Sunteți pe pagina 1din 35

Cuprins

1. Formularea temei
2. Analiza produsului
3. Defecte posibile
3.1. Defecte specifce materialelor folosite
3.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricatie
3.3. Defecte induse de exploatare
3.4 Listarea prezenta sub forma tabelara a defectelor!
4. "etode de control posibile
4.1. "etode de control distructi#
4.2. "etode de control nedistructi#
$. "etode optime de control
$.1 %riteriul A&'
$.2 (chipamente
$.3 )ersonal operator
*. +ntegrarea controlului in ,uxul de fabricatie
*.1. %ontrolul inaintea -nceperii procesului tehnologic
*.2. %ontrolul in timpul desf./ur.rii procesului tehnologic
*.3. %ontrolul fnal
0. +ntocmirea planului de examinari nedistructi#e
1. +ntocmirea documentatiei de control si inspectie
1.1. )rocedura generala de control si inspectie
1.1.1. 'aportul de control si inspectie
1.1.2. 2tatutul de control
1.1.3. 3ratarea neconformitatilor

Capitolul I
Formularea temei
2a se intocmeasca tehnologia de inspectie si control a produsului
2uport sustinere grinda pod. %onditiile implementarii in organizatie al
unui sistem al calitatii conform standardului 2' (4 +25 677182777
'olul functional al piesei 2uport sustinere este de a sustine grinda
unui pod .
"aterialul folosit este 173i4i%r117
%erinte special ale benfciarului respectarea desenului de
executie , precum si a altor cerinte prevazute in contractual
semnat intre furnizor si benefciar.
%riteriul A&' nu se admit fsuri , lipsa de topire si patrundere.
Capitolul II
Analiza produsului
%unoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiecatrea
oricarui process tehnologic de realizare a piesei respecti#e . 'olul
functional al piesei este dat de rolul functional al fecarei suprafete ce
delimiteaza piesa in spatiu 9 de aceea in primul rand se stabilesc rolul
functional al fecarei suprafete . "etoda folosita pentru stabilirea rolului
functional sau pentru proiectarea unei piese care sa indeplineasca un
anumit rol functional impus poarta numele de metod de analiza
morfofunctionala a suprafetelor. A#and aceste informatii
primare se pot deduce procedeele tehnologice posibile de realizare a
fecarei suprafete in parte 9 pentru a se proiecta apoi procedeul tehnologic
optim de realizare a piesei ca tot unitar.
+n concluzie rolul functional al piesei 2uport sustinere este de a sustine
grinda unui pod.
3abelul cu compusi chimici ai materialului 173i4i%r1178

Simbol
ul
C Cr Ni M
n
Si
max
S max P max Ti Nb
173i4i%r1
17
7.71:
7.12
10:
16
1:
69$
1:
2
7.1 7.73 7.73$ 7.* 7.6*

Capitolul 3.
Defecte posibile
3.1 efecte specifc materialului folosit
)ericolul de fsurare la cald se poate aprecia orientati# cu a;utorul
criteriului <%2 in functie de compozitia chimica atunci cand elementele se
introduc in procente.
<%2=
<%2=
Din punct de #edere tehnologic calea cea mai sigura pentru asigurarea
rezistentei la fsurare este oztc reducerea concentratiei elementelor
daunatoare si cresterea celor cu in,uenta poziti#a. 'egimul de sudare se
allege astfel incat coefcientul de participare al materialului de baza sa fe
mai mic 9 ,uxul si in#elisul sa reduca continutul de elemente daunatoare din
baia de metal topit .
Fisurile la rece prezinta o complexitate de cause si apar in procesul de
racire 9 de obicei sub 277> % . Aceste sunt defecte tipice pentru otelurile
mediu si bogat aliate si a celor cu continut ridicat de carbon 9 care perzinta o
tendinta pronuntata de calire. De regula fsurile la rece apar in zona de
in,uenta termica si mai rar sub cordon.
3.! efecte introduce de te"nolo#ia de fabricatie
3ehnologia de fabricatie poate introduce defecte ca 8 fsura 9 porozitati 9
lipsa de patrundere 9 lipsa de topire 9 latime neconforma 9 suprainaltare
neconforma 9 neregularitati ale cordonului.
3.3 efecte induse de exploatare
2ubtierea tablei 9 aparitia fsurilor .
+mperfectiunile imbinarilor sudate prin topire (xtras din 2' (4 *$27 !
4r. %rt Denumirea
defectului
4r. de
referinta
(xplicatia defectului
7 1 2 3
1 "icrofsura 1771 Fisura #izibila numai la
microscop
2
Fisura
longitudinala
171
1711
1712
1713
1714
Fisura a carei directie este
aproximati# paralela cu axa
sudurii. Acesta se poate situa
dupa caz 8
?in sudura
?in zona de trecere
?in zona in,uentata termic
?in materialul de baza
3
Fisura
trans#ersala
172
1721
1722
1723
Fisura a carei directie
principala este aproximati#
perpendiculara pe axa sudurii.
Acestea se pot situa dupa caz8
?in sudura
?in zona in,uentata termic
?in materialul de baza
4 Fisuri radiale 173
1731
1733
1734
@rup de fsuri radiale radiale
in acelasi punct.
Acestea se pot situa dupa caz8
?in sudura
?in zona in,uentata termic
?in materialul de baza
$ Lipsa de topire
topirea incompleta!
471
4711
1742
4713
Lista legaturii intre metalul
depus si metalul de baza intre
doua straturi successi#e de
metalul depus. 2e disting8
?lipsa de topire a marginilor de
sudat
?lipsa de topire intre randuri
?lipsa de topire la radacina
sudurii
* Lipsa de
patrundere
patrundere
incompleta!
472 Diferenta intre patrunderea
reala si patrunderea nominala
0 )atrunderea
incompleta la
radacina
4721 Ana sau ambele margini ale
radacinii nu sunt topite
1 2trop *72 2trop de metal topit proiectat
in timpul sudarii si care adera la
materialul de baza sau pe
sudura de;a solidifcata.
6 'etasura 272 %a#itate datorata contractiei
metalului in timpul solidifcarii
17 +ncluziune solida 377 %orp solid incorporat in sudura
11 2upratopire $76
$761
$762
$763
$764
2curgerea metalului depus
datorata unei topiri 9 excessi#e 9
conducand la un exces si & sau o
lipsa de metal . Dupa caz se
distinge8
?supratopire in pozitie orizontala
cu perete #ertical
?supratopire in pozitie orizontala
sau peste cap
?supratopire la o sudura in colt
?supratopirea muchiei
12 Dimensiuni
incorecte ale sudurii
$21 Abatere de la dimensiunile
prescrise pentru sudura.
Capitolul 4 .
Metode de examinare posibile
$.1 Metode de examinare distructiva
Analiza chimica se face cu spectometrul de masa pentru a determina
elementele chimice componente ale materialului de baza si ale materialului
de ados. Analiza metalografca consta in examinarea macro si microscopic a
materialului de adios 9 a zonei de in,uenta termica si a materialului de baza 9
in scopul punerii in e#ident a structurilor si a constituentilor metalografci ai
imbinarii sudate.
%ncercarea la tractiune
)rin aceasta incercare se determina rezistenta la rupere si plasticitatea
materialului depus9 in ansamblul ei.
%ncercarea la indoire
)rin aceasta incercare se determina capacitatea de deformare a
imbinarii sudate 9 prin determinarea unghiului de indoire pana la aparitia
primei fsuri.
%ncercarea la duritate
)rin aceasta incercare se determina duritatea materialului depus din
materialul de adaos9 in zona de in,uenta termic si materialul de baza.
%ncercarea la oboseala
Aceasta incercare permite sa se determine capacitatea metalului de a
rezista actiunii unor sarcini alternati#e repetate 9 #ariabile in timp 9 marime si
directie . La un numar mare de #ariatii a sarcinilor 9 metalul incercat este
dispus la tensiuni mai mici decat limita lui de rezistenta la rupere.
+ncercarea la rupere se face pentru a determina lipsa de penetratie .
)enetratia se considera sufcienta atunci cand distrugerea ruperea are loc
doar in materialul depus.
+n urma acestor incercari se obtin rezultate care se ser#esc la
aprecierea tenatecitatii diferitelor zone ale imbinarii sudate precum si pentru
determinarea sensibilizarii la imbatranire.
$.! Metode de examinare nedistructiva
4r
.
%r
t
"etoda "od de
#erifcare
Defecte
e#identia
te
2ensibiliatat
ea metodei
)articularita
tile metodei
Domeniu
l de
aplicare
1 2 3 4 $ * 0
1 5ptica Bizual
si&sau
optic B3
Defecte
de
suprafata
Defecte nu
mai mici de
7.1 mm
(xaminarea
se
efectueaza
cu ochil
liber sau cu
aparate
optice cu o
marime de
pana la 17
ori
+mbinari
sudate
accesibil
e
#erifcari
i #izuale
2 %apilara %u lichide
penetrant
e 9 )3
Fisuri 9
goluri 9
defecte
de
legatura9
defecte
de
forma 9
deschise
la
suprafata
etc.
%onform
standardului
sau
documentati
ei tehnice a
produsuilui.
2ensibilitate
a metodei
depinde de
tipul
lichidului
penetrant 9
de
pregatirea
suprafetei si
%onform
(4 $01?
18116
+mbinari
cu
suparfet
e
accesibil
e pentru
aplicarea
lichidelor
penetran
te
de modul de
examinare.
3 %u
radiatii
penetran
te
'adiograf
ere cu
radiatii 9
C'3
Defecte
de
suprafata
si
defecte
de
interior
2' (4
*$27?
1&66
Defecte de
min.
7.$:.$D din
grosimea
materialului
controlat 9 in
functie de
aparatura si
materialele
folosite.
Abateri de
forma si de
pozitie.
%onform
2' (4
4448166*
%onform
23A2
171*0?00
+mbinari
sudate
prin
topire
ale
pieselor
metalice
.
+mbinari
sudate
in
puncte 9
din Al si
alia;e de
Al.
1 2 3 4 $ * 0
4 (lectro?
magneti
ca
)rin
curenti
turbionari
9
(3
Defecte de
suprafata
si interne 9
in imediata
apropiere a
suprafetei.
2ensibilitate
a si
adancimea
de
patrundere
depend de
procedeul si
aparatura
utilizata 9 de
natura
materialului
si forma
piesei.
2ensibilitate
a este
maxima la
grosimea
peretelui
te#ilor pana
la $ mm.
3e#i din
otel cu
sau fara
sudura 9
cu
diametrul
de
3..127m
m.
Fisuri in
piese
metalice
.
2ortare
$ Acustica %u
ultrasune
Defecte
interne
"arimea
def.
%onform 2'
(4
+mbinari
sudate
te9
A3
fsuri9
goluri9
incluziuni
solide 9
defecte de
legatura
etc.! 9 in
sudura sau
in zonele
marginale
sudurii.
detectabile
9 mm 7.$:
2.$ 2.7:0
3.$:1$
17:17
3$:277
grosimea
imbinarii9
mm $..17
17..$7
$7..1$7
1$7..477
477..2777
2ensibilitate
a depinde
de
procedeul si
aparatura
folosita
101482777
(xaminarea
se
efectueaza
dupa
executarea
tratamentel
or termice
si
remedierea
defectelor
constatate
prin
#erifcarea
#izuala.
prin
topire
cap la
cap si in
colt 9 din
oteluri cu
grosimi
mai mari
de * mm.
1 2 3 4 $ * 0
* "agneti
ca
%u
pulberi
"agneti
ce
"3
Discontinui
tati la
suprafata
si din
apropierea
suprafetei
fsuri 9
goluri 9
incluziuni
solide 9
defecte de
legatura
etc!
%onform
standardul
ui sau
documenta
tiei tehnice
a
produselor
.
2ensibilitat
ea depinde
de
pregatirea
suprafetei
si de modul
de
efectuare a
Asigura
e#identierea
discontinuitat
ilor
amplasate
pana la o
adancime de
max . 17 mm
+mbinari ale
pieselor
metalice 9
feromagneti
ce.
examinarii.
%u
lichide
)enetra
n?te
Defecte
strapunse
?%u
penetranti
,uorescent
?colorati 8
1E17
?$:.$E17?$
)a.m3&s
?%u pereti
,uorescent
si #erifcare
hidraulica8
1E17?0:
$E17?
0)a.m3&s.
?%u
umezire cu
petrol 8max
0E17?
*)a.m3&s.
2ensibilitat
ea se
micsoreaza
la grosimi
mari
4ecesita
curatirea
minutioasa a
suprafetei de
examinat .La
examinarea
cu umezire
cu petrol
exista
pericolul de
incendiu.
Detectarea
locurilor
scurgerilor
locale la
imbinarile
sudate ale
constructiil
or deschise
si inchise
9cu8
?gaze sau
lichide in
cazul
metodei cu
penetrant
,uorescent?
colorF
?lichide 9 in
cazul
metodei de
#erifcare
hidraulica si
prin
umezire cu
petrol.
Penetrante
Testarea
Pulberi
magnetice
Ultrasunete
Testarea
Curenti
turbionari
Testarea
Radiatii X
Testarea
Principii
tiinifice
Soluie de penetrare
se aplic pe suprafaa
unei componente
precleaned. Lichid
este tras n suprafa
de spargere a
defectelor prin
capilaritate. Material
de penetrare n exces
este curat cu grij de
la suprafa. Un
dezvoltator este aplicat
pentru a trage
penetrante prins napoi
la suprafa n cazul n
care aceasta este
rspndit i constituie
o indicaie. !ndicaia
este mult mai uor
pentru a vedea dect
defect reale.
Un cmp magnetic
este sta"ilit ntr#o
component fa"ricat
din material
feromagnetic. Liniile
magnetic de cltorie
prin for material$ i
de ieire i reintre
materialul la poli.
%efecte$ cum ar fi
golurile crac& sau nu
poate suporta ca flux
de mult$ i o parte din
fora n afara fluxului
pe de o parte.
'articule magnetice
distri"uite pe
componente vor fi
atrasi de zonele de
relocare a fluxului i
produc o indicaie
vizi"il.
Undele de sunet de
nalt frecven sunt
trimise ntr#un material
prin utilizarea unui
traductor. Undele
sonore trec prin
materiale i sunt
primite de ctre
traductor acelai sau
un traductor de
secunde. (antitatea
de energie transmise
sau primite$ precum i
momentul n care
energia este primite
sunt analizate pentru a
determina prezena
defectelor. Modificri
n grosimi de material$
i modificri n
proprietile de
material poate fi$ de
asemenea$ msurat.
)lternativ$ curentul
electric este trecut
printr#o "o"in
producerea unui cmp
magnetic. )tunci
cnd "o"ina este
asezat langa un
material conductor$
cmpul magnetic
induce schim"area
fluxului de curent n
material. )ceste
cltorii cureni n
"ucle nchise i sunt
numite cureni
tur"ionari. *dd+
curentilor produsele
lor camp magnetic$
care pot fi msurate i
utilizate pentru a gsi
defecte i
caracterizarea
conductivitate$
permea"ilitate$ i
caracteristici
dimensionale.
,azele - sunt folosite
pentru a produce
imagini de o"iecte
folosind film sau
detector care este
sensi"il la radiaii.
."iectul de ncercare
este plasat ntre sursa
de radiaii i de
detector. /rosimea i
densitatea materialelor
c razele - tre"uie s
ptrund afecteaz
cantitatea de radiatii
ajunge la detector.
)ceast variaie n
radiaie produce o
imagine de pe detector
care prezinta adesea
caracteristicile interne
ale o"iectului de
ncercare.
Utilizeaza
principal de
Utilizate pentru a
localiza fisuri$
porozitate$ i alte
defecte care rupe
suprafata unui material
i au suficient volum
pentru a prinde i inei
materialul penetrante.
0estarea penetrante
lichid este folosit
pentru a inspecta
zonele mari foarte
eficient si va functiona
pe cele mai multe
materiale neporoase.
1olosit pentru a
inspecta materiale
feromagnetice 2cele
care pot fi
magnetizate3$ pentru
defecte care au ca
rezultat o tranziie n
permea"ilitatea
magnetic a unui
material. !nspecie
particule magnetice
pot detecta defecte de
suprafa i n
apropiere de suprafa.
Utilizat pentru a
localiza de suprafa i
su"terane defecte n
mai multe materiale$
inclusiv metale$
materiale plastice$ i
lemn. %e control cu
ultrasunete este$ de
asemenea$ utilizat
pentru a masura
grosimea de materiale
i de altfel
caracterizeaza
proprietatile de
material pe "aza viteza
sunetului i msurtori
atenuare.
1olosit pentru a
detecta defecte de
suprafa i aproape de
suprafa n materiale
conductoare$ cum ar fi
metalele. *dd+
inspecie actual este$
de asemenea$ utilizat
pentru a sorta
materiale "azate pe
conductivitatea
electric i
permea"ilitate
magnetic$ precum i
msurile de grosime
de foi su"iri de metal
i acoperiri
neconductive$ cum ar
fi vopsea.
1olosit pentru a
inspecta aproape orice
material de suprafa i
su"terane defecte.
,azele - pot fi de
asemenea utilizat
pentru a localizeaz i
caracteristici msurile
interne$ confirm
locaia de piese
ascunse ntr#o adunare$
i pentru a msura
grosimea de materiale.
Principalele
avantaje
Suprafete mari de
suprafa sau a unor
volume mari de piese 4
materiale pot fi
inspectate rapid i la
costuri reduse.
'iese de schim" cu
geometrie complexa de
rutin sunt inspectate.
!ndicatii sunt produse
direct pe suprafata pe
de o parte oferind o
imagine vizuala a
discontinuitate.
*chipamente de
investiii este minim.
Suprafee mari de
suprafa de piese
complexe pot fi
inspectate rapid.
'oate detecta defecte
de suprafa i
su"terane.
%e pregtire a
suprafeei este mai
puin critic dect este
n inspecie penetrante.
!ndicaiilor de
particule magnetice
sunt produse direct pe
suprafaa pe de o parte
i a forma o imagine
de discontinuitate.
(osturile
echipamentelor sunt
relativ sczute.
)dncimea de
penetrare pentru
detectarea defect sau
msurare este superior
la alte metode.
)cces doar o singur
fa este necesar.
.fer informaii
distanta.
%e pregtire de cel
puin o parte este
necesar.
Metoda poate fi
utilizat pentru mult
mai mult dect doar
defectoscopie.
%etecteaz de
suprafa i n
apropierea defecte de
suprafata.
Sonda de test nu are
nevoie pentru a
contacta parte.
Metoda poate fi
folosit pentru mai
mult de defectoscopie.
%e pregtire de cel
puin o parte este
necesar.
'oate fi folosit pentru
a inspecta aproape
toate materialele.
%etecteaz defecte de
suprafa i su"terane.
(apacitatea de a
inspecta forme
complexe i multi#
stratificat structuri fr
demontare.
%e pregtire de cel
puin o parte este
necesar.
Dezavantaje
%etecteaz doar
defecte de suprafa de
rupere.
%e pregtire a
suprafeei este critic ca
i contaminani pot
masca defectele.
5ecesit o suprafa
relativ neted i
neporoase.
Mesaj de curare este
necesar pentru a
elimina su"stanele
chimice.
5ecesit mai multe
operaiuni n condiii
controlate.
'recauii de
manipulare chimic
sunt necesare
2toxicitate$ foc$
deeuri3.
5umai materiale
feromagnetice pot fi
inspectate.
)linierea corect a
cmpului magnetic i
defect este critic.
(urenti mari sunt
necesare pentru piese
foarte mari.
5ecesit suprafa
relativ neted.
6opsea sau alte
acoperitoare de
nemagnetice afecta
sensi"ilitatea.
(urare
demagnetizare i post
este de o"icei necesar.
Suprafaa tre"uie s
fie accesi"ile pentru a
sonda i couplant.
7ndemnare i
cursurile de formare
necesare sunt mai
cuprinztoare dect
alte tehnici.
1inisajul suprafeei i
rugozitatea pot
interfera cu inspecie.
'iese de su"ire poate
fi dificil de a inspecta.
%efecte liniare
orientate paralel cu
faza de sunet pot
merge nedetectate.
Standardele de
referin sunt de multe
ori este nevoie.
5umai materiale
conductoare pot fi
inspectate.
Materialelor
feromagnetice necesit
un tratament special
pentru a a"orda
permea"ilitatea
magnetic.
)dncimea de
penetrare este limitat.
%efecte care se afl n
paralel cu direcia de
control "o"ina sonda
de lichidare pot merge
nedetectate.
7ndemnare i
cursurile de formare
necesare este mai
extins dect a altor
tehnici.
1inisajul suprafeei i
rugozitatea pot
.peratorul de formare
extensive i
aptitudinile cerute.
)ccesul la am"ele
pri ale structurii este
de o"icei necesar.
.rientarea fascicul de
radiatii non#volumetric
defecte este critic.
!nspecia n cmp de
la punctul gros poate fi
consumatoare de timp.
Utilaje de investiii
relativ scumpe este
necesar.
,iscului de radiaii
posi"ile pentru
personalului.
interfera.
Standardele de
referin sunt necesare
pentru instalare.

Capitolul V
Metode optime de examinare
)entru determinarea complexului optim de metode de control nedistructi#
ce #a aplica piesei 2uport sustinere pod se #a face o analiza in functie de
posibilitatile de aplicare a metodelor prezentate anterior si de costurile pe
cae acestea le implica din punct de #edere al echipamentelor necesare 9 al
pregatirii personalului operator si al manoperei!.
"etodele de control se grupeaza astfel8
"etode pentru depistarea discontinuitatilor de suprafata precum8 5B 9
L) 9 )" 9 %3
"etode pentru depistarea discontinuitatilor de profunzime 8 ') 9 A2 9
(A
2imbolurile au urmatoarea semnifcatie8
5B? examinare optico?#izualaF
L)? examinare cu lichide penetrante F
)"? examinare cu pulberi magneticeF
%3? examinare folosind curenti turbionariF
')? examinare cu radiatii penetranteF
A2? examinare prin emisie acustica.

&xaminarea optico'vizuala
%ontrolul optico?#izual constituie cea mai simpla metode de control
defectoscopic nedistructi# . (l se poate efectua cu ochiul liber sau cu a;utorul
unor aparate optice de examinare optico?#izuala.
Defectele ce pot f depistate sunt8 fsuri 9 cratere 9 incluziuni de suprafata
9 scurgeri sau improscari de metal 9 deteriorari accidentale 9 urme ale
sculelor .
Aparate folosite la controlul optico?#izual sunt8
Lupe
"icroscoape
(ndoscoape
A#anta;ele metodei8
(ste cea mai simpla metode de controlF
(ste cea mai iestina metoda de control defectoscopic nedistructi#F
)ermite depistarea defectelor de suprafataF
4u necesita o pregatire deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea
controlului.
Deza#anta;ele metodei8
4u permite detectarea defectelor de interiorF
4ecesita o acuitate #izuala foarte buna a operatoruluiF
%alitatea rezultatelor obtinute depend de operator.
&xaminarea cu radiatii penetrante
Domeniul de utilizare8
)rin aceasta metoda se detecteaza aproape toate tipurile de defecte 9
dar ca domeniu de utilizare se foloseste pentru detectarea defactelor de
interior . 2e pot stabili #ariatii de grosimi deci se pot masura grosimi de
material sau se pot analiza structure de material si imperfectiuni de tipul
segregatiilor.
)rin rafografere se -nGelege o metod. de defectoscopie nedistructi#. cu
radiaGii penetrante la care rezultatul con#ersiei imaginii radiante -n imagine #izibil.
constituie un document al controlului.
'adiaGia penetrant. poate f radiaGie electromagnetic. sau corpuscular.9 a c.rei
lungime de und. este mai mic. decHt distanGele interatomice din materiale.
'adiaGiile electromagnetice pot f8 radiaGia 'Ientgen C!9 generat. de frHnarea
brusc. a electronilor acceleraGi sau tranziGii ale electronilor -n ni#ele inferioare ale
atomilor9 al c.rui spectru de lungimi de und. este cuprins -ntre 17
?13
m:17
?6
9 /i
radiaGia gama ! pro#enit. din tranziGiile energetice din nucleu9 al carei spectru de
lumgimi de und. este cuprins -ntre 17
?13
m:17
?17
m.
5biectul radiografei -l constituie obGinerea imaginii structurii macroscopice a
materialului cu a;utorul radiaGiei /i -nregistrarea acestei imagini pe flm fotografc.
)e flm #a ap.rea imaginea intern. a materialului controlat a#Hnd la baz.
atenuarea diferit. a radiaGiei care l?a str.b.tut -n funcGie de neomogenitatea
macroscopic. a acestuia.
"etode uzuale de control cu radiaGii penetrante
@amagrafa ? metoda de control bazat. pe dependenGa dintre atenuarea
radiaGiei J /i structura macroscopic. a materialului.
'ontgenografa ? metoda de control care se bazeaz. pe fenomenul atenu.rii
radiaGiei C9 datorit. structurii macroscopice a materialului.
"etode speciale de control cu radiaGii penetrante8
? 4eutronografa
? "icroradiografa
? 2tereografa
? 'adiograferea instantanee
? 2troboradiograferea
? Fluoroscopia
? Ceroradiograferea
? 'adiograferea prin ionizare
&xaminarea cu raze (
'adiatia C este produsa ca urmare a franarii unui fascicul de electroni pe
o tinta . +n urma franarii bruste materialul tintei produce radiatie C sub forma
unei cuante de energie datorita unor salturi de electroni de pe un in#elis
energetic pe altul.
'adiatia C este produsa artifcial cu a;utorul unor aparate precum8
Aparatul 'ontgenF
KetratonulF
Acceleratorul liniar.
A#anta;e8
%alitatea radiografei este foarte bunaF
3impul de expunere micF
2e utilizeaza pentru grosimi mici si mi;locii de material.
Deza#anta;e8
(ste mai costisitoare metodaF
4u permite examinarea unor grosimi mari de material.
&xaminarea cu lic"ide penetrante
(xaminarea cu lichide penetrante se bazeaza pe proprietatea unor lichide
de a uda suprafetele corpurilor solide si a patrunde in ca#itatile defectelor
a,ate pe aceste suprafete.
Domeniul de aplicare 8
(xaminarea cu lichide penetrante se aplica in scopul detectarii defectelor
de suprafata ale pieselor din orice material cu exceptia materialelor poroase
. )ermite detectarea unor defecte precum 8 fsuri 9 crapaturi 9 pori de
suprafata 9 incluziuni de suprafata 9 suprapuneri 9 lipsa de topire 9 rugozitate
excesi#a . 2e pot detecta discontinuitati deschise capabile sa absoarba
penetrant.
A#anta;e8
(ste o metoda relati# ieftinaF
4u necesita aparatura speciala pentru efectuarea controlului F
)ermite detectarea cu precizie a defectelor de suprafataF
)ermite detectarea unor fsuri cu deschidere de $ microni.
Deza#anta;e8
4ecesita pregatirea deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea
controlului F
(ste necesara respectarea cu strictete a etapelor tehnologiei de control
9 deoarece orice abatere de la acestea poate conduce la rezultate
eronateF
)rodusele de examinare cu lichide penetrante trebuie alese cu
deosebita gri;a deoarece acstea trebuie sa fe compatibile cu
materialul de examinat.
&xaminarea cu pulberi ma#netice
Domeniul de aplicare 8
2e aplica pieselor confectionate din material feromagnetice in scopul
detectarii defectelor de suprafata sau a celor a,ate in apropierea suprafetei.
(xaminarea se bazeaza pe punerea in e#identa a campurilor de dispersie
produse de discontinuitati intr?un material magnetizat. %onditia de baza este
ca liniile de camp magnetic sa taie discontinuitatile perpendicular sau cel
mult inclinat la un anumit unghi.
A#anta;e8
2ensibilitatea metodei este ridicata F
Discontinuitatile ce pot f detectate pot f inchise sau deschiseF
2e pot detecta defecte de suprafata cu deschiderea minima de 1?3
microni.
Deza#anta;e 8
4u se poate aplica decat materialelor feromagneticeF
4ecesita magnetizarea si demagnetizarea pieselor controlateF
4ecesita pregatirea suprafetelor inaintea examinarii.
Controlul cu ultrasunete
Altrasunetele sunt #ibratii de natura mecanica care se propaga sub
forma de unde elastic . (le se propaga in medii solide 9 lichide sau gazoase.
A#anta;e8
2e poate detecta toate categoriile de defecte de interiorF
2e foloseste pentru materialele metalice si nemetalice cu conditia ca
ele sa prezinte un anumit grad de omogenitateF
)enetrabilitatea este foarte buna F
(chipamentul folosit este portabil F
)osibilitate de automatizare si de inregistrare a rezultatelor in
calculator.
Deza#anta;e8
4ecesita ca personalul care efectueaza examinarea sa fe cu inalta
califcare F
"aterialele cu grad mare de eterogenitate sunt greu controlabile F
%ost ridicat al echipamentului.
&xaminarea cu curenti turbionari

"etoda electromagnetic. de control nedistructi# bazat. pe utilizarea
curenGilor turbionari se folose/te la e#idenGierea imperfecGiunilor din
materialele metalice9 la m.surarea conducti#it.Gii electrice a acestora /i la
controlul acelor propriet.Gi care sunt legate de aceast. m.rime
caracteristic..
%urenGii turbionari apar -n metale9 ca rezultat al interacGiunii dintre
ace/tia /i un cHmp electromagnetic #ariabil sau un cHmp magnetic a,at -n
mi/care.
2ursele /i traductoarele cHmpurilor electromagnetice folosesc sisteme de
bobine inductor?indus9 din care cauz. aparatura utilizat. este numit. /i
aparatur. de inducGie. %onform legii inducGiei electromagnetice9 curenGii
indu/i produc la rHndul lor un cHmp magnetic de sens opus cHmpului
magnetic iniGial. Ln general9 existenGa unei fsuri -n calea curenGilor turbionari
face c. ace/tia s. circule prin mai multe trasee9 o parte ocolind fsura9 alta
tra#ersHnd?o trecHnd pe sub fsur. sau separHndu?se -n dou. contururi9 -n
;urul fsurii.
Domeniul de utilizare 8
(xaminarea in scopul detectarii defectelor de tip discontinuitate in
bare 9 te#i 9 sarme 9 table 9 benziF
"asurarea grosimilor pentru #erifcarea conformantei sau sortarea
produselor dupa grosime F
2e pot masura grosimile straturilor depuse .
A#anta;e8
@ama de materiale este mai mare decat la pulberi magnetice F
4u este necesar un contact cu piesa de examinatF
Deza#anta;e8
4u se aplica pentru orice confguratii ale pieselor examinate F
4u permite detectarea tuturor tipurilor de defecte de suprafata F
4u permite detectarea defectelor de interior.

%osturi relati#e pentru e#aluarea metodelor de control nedistructi#8
"etoda %ost
(xaminare optico?#izuala 47
(xaminare cu radiatii penetrante 177
(xaminare cu ultrasunete 47
(xaminare cu pulberi magnetice 47
(xaminare cu lichide penetrante 2$
(xaminare cu curenti turbionari 4$
(xaminare prin emisie acustica 1$7

4r. "etoda de (chipament %alifca %ost
%r
t
control

nedistructi#

3im
p
%onsumab
ile
re
person
al
total
relati#
)ret
Amortisment
7 1 2 3 4 $ * 0
1 B3 1 1 1 1 1 1
2 '3 $ 0
177
*7 3 0$
3 A3 3 $ 37 37 2 $7
4 "3 2 3 27 27 2 27
$ L) 2 2.$ 17 17 2 1$
* (3
1.$
2 2$ 2$ 2 2$
0 A(3 4 4
1$7
177 3 67
5bser#atie8
%osturile se raporteaza la cele care re#in examinarii optico?#izuale
considerate ca a#and #aloarea 1F
2?a folosit in aprecierea costurilor un sistem de notare de la 1 la 1$7 9
nota 1
acordandu?se pentru #alorile cele mai mici 9 iar nota 1$7 pentru
#alorile cele mai mari.
Concluzie)

"etode optime de control in cazul piesei M2uport sustinere podN sunt8
(xaminarea optico?#izuala F
(xaminarea cu lichide penetrante F
(xaminarea cu ultrasunete .
5.1 Criteriile A!

%riteriile A&' pentru examinarea optico?#izuala.
%riteriile de acceptare&respingere pentru examinarea optico?
#izuala se stabilesc in conformitate cu prescriptiile normea interne '?4+?5B
care specifca urmatoarele8
4u sunt acceptate fsurile sau crapaturile F
4u sunt acceptate discontinuitatile liniare F
4u sunt acceptate deteriorarile accidentale.
%riteriile A&' pentru examinarea cu lichide penetrante.
2e considera neacceptate urmatoarele indicatii rele#ante8
Fisuri sau crapaturi termice F
5rice grupare de * sau mai multe indicatii liniare F
5rice indicatie neliniara care are dimensiunea maxima de 4 mm F
Discontinuitatile acceptabile aliniate una fata de alta printr?o distanta
egala sau mai mare decat lungimea discontinuitatii celei mai mari sunt
considerate acceptabile .

%riteriile A&' pentru examinarea cu ultrasunete.
2e considera neacceptate urmatoarele indicatii rele#ante8
Fisuri F
Lipsa de topire lateral F
2ulfurile F
+ncluziunile de zgura F
4epatrunderea.
5." #c$ipamente
)entru efectuarea examinarii cu lichide penetrante este necesar un
spatiu special amena;at 9 bine aeresit sau #entilat 9 iluminat corespunzator.
+ntensitatea luminoasa trebuie sa fe de minim 3$7 lucsi. )entru masurarea
intensitatii luminoase se #a folosi un luxmetru pentru spectru #izibil #erifcat
metrologic . 2patiul destinat examinarii cu lichide penetrante #a fi racordat
la reteaua de apa calda. +nstalatia de apa #a fi dotata cu un manometru
pentru masurarea presiunii ;etului cu posibilitatea reglarii acestuia .
La efectuarea examinarii se folosesc lichide penetrante cu contrast de
culoare indepartabile cu apa produse in sistem de asigurare8 uscator 9 cu#a 9
lampa.
)entru efectuarea examinarii optico?#izuale sunt necesare 8
An microscop 9 trusa cu lupe de diferite puteri de marire 9 endoscoape cu ti;a
foarte subtire pentru examinarea zonelor interioare greu accesibile . (ste
necesara iluminarea corespunzatoare a spatiului in care se #a efectua
controlul precum si efectuarea controlului de catre operator cu acuitate
#izuala foarte buna.
)entru efectuarea examinarii cu ultrasunete sunt necesare 8
defectoscoape ultrasonic sau digitale 9 traductoare 9 blocuri de calibrare si de
referinta 9 cabluri de legatura 9 cuplant 9 operator.
5.3 %ersonal operator
)ersonalul operator trebuie s. corespund. celor 3 ni#ele de competenG.
stabilite prin standardul 2' (4 40381664 .
? 4i#elul 1 corespunde unei persoane califcate pentru efectuarea de
examin.ri nedistructi#e conform unor instrucGiuni scrise9 sub supra#egherea
unui operator de ni#elul 2 sau ni#elul 3.
? 4i#elul 2 corespunde unei persoane califcate pentru efectuarea /i
conducerea de examin.ri nedistructi#e conform unor proceduri stabilite sau
recunoscute.
? 4i#elul 3 corespunde unei persoane certifcate pentru conducerea oric.rei
operaGii de examinare nedistructi#. pentru care este certifcat..

)entru efectuarea examinarii cu lichide penetrante sunt necesari8
An operator califcat ni#el 1
An operator califcat ni#el 2
)entru efectuarea examinarii cu ultrasunete sunt necesare8
An operator califcat ni#el 1
An operator califcat ni#el 2





Capitolul VI
Inte&rarea controlului in 'uxul de
fabricatie
(.1. Controlul inaintea )nceperii procesului
te$nolo&ic
Are loc examinarea critic. a proiectului din punct de #edere tehnologic.
2e desf./oar. -n compartimentul tehnologic .(xaminarea const. -n analiza
soluGiilor potenGial susceptibile la apariGia defectelor8
? 2e analizeaz. materialul stabilit de proiectant -n concordanG. cu tehnologia
posibil. echipament9 competenGe9 forG. de munc. disponibil.!
? 2e analizeaz. metodele de control planifcate de proiectantF
? 2e #erifc. dac. metoda acoper. cele mai importante zone ce pot conduce
la apariGia defectelor /i dac. se poate realiza practic -n compartimentul de
control de;a existentF
? 2e #erifc. califcarea forGei de munc. -n concordanG. cu cerinGele
exprimate de benefciar sau normele stabilite de un organism recunoscut.
(.". Controlul in timpul desf*+ur*rii procesului
te$nolo&ic
? Aducerea semifabricatului
? 'eglarea ma/inilor
? )reg.tirea 2.D.B?urilor
? Aducerea materialelor auxiliare
? %ontrolul propriu?zis -n timpul procesului8
2upra#egherea permanent. a procesului tehnologic
".surarea parametrilor importanGi
Lntreruperea procesului -n cazul apariGiei unor perturbaGii
? Berifcarea calit.Gii8
DocumentaGia -nsoGitoare
(tichetele /i marca;ele
"aterialul propriu?zis
(.3. Controlul ,nal
)resupune adoptarea deciziei admis &respins.
)entru produsul N2uport sustinere podN s?a stabilit ca pe parcursul ,uxului de
fabricaGie s. se efectueze un control optico?#izual de fabricaGie /i
dimensional.
)rodusul N2uport sustinere podN este controlat /i cu lichide penetrante
-nainte de -nceperea prelucr.rilor mecanice.
%ontrolul 5.B. /i dimensional se efectueaz. dup. fecare faz. de prelucrare.
? Dup. semifabricare8 control optico?#izual folosind ca echipamente de
control8 /ublerul9 micrometrul9 calibru.la semifabricat!
? Dup. fecare faz. corespunz.toare operaGiilor procesului tehnologic de
fabricaGie8 se controleaz. suprafeGele prelucrate cu /ublerul9 micrometru9
calibru etc.
? La sfHr/itul procesului tehnologic9 se controleaz. 177D.


Capitolul VII
Intocmirea planului de examinari
nedistructi-e
)lanul de control nedistructi# cuprinde informaGii cu pri#ire la aplicarea
metodelor de control -n diferitelor faze ale procesului de fabricaGie9 zonele
piesei unde se #a efectua controlul9 metoda optim. ce se #a aplica /i
procentul -n care se #a controla zona -n cauz.. De asemenea el #a cuprinde
/i o schiG. cu indicarea locurilor controlate9 -n cazul -m care piesa nu este
controlat. -n totalitate.
)entru structurarea controlului nedistructi# se -ntocme/te un plan de
control necesar personalului care efectueaz. examinarea.
)lanul de control #a r.spunde la urm.toarele -ntreb.ri8
? %e se controleaz.O
2e controleaz. produsul N2uport sustinere podN
? %um se controleaz.O
2e controleaz. folosind metodele de control 8
? 5ptico?#izual
? Lichide penetrante
? Altrasunete
? %Ht se controleaz.O
2e controleaz. toate suprafeGele control 177D!.


Anitatea executanta a controlului nedistructi#8::::::::::..
%ompartimentul8:::::::::::::::::::::.
Laboratorul 18:::::::::::::::::::::::.
%ertifcatul laboratorului8::::::::::::::::..
Adresa8:::::::::::::::::::::::::::.
3elefonul fax8:::::::::::::::::::::::..

Plan de inspectie si control
4r::.&Data::.
+D(43+F+%A'( )'5DA2
)rodus & cod produs 2uport sustinere grinda pod
)roba nr. & )rodus & %od 2uport sustinere grinda pod
3ip de produs 2uport sustinere grinda pod
"aterial 173i4i%r117
Dimensiunile produsului
)rocedeul de obtinere a
produsului
sudare
2tadiul fabricatiei )iesa fnita
"(35DA D( %543'5L 2+
+42)(%3+(
P54(L( %543'5LA3(
A K
4r.crt. Denumirea
operatiei

intinder
e
D intindere D
1 %ontrol optico?
#izual
2 %ontrol cu
ultrasunete
3 %ontrol cu lichide
penetrante
%riteriul A & ' :::::..'esponsabilitati
+ntocmit Berifcat A#izat AQ Aprobat
4umele si
)renumele8
2emnatura8
Data8
Capitolul VIII
Intocmirea documentatiei de control si
inspectie
DocumentaGia tehnic. de control /i inspecGie trebuie s. cuprind.
documente care s. asigure /i s. demonstreze efectuarea corect. /i -n
-ntregime a tuturor operaGiilor pre#.zute -n planul de control9 precum /i
-nregistrarea rezultatelor inspecGiilor /i examin.rilor.
*.1. Procedura #eneral+ de control ,i inspec-ie
)rocedura general. de control /i inspecGie este un document care are ca
obiecti# produsul N2uport sustinere grinda podN.
(xistentaunei procedure scrise face posibil ca acti#itatea descrisa 8
2a fe executata identic de fecare data
2a fe #erifcata independent si obiecti#
2a se identifce abaterile de la obiecti#ul stabilitR
2a fe imbunatatita .
5 acti#itate care nu este descrisa intr?o procedura documentata este o
acti#itate pentru care nu se poate moti#a prezumtia ca este tinuta sub
control 9 o acti#itate pe care fecare executant o realizeaza in modul sau
diferit de fecare data 9 cu rezultate impre#izibile.
)rin elaborarea procedurilor se urmareste8
Documentarea acti#itatii respecti#e astfel incat pe aceasta baza sa
poata fi realizata 9 controlata 9 si imbunatatita atingerea obiecti#elor
acti#itatii documentateF
+dentifcarea problemelor actuale si potentiale pri#ind calitatea si
initierea de masuri corecti#e sau pre#enti#eF
Antrenarea in procesul de elaborare a tuturor celor implicati in
acti#itatea descrisa.
*.1.1 .aport de inspectie si control
2.%. 2("A4A35A'(A .2.A.
LAK5'A35' D( %543'5L 4(D+23'A%3+BNS 2.%. 2("A4A35A'(A .2.A.
'A)5'3 D( %543'5L 2+ +42)(%3+(
4'.13$. DA3A 1 7* 2711
7 3 4 * $ $
2uport sustinere pod %147.10.22.1.1
4r
cr
t
Denumirea
operatiilor
)rocedu
ra de
lucru
%riteri
u
A&'
Decizi
a A&'
4umela
operatoru
lui
2emnatu
ra
Dat
a
'aport
de
examina
re
4r:::
.
1 %ontrol
dimensional
177D
2 %ontrol
optico?
#izual5B!
3 Lichide
penetrante
L)!
177D
)recizari se ataseaza rapoartele de examinare
D(%+P+A F+4ALA
AD"+2
)'5DA2 %54F5'"
'(2)+42 )'5DA2 4(%54F5'"
+435%"
+3
B('+F+%
A3
A)'5K
A3
4A"( )'(4A
"(
DA3
A
4A"( )'(4A
"(
DA3
A
4A"( )'(4A
"(
DA3
A
2.%. 2("A4A35A'(A .2.A
7
3 4 * $ $

LAK5'A35' D( %543'5L 4(D+23'A%3+BNS 2.%. 2("A4A35A'(A .2.A.
'aport de examinare
"etoda L.).
Denumir
e
%odul
produsulu
i
Kenefciaru
l si data
comenzii
"aterial 2tarea
suprafetei
"asa neta
2uport
2ustinere
@rinda
)od
%147?
10.22.1.1
2em.n.toa
rea
Kucure/ti
21.72.2711
173i4i%r1
17
'ugozitatea
general.8 .....
'ugozitatea
impus. de rolul
funcGional8
129$F *93F 392F
1.*F
0.3$ Tg
%onditiile tehnologice de efectuare a examinarii
'ezultatele examinarii
)rodusul nu prezinta fsuri
%riteriul A&'8 )rodusul sa nu prezinta fsuri9 goluri sau incluziuni.
Decizia fnala A&'
A%3+A4+ %5'(%3+B(
'("(D+('+
'(%5"A4DA'+
(laborat Berifcat Aprobat
4ume Kanica @eorge
%osmin
"ateiasi
@abriela
"ateiasi
@abriela
2emnatura
Data
*.1.! Statutul de control
)rodusul poate a#ea unul din urmatoarele statute de control si inspectie
8
?produsul nu a fost controlatF
? produsul se a,a in timpul controlului?atunci cand produsul se controleaza cu
lichide penetrante si se asteapta uscarea piesei pentru citirea rezultatelorF
2.%.
2("A4A35A'
(A .2.A.
7
3 3 * 4 3
?produsul a fost controlat si acceptat?produsul a trecut de toate controalele la
care a fost supus8 controlul dimensional9 controlul optico?#izual9 controlul cu
lichide penetrante.
? produsul a fost controlat si respins8 produsul care nu trece de toate tipurile
de control la care este supus si daca defectul nu poate f remediat atunci el
este clasat ca rebutF
? produsul a fost controlat9 respins dar poate f remediat 8 produsul prezinta o
neconformitate care poare f remediata reparata!.
)rodusele care au fost califcate ca find produse conforme sunt
transportate intr?un depozit special unde sunt depozitate numai produsele
conforme si etichetate.Din eticheta #a rezulta codul si demumirea
produsului9 demumirea compartimentului care i?a dat caracteistica de produs
conform.
)rodus8 2uport sustinere grinda pod
%od8 %147.10.22.1.1
Kenefciar8 ::::.
(xaminare nedistructi#a8
Data8
)rodus8 %54F5'"
*.1.3 Tratarea neconformitatilor
)rodusele care sunt depistate ca find neconforme sunt insemnate cu
cerneala de culoare rosie. Daca se constata ca neconformitatea este
reparata atunci acesta este etichetat.
Depozitarea produselor care urmeaza a f recuperate se face separat de
locul unde sunt depozitate cele conforme
)rodus8 2uport sustinere grinda pod
%od8 %147.10.22.1.1
Kenefciar8:::..
(xaminare nedistructi#.8
Data8
)rodus 4(%54F5'" '()'(LA%'AK+L
)rodus8 2uport sustinere grinda pod
%od8 %147.10.22.1.1
Kenefciar8::::
(xaminare nedistructi#.8
Data8
)rodus 4(%54F5'" 4()'(LA%'AK+L
2.%. 2("A4A35A'(A 2.A.
LAK5'A'5' D( %543'5L 4(D+23'A%3+BN 2.%. 2("A4A35A'(A 2.A.

1 3 $ 7 3 0

'A)5'3 D( )'5DA2 4(%54F5'"
7 3 3 * 4 3
7 3 3 * 4 3
)iesa&"aterial8 2uport sustinere grinda pod&173i4i%r117
4r lot817 buc
%antitatea efectuata8 07 buc
Descrierea neconformitatii8 fsuri
2tadiul in care a fost detectata neconformitatea8 in urma controlului cu L.).
4umele contrololului 2emnatura Data
Kanica @eorge %osmin 1.7*.2711
5bser#atiile %ompartimentului 3ehnologie&%onstructor
4econformitatea a aparut datorita manipularii gresite a produsului.
Decizia autoritatii desemnate pri#ind declararea produsului neconform.
4econformitatea aparuta este ma;ora de aceea s?a hotarat ca produsul #a f
trimis la reconditionare
2emnatura sefului comisiei Data
Detaliile actiunii corecti#e intreprinse si rezultatul ei
)rodusul a fost reconditionat dar calitatea lui nu ne permite ca el sa fe
#andut ca un produs conform si de aceea s?a hotarat #anzarea lui la un pret
redus.
Actiuni pre#enti#e
)entru a e#ita aparitia defectelor se #or respecta toate conditiile de lucru si
manipulare impuse
'esponsabilitati Data
%ompartimentul %alitate
Capitolul %(
/iblio#rafe
1. +ndrumar pentru proiectarea inspectiei produsului sef de lucrari dr.ing.
"ihai Boicu9 prof.dr.ing. Alexandrina "ihai9 sef de lucrari dr.ing.
fz.@abriela "ateiasi
2. "ihai Boicu 9 Alexandrina "ihai 9 Doru )ausan 9 Alexandru Dumitrache?
'u;insTi 9 Defectoscopie nedistructi#a 9 (d. )rintech 9 Kucuresti 2770
3. UUU.iscir.ro