UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://www.ub.ro/inginerie/ ; e-mail: decaning@ub.ro

BAZELE AȘCHIERII, GENERĂRII

SUPRAFEȚELOR ȘI SCULE AȘCHIETOARE
(PROIECT)

Conducători de proiect,
Asist. dr. ing. Grigoraș Cosmin
Conf. dr. ing. Chiriță Bogdan
Student,
Ugureanu Cosmin Alexandru

- 2022 -
 TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze scula așchietoare de tip broșă pentru executare canalului longitudinal

din figura 1, având următoarele caracteristici:

1. Dimensionale:
Diametrul exterior semifabricat: D = 110 [mm];
Diametru interior semifabricat: d = 54 [mm];
Adâncimea canalului longitudinal: t = 4,8 [mm];
Lățimea canalului longitudinal: b = 14 [mm];
Lungimea canalului longitudinal: Lp= 40 [mm].

2. Mecanice
Material semifabricat (cf. STAS 500/82): OL 52 ;
Echivalent semifabricat (cf. EN10025/2011): S355;
Rezistenta la rupere: σr = 55[daN/mm2];
Duritatea semifabricatului (Brinell): 166 [HB].

OL 52 Echivalent:
14

110

4,8

54

Fig. 1. Cerințe dimensionale si de material ale canalului longitudinal de executat.

 CUPRINS
1. INTRODUCERE................................................................................................................4
1.1. Noțiuni generale..................................................................................................................4
1.2. Clasificarea broșelor...........................................................................................................4
1.3. Principiul de lucru..............................................................................................................4
1.4. Etapele proiectarii...............................................................................................................4
2. MATERIALE UTILIZATE. COMPOZITIA CHIMICA SI CARACTERISTICI
MECANICE...............................................................................................................................4
1.5. Materialul semifabricatului. Compoziția chimica. Caracteristici mecanice...................4
1.6. Alegerea materialelor pentru fabricarea broșelor. Compoziția chimica. Caracteristici
mecanice...........................................................................................................................................4
3. STABILIREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE DIMENSIONALE SI A
PARAMETRILOR GEOMETRICI OPTIMI...........................................................................5
4. CALCULUL PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE DINAMICII BROSARII.
ALEGEREA MASINII-UNELTE.............................................................................................6
1.7. Calculul forțelor de așchiere..............................................................................................6
1.8. Calculul puterii de așchiere................................................................................................6
1.9. Alegerea mașinii-unelte.......................................................................................................6
5. STABILIREA STRUCTURII SI DIMENSIONAREA ELEMENTELOR
CONSTRUCTIVE ALE BROSELOR PENTRU PRELUCRARI INTERIOARE..................6
1.10. Broșe pentru canale de pana..............................................................................................6
1.11. Calculul elementelor constructive......................................................................................6
1.12. Calculul înălțimii broșei......................................................................................................7
6. CALCUL DE REZISTENTA............................................................................................7
7. SCHEMA TRATAMENTULUI TERMIC........................................................................7
8. SCHEMA DE ASCUTIRE/REASCUTIRE A BROSELOR............................................7
9. CONDITII TEHNICE. PRECIZIE DIMNESIONALA. CONDITII DE CALITATE A
SUPRAFETELOR PRELUCRARE..........................................................................................7
10. INTOCMIREA DESENULUI DE EXECUTIE...........................................................7
11. BIBLIOGRAFIE............................................................................................................7
 2.1. INTRODUCERE

2.2. Noțiuni generale

Broșele sunt scule aschietoare specializate, prevăzute cu mai multi dinti şicaracterizate prin
aceea că realizează suprafata dorită după numai o singură angajare în aşchiere a fiecărui tăiș.
Prezentând o complexitate constructivă relativ ridicată, utilizarea acestor
scule devine rațională , din punct de vedere economic, numai în producția de serie mare şi
masă, sau în cazul când utilizarea altor procedee nu este posibilă.

2.3. Clasificarea broșelor

Clasificarea se poate face după mai multe criterii. Astfel, din punct de vedere al mişcării
principale, broşele se împart în:
-broșe cu mişcarea principală rectilinie ,
-broșe cu mişcarea principală circulară,
După modul de solicitare al oorpului broșei se disting :
-broșe solicitate la tracţiune,
- brose solicitate la compresiune.
După poziţia suprafeței prelucrate, broşele se pot împărți in două categorii
şi anume :
-broșe pentru prelucrări interioare,
-broșe pentru prelucrări exterioare.

2.4. Principiul de lucru

După cum s-a mai arătat, broşele sunt scule ce au un număr mare de dinţi
(cutite aşchietoare), fiecare prezentând față de dintele precedent, o diferență
de pozitie relativă. Prin această poziționare , sau supraînălţare a dinților, figura 2.1, se elimină
mişcările suplimentare de poziționare care ar fi fost necesare in cazul îndepărtării aceluiași
adaos de prelucrare , prin rabotarea de straturi succesive de grosime Sd=a , dar cu ajutorul
unui singur cuțit.
In acest fel, se simplifică şi structura maşinii
de broșat , aceasta rezumându-se la un singur lanţ cinematic, necesar pentru realizarea
mişcării principale de aşchiere, după săgeata V.
2.5. Schema de așchiere si stabilirea tipului de
broșă utilizat

Figura 2.1
2.6. Etapele proiectarii
In cazul proiectării unei broșe, ordinea logică care permite efectuarea unor
dimensionări succesive, din aproape in aproape este următoarea :
a) calculul adaosului total de prelucrare,
b) stabilirea schemei de așchiere şi a tipului broșei,
c) alegerea materialului sculei,
d) calculul principalelor elemente ale cinematicii aşchierii: stabilirea
grosimii de aşchiere pe dinte şi calculul vitezei de aşchiere,
o) dimensionarea părţii așchietoare a sculei,
f) calculul forţei şi a puterii de aşchiare şi alegarea maşinii-unelte,
g) dimensionarea elementelor constructive şi verificarea lor din punct de vedere al rezistenţei
materialelor,
h) tratamentul termic,
i) stabilirea schemelor de ascuțire şi reascuțire,
j) stabilirea condițiilor tainice de execuție şi control
k) întocmirea desenului de execuţie.

2.7. MATERIALE UTILIZATE. COMPOZITIA

CHIMICA SI CARACTERISTICI MECANICE

2.8. Materialul semifabricatului. Compoziția

chimica. Caracteristici mecanice.

Compozitia chimica
OL 52 C(%) Si(%) Mn(% P(%) S(%) Cr(% Ni(%) Cu(%) Al(%)
) )
0,10 0,50 1,60 0,040 0,040 0,30 0,30 0,30 0,020

Caracteristici fizico-mecanice:
Modulul Conductivitate Capacitatea Densitate Rezistivitate
Temperatura de a termica termica a a electrica
℃ elasticitat (W/m*℃ ¿ specifica(J/kg* (kg/dm 3 specifica (
e ℃ ¿ 2
Ω mm /m)
(Gpa)
32 - - 0.14
974 864 33,3 224 0
584 - 13 251

Rezistenta la rupere:373≥
Duritatea: HBW 424

2.9. Alegerea materialelor pentru fabricarea

broșelor. Compoziția chimica. Caracteristici
mecanice.

Materialele utilizate in construcția broşelor se împart, în funcţie de destinaţie, în două mari

categorii
- materiale pentru partea așchietoare a sculei ,
- materiale numai pentru partea de fixare şi corpul sculei.

In ceea ce privește partea așchietoare , broșele lucrând la viteze de așchiere

mici, solicitarea termică a acestora( ......)
Realizarea lor din oțeluri aliate de scule : (STAS 3611 - 66) și HV(...) (...
5950 51). Totuși utilizarea unor oțeluri cu caracteristici superioare este justificată de
rezistențele de așchiere specifice mari, precum si de frecarea(.....) pe suprafețele de așezare.
In consecință , se folosește frecvent la fabricarea
părții așchietoare a broșelor , oțelul rapid marca Rp3 (STAS 7382 - 63), iar ca inlocuitori ai
acestuia, în cazul unor solicitări mai reduse, oţeluri rapide Rp4 și Rp5. Literatura de
specialitate (...) , in cuzul unor prelucrări de
degroșare, dinții broșelor pot fi realizați şi din carburi metalice : P30, P40, 50
etc. Astfel de soluții constructive, prezintă însă dezavantajul unei execuții mai pretențioase.
Partea de fixare şi capul broșelor - cazul broșelor asamblate - se exscută
din oțeluri carbon obişnuite sau oţeluri carbon de calitate (OLC 45 - STAS 800-66),
In scopul reducerii prețului de cost și al economisirii oțelurilor aliate.

2.10. STABILIREA ELEMENTELOR

CONSTRUCTIVE DIMENSIONALE SI A
PARAMETRILOR GEOMETRICI OPTIMI

1. Calculul adaosului de prelucrare

Ap=t+c (1) (2.7 /indrumar/pagina 7)

1
C= ( d −√ d 2−b2 ) (2) (2.8 /indrumar/pagina 7)
2
t (adâncimea canalului) = 4,8 [mm];
c (coeficient al adaosului de prelucrare) = 0.9235 [mm].
Ap=5,723 [mm];

2. Calculul adaosului de prelucrare pe dinte

ca
a=sd = x (3) (2.10/ indrumar/pagina 10)
ʎr a

a(adaosul de prelucrare pe dinte)

c a (coeficient a adaosului de prelucrae pe dinte pentru brose)=4
ʎr (rezistenta la rupeere pentru materiale semifabricate )=55
x a(exponent pentru adaosul de prelucrare pe dinte )=0,98
a=0,078 0.079
3. Viteza de așchiere la broșare
Cv
V= m y
⋅ K m[m/min] (4) (2.12/indrumar/pagina 11)
T ⋅ Sa
Sa ¿avansul pe dinte)=0,028
T (durabilitatea brosei exprimata in minute )=240
K m (coeficient de corectie in functie de materialul din care e confectionata brosa)=1,4
V=5,144 [m/min]
4. Dimensionarea parții așchietoare
a. Forma si dimensiunea dinților
i. Pasul dinților
p=¿3)√ L p ⋅ a⋅ k (5) (2.13/indrumar/pagina 13)
L p(lungimea de brosat)=40 [mm]
k (unde k este coeficient de umplere si are rolul unui coeficient de
siguranta)=5÷ 10 (tab 2.9/p13/ indrumar)=6
¿3)⇒2,5
p=10,815
ii. Înălțimea medie a dinților
h=0,33∙ p (6)
h=3,569
iii. Lățimea fetei de așezare
f 1=(0,33÷ 0,38 ¿ ∙ p (7)
f 1=3,568

iv. Raza de racordare

R=0,33∙ 0,6 ∙ p (8)
R=2,141
b. Calculul numărului de dinți a broșei
i. Numărul de dinți aflați simultan in așchiere
40
Z 0= (9)
p
Z 0=numarul de dinti aflati in piesa
Z 0=3,84 4
ii. Numărul de dinți de degroșare
A− A fin
Z degr = (10) (2.27/indrumar/pagina 19)
a
A= A p =5,723
A fin=0,1÷ 0,3 ⇒0,1
Z degr=¿72,08 72

iii. Numărul de dinți de finiție

A fin
Z fin= (11) (2.29/indrumar/pagina 19)
a fin
a fin=0,01
A fin=0,1÷ 0,3 ⇒0,1
Z fin=10
iv. Numărul de dinți de calibrare
x ∙ tg α
Z cal= +2 (12) (2.30/indrumar/pagina 19)
afin
x(adaos de reascutire)⇒0,6
x=(0,6÷ 0,7)∙ f 1 ⟹2,1408
f 1(latimea feteti de asezare )⟹3,568
∝(unghi de asezare) ⟹ 0.5 ° (indrumar /pag 18)
Z cal=¿3
 v. Numărul total de dinți
ZTOT =¿ Z degr + ¿ Z fin +¿ Z cal (13) (2.31/indrumar/pagina 20)
ZTOT =¿ 85

2.11. CALCULUL PRINCIPALELOR ELEMENTE

ALE DINAMICII BROSARII. ALEGEREA
MASINII-UNELTE

2.12. Calculul forțelor de așchiere

1. Calculul forței de tragere

F tragere=¿ 1,07∙ Fz t real∙ √1,1 (14) , deaoarece v< 8 m/min (2.56/indrumar/pagina 25)
F tragere=214 2,364
2. Calculul componentei pe axa Z a forței de tragere (Fz t real)
Fz t real= F z ∙ z 0 ∙ K f ∙ K u ∙ K ɤ ∙ K ra (15) (2.42/indrumar/pagina 23)
F z (componenta principala a fortei de aschiere )
z 0(numarul de dinti aflati simultan in aschiere)
K f (coeficientul de fragmentare a aschiei )⟹ 1,1 ,(indrumar/pag 23)
K u (coeficientul pentru uzura a sculei)⟹ 1,2
K ɤ (coeficient de corectie a unghiului de degajare ) ⟹ ɤ =16 ° ⟹ 0,89,(indrumar/pag 23)
K ra (coeficient de racire,ungere)⟹ 1
Fz t real=1910,506
3. Calculul componentei principale a forței de așchiere pe dinte (Fz)
F z = K s 1 ∙1 ∙ a1−z ∙ b ∙ cosλ (16) (2.36/indrumar/pagina 21)
K s 1 ∙1 (forta specifica de aschiere pentru o sectiune de aschie )⟹ 190 , (tab 2.13/indrumar/pagina 21)
1−z (exponent pentru deformarea plastica a aschiei)⟹ 0,74
b (latimea canalului )⟹ 14
cosλ=1
F z =406,560
4. Calculul componentei forței Fx
Fx=0 (17)
5. Calculul componentei forței Fy
Fy=0,32∙ Fz t real (18)
Fy=611,361
6. Calculul componentei pe axa X a forței de tragere (Fx t real)
Fx t real= F x ∙ z 0 ∙ K f ∙ K u ∙ K ɤ ∙ K ra (19) (2.43/indrumar/pagina 23)
Fx t real=0
7. Calculul componentei pe axa Y a forței de tragere (Fy t real)
Fy t real= F y ∙ z 0 ∙ K f ∙ K u ∙ K ɤ ∙ K ra (20) (2.44/indrumar/pagina 23)
Fy t real=2872,907
8. Forța totala reala
F t=√ F x 2+ F y 2+ F z2 (21)
F t=2005,94
2.13. Calculul puterii de așchiere

1. Puterea de așchiere
 Ft ∙ v
P= (22) (2.60/indrumar/pagina 25)
6120
P=1,686
2. Puterea mașinii de broșat
Pmasina=(0,80 ÷ 0,90) ∙ P (23) (2.61/indrumar/pagina 25)
( 0,80 ÷ 0,90 ) ⟹0,90
Pmasina =1,517 [KW]

2.14. Alegerea mașinii-unelte

Mașină orizontala de broșat interior 7 A 510

Viteza de broșare [m/min] 13
F tragere max. mașină [daN] 10000
Puterea mașinii [kW] 14
Cursa mașinii [mm] 1250

2.15. STABILIREA STRUCTURII SI

DIMENSIONAREA ELEMENTELOR
CONSTRUCTIVE ALE BROSELOR PENTRU
PRELUCRARI INTERIOARE

2.16. Broșe pentru canale de pana

Forma şi dimensiunile broşelor pentru canale de pană sunt determinate in special de sistemul
de fixare în mașina de broşat, forma şi dimensiunile canalelor ce urmează a fi realizate,
precum şi de dispozitivul port-broşă ce are rolul de ghidare a sculei şi totodată de aşezare şi
poziționare corectă a semifabricatului în suport cu broșa (figura 2.21)

(Fig2.21)
2.17. Calculul elementelor constructive

1. Partea de fixare (coada broșei)

l 1(in functie de masina de brosat 180-210mm)⟹ 180

2. Parte de conducere din fata

l 2=Lp=40mm
3. Partea activa
l 3=( Z degr-1+ Z fin+ Z cal)∙ p (24) (2.64/indrumar/pagina 30)
l 3=908,46

4. Lungimea parții de ghidare, din spate

l 4 =(0,7÷ 1¿ ∙ Lp (25) (2.65/indrumar/pagina 30)
(0,7÷ 1¿ ⟹ 1
l 4 =40

5. Lungimea totala
L=l 1+l 2+m+l 3+l 4 (26) (2.62/indrumar/pagina 29)
m(coeficient lungime 0,62÷ 0,67)∙ p ⟹ 0,62∙ p
m=6,705
L=1175,165

2.18. Calculul înălțimii broșei

1. Înălțimea broșei adoptata

F tragere
H 0= (27) (2.67/indrumar/pagina 31)
b011 ∙ ʎ RP 3
H 0=30

2. Înălțimea parții de ghidare

H= H 0+(0,5÷ 1¿ mm (28) (2.68/indrumar/pagina 31)
(0,5÷ 1¿ ⟹ 1
H=31
3. Calculul înălțimii dinților de degroșare
H 1 a=H+a+(0,03÷ 0,05) (29) (2.70/indrumar/pagina 32)
(0,03÷ 0,05)⟹0,03
H 2 a= H 1 a+a.......... H na= H n−1 a+a
H 1 a=31,109
H 72 a=36,797
4. Calculul înălțimii dinților de finisare
H 1 f = H n a+a fin (30) (2.71/indrumar/pagina 32)
H 2 f = H 1 f +a fin...... H n f = H n−1 f +a fi n
H 1 f =36,807
H 1 0 f =37,907
5. Calculul dinților de calibrare
H 1 c = H 2 c .......= H nc = H n f (31) (2.72/indrumar/pagina 32)
H 3 f =37,907
 2.19. SCHEMA TRATAMENTULUI TERMIC(fig
2.77)

2.20. SCHEMA DE ASCUTIRE/REASCUTIRE A

BROSELOR (fig2.79 &fig2.80)

2.21. CONDITII TEHNICE. PRECIZIE

DIMNESIONALA. CONDITII DE CALITATE A
SUPRAFETELOR PRELUCRARE
In ceea ce privește condițiile tehnice si de precizie dimensională, apreciarile se fac în funcţie
de precizia impusă a se obține în urma prelucrării prin broșare:
-abaterea superioară a înălțimii dinților se adoptă întotdeauna egală cu zero
- abaterea inferioară a cotei H se stabileşte conform tabelului 2.30 in funcție de felul dinților
şi valoarea supraînălțarii pe dinte
-toleranța la latimea dinților se ia 0,3 din toleranța la lățimea canalului de pană ce urmează a fi
executat, cu semnul minus
- toleranta la lățimea fațetelor laterale ± 0,1 mm
-partea de fixare abroșei se tolerează, conform
tabelelor 2.16 si 2.17
-abaterea de la paralelismul fețelor laterale max 0.010 mm
Se recomandă ca pe desenele de execuție ale broşelor să se prevadă următoarele valori ale
rugozității:
-pentru fațeta f a feței de asezare şi pentru fața de degajare, Ra = 0,4μm
Aceasta valoare a rugozității se va indica şi pe orice altă fațetă a oricărei suprafețe secundare
de aşezare,
- pentru restul feței de aşezare şi spatele, sau golul dintelui se adoptă
Ra = 0,6-0,8μm
- pentru găurile de centrare ale broșelor rotunde şi pentru porțiunile de ghidare față si spate
Ra= 0,8μm,
- toate suprafețele laterale ale broşelor pentru canale de pană şi a celor
pentru prelucrări exterioare, care intră în componența unui ajustaj vor avea Ra =0,8μ m
- pentru suprafețele rezultate în urma executării fragmentatorilor de așchii
se recomandă rugozitatea Ra = 1,6μm
- pe suprafețele părţilor de fixare ale broșelor rotunde care sunt prevazute
cu tolerante IT8 - IT10 se recomandă rugozitatea Ra = 1,6μm.
Pentru toate celelalte suprafețe ale broşelor se va indica valoarea Ra-6,3μm.

2.22. INTOCMIREA DESENULUI DE EXECUTIE

2.23. BIBLIOGRAFIE
1. https://www.lemetalcom.ro/produse/otel-carbon-si-aliate/
2. https://www.steel-grades.com/Steel-Grades/Structure-Steel/OL52-4.html
3. https://ebrary.net/200099/engineering/broach_tool
4. Indrumar Scule Aschietoare /Brasov1978
5. https://www.google.ro/imghp?hl=en&tab=ri&ogbl