2005– Sisteme de management de mediu. Cerințe cu ghid de utilizare
 MC- Manualul calității.
4. DEFINIȚII/ABREVIERI
Deșeuri – substanțe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, nu mai pot fi
folosite ca atare, dintre care unele refolosibile.
Deseuri reciclabile – deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si
cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal
Deşeuri din ambalaje : diverse cutii si recipienti din hârtie, carton sau material plastic.
Deşeuri care fac obiectul colectarii selective : deseurile din hârtie si carton, metal si plastic,
sticla
CODURI DE CULOARE: - albastru pentru deşeuri,de hârtie si carton;
- galben pentru deşeuri de metal si plastic
- verde pentru deşeuri de sticla alba/colorata.
Colectare - conform Legii 211/2011 - strângerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea
preliminară a deşeurilor în vederea transportării la o instalaţie de tratare;
Eliminare - orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare a deserilor, chiar şi în
cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de
energie. Operatiunile de eliminare a deseurilor sunt stabilite printr-o lista prezentat in Anexa nr. 2 la
Legea 211/2011, listă care nu este exhaustivă;
Gestionarea deşeurilor - conform Legii 211/2011 - colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a
amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;
Poluant – orice substanță sau formă de energie (radiație electromagnetică, ionizantă, termică,
fonică sau vibrații) care introdusă în mediu modifică echilibrul constituienților acestuia și al
organismelor vii și adduce daune bunurilor materiale.

32
 Prevenire - conform Legii 211/2011 - măsurile luate înainte ca o substanţă, un material sau un
produs să devină deşeu, care reduc: - cantitatea de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau
prelungirea duratei de viaţă a acestora; - impactul negativ al deşeurilor generate asupra mediului şi
sănătăţii populaţiei; sau - conţinutul de substanţe nocive al materialelor şi produselor;
Producător de deşeuri - conform Legii 211/2011 - orice persoană ale cărei activităţi generează
deşeuri, producător de deşeuri sau orice persoană care efectuează operaţiuni de pretratare, amestecare
ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziţiei acestor deşeuri;
Reciclare - conform Legii 211/2011 - orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt
transformate în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială ori pentru alte
scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi
conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere;
Mediu – ansamblu de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul să subsolul, toate
straturile atmosferice, toate materialele organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele
naturale și spirituale.

5. RESPONSABILITĂŢI
Șef birou Protecția mediului – verifică respectarea procedurii de către personalul din subordine
Personalul desemnat de șeful locului de muncă – colectează și separă deșeurile în recipienți
speciali, conform prezentei proceduri
Personalul de curățenie – transportă deșeurile în spațiile de depozitare temporară
Departamentul de Securitate și Sănătate în Muncă – urmărește efectuarea la trei luni a
colectarii corecte a deseurilor in recipientele destinate fiecarui deseu in parte.

33
 5. PROCEDURA
5.1. Gestionarea deseurilor
Evidenţa deşeurilor se ţine pentru toate tipurile de deşeu generate de S.C. Murfatlar România
S.A., deseuri mentionate si in Autorizatia de Mediu, pe formulare standardizate prin Hotararea nr.
856/16.08.2002 (Anexa nr.1 la Procedura si Anexa nr. 1 a Hotararea 856/2002 - Evidenţa gestiunii
deşeurilor) Evidenta gestiunii deseurilor se tine lunar si, conform Legii 211/2011 – cap.32 -
paragraf 49 (1), sa transmita anual, catre Agentia Locala de Protectia Mediului, evidenta gestiunii
deseurilor pentru anul anterior.
Exemple de deseuri reciclabile:
 Deşeuri ambalaje hârtie şi carton
 Deşeuri ambalaj de material plastic
 Deseuri hartie si carton
 Deseuri materiale plastic
 Deşeuri de lemn
Persoana responsabila pentru tinerea evidentei deseurilor si a obtinerii, completarii si arhivarii
documentelor care atesta trasabilitatea fiecarui tip de deseu este Responsabilul de Mediu.
Solicitarea pentru ridicarea/colectarea deseurilor (daca este cazul impreuna cu
container/pubela/recipient, etc atunci când este plin) se face, prin e-mail sau telefonic, către operatorul
economic contractant, de către Responsabilul de Mediu din magazin.
Daca este cazul, Responsabilul de Mediu transmite către operatorul economic contractant,
solicitarea (prin e-mail sau telefonic) cu necesarul de containere/pubele/recipienti, etc pentru
depozitarea deseurilor, in situatia in care acestea nu sunt deja aduse de catre colector.
Procesul verbal prin care se stabileste locatia si numarul containere/pubele/recipienti trebuie
intocmit de colector, in doua exemplare si un exemplar semnat, stampilat, trebuie pastrat si de catre
Responsabilul de Mediu si indosariat.
Nota: Raportările vor fi făcute în concordanţă cu obligaţiile prevăzute în „Autorizaţia de Mediu”,
legislaţia privind deşeurile, 211/2011 si cerinţele autorităţilor in urma controalelor sau adrese scrise din
partea autoritatilor.
Evidenta gestiunii deseurilor se tine cu trei scopuri:
- raportare anuala catre autoritatile competetente locale sau, oricand, la cererea autoritatilor
competente (de exemplu, in cazul controalelor)
- raportare lunara catre Responsabilul de mediu in vederea raportarii privind gestiunea deseurilor
managerului unitatii.

34
 - Analize de management al deseurilor (costuri, venituri, contracte, tarife, optimizare costuri si
venituri, etc).
5.2. Sortarea deseurilor
Ca si regula generala, deseurile trebuie colectate selectiv, pe fiecare tip de deseu in parte, in
spatii/recipienti/containere dedicate, in conformitate cu legislatia si, avanduse totodata in vedere
evitarea costurilor nejustificate sau pierderea de venituri ce pot fi obtinute din vanzarea deseurilor
reciclabile.
Deseurile se colecteaza in containere de culoare diferita, dupa cum urmeaza:
CODURI DE CULOARE: - albastru pentru deşeuri,de hârtie si carton;
- galben pentru deşeuri de metal si plastic
- verde pentru deşeuri de sticla alba/colorata.
Toti angajatii trebuie sa cunoasca aceasta regula si sa colecteze selectiv.
Nu exista o persoana dedicata pentru sortarea deseurilor, deci, acest lucru trebuie facut de toti
angajatii, cand in activitatea lor produc sau intalnesc deseuri.
Amestecare deseurilor in acest caz poate insemna:
- amenda din partea autoritatilor in cazul in care este un control si vad deseuri reciclabile
amestecate cu menajer
- mai multa munca pentru alti colegi sau personalul de la curatenie, care, in loc sa faca treaba
lor fac munca altora
- pierdere de bani in cazul in care deseul menajer murdareste/umezeste/pateaza deseul ce poate
fi valorificat si pe care compania incaseaza bani
- pierdere de bani in cazul in care se amesteca deseuile in asa fel incat cele reciclabile nu mai
pot fi valorificate/tratate si sfarsesc prin a fi aruncate la deseu menajer, pentru care compania plateste
in functie de greutatea pe care o genereaza.
Responsabilului de Mediu din magazin va verifica periodic, prin sondaj corectitudinea sortării
deşeurilor depozitării corespunzătoare ale acestora.
5.3. Stocarea si transportul deseurilor spre valorificare
S.C. Murfatlar România S.A., stocheaza deseurile reciclabile in containere speciale pe diferite
culori dupa destinatia lor finala.
Acesti recipienti, ajuta compania S.C. Murfatlar România S.A sa isi indeplineasca obiectivele de
colectare, tratare si reciclare a deseurilor, pe care le are conform legii.
Transportul deșeurilor se face de către personal instruit in recipienți de diferite culori care să nu
permită incurcarea acestora si astfel sa se faciliteze procesul de sortare, colectare si eliminarea acestora
din incinta institutiei.
Deșeurile se păstrează și se colectează în recipiente speciale în spații desemnate de către
responsabilul de mediu astfel încât accesul să fie controlat și să asigure siguranța personalului.
35
 Evidența gestiunii deșeurilor: până pe data de 10 a fiecărei luni responsabilul de mediu al locului
de muncă, care va întocmi evidența gestiunii deșeurilor din luna precedentă si care va fi semnată de
șeful locului de muncă și va fi predată la departamentul de Securitate și Sănătate în Muncă.
7. ÎNREGISTRĂRI
Fișă de evidență a gestiunii deșeurilor;
Fisa de inregistare a cantitatii de deseu colectata, pe fiecare tip de material reciclabil.
8. Anexe
Schema de flux [13]

36
Schema de flux – Tehnologia de fabricaţie a vinului

37
 Concluzii

Este foarte important ca în cadrul unei organizații generatoare de deșeuri să se asigure siguranța
sănătății oamenilor prin echiparea acestora cu echipamente specializate cum ar fi: măști pentru
protecția feței din cauza prafului eliminat în aer, precum și a substanțelor eliminate de cuptoare.
Realizând acest proiect și analizând modul de funcționare a acestei fabrici cu ajutorul unor analize
și informații amănunțite am constatat că personalul nu lucrează într-un mediu tocmai curat și consider
că în interiorul acesteia este nevoie de implementarea unui sistem de management de mediu
performant pentru a se evita îmbolnăvirea frecventă a personalului, dar și a oamenilor din exterior
deoarece este afectat mediul înconjurător prin substanțele toxice pe care aceasta le elimină. Am
observat datorită acestui proiect că sunt foarte mulți factori care ne pot dăuna atât nouă, oamenilor cât
și animalelor, apelor, aerului, solului, dar că există și soluții de minimizare sau chiar eliminare a
poluării.
Datorită realizării acestui proiect pentru disciplina Sisteme de Managment am conștientizat cât de
important este implementarea unui sistem de management de mediu pentru o firmă dar și ceea ce
conține.

38
 Bibliografie
[1] Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 modificată şi completată conform OG 91/2002;
[2]https://www.cqm.ro/cqm-ro_doc_9_certificare-iso-14001-sistemul-de-anagement-de-
mediu_pg_0.htm accesat în data de 23.10.2018
[3]http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-
content/uploads/2015/10/RRSS_10_2015_A07RO.pdf accesat în data de 23.10.2018

[4] https://www.cotnari.ro/
[5] https://www.jidvei.ro/ro
[6] https://www.tohaniromania.com/
[7] www.vincon.ro/
[8] http://ro.scribd.com/doc/57301008/Sistemul-de-Management-Integrat-i
[9] http://ro.scribd.com/doc/51885357/Financiare
[10]https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-xiii-sistemul-de-
management-al-mediului/
[11] https://www.slideshare.net/Standardizare/sisteme-de-management-de-mediu
[12] http://www.consultantaifs.ro/consultanta-iso-14001.php
[13] Curs Irina Pinete – Sisteme de management - predat în anul 2018-2019

39