Proiect FSS - sem.

II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

Facultatea Inginerie Industrială si Robotică

Departamentul : Ingineria Calităţii şi Tehnologii Industriale
Specializarea : Ingineria şi Managementul Calităţii
Grupa : 631 CB

PROIECT |1
Disciplina: FABRICAREA STRUCTURILOR SUDATE

Student
______GAINA SIMONA______________________________________

Conducător Ştiinţific
Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi CICIC
ICTI/FIIR/UPB

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB

 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

Numele şi prenumele studentului:_______Găină Simona_______________________________________

Data primirii temei de proiect__04.03.2021__________________________________________________
Data predării temei de proiect____________________________________________________
Tema de proiect:
Să se elaboreze tehnologia de sudare şi documentele aferente necesare produsului
cisterna verticala HCl realizat din materialul _____X12CrMnNiN18-9-5_____________________
CUPRINS
Nr. crt. Capitol Pag.
1. Atribuire tema de proiect. Prezentarea generală a cerinţelor proiectului
Prezentarea produsului, analiza desenului structurii sudate:
2.1. Copierea desenului si efectuarea eventualelor corecturi;
2. 2.2. Realizarea unei schițe a structurii sudate (în care sudurile sunt codificate);
2.3. Prezentarea procedeelor de obținere a semifabricatelor folosite la realizarea
structurii sudate;
Analiza sudurilor:
3.
Alegerea tipurilor de rosturi aplicabile
Analiza sudabilității materialului de bază:
4.1. Prezentarea caracteristicilor (chimice, fizice si mecanice) materialului de bază;
4.
4.2. Analiza teoretică a indicilor de sudabilitate (pentru oteluri nealiate).
Determinarea structurii materialului de bază (pentru oteluri aliate);
Procedee de sudare si alegerea procedeului optim de sudare
5.1. Prezentarea pe scurt a procedeelor de sudare alese (pentru fiecare tip de
îmbinare în parte);
5.
5.2. Alegerea procedeului optim de sudare cu metoda ELECTRE simplificat; |2
5.3. Stabilirea dimensiunilor geometrice a rosturilor și a necesarului de material de
adaos
Alegerea materialelor de adaos şi calculul valorilor parametrilor :
6.1. Alegerea materialelor de adaos;
6.2. Prezentarea caracteristicilor materialului depus (din fisa materialului de adaos
6. ales);
6.3. Calculul parametrilor regimului de sudare
6.4. Alegerea echipamentelor si dispozitivelor necesare realizării îmbinărilor
sudate
7. Operații pregătitoare în vederea realizării structurii sudate.
Întocmirea documentaţiei tehnologiei de sudare:
8.1. Întocmirea fiselor planului de operații.
8.
8.2. WPS-uri
8.3. Elaborarea procedurii instrucțiune de lucru (pentru procedeul de sudare ales)
9. Bibliografie
Obs. 1. Proiectul trebuie sa fie original ; orice încercare de preluare „ad literam” (copiere)/integrare a
unor texte, informații (care nu se citează în lista de referințe bibliografice) conduce la anularea
proiectului.
Obs. 2. Toate cerinţele sunt obligatorii.
Obs. 3. Predarea proiectului se va efectua în cadrul ultimei şedinţe de proiect.
Obs. 4. Evaluarea :
- Prezenţa : 20 %. (8pct.)
- Activitatea depusă şi implicarea studentului în timpul semestrului : 30 % (12 pct.)
- Prezentarea şi conţinutul proiectului : 50 %. (20 pct. – pentru punctul 8.3 se alocă 5pct.)

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB

 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

CAPITOLUL 2

|3

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB

 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

CAPITOLUL 3

Analiza sudurilor: Alegerea tipurilor de rosturi aplicabile

Sc= 5
Sf= 6

|4

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB

 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

CAPITOLUL 4

4.1 Prezentarea caracteristicilor (chimice, fizice si mecanice) ale materialului de

bază
Material – X12CrMnNiN18-9-5
Compoziția chimică

C Si Mn Ni P S Cr N
0.15 1 10.5 6 0.045 0.015 19 0.25

Proprietăți mecanice

|5

4.2 Analiza teoretică a indicilor de sudabilitate (pentru oteluri nealiate). Determinarea

structurii materialului de bază (pentru oteluri aliate);

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB

 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

|6

CONCLUZIE: În diagrama de mai sus, punctul roșu obținut se află în zona I ce cuprinde oțeluri
pur austenitice , la care problema principală la sudare este fisura la cald a cusaăturii.

Relațiile de calcul al temperaturilor de transformare:

1. Temperatura de topire
Tm= 1536-90*C= 1522.5̊ - formula se aplică

2. Temperatura Ac3
AC3 =910-416∙C- 228∙C2-40∙Cr-50∙Mn-40∙Ni+800∙P+60∙V+ 130∙Mo + 50∙S=
-645,78 – formula nu se aplică

3. Temperatura Ac1
Ac1= 723-10,7∙Mn-16,9∙Ni+29,l∙Si+16,9∙Cr+290∙As+6,38∙W= 859,45 –
formula se aplică

4. Temperatura de început de transformare perlitică:

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB
 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

Ps = 650-11∙Mn+17 ∙Cr+17∙ Mo-1= 865,5 – formula se aplică

5. Temperatura de început şi sfârşit de transformare bainitică:

Bs= 830-270∙C-90∙Mn-37∙Ni-70∙Cr-83∙Mo= -1707,5 – formula nu se aplică

6. Temperatura de început şi sfârşit de transformare martensitică:

Ms = 561-474∙C-33∙Mn-17∙ Cr-17∙M-21∙Mo= 143,4 – formula se aplică

CAPITOLUL 5

5.1 Prezentarea pe scurt a prodeelor de sudare

Procedeul de sudare MIG

Acesta este un procedeu de căldură în care căldura necesară sudurii se obține prin |7
intermediul arcului electric ce se produce între materialul de adaos și cel de bază. Baia de căldură
și sudură este alimentată continuu cu material de adaos și este protejată cu un gaz inert.

Avantajele procedeului de sudura MIG:

- se obtine o sudura rezistenta, chiar si in cazul unor materiale subtiri. Mai mult, poti suda
o gama larga de materiale, la grosimi de peste 0,4 mm.
- are o viteza mare de sudare si un aspect al cordonului de sudura foarte bun. Il poti
manevra usor si poti suda in orice pozitie la o viteza mai mare.
- procedeul combinat dintre electrod fuzibil (in cazul nostru sarma la rola) si gaz, te ajuta
sa realizezi o sudura curata, neteda si fina. Imbinarile obtinute vor fi rezistente indiferent
de grosimea materialului.
- aparatele de sudura MIG se bucura de emisii de fum reduse si iti da posibilitatea sa
urmaresti baia de sudura in permanenta, intrucat lipseste zgura.

Dezavantaje procedeu de sudura MIG:

- aparatele de sudura MIG presupun o investitie financiara mai mare, comparativ cu un

aparat de sudura cu electrolizi.
- este recomandat sa utilizezi acest aparat in spatii ventilate din interior, pentru a reduce
riscul de aparitie a defectelor in cordonul de sudura datorita curentilor de aer din exterior.
- fluxul de gaz utilizat pentru protectia baii de metal depus si fumul rezultat din procesul de
sudare trebuie eliminat cu ajutorul ventilatiei pentru a asigura protectia sudorului.

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB

 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

Procedeul de sudare manual cu arc electric și electrozi înveliți

Este de fapt procedeul tradițional de sudare și mai este întâlnit sub denumirea de sudare
manuală electrică (SME). Sudarea efectivă este realizată cu ajutorul unei surse de
tensiune/curent. Tensiunea acesteia este aplicată unui electrod. Piesa ce urmează să fie sudată
este conectată la polul masă al sursei de tensiune. Prin apropierea electrodului de piesa legată la
masă, se închide circuitul electric prin intermediul unei scântei.
Intensitatea curentului este reglabilă și este cea care determină cât de tare va fi pătruns
materialul de sudat. La acest procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de către electrodul
de sudare. Sudarea cu electrod (inițial de cărbune) a fost îmbunătățită de Kjellberg în 1902
ajungându-se la sudarea cu electrod învelit.

Procedeul de sudare cu sârmă tubulară

Comparativ cu sudarea MIG-MAG, sudarea cu sârmă tubulară se distinge prin

următoarele particularităţi:
- posibilitate de aliere suplimentară a metalului depus prin intermediul miezului;
- îmbunătăţirea stabilităţii arcului electric, reducerea pierderilor prin stropi;
- sensibilitate mai redusă faţă de curenţii de aer, în special în varianta de sudare cu
autoprotecţie;
- pericol redus de producerea porilor, fisurilor, defectelor de legătură;
- viteză mai mică de răcire a sudurii; - obținerea unor suduri cu o supraînălţare mai puţin
bombată (mai netedă); |8
- posibilitate de fabricare în cantităţi mici şi în timp scurt a unui material de sudare cu
caracteristici dorite ale metalului depus.
În general, se utilizează sârme tubulare cu diametrul 1,0-1,6 (2,4) mm. Sârmele tubulare
cu diametru redus au profilul închis prin sudare. În figura 1.40 se indică orientativ dependenţa
parametrilor de sudare Is-Ua pentru sârme tubulare cu diametrul 1,2 şi 1,6 mm, la sudarea în
amestec Ar-18/CO2.

Transferul materialului prin arcul electric se face, ca şi în cazul sârmelor pline, în funcţie
de valoarea curentului de sudare prin scurtcircuit, prin arc intermediar sau prin pulverizare.
Pentru sudarea cu sârmă tubulară sunt valabile, în general, recomandările tehnologice specifice
FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB
 Proiect FSS - sem. II, anul universitar 2020/2021, specializarea IMC

sudării cu sârmă plină. Datorită puterii de topire superioare se pot obţine însă suduri cu
pătrunderi mai mari.
Sudarea cu sârmă tubulară este utilizată în diferite ramuri industriale, în primul rând în
industria navală, reprezentând o alternativă favorabilă sudării cu electrozi înveliţi, în cazurile în
care se impun condiţii de calitate înalte îmbinărilor sudate respectiv sudării MIG-MAG clasice
ca urmare a productivității mai înalte.
Utilizarea sârmelor tubulare permite operarea cu un arc prin pulverizare stabil pe întreg
domeniul curenților de sudare uzuali. La aceste sârme nu apare o trecere de material instabilă în
domeniul puterilor mari sau o rotaţie a arcului ca şi în cazul sârmelor pline.
Sârmele tubulare se pretează pentru sudarea cu viteze de avans a sârmei de peste 4,5
m/min. Ele crează probleme tehnologice ca urmare a cantităţii relativ ridicate de zgură produsă
de majoritatea sârmelor tubulare uzuale. De aceea, pentru sudarea în regimuri intensive este
necesară o optimizare a miezului pulverulent, a gradului de umplere şi a gazului de protecţie.

5.2Alegerea procedeului optim de sudare cu metoda ELECTRE simplificat;

criterii
Q Cost Accesibilitate
procedeu
sudare
MIG 10 8 9 10x3+8x3+9x1=63 |9
SMEI 8 10 9 8x3+10x2+9x1=53
ST 10 8 9 10x3+8x2+9x1=55
Coeficient 3 2 1
cu
importanță

În concluzie procedeul optim este procedeul MIG

5.3 Stabilirea dimensiunilor geometrice a rosturilor și a necesarului de material

de adaos

FSS_Proiect_anul 3_sem II_2020/2021 Conf. Dr. Ing. Dumitru Titi Cicic/ICTI/FIIR/UPB