Cuprins

Capitol 1. Motivatia alegerii destinatiei ......................................................................................... 2

1.1. Istoricul Orasului Brasov ........................................................................................... 3

1.2. Mituri si Legende brasovene ...................................................................................... 3

1.3. Traditii si obiceiuri ..................................................................................................... 7

Capitol 2. Zone cu potenţial turistic deosebit ................................................................................ 9

2.1. Tipuri de turism practicate în judeţul Braşov ................................................................. 12

Capitol 3. Analiza SWOT ............................................................................................................... 14

2
Cap 1. Motivatia alegerii destinatiei

1.1. Istoricul Orasului Brasov

Braşov, mai demult Braşău, între 1950 şi 1960 Oraşul Stalin (în
dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen, în germană Kronstadt,
maghiară Brassó, în latină Brassovia/Corona; de asemenea pe hărţile
vechi trecut Cronstadt sau Braßov) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu
al judeţului Braşov, România. Deţine titlul de oraş-martir. Potrivit
recensământului din 2002, are o populaţie de 284 596 locuitori. Staţiunea de
iarnă Poiana Braşov se află la 12 km distanţă de centrul municipiului,
dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de
iarnă. Patronul oraşului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia
acesteia se află pe unul dintre contraforţii Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având
stema Braşovului sculptată dedesubt în relief.
În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa
Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.
Braşovul este cunoscut şi datorită Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”, ce se ţine
aproape în fiecare an în centrul oraşului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom
Jones, Ray Charles, P!nk sau Christina Aguilera.
Municipiul Braşov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi
înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi,
el permite dezvoltarea multor activităţi economice, culturale şi sportive.

1.2. Mituri si Legende brasovene

PIETRELE LUI SOLOMON

Cheile raului Solomon din Scheii Brasovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar
raul porta numele aceluiasi personaj. Solomon ar fi, dupa legenda, un rege maghiar care ar fi sarit cu
calul sau, peste prapastia dintre stancile care marginesc defileul. Urmaritorii sai pagani (turci sau
tatari) au cazut in prapastie si astfel regele a scapat de dusmani. Amintirea acestei intamplari a fost
pastrata in traditia orala romaneasca.

3
STATUETA ZIDARULUI

Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un tanar zidar care
se apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In afara de aceasta statuie, pe contrafortii
de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau si alte statui: o femeie, un leu si un razboinic
cruciat. Astazi nu se mai pastreaza in exteriorul Bisericii decat statuia tanarului zidar. Aceasta
statuie reprezinta omagiul adus de colegii sai pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in timpul
lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima
invidiei unui confrate mai in varsta care i-ar fi cerut sa ridice ceva de pe cornisa zidului si cand
tanarul s-a aplecat l-a imbrancit si a cazut in gol. Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza
contrafortului pe care astazi se afla statueta sa.

STRADA SFORII

Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. Considerata cea mai
ingusta din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de acces pentru pompieri ce dateaza din sec.
al XIX-lea.

STATUIA LUI ARPAD

In anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un personaj
infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetatenilor Brasovului, aceasta
statuie a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare in Pannonia. Ajuns
in Pannonia, Arpad a primit juramantul de credinta al conducatorilor celor sapte triburi maghiare si
a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la asezarea ungurilor in Pannonia
a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment in intreaga Ungarie. Intre
acestea se inscrie si statuia nobilului maghiar de pe Tampa. Aceasta statuie face parte dintr-un
ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si
Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. Statuia lui considerata ca fiind a
lui Arpad il reprezinta de fapt pe Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a
cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. In 1916,
statuia a fost distrusa. Capul acestei statui este pastrat in Casa Parohiei Reformate din Brasov.

4
CASA NEGUSTORILOR

Sotia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat in Piata Casei Sfatului de astazi o
cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul Batusilor. Batusii erau micii
negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul. La parter erau amplasate mici ateliere si
dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele. Cladirea a fost construita in urma
unei promisiuni facute de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de
la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funeralii in mormant,
fiind salvata de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. Aceasta intamplare este
ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Armata Romana colt cu strada Republicii.

LACUL VRAJITOARELOR

La iesirea din Cetatea Brasovului pe poarta din capatul Strazii Portii (Republicii - Modarom)
se afla un lac in care vrajitoarele sau femeile banuite a fi vrajitoare erau supuse ordaliilor (apelului
la judecata divina). Nefericitele erau aruncate in apa cu greutati legate de picioare si multimea
astepta sa vada daca se inecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrajitoarele, fiind servitoarele satanei,
nu se pot inneca. Prin urmare, femeile care erau vrajitoare ar fi supravietuit acestui supliciu. Cu
toate acestea nu exista nici o atestare a vreunei vrajitoare care sa fi supravietuit supliciului apei.
Vrajitoarele care s-ar fi mentinut asupra apei ar fi fost luate din apa si arse pe rug. Lacul a fost
asanat la inceputul sec. al XIX-lea si astazi este strabatut de bulevardul Eroilor.

LACUL DE SUB TAMPA

Batranii povestesc ca sub Dealul Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in interiorul
careia s-ar fi aflat un lac. Parerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii sustin ca ar fi un
lac de apa sarata (un ochi de mare), in timp ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce, aducand ca
argument faptul ca pe Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre timp au secat.

FECIOARA DE FIER

Cetatea Fagarasului a fost resedinta a principilor Transilvaniei (sec. al XVII-lea) si a fost

transformata de catre austrieci in cazarma si inchisoare. Unii autori sustin ca in temnitele cetatii
exista in Evul Mediu un instrument de tortura denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit

5
dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevazuta in interior cu lame si piroane din fier.
Condamnatul era asezat in respectiva cutie care, in momentul inchiderii capacului, ii provoca rani
adanci prin zecile de piroane care i se infigeau in trup. In dreptul gurii exista o mica iconita
infatisand-o pe Fecioara Maria pe care, in momentul mortii, condamnatii o sarutau.

FANTANA DIN CETATEA RASNOV

Cetatea Rasnovului a fost construita de catre satenii din Rasnov, Tohan si Cristian pentru a
se adaposti in caz de invazie. In cetate, taranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o
capela, o scoala, depozite si un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord si est erau aparate
de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce pe latura de sud, mai abrupta erau
numai doua turnuri. Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat. Insa lipsa apei ducea la
limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat; de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei
fantani in stanca pe care este ridicata cetatea. Fantana din cetate, adanca de de 75 de metri, a fost
sapata intre 1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Legenda spune ca
fantana a fost sapata de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Acestia ar fi sapat in
ghizduri (peretii exteriori ai fantanii) versete din Coran in scrierea cufica.

STANCA LUI DIETRICH

Despre construirea Castelului Bran exista mai multe legende. Majoritatea sunt legate de
prezenta cavalerilor teutoni adusi de regele Andrei al II-lea pentru a apara intrarea in Transilvania si
a cuceri noi teritorii in zona exterioara Carpatilor de Curbura (1211). Una din legende sustine ca
prima piatra de temelie a castelului Bran, a fost pusa probabil in secolul al XIII-lea de catre un
cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stanca de atunci ii poarta numele: Dietrichstein sau
lapis Tyderici, iar fortificatia originara a fost inlaturata in secolul al XIV-lea si recladita de catre
sasii din Tara Barsei in 1377 in mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.

DRACULA
O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru
cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea
si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca, din cauza
conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea domnitorului se datoreaza scriitorului

6
irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De
numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind
Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea lui Bram Stocker actiunea se petrece in zona Bistritei,
probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla
Draculea pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din
Tara Romaneasca apartinand dinastiei Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion
infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul.
Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de
Luxemburg in 1438.

PRICULICII
Miturile populare sustin ca fiii din flori ai unor fii din flori devin dupa moarte priculici, adica
un fel de strigoi. “Priculiciul este echivalentul lui ‘Loup garou’ din imaginarul francez. Se credea ca
“oamenii se pot schimba in lupi si ca isi insusesc intr-atat firea acestora, incat se reped si sfasie atat
oamenii, cat si dobitoacele”, spunea in 1711 Dimitrie Cantemir.

1.3. Traditii si obiceiuri

Junii Braşoveni, sau şi mai corect spus Junii din Şcheii

Braşovului şi Braşovulvechi sunt un grup de călăraşi din Şcheii
Braşovului, astăzi cu funcţie ceremonială, care, an de an,
defilează pe străzile Braşovului. Sărbătoarea lor reprezintă un
complex de obiceiuri care combină practici pre-creştine cu
manifestări creştine pentru a reda vechiul mit al morţii şi renaşterii rituale a timpului calendaristic.
În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paştile Răsăritene - a Tomii
— atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial şi magie.
Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din
timpuri străvechi. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de
primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii,
începutul vieţii noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi
de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”

Festivalul Narciselor

7
 Dumbrava Vadului este o rezervatie naturala care se afla in judetul Brasov pe teritoriul
comunei Sercaia in satul Vad. Rezervatia este amplasata in partea de nord a Muntilor Fagaras, fiind
incadrata de Muntii Persaniului si de podisul Hartibaciului. Din acesti munti se revarsa cateva culmi
care se prelungesc in campie.
La jumatatea drumului dintre munti si Olt , se afla Dumbrava Vadului sau, asa cum o mai
numesc localnicii. „Dumbrava cu corpine”. Denumirea data de localnici acestei rezervatii vine  de
la „corpine” numele popular al  narciselor, intrucat in Dumbrava Vadului se afla o poiana care
intre lunile mai si iunie isi schimba covorul cel verde cu unul alb ce imbalsameaza  atmosfera cu un
parfum serafic, tocmai datorita narciselor care infloresc in aceasta perioada. Astfel padurea de
stejari de aici, cu poienile ei este unica in toata Tara Barsei.
In fiecare an, spre sfarsitul lunii mai, aici are loc o sarbatoare destinata acestei rezervatii.
Luna mai a fost aleasa tocmai pentru frumusetea pe care locul o capata odata cu inflorirea
narciselor si tot acesta este motivul pentru care aceasta sarbatoare a fost numita tocmai „Festivalul
Narciselor”.

Ravasitul oilor
 
In septembrie, are loc in Bran, pe platoul „Inima Reginei” un eveniment foarte cunoscut de
locuitorii brasovului si anume „Ravasitul oilor”.
Acest eveniment este organizat inca din 1968, in 2009 s-au implinit 40 de ani de cand a  fost
organizat pentru prima oara. 'RĂVĂŞITUL OILOR'' este de fapt o sărbătoare simbolică ce
marchează sfârşitul anului pastoral. La festival, se va cânta, juca şi mai ales se vor mânca pe
săturate, tot soiul de preparate specifice  şi mai ales pastramă de oaie şi bulz, udate cu must obţinut
în gospodăriile celor din zona Bran.

8
 Cap 2. Zone cu potenţial turistic deosebit

Municipiul Braşov oferă un profil turistic caraceterizat pe de o parte de cadrul natural,

înconjurat fiind de munţi, iar pe de altă parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unul din cele mai
bine păstrate situri medievale din ţară. Majoritatea turiştilor ce vizitează anual municipiul sunt de
origine română, numărul celor care aleg să înnopteze aici crescând de la an la an.
Interesul turiştilor străini pentru Braşov a crescut şi el, însă într-un ritm mai lent.
Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, în anul 2006, la nivelul municipiului
Braşov existau 51 de unităţi de cazare turistică : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-uri şi vile
turistice.
Turiştii care sosesc în zona municipiului au la dispoziţie şi un camping.

Situaţia turismului în municipiul Braşov, 2004-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de
Români Străini Români Străini
locuri
2004 27 1.300 49.775 40.293 92.330 79.800
2005 42 1.704 61.785 43.009 105.793 82.723
2006 51 2.261 78.932 41.280 136.015 85.871
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Staţiunea Poiana Braşov, zonă turistică recunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă
dar şi pentru sejururi de odihnă, este deschisă pe toată perioada anului. În anul 2006, numărul
unităţilor de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13
pensiuni turistice şi 2 sate de vacanţă.

Evoluţia turismului în zona Poiana Braşov, 2004-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de
Români Străini Români Străini
locuri
2004 48 2.461 79.551 33.643 191.224 92.776

2005 49 2.532 90.838 30.987 211.882 85.953

2006 48 2.544 89.572 25.566 214.066 77.995

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

9
 Statiunea climaterica Poiana Brasov este
situata la poalele Muntelui Postavaru (1.804 metri), la
13 km de Brasov si 190 km de Bucuresti. Poiana
Brasov este plasata la altitudinea de 1.030 metri.
Statiunea dispune de 12 partii de schi, cu grade
diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii
pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de
sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, piscine
acoperite de inot, centre de fitness, sauna, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si
restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau in numeroase pensiuni,
vile sau cabane.
Poiana Brasov este recomandata in tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si
surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna),
pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei
bacteriene, pentru anumite forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).
Oraşul Predeal, staţiune montană cu profil complex (tratament, odihnă, turism montan) are
regim de funcţionare permanent. În 2006, aproape 386.000 de turişti români şi străini au înnoptat în
cele 110 unităţi de cazare din zonă (hoteluri, cabane, vile turistice, pensiuni). Oraşul Predeal dispune
şi de 6 pârtii de schi omologate. Numărul turiştilor români ce aleg să înnopteze în Predeal este şi
aici majoritar, turiştii străini reprezentâd doar 5% din înnoptările pe anul 2006.

Evoluţia turismului în zona Predeal, 2002-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de
Români Străini Români Străini
locuri
2004 83 3.202 107.902 8.223 277.947 17.431
2005 100 3.246 140.396 7.607 332.887 17.174
2006 110 3.677 175.139 10.501 365.462 20.080
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Judeţul Braşov deţine în ţară supremaţia la turismul montan. Infrastructura cuprinde 15

cabane montane, multe dintre acestea însă degradate, 6 refugii şi 8 baze de salvare. Aproape 200 de

10
trasee turistice montane sunt omologate. Datorită unui important potenţial agroturistic, numeroase
pensiuni agroturistice sunt clasificate sau în curs de clasificare. Zona Bran-Moeciu-Fundata deţine
ponderea cea mai mare a pensiunilor, peste 150 de unităţi. În zona Săcele au fost omologate 20 de
pensiuni iar în Ţara Făgăraşului 15. Proiecte de dezvoltare a acestei nişe turistice există şi în Vama
Buzăului. Turismul rural şi ecoturismul au început a fi practicate, însă cu o evoluţie mai lentă din
cauza promovării insuficiente şi a infrastructurii de acces deficitare, şi în alte localităţi precum
Hărman, Hoghiz, Jibert, Poiana Mărului, Prejmer, Purcăreni, Sânpetru, Teliu, Viscri, Zărneşti,
Zizin. De emarcat este şi complexul turistic de lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Situaţia pensiunilor agroturistice în judeţul Braşov, 2002-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de
locuri Români Străini Români Străini
2004 220 1.737 43.364 1.961 94.267 4.410
2005 201 1.969 28.026 2.322 67.957 8.705
2006 181 2.044 25.202 1.282 66.134 6.554
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, în perioada 2002-2006

Numar Sosiri Innoptari Grad de ocupare

Unitati
de
Turistice Romani Straini Romani Straini Straini
locuri Romani
1994 253 11.056 359.122 65.091 1.057.934 256.919 - -
2002 342 8.916 219.145 71.175 595.545 183.751 16,4 5,1
2003 398 9.820 251.070 73.746 652.627 170.668 16,5 4,3
2004 432 10.112 329.511 92.254 748.727 212.109 19,2 5,4
2005 458 11.042 359.259 88.888 794.386 205.932 18,8 4,8
2006 452 12.026 401.338 82.737 855.569 199.419 18,9 4,4
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Parcul Naţional Piatra Craiului primeşte aproximativ 100.000 de turişti anual, majoritatea
venind pentru vizite de o zi, drumeţii şi picnic. Mai mult, datorită gradului ridicat de dezvoltare
activităţilor de schi, judeţul Braşov ocupă primul loc pe ţară la această nişă turistică.
Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei destinaţii
turistice precum Judeţul Braşov. Există aproximativ 80 de agenţii de turism în Braşov iar câţiva
dintre marii operatori deservesc piaţa naţională şi internatională de transport de persoane. Totuşi,

11
durata şederii pe teritoriul judeţului este scurtă, deoarece clienţii acestor operatori optează pentru
circuite naţionale. Alături de aceşti operatori, mai multe asociaţii activează pentru promovarea
judeţului ca destinaţie turistică şi pentru dezvoltarea unui turism durabil în zonă.
Serviciile de informare turistică sunt slab organizate, atât la nivelul oraşelor, cât şi la nivelul
întregului judeţ. Deşi există o reţea de informare turistică la nivelul judeţului, în curs de organizare
prin Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov (APDT), cuprinzând 7 centre
(Braşov, Predeal, Râşnov, Făgăraş, Prejmer, Bran, Zărneşti), acestea nu răspund încă în mod
adecvat nevoilor diverse ale turiştilor.
Există, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran şi Braşov.
Totuşi, acestea nu sunt actualizate şi nu acoperă suficient o serie de activităţi turistice precum
planificarea, marketingul şi managementul, serviciile de ghizi şi ghizi pentru circuitele în natură.

2.1. Tipuri de turism practicate în judeţul Braşov

Extrem de complexă şi diversificată, oferta turistică a judeţului asigură condiţii pentru

practicarea a numeroase forme de turism.
a) Turismul montan de drumeţie este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a suprafeţei mari
acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi bazelor de cazare din
localităţile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan naţional şi internaţional.
b) Turismul dedicat prezintă o varietate mare.
 Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice şi de
arhitectură pe întreg teritoriul judeţului.
 Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în
timpul marilor sărbători creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioşi. Mai mult,
pe teritoriul judeţului se găsesc şapte complexe monahale şi numeroase biserici cu valoare istorică şi
arhitecturală deosebită.
 Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, echitaţie, mountainbike, deltaplanorism şi
planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în zonele colinare şi montane ale judeţului, „vânătoarea de
imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul şi râsul, în judeţul Braşov trăind 30% din
populaţia de mari carnivore a Europei.
 Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în
rezervaţiile naturale ale judeţului.

12
  Turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata,
Moeciu, Bran) şi în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potenţial natural, istoric şi
turistic deosebit, precum şi în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului
Braşov.
 Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natură, oferit ca produs turistic în:
- zona Zărneşti, zonă în care acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din
România, favorizat atât de cadrul natural excepţional (Parcul Naţional Piatra Craiului), cât şi de
activitatea de organizare şi promovare a acestui tip de turism de către Administraţia Parcului
Naţional Piatra Craiului, - zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaş, unde
funcţionează, în prezent, Centrul Educaţional de Ecologie şi Ecoturism,
- zona Buneşti-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potenţial deosebit
pentru o dezvoltare ulterioară în această direcţie,
- zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism,
dar fără o strategie coerentă şi unitară în acest sens.
 Turismul de afaceri şi conferinţe, din perspectiva căruia judeţul Braşov se bucură de un
interes în creştere.

13
 Cap 3. Analiza SWOT
Analiza SWOT

Puncte Tari
 diversitatea potenţialului turistic natural, a reliefului, florei şi faunei

 existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice şi de artă medievală,

tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi, structuri săteşti istorice bine păstrate, urme vestigii
din istoria Transilvaniei: cetăţi, biserici, muzee)
 tradiţia judeţului în domeniul turistic
 capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire a turiştilor, inclusiv pensiuni rurale
 capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot parcursul anului
 domeniul schiabil relativ bine dezvoltat
 ponderea mare a turiştilor străini din totalul turiştilor care vizitează anual judeţul
 ofertă universitară bine dezvoltată în domeniile management-turism-servicii
Puncte Slabe
 infrastructura de transport inadecvată (drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa
autostrăzii)
 gradul de ocupare scăzut în sezonul estival şi extrasezon
 starea de conservare în continuă degradare a unor obiective protejate (în special a bisericilor
ţărăneşti de la Drăuşeni, Buneşti, Homorod, Merchiaşa)
 numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la
nişele de piaţă
 lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judeţ, necesare promovării unor
pachete turistice
 controlul calităţii serviciilor de turism nu acoperă totalitatea unităţilor turistice
 nerespectarea normelor de construcţie în unele zone turistice, în special în perimetrul
 parcurilor şi ariilor protejate în unele zone, în special cea nordică,
 serviciile de alimentaţie publică sunt slab dezvoltate
 inexistenţa serviciilor de pompieri, ambulanţă, asigurare, service, ghizi etc. în multe din
zonele judeţului
Oportunităţi
 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism

14
  accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor
istorice şi de arhitectură din judeţ, precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea
serviciilor
 dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor, dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism,
agroturism, sporturi montane etc.
 lărgirea bazelor de agrement
 dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre
zonele turistice
 extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de informare turistică astfel încât să răspundă nevoilor
turiştilor
 atragerea operatorilor de turism din judeţul Braşov la târgurile naţionale şi internaţionale
 o mai mare implicare a administraţiilor locale în promovarea activităţilor turistice
Riscuri
 supraaglomerarea zonelor turistice prin construcţii fără autorizaţii sau care nu respectă
mediul înconjurător
 concurenţa internaţională, precum şi cea din partea judeţelor înconjurătoare
 promovarea unor servicii de turism neadecvate şi slabe din punct de vedere calitativ
 încălzirea climatică riscă să efecteze derularea activităţilor turistice de iarnă
 lipsa intervenţiei urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente istorice
 diminuarea valorii istorice, arhitecturale şi ambientale a obiectivelor protejate prin folosirea
unor materiale necorespunzătoare în momentul reabilitării lor
 tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice

15