Proiect Inspectia Calitatii 2

Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică Departamentul : Ingineria Calității și Tehnologii Industriale
Specializarea : Ingineria și Managementul Calității
Grupa : 632CB
PROIECT
INSPECTIA CALITATII 2
Studentă : Conducător Ştiinţific:
Săracu Ana - Ioana Ș.l. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU
An universitar 2020-2021
1
Table of Contents
Capitolul 1.............................................................................................................................................3
Prezentare reper – Cilindru central.......................................................................................................................3
 Materialul din care este confecționat...........................................................................................................3
 Cerințe speciale ale beneficiarului...............................................................................................................5
Realizarea unei etichete de identificare pe flux de control..................................................................................5
Capitolul 2.............................................................................................................................................6
Neconformitati/defecte posibile...........................................................................................................................6
Capitolul 3.............................................................................................................................................8
Metode de control posibile – analiza comparative...............................................................................................8
Metode de control aplicate.................................................................................................................................13
Capitolul 4...........................................................................................................................................15
Integrarea controlului in fluxul de fabricatie......................................................................................................15
Capitolul 5...........................................................................................................................................17
Realizarea documentatiei insotitoare..................................................................................................................17
Planul de inspecție și control.............................................................................................................................17
Procedura generala de examinare nedistructivă................................................................................................17
ANEXA 1............................................................................................................................................18
ANEXA 2............................................................................................................................................21
Bibliografie..........................................................................................................................................42
2
Capitolul 1
Prezentare reper – Cilindru central
Prezentare reper
Cilindrul hidraulic este o componenta cheie intr-o instalatie hidraulica. Acesta serveste la transformarea energiei fluidului hidraulic in lucru mecanic util.
Valoarea de intrare este fluidul hidraulic sub presiune ce actioneaza asupra pistonului cilindrului. Forta aceasta produce o miscare liniara a pistonului si implicit a tijei,
in interiorul tevii cilindrulului, sarcina fiind in partea opusa. Astfel, energia hidraulica este transformata intr-o forta controlabila, ce actioneaza in linie dreapta. Mediul
hidraulic este de obicei ulei mineral, in hidraulica este reprezentat de ulei sintetic si de emulsie, precum si de apa.[1]
Materialul din care este confecționat

 Materialul din care se confecționează reperul, este oțel EN-GJL-300
 În tabelul de mai jos este prezentatacompoziția chimică a materialului:
C% Mn% P% S% Si%
3.2 0.6 0,1 0,1 0,6
PROPRIETĂȚI FUNCȚIONALE PROPRIETĂȚI TEHNOLOGICE PROPRI-
ETĂȚI
Fizice Chimice Mecanice Obs
ECONO-
MICE 12
Densitate Conducti- Rezistența la Durita-tea Rezistența E.106 Turnabili- Deforma- Uzinabi- Calibili- Sudabili- Prețul de ∑ t k ∗ dk
a bilitatea coroziune [HB] la rupere [daN/mm tatea bilitatea litatea tatea tatea cost k=1
Material [kg/dm3] termică [mm/an] [daN/mm2] 2] [lei/kg]
[cal/c,.s. ˚C]
v t1 v t2 v t3 v t4 v t5 v t6 Califi- t7 Califi- t8 Calific t9 Califi- t10 Calific t1 v t12
cativ cativ ativ cativ ativ 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
EN-GJL- 7,25 2 0,2 1 <0,05 2 240 3 65 3 2.7 3 FB 3 S 1 FB 3 N 0 FB 3 800 2 2,12

300
Tabelul 1.1 Compoziția chimică [2]
Tabelul 2.Proprietati functionale si tehnologice[2]
3
Tehnologia de fabricație
Tehnologia de fabricație prin care se obține reperul, este turnarea.
Cerințe speciale ale beneficiarului
Nu se admit defecte, indiferent de dimensiunile acestora.

Criteriul admis/respins se realizează în conformitate cu cerințele beneficiarului și a politicii interne a firmei.
Realizarea unei etichete de identificare pe flux de control
Pentru asigurarea trasabilității produsului pe flux de control se realizeaza o „etichetă de identificare” care v-a
cuprinde minim următoarele informații:
4
Capitolul 2
Neconformitati/defecte posibile
 In tabelul următor avem defecte induse de materialul de bază:
Nr. crt Defect

1 Fluiditatea
2 Contractia
3 Incluziune de vopsea
4 Puncte dure
5 Defecte de structură
6 Albire inversă
7 Nodulizare incompletă
Tabelul 2.1 Defecte induse de materialul de bază
 În tabelul următor avem defecte induse de procesul de proiectare:
Nr. Defect
Crt.
1 Grosimi de pereți
2 Pereți prea subțiri
3 Intersecții de pereți in
cruce
4 Umflături
5 Crăpături
6 Cruste
7 Sufluri
Tabelul 2.2 Defecte induse de procesul de proiectare
 Defecte induse de exploatare:
Defectele induse de exploatare sunt defectele care apar în timpul exploatării piesei. Aceste
defecte pot afecta buna funcţionare a produsului. Cauzele apariţiei acestora sunt: referitoare la
rulment în ceea ce priveşte simetria montajului şi frecării. Câteva din defectele ce pot apărea sunt
în urma exploatării sunt:
5
 abaterile de la poziţia reciprocă corectă a suprafeţelor care împiedică asamblarea;
 abaterile de formă datorate frecărilor ce au loc în zonele de asamblare a
rulmenţilor, în special, cu alte componente;
 uzura elementelor de asamblare demontabile
 În tabelul următor avem defecte induse de tehnologia de fabricatie:

Tabelul 2.3 Defecte induse de tehnologia de fabricatie [3]
DESCRIEREA
DENUMIRE SIMBOL & CAUZELE APARIȚIEI
DEFECTULUI
DEFECT STANDARD
Gol deschis sau închis în corpul piesei turnate
DT43 cu suprafaţa rugoasă sau microcristalină, de
- contracţia mare a aliajului în perioada de
obicei oxidată, care se formează în piesa
solidificare - temperatură ridicată la
STAS turnată sub influenţa contracţiei în timpul
RETASURĂ turnarea metalului - construcţie
solidificării. Uneori retasura apare ca o
necorespunzătoare a piesei - reţele de
782- adâncitură pe suprafaţa piesei turnate
turnare greşit dimensionate şi aplicate
(retasură
79 exterioară)
Granulatie prea mare a nisipului sau

fluiditate prea ridicata a metalului turnat;
RUGOZITATE DT292 Suprafață zgrunțuroasă a piesei turnate
-Presiune metalostatica foarte mare;
NECORESPUNZĂT -Indesare insuficienta a formei
OARE
Surplusul de metal în formă de lamă, cu contur - contact insuficient între rame în planul de
şi mărime variabilă, care s-a format în restul separaţie - joc prea mare între mărci -
BAVURĂ DT13 planului de separaţie a formei sau de-a lungul ridicarea formei în timpul turnării - presarea
mărcilor miezurilor. exagerată a marginilor cavităţii formei
- frânarea mecanică a contracţiei, uneori

Discontinuitate intercristalină în pereţii piesei combinată cu frânarea termică. Contracţia
turnate, apărută la temperaturi ridicate. metalului, fluiditatea, cristalizarea primară,
Crăpătura are formă neregulată, cu margini retasurile şi incluziunile influenţează forma
CRĂPĂTURĂ LA DT31 zdrenţuite şi suprafeţe oxidate. crăpăturilor la cald. De asemenea,
CALD Uneori cristalele dendritice sunt bine temperatura şi viteza de turnare a meta-
dezvoltate. Aici se clasifică şi crăpăturile lului, dimensiunile şi poziţia reţelei de
apărute la tratament termic turnare şi lipsa de compresibilitate a
formei - tratament termic necorespunzător
-Detasarea incorecta a maselotei sau
retelei de turnare;
Defect de configuratie sau de dimensiuni al
-Dezbaterea manuala brutala a pieselor
pieseiturnate, aparut in timpul dezbaterii,
DETERIORARE DT16 turnate;
detasarii retelei de turnare, curatirii, redresarii
MECANICĂ -Ruperea din corpul piesei a unei portiuni
sau transportului.
datorita unui tratament termic violent
(calire);
Adancituri sub forma de val
- Dilatare necorespunzatoare a suprafetei
CUTĂ DT293 (santulet)localizate pe suprafata piesei turnate.
formei. Se denumesc si cozi de sobolan.
6
 Defecte ce apar în urma procesului de prelucrări mecanice:
 Zgârieturi
 Rupturi de material
 Dimensiuni mai mici decât dimensiunea nominală
 Dimensiuni mai mari decât dimensiunea nominală
 Nerespectarea abaterilor dimensionale, de precizie și de formă
Capitolul 3
Metode de control posibile – analiza comparative[4]
În tabl sunt prezentate metodele de control:
 PT ( examinare cu lichide penetrante (Penetrant Testing)

 MT ( examinare cu pulberi magnetice (Magnetic Testing)
7
MT
METODE DE EXAMINARE PT
(examinare cu pulberi
magnetice) ( examinare cu lichide
penetrante)
Conductibilitate Nu influențează desfășurarea Nu influențează desfășurarea
electrică acestei metode acestei metode
MATERIA Permeabilitate Materialele examinate trebuie să se Nu influențează desfășurarea
L magnetică≥ 1 poată magnetiza acestei metode
Dimensiuni <4 mm Ra<12,5 𝜇m
Configurația - -
PIESĂ
Accesibilitatea - -
la suprafețe
Curățirea suprafețelor Curățirea suprafeței
Magnetizarea Aplicarea penetrantului
Aplicarea pulberii magnetice Îndepărtarea excesului
Examinarea de penetrant
Interpretarea Uscarea suprafeței
Etape Demagnetizarea Aplicarea developantului
Curățirea finală Examinarea
Interpretarea
rezultatelor
Curățirea finală
Pulberi magnetice Penetrant
METODĂ fluorescente sau colorate Developant
Suspensie magnetică Degresant
Apă Apă
Consumabile Hidrocarburi Solvent
Indicator de flux Agent de curățare
magnetic Perii de sârmă
Lampă
Etalon Miller
Echipamente + Jug magnetic
Accesorii Bobină
Lampă UV
Normative STAS 8539-85 SR EN 571-1
Examinări cu lichide penetrante
Detectarea discontinuităților plane sau Detectarea discontinuităților mici,

Domeniu de aplicare spațiale ale pieselor și semifabricatelor tubulare, de tipul fisurilor,
din materiale care se magnetizează crăpăturilor, rupturilor, stratificator
NOTA 7 10
În table sunt prezentate metodele de control:
8
 RT (examinare cu radiaţii penetrante (Radiation Testing)
 UT (examinare cu ultrasunete (Ultrasonic Testing)
METODE DE RT UT
EXAMINARE (examinare cu ( examinare cu ultrasunete)
radiații penetrante)
-Materialele dure, formă
neregulată, foarte mici,
excepțional de subțiri și
MATERIAL neomogene sunt greu de
Structură examinat;
-Suprafața trebuie să fie
accesibilă pentru a transmite
ultrasunete;
-Necesită un mediu cuplant
Dimensiuni Nu se aplică pe grosimi de Grosimea trebuie să fie mai
material foarte mari. mare de 8 mm
Configurația Poziționare corespunzătoare a Piesele cu formă neregulată sunt
PIESĂ
sursei față de piesa de examinat greu de examinat
Grosime - -
de
perete
9
Alegerea tehnicii Reglarea aparatului
radiografice Aplicarea uleiului pe
Stabilirea schemei de suprafața piesei
iradiere examinate
Alegerea distanței sursă- Amplasarea
film palpatorului pe
Etape Alegerea distanței sursă- material
piesă Urmărirea ecoului.
Alegerea tensiunii tubului
de radiații X
Alegerea sistemului de film
Stabilirea densității de
înnegrire
Consumabile Film radiografic Ulei
Generator Rontgen Defectoscop ultrasonic
Sursa de înaltă tensiune analogic
Sistem de comandă Defectoscop ultrasonic digital
Echipamente Sistem de răcire Traductoare
+ Accesorii Cablur ultrasonore
METODĂ SR EN 444 SR EN 1330-4:2010

Normative
Table și benzi, țigle și bare
Domeniu de Pe grosimi mici de rotunde laminate
utilizare + material Șine de cale ferată și tramvai
Limitări Țevi sudate sau
nesudate
Îmbinări sudate cap la cap
prin topire și prin presiune
Componente pentru
autovehicule, piese pentru
avioane și rachete
Instalații din domeniul
energetic
Calificare
personal Personalul trebuie să fie
foarte bine pregătit.
Nota
9 6
10
Nr. Parametri descriptivi Pulberi Lichide
Crt. magnetice penetrante
1 X
Portabile
2 Timp minim de X
efectuare
3 Configurația piesei X
4 Permeabilitate X
magnetică
5 Rugozitate mică X X
6 Grad de dificultate mic X X
Metode de control aplicate
 EXAMINAREA VIZUALA[4]
Examinare bazata pe capacitatea ochiului omenesc de a distinge detalii fine ale unei piese.
Se aplica aproape tuturor tipurilor de produse fiind prima metoda de examinare propusa in orice
plan de exainare.
Metoda de examinare este : directa/indirecta Echipamente folosite sunt: ochiul, aparate

optice(lupa) Pasii de examinare:
 Asigurarea accesului liber la suprafață prin îndepărtarea tuturor obiectelor care

deranjează observarea.
 Îndepărtarea materialelor care pot masca discontinuitățile
 Curățirea se va face mecanic prin çtergerea cu un material textile
 Examinarea piesei începând cu suprafețele cele mai mari din exteriorul piesei folosind
lupa, urmând apoi examinarea suprafetelor interioare cu ajutorul videoendoscopului çi a
etaloanelor trece/nu trece.
 Se vor analiza comparative defectele identificate în raport cu criteriile de
acceptabilitateSe va întocmi raportul de examinare.
11
 EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE[4]
Examinarea cu lichide penetrante reprezintă o succesiune de operații în care se foloseçte un
set de lichide penetrante, într-o anumită ordine, în vederea detectării discontinuităților
superficiale deschise. Ca tehnică de examinare s-a ales tehnica colorării prin pulverizare. Standul
de lucru va fi reprezentat de către o masă pe care se vor afla piesa de examinat, materialul textil
folosit pentru uscare, tuburi cu lichid penetrant, developantul, o rigla pentru măsurarea
eventualelor defecte, o lampă pentru a asigura observarea discontinuităților iar langă masa de
lucru se va afla o chiuvetă care va servi la curățarea piesei. Temperatura camerei în care se va
efectua examinarea va fi între 20-25 grade Celsius.
Pasii de lucru pentru examinarea PT:
 Curățirea suprafeței piesei prin spălarea cu apă

 Aplicarea penetrantului se va face prin pulverizare, într-un strat uniform și subțire și se va
menține 15 min.
 Îndepartarea excesului de penetrant după scurgerea timpului de penetrare se va face prin
clătirea piesei sub un jet de apă caldă.
 Uscarea suprafeței, imediat după îndepărtarea excesului de penetrant se va face prin
ștergerea cu un material textile.
 Aplicarea developantului se va face într-un strat subțire și uniform și se va menține 15
min.
 Suprafața se va examina la lumină artificială cu un flux de minimum 500 lx la o distanță
de 0,2 m.
 Interpretarea rezultatelor va fi realizată de către operatorul calificat care a efectuat
examinarea.
 Curățirea finală se va realiza cu un jet de apă pentru îndepărtarea developantului dar și a
penetrantului ramas
12
 EXAMINAREA CU RADIAȚIE TERMICĂ[4]
Radiația termică este radiația electromagnetică emisă de toate corpurile aflate în stare
condensată, la temperaturi mai mari de zero absolut. Ea este generată de agitația termică a
constituenților substanței (atomi, electroni, ioni) care sunt în acelaçi timp purtători de sarcini
electrice. Legile lui Kirchhoff descriu proprietățile macroscopice ale interacției radiației termice
cu substanța.
Pasii de lucru pentru examinarea RT:
 Curățirea suprafeței piesei prin spălarea cu apă.

 Pregatirea filmului radiografic.
 Ecranele intensificatoare si filtrele din plumb sunt verificate.
 Marcarea filmelor.
 Citirea si interpretarea radiografiilor.
 Inregistrarea rezultatelor.
Capitolul 4
Integrarea controlului in fluxul de fabricatie
Scopul integrarii controlului pe flux de fabricatie este pentru a verificarea trasabilitatea

produsului.
Conform ISO 9001: Atunci cand trasabilitatea este o cerinta, organizatia trebuie sa tina sub
control identificarea unica a produsului si sa mentina inregistrari.
Trasabilitatea reprezinta abilitatea de a verifica istoricul si utilizarea unei componente in cadrul

unui proces precum si abilitatea de a localiza produsul dupa livrare.
13
Etapele fluxului de fabricație în care se verifică piesa sunt următoarele:
 Verificarea semifabricatului prin moteda de examinare vizuală și metoda de examinare cu

radiații penetrante
 Se execută următoarele operații de prelucrări prin așchiere:
 STRUNJIRE DE DEGROŞARE
 STRUNJIRE DE DEGROSARE
 STRUNJIRE DE SEMIFINISARE
 STRUNJIRE DE SEMIFINISARE
 GĂURIRE
 GĂURIRE+ADÂNCIRE
 GĂURIRE+FILETARE
 GĂURIRE+FILETARE
 RECTIFICARE
 CONTROL FINAL
După fiecare operație de prelucrări prin așchiere se face control visual Pentru piesa “Roata de
rulare”, procedeele de prelucrare prin așchiere sunt:
 Strunjire de degroșare;
 Strunjire de semifinisare;
 Găurire;
 Rectificare
 Control final.
 In cadrul desfășurării fluxului de fabricație, prima operație va fi de control inițial al

semifabricatului ce constă în examinarea vizuală a suprafețelor pentru a identifica posibile
defecte care nu au fost observate și totodata masurarea dimensiunilor piesei turnate, ținând
cont de adaosuri.
 Următoarea operație reprezintă prelucrarea prin așchiere a suprafețelor semifabricatului.
După finalizarea fiecărei operații de prelucrare, operatorul va examina vizual direct
suprafețele prelucrate pentru a identifica eventuale defecte din timpul operației și indirect
pentru măsurarea dimensiunilor pentru a se asigura îndepărtarea întregului material de
adaos.
 A treia operație constă în controlul intermediar înainte de operația de alezare. În această
fază se controleaza calitatea suprafetelor ce urmează a fi alezate.
14
 Ultima operație reprezintă controlul final prin eșantionare. În această etapă, dimensiunile
piesei , rugozitatea și calitatea piesei vor fi comparate cu piesa eșantion cu toate
carateristicile necesare în regulă, conform cerințelor.
Capitolul 5
Realizarea documentatiei insotitoare
Planul de inspecție și control
Planul de inspectie si control reprezinta un document in care se pun in evidenta zonele ce
urmeaza a fi examinate de pe o piesa si procentul in care acestea se pot realiza cu setul minimal
de metode nedistructive.
Acesta contine urmatoarele elemente:
 Unitatea executanta si datele acesteia;

 Schita produsului finit cu marcarea zonelor controlate;
 Metoda de control si inspectie;
Planul de inspecție și control se găsește in Anexa 1
Procedura generala de examinare nedistructivă
Procedura descrie modul in care se efectuează controlul cu lichide penetrante, radiatii

termice si controlul vizual in cadrul laboratorului de examinări nedistructive pentru
piesa ,,CILOINDRU CENTRAL”.
Procedura generala de examinare nedistructivă se gaseste in Anexa 2.
15
ANEXA 1
S.C SAI S.R.L NR 28/
Adresa: Splaiul Independentei, P4 Data:09.06.2021
Telefon: 0721507915
Mail:anaioanasaracu@yahoo.com
PLAN DE CONTROL ŞI INSPECŢIE
16
17
ZONA A ZONA B ZONA C ZONA D
V.T. 100% 100% 80-90% 80%
P.T. 100% 100% 80% -
R.T. 90% 90% 80% -
INTOCMIT VERIFICAT APROBAT
NUME, DATA SEMNATUR NUME, DAT SEMNATU NUME, DATA SEMNATUR

PRENU A PRENUME A RA PRENU A
ME ME
SARA
CU
ANA 09.06.20
IOANA 21
18
19
ANEXA 2
S.C SAI S.R.L PROCEDURA Editia : 1 / 09.06.2021
INSTRUCTIUNE DE Revizia : 0 / 09.06.2021
LUCRU Pag. 20 /
Serviciul IC CONTROL GENERAL COD SS-28
PRODUS EXEMPLAR NR.3
Procedura Generală
de Control şi Inspecţie[9]
Intocmit Verificat Aprobat

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
20
LUCRU Pag. 21 /
INDICATORUL REVIZIILOR
Elaborat Analizat Aprobat

Editia / Data Pagina
Conţinutul reviziei nume, nume, nume,
Revizia reviziei revizuita semnătura semnătura semnătura
Ed. 1 / - Redactare iniţiala Simion
Rev. 0 Camelia

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

21
LUCRU Pag. 22 /
LISTA DE DIFUZARE
Elaborat Analizat Aprobat

Editia / Data Pagina
Conţinutul reviziei nume, nume, nume,
Revizia reviziei revizuita semnătura semnătura semnătura
Ed. 1 / - Redactare iniţiala Simion
Rev. 0 Camelia

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
22
LUCRU Pag. 23 /
CUPRINS
1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINITII ŞI PRESCURTARI
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5. REGULI DE PROCEDURĂ
6. RESPONSABILITĂŢI
7. ÎNREGISTRĂRI
8. ANEXE

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
23
LUCRU Pag. 24 /
1. SCOP
1.1 Procedura descrie modul in care se efectuează controlul cu lichide penetrante,

radiatii penetrante si controlul vizual in cadrul laboratorului de examinări nedistructive.
1.2 Scopul aplicării procedurii este acela de pune in evidenta defectele de suprafaţa si
de interilor, de a le analiza şi pe baza criteriilor de admisibilitate sa declare piesa admisa sau
respinsa.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1 Procedura se aplica conform planului de inspecţie, in laboratorul de examinări nedistructive,

de către personal autorizat.
2.2 Discontinuitati1e ce pot fi puse in evidenta prin acest complex de metode de examinare sunt
cele de suprafaţa si cele care au o legătură la suprafaţa si defectele de interior (VT), (PT). De asemeni pot fi
puse in evidenţă şi defecte de interior - goluri, sufluri(RT).
2.3 Metoda se aplica pentru piesa Arbore Melcat.
3. DEFINIŢII SI PRESCURTĂRI
3.1 Defectoscopie - ştiinţa care se ocupa cu definirea, caracterizarea, măsurarea şi

detectarea defectelor(discontinuităţilor) materialelor .
3.2 Produs - rezultatul unui proces (ex.: materiale procesate, hardware, software, servicii).
3.3 Caracteristică - trăsătură distinctiva (a unui produs, piesa, material, servicii etc.).
3.4 Cerinţa – nevoie sau aşteptare care este declarată., implicită sau obligatorie.
3.5 Conformitate - îndeplinirea unei cerinţe.
3.6 Examinare - acţiunea de a observa, a cerceta, a judeca, a privi atent ceva (un
obiect, un produs, opersoana etc.).

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

24
LUCRU Pag. 25 /
3.1 Dovadă obiectivă - date care susţin că ceva există sau este adevărat.
3.2 Inspecţie - evaluare a conformităţii prin observare şi judecare însoţite după caz de
măsurare, încercare sau comparare cu un calibru.
3.3 Încercare - determinarea uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o procedura.
3.4 Verificare - confirmare, prin furnizare de dovezi obiective ea au fost îndeplinite
cerinţele specificate.
3.5 Validare - confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective, ea au fost îndeplinite eerinte1e
pentru o anumita utilizare sau o aplicare intenţionata.
3.6 Inspecţia calităţii - activitatea de măsurare, examinare, încercare a uneia sau mai
multor caracteristici ale unui produs şi compararea acestora eu cerinţele specificate, în vederea
determinării conformităţii lor.
3.7 Controlul ~tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional, utilizate pentru
stabilirea caracteristicilor produsului.
3.8 Metoda de examinare nedistructiva - metoda de examinare şi/sau încercare, care
permite obţinerea unor informaţii cifrice sau de altă natură asupra defectelor, anomaliilor,
deformaţiilor
geometrice sau a stării fizice ale obiectului controlat (materiale, componente, ansambluri) prin mijloace care nu
alterează aptitudinea de întrebuinţare a acestuia.
3.9 Metoda de examinare distructiva - metoda de examinare şi/sau încercare, însoţită de
distrugerea parţială sau totală a obiectului examinat
3.10Defectoscopie nedistructiva - ştiinţa care se ocupa cu descrierea, caracterizarea, detectarea
şi măsurarea defectelor (imperfecţiunilor, discontinuităţilor) materialelor, prin folosirea unor metode de
examinare nedistructivă.
3.11 Neconformitate - neîndeplinirea unei cerinţe.
3.12 Defect - neîndeplinirea unei cerinţe referitoare - la o utilizare intenţionată sau specificată .
3.13Discontinuitate - perturbare a ordinii, continuităţii, omogenităţii sau valorii presupuse sau
impuse unei caracteristici a materialului obiectului controlat. Exemple: fisuri, goluri, neomogenităţi ale
structurii, diferenţe de grosime neimpuse prin proiect etc.

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

25
LUCRU Pag. 26 /
3.1 Criteriu de Acceptare/Respingere (AIR) – normă sau standard la care se fac referiri pentru luarea
deciziei de acceptare sau respingere a produselor cu neconformităţi.
3.2 Trasabilitate - abilitatea de a reconstitui istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat
în considerare (ex.: originea materialelor şi componentelor, procesarea şi distribuirea lor, examinarea sau
inspecţia produselor etc.).
3.3 Produs neconform - produsul care nu îndeplineşte cel puţin una din cerinţele specificate.
3.4 Produs neconform recuperabil - produsul neconform asupra c3ruia se poate acţiona pentru
a elimina 0 neconformitate constatata, în vederea utilizării lui, în scopul iniţial (ex.: reprelucrare , redresare,
reparare).
3.5 Produs neconform nerecuperabil - produs neconform care nu mai poate fi utilizat în
scopul iniţial (sinonim: rebut).
3.6 Indicaţie - informaţie oferita de o metodă de examinare , nedistructiva într-o formă accesibila
simţurilor şi înţelegerii operatorului (ex.: cifre afişate, bucle într-o oscilograma, o pata de culoare, o deviaţie a
unui ac indicator). În funcţie de concludenta informaţiei, indicaţiile pot fi:
- relevante (de defect) - care pot fi asociate cu existenta unei discontinuităţi;
- nerelevante - provocate de alte cauze decât existenţa unei discontinuităţi
de obicei, din cauza aplicării necorespunzătoare a metodei de examinare
(sinonim: indicaţie falsa);
- neconcludente - indicaţii pe baza cărora nu se poate stabili
existenta unei discontinuităţi sau nu se poate determină natura
acesteia.
3.7 Înregistrare - document prin care se declara rezultatele obţinute sau furnizează dovezi
ale activităţilor realizate. , ,
3.8 Raport de examinare - înregistrare întocmita in urma aplicării unei metode de control,
inspecţie, încercare, prin care se declara condiţiile tehnice folosite, rezultatele obţinute cu dovezile necesare ~i
responsabilităţile personalului operator.
3.9 Sensibilitatea metodei - valoarea minima a parametrului sau caracteristicii obiectului

controlat, care mai poate fi evidenţiata in condiţii de control date. ,
3.10 Putere separatoare - distanta minima dintre doua indicaţii de discontinuităţi, care mai pot
fi evidenţiate distinct in condiţii de examinare date.

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

26
LUCRU Pag. 27 /
3.7 Sistem de examinare - totalitatea elementelor (factorilor) care contribuie la reuşita aplicării
unei metode de examinare. Un sistem de examinare cuprinde:
- materiale folosite (ex.: lichide penetrante, pulberi
magnetice, cuplanţi acustici, filme radiografice etc.);
- agentul de investigare (ex.: lumina alba, radiaţii
ultraviolete, ultrasunete, radiaţii ionizante, câmp
magnetic etc.);
- aparatura utilizata (ex.: defectoscop, monitor, etaloane,
palpatoare etc.);
- operatorul ( însuşiri fiziologice, calificare, procedura de lucru etc).
3.8 END - Control nedistructiv.
3.9 VT - examinare optico - vizuala (Visual Testing);
3.10 RT - examinare cu radiaţii penetrante (Radiographic Testing);
3.11 UT - examinare cu ultrasunete (Ultrasonic Testing);
3.12 MT - examinare cu pulberi magnetice (Magnetic Partide Testing);
3.13 PT - examinare cu lichide penetrante (Liquid Penetrant Testing);
3.14 ET - examinare cu curenţi turbionari (Electromagnetic Testing);
3.15 AET - examinare prin emisie acustica (Acoustic Emission Testing).
4. DOCUMENTE DE REFERINTA-MANAGEMENTUL CALITATII
4.1 SR EN ISO 9000: 2015. Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular.
4.2 SR EN ISO 9001: 2015. Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
4.3 SR EN ISO 9004: 2018. Managementul calităţii. Calitatea unei organizaţii. Îndrumări
pentru obţinerea unui succes durabil

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

27
LUCRU Pag. 28 /
4.1 SR ISO: 10005. Managementul calităţii. Ghid pentru planul calităţii.
METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV
4.2 STAS 12509 - 86. Metode de control nedistructiv. Clasificare şi terminologie.

4.3 SR EN ISO 9712:2013. Examinări nedistructive. Calificarea şi certificarea personalului
pentru examinări nedistructive
DEFECTE, DISCONTINUITATI, IMPERFECTIUNI
4.4 STAS 6092/1-83. Defectele pieselor forjate din otel. Clasificare şi terminologie.
4.5 STAS 782 - 79. Defectele pieselor turnate. Clasificare şi terminologie.

PERSONAL
4.6 SR CR 12459: 2001. Examinări nedistructive. Calificarea personalului pentru

examinări nedistructive .
OPTICO - VIZUAL
4.7 SR ISO 3057: 1993 Examinări nedistructive. Mijloace de examinare vizuala. Alegerea lupelor
cu grosisment mic .
4.8 SR EN 13018:2016. Examinări nedistructive. Examinare vizuală. Principii generale

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

28
LUCRU Pag. 29 /
LICHIDE PENETRANTE
4.4 SR EN ISO 3452-1:2013. Examinări nedistructive. Examinare cu lichide

penetrante. Partea 1: Principii generale
4.5 SR EN ISO 3452-4:2002. Examinări nedistructive. Examinări cu lichide

penetrante. Partea 4: Echipament.
4.6 SR EN ISO 3059:2013. Examinări nedistructive. Examinarea cu lichide

penetrante şi cu pulberi magnetice. Condiţii de observare
RADIATII PENETRANTE
4.7 . SR EN ISO 5579:2014. Examinări nedistructive. Examinarea

radiografică a materialelor metalice utilizând film şi radiaţii X sau gama.
Reguli de bază
4.8 SR EN ISO 11699-1:2012. Examinări nedistructive. Film pentru

radiografiere industrială. Partea 1: Clasificarea sistemelor de filme pentru
radiografiere industrială
4.9 SR EN 25580:1993. Examinări nedistructive. Negatoscoape utilizate

în radiografierea industrială. Condiţii minimale.
4.10 STAS 10043 - 90 Controlul nedistructiv cu radiaţii penetrante. Defectoscopie.

Terminologie.

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
29
LUCRU Pag. 30 /
5. REGULI DE PROCEDURĂ
5.1. La primire pentru efectuarea examinarii,piesele vor fi inscriptionate cu datele de

identificare:
 denumire reper;
 numar desen(cod);
 marcaj;
 -material.
5.2. Piesele ce trebuie examinate vor fi insotite de o nota de comanda care va cuprinde,pe
langa datele de identificare de la pct.5.1. ,datele tehnice ale reperului respectiv :
 norme de examinare;
 criteriile de acceptabilitate.
5.3. Verificarea la primirea piesei constă în identificarea datelor inscripţionate pe reper cu

cele din nota de comandă, de către operatorul care efectuează examinarea.
5.4. În cazul în care datele corespund se dă confirmarea de primire.
5.5 Trebuie stabilit statutul de control al produsului. La un moment dat, un produs poate
avea unul din urmatoarele statute de control şi inspecţie:
5.5.1 Produsul nu a fost controlat. In acest caz produsul nu are un marcaj.
5.5.2 Produsul se afla in timpul controlului. El poarta marcaje de culoare alba,
dacă se află la controlul optico-vizual, alb şi galben, dacă află la examinarea cu lichide penetrante
şi alb, galben şi albastru când se afla la controlul cu pulberi magnetice.
5.5.3 Produsul a fost controlat şi acceptat. El mai poarta un marcaj de culoare verde.
5.5.4 Produsul a fost controlat şi respins definitiv (rebut, neconform, nerecuperabil).
Marcajul
este roşu.
5.5.5 Produsul a fost controlat, respins, dar poate fi remediat neconform recuperabil).
In acest
caz marcajul este portocaliu.

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
30
LUCRU Pag. 31 /
5.6 Marcarea se face cu vopsea pe suprafeţele neprelucrate mecanic.

5.7 Se etichetează fiecare produs supus controlu1ui. Eticheta va conţine denumirea
compartimentului de inspecţie, codul şi denumirea produsului, statutul de control.
5. 8 Personalul care efectuează examinarea nedistructiva trebuie sa fie certificata conform
standardului SR EN 473.
5.9 Controlul dimensional se executa pentru fiecare a zecea piesa, de către personalul de lucru,
la postul de lucru.
5.10 Controlul dimensional şi controlul formei se executa în laboratorul de metrologie conform
nivelu1ui de control specificat. Nu necesită marcare întru cat examinarea are loc concomitent cu
eşantionarea lotului. Produsele neconforme în acest stadiu pot fi reintroduse în fluxul de fabricaţie, urmând
indicaţiile din AMDEC.
5.11 Examinarea optico-vizuala
5.11.1 Iluminarea necesară se realizează prin amplasarea unei . lămpi cu incandescenta de
100 W la 0 distanta de 0,2 m, respectiv un tub fluorescent de 80 W la 0 distanta de 1 m de suprafaţa
iluminata. In acest fel se asigura 0 iluminare de 500 ... 600 Ix.
5.11.2 Se îndepărtează materialele care pot masca defectele: murdărie, rugină, zgura,
cruste, arsura, stropi etc.
5.11.2.1 Curăţirea se poate face mecanic (perii din sarma moale, sablare,
ştergere, vibrare etc.) sau chimic (spălare cu detergenţi, ştergere cu tampoane îmbibate in solvenţi organici,
scufundare in bai acide sau bazice etc.) sau prin oricare metoda care nu alterează detaliile suprafeţelor (de
exemplu, închiderea discontinuităţilor).
5.11.2.2 Se usucă suprafeţele atunci când au fost folosite metode de curăţire ce
includ folosirea unor soluţii apoase (uscare cu jet de aer cald, uscare in cuptor, uscare cu radiaţii infraroşii
etc.)
5.11.3 Se asigura stabilitatea obiectelor examinate in vederea prevenirii accidentelor de
munca.
5.11.4 Pentru efectuarea examinării directe, accesul trebuie sa fie suficient pentru
amplasarea ochiului la cel mult 600 mm de suprafaţa de examinat ~i la un unghi nu mai mic de aproximativ
30°.Se va folosi lupa cu o mărire x10.
5.11.5 Pentru suprafeţele interioare se va folosi ajutorul unor instrumente sau aparate
optice care asigura 0 sensibilitate mai mare a examinării, adică posibilitatea de a detecta defecte mai fine
decât cele detectabile vizual. Poate fi folosit un endoscop.
5.11.6 Pentru fiecare defect se evidenţiază cauzele care pot conduce la apariţia Iui.
5.11.7 Se întocmeşte un tabel care cuprinde :
- denumirea defectului;

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
31
LUCRU Pag. 32 /
simbolul şi standardul (SR EN, STAS, ISO);

- caracterizarea sumara;
- cauzele aparitiei;
- probabilitatea de aparitie;
- probabilitatea de detectare;
- severitatea defectului
- masuri corective.
5.11.8 Nu se admit fisuri.
5.11.9 Se intocmeşte Raportul de Examinare Oprico-Vizuala
Examinarea cu lichide penetrante.

5.11.10 Examinarea cu lichide penetrante se face pentru suprafeţele a căror
rugozitate nu depăşeşte valoarea Ra 12,5~.
5.11.11 Curăţirea suprafeţei. Operaţia drept scop îndepărtarea murdăriei, oxizilor şi, in
special, a substante10r grase de pe suprafaţa, astfel încât sa se asigure pătrunderea penetrantului in cavităţile
discontinuităţilor. Se vor folosi acele metode de curăţire care nu , , conduc la obturarea discontinuitati1or:
- curăţirea mecanica cu perii de sarma moale;
- spălarea cu apa, preferabil calda;
- spălarea cu solvenţi organici (benzen, acetona, benzina uşoara, white-spirit, tetraclorura de
carbon, Stricloretilena etc.); spălarea cu soluţii de detergenţi;
- decaparea chimica;
- curăţirea eu ultrasunete;
- curăţirea eu vapori
- de solvenţi .
5.11.12 Penetrarea. Penetrantul se va aplica numai după ce temperatura suprafeţei se
încadrează in domeniul admis pentru examinare. Aplicarea penetrantului pe suprafaţa controlata se poate face
prin: pensulare, stropire, pulverizare, imersie. Stratul de penetrant va fi depus uniform lntr-un strat subtire ~i
va fi mentinut un timp, astfel lndit lichidul sa poata patrunde cat mai adanc In cavitatea discontinuitatilor. Se
vor folosi recomandarile producatorului setului de lichide penetrante, sau valorile recomandate In tabel .
5.11.13 lndepartarea excesului de penetrant. Dupa scurgerea timpului de pen~trare excesul
de penetrant se lnlatura cat mai mne de pe suprafata de controlat; in urma acestei operatii trebuie sa ramana
penetrant numm in cavitatile discontinuitatilor. Modalitatea de inli'iturare a excesului de penetrant depinde de
natura acestuia ~i, implicit, de natura agentilor intermediari (solventi) folositi pentru indepartarea lui. Operatia
de indepartare a excesului de penetrant continua pana la disparitia fondului color at sau fluorescent, evitanduse
insa spalarea excesiva. Aceasta se veri fica pnn observarea suprafetei in lumina albaJultravioleta.

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
32
Data 09.06.2021
LUCRU Pag. 33 /
5.11.14 Uscarea suprafetei. Suprafata se considera uscata in momentul disparitiei petelor

de umezeala. Se va evita uscarea excesiva. Imediat dupa Indepartarea excesului de penetrant suprafata
supusa examinarii se usuca prin unul sau mai multe din um1atoare1e procedee:
- ~tergere;
- evaporare naturala;
- evaporare fortata sub actiW1ea aerului la 0
temperatura maxima de 50°C, dar mai mica decat temperatura de fierbere a
penetrantului.
5.11.15 Developarea. Aceasta operaţie consta in depunerea pe suprafaţa a unui strat
subţire şi uniform de developant, capabil sa extragă din cavitati1e discontinuităţilor, penetrantul ram as
după
operaţia de îndepărtare a excesului de penetrant. Developantul trebuie sa acopere suprafaţa uniformă, stratul
fiind subţire, tara depozite de pulbere care pot masca discontinuităţile fine. Timpul de deve1opare, t ,
se măsoară din momentul uscării complete a developantului aplicat. EI este cuprins între 7 ... 30 minute şi de
regulă este egal eu timpul de penetrare.
5.11.16 Examinarea (observarea) suprafeţei. Suprafeţele controlate cu penetranţi
coloraţi se examinează la lumina naturala sau artificiala eu un flux de minimum 500 Ix. Acest flux
luminos poate fi asigurat de 0 lampa eu incandescenta de 100
5.11.17 Interpretarea rezultatelor. Prezenta unei cantităţi evidente de penetrant pe
fondul developantului se numeşte indicaţie.
5. 12.9 Curăţirea finala. Suprafaţa examinata se curata de developant ~i penetrant prin
spălare cu apa sau ştergere eu solvent, imediat ce s-a terminat procesul de examinare. Pentru îndepărtarea
urmelor reziduale de penetrant se recomandă degresarea cu vapori (minimum 10 minute), spălarea eu solvent
(minim 15 minute) sau curăţirea eu ultrasunete (minim 3 minute). Timpii corespunzători se determina
experimental.
5.12.10 Criterii de Acceptare/Respingere a discontinuităţilor
5.17.10.1 Nu sunt admise discontinuităţi ale căror indicaţii sunt liniare.
5.17.10.2 Nu sunt admise discontinuităţi izolate, ce dau indicaţii
rotunjite, dacă dimensiunea maxima a indicaţiei este mai mare de 4 DIn1.
5.12.11 Pentru fiecare defect se evidenţiază cauzele care pot conduce la apariţia lui.
5.12.12 Se întocmeşte un tabel care cuprinde :
- denumirea defectului;
- simbolul şi standardul (SR EN, STAS, ISO);
- cauzele apariţiei;
- probabilitatea de apariţie;
- probabilitatea de detectare;
- severitatea defectului
- masuri corective.
Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
33
Semnatura
Data 09.06.2021
LUCRU Pag. 34 /
5.12.13 Nu se admit fisuri.

5.1 2.14 Se completează Raportul de inspecţie
întocmit la examinarea optico-vizuala.
5.12.15 Se întocmeşte Raportul de Examinare cu Lichide
6. RESPONSABILITĂŢI
6.1 Şefii 'compartimentelor şi secţiilor -
- Întocmesc planurile anuale privind instruirea şi pregătirea profesionala a personalului
din cadrul compartimentului/secţiei;
- urmăresc desfăşurarea procesului de fabricaţie în conformitate Manualul Calităţii MC-
GSC- Ol, Planul Calitatii PCGSC- O1, şi a planului de inspecţie .
6.2 Şeful Serviciului IC
- participa la elaborarea planurilor privind instruirea personalului din cadrul
tuturor compartimentelor, în domeniul inspecţiei Calitatii:
- răspunde de respectarea întocmai a procedurilor de inspecţie;
- asigura buna funcţionare a laboratorului de defectoscopie nedistructiva.
- stabileşte formele şi metodele de tratare a produsului neconform.
- urmareşte daca s-au aplicat toate metodele de examinare
- tine legatura nemijlocit cu sectiile de productie în vederea îmbunatatirii calitatii produselor.
- asigura înregistrarea şi arhivarea documentelor.
7. ÎNREGISTRĂRI
7.1 . Raport de inspectie si control (procedura generala de control)
7.2. Raport de examinare (procedura generala de control).
7.3. Raport de produse neconforme( procedure generala de control).
7.4. Inregistrari
7.4.1. Inregistrarile referitoare la “Raportul de examinare” se efectueaza conform
procedurii generale “Intocmirea raportului de examinare”.
7.5. Rezultatele examinarii vor fi trecute in buletinul de examinare.
8.ANEXE (vezi înregistrări)

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
34
Semnatura
Data 09.06.2021

LUCRU Pag. 35 /
Casetă de identificare
Beneficiarul S.C. Data comenzii 10.05.2021

CASIM
S.R.L.
Denumirea Furca Codul produsului SF-02
Materialul OL 60 Starea suprafeţei Rugozitatea

generala 3,2
Eşantion provenit din lot 36 Numărul de identificare al 7

Fabricat la data 20.11.2020 piesei

Nume SARACU
35
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

LUCRU Pag. 36 /
S.C SAI S.R.L
Laboratorul de Defectoscopie, Spaiul Independentei, 313, Sector 6 Bucuresti
Tel.: 0721507915
RAPORT DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
Nr. – 9 /03.06.2021
Beneficiar:........SC CASIM SRL ... Adresa: ...Splaiul Independenţei nr 290
.Comanda nr. ....17 Data efectuării examinarii: 3.06.2021 Proba nr. ... 7 Material ,. OL 60
Procedeul de obţinere matriţare
Nr. plan de examinare: 1 ....
Modul de pregatire a produsului pentru examinare: curatare chimica Procedura de lucru folosita PT.
Criteriul Admis/Respins: Admis
Conditiile tehnice de efectuare a examinarii
Setul de lichide penetrante, producător, nr. lot: 26.
Temperatura mediului ambiant: . 20  25C .. Temperatura piesei examinate: .. 20  25C . Timpul de penetrare
(min.): ......5...... Timpul de developare (min.):........15..........
Uscare: turbină cu aer cald

Nume SARACU
36
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021

LUCRU Pag. 37 /
Modul de indepărtare a excesului de penetrant spălare
Tipul şi puterea lampii/iluminare pc suprafata: ..................-................. ...... ......
Distanţa dintre lampa şi piesa (cm): ........ ................-...............................
Examinarea s-a efectuat: • vizual
Rezultatele examinarii
Defecte constatate denumire/simbol/standard): .............................................
.. ,., ............................................................................ , .....................
Clasa de calitate prescrisii/constatată ,.
Decizia: Admis/Respins ADMIS
Responsabilităţi
EXAMINAT VERIFICAT APROBAT DATA

Numele si
prenumele
Semnatura

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
37
Semnatura
Data 09.06.2021

LUCRU Pag. 38 /
S.C SAI S.R.L
Tel.: 0721507915
RAPORT DE EXAMINARE VIZUALA Nr3.…/Data 09.06.2021
o Beneficiar…SC SAI SRL….. Adresa …Splaiul Independentei ………….

o Comanda nr……8….Data efectuarii examinarii 9.06.2021…
o Piesa nr…..3……Materialul..EN-GJL-300…. Procedeul de obtinere al piese:.matriţare.. Metoda
de examinare …vizuala
Modul de pregatire a piesei pentru examinare…manual… Standardul de metoda folosit……
STAS 782-79…….
o Criteriul A/R………Admis…………….
o Conditiile tehnice de efectuare a examinarii
o Aparatul optic folosit (tip/putere de marire) …lupa, endoscop Accesorii…… ……-
………………………………
o Iluminarea (tip lampa/putere, W)……100 W…………….
o Distanta lampa-piesa (cm)…………………0,2 m………....
o Examinarea s-a efectuat INAINTE/DUPA tratamentul termic ..Dupa..
o Rezultatele examinarii
o Defecte constatate (denumire/simbol)………nici un defect………
o Decizia ADMIS/RESPINS
o Responsabilitati
EXAMINAT VERIFICAT APROBAT DATA

Numele si
prenumele
Semnatura
38
Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
LUCRU Pag. 39 /
S.C SAI S.R.L
Tel.: 0721507915
RAPORT DE PRODUS NECONFORM
Denumireaprodusului………………………………………………………………………………
Nr. lotului………………………………………reper
nr………………….bucati…………………….
Beneficiar ................................................................................................................................................
Denumirea neconformitatii Simbol/standard

Stadiul in care a fost descoperita Fisa de
neconformitatea si metoda de examinare neconformitate
folosita Nr./data
Decizia si recomandarile comisiei de analiza
Corectia aplicata
Rezultatul examinarii dupa aplicarea corectiei
Masuri corective propuse
Notificari (destinatar, nr si data)
Componenta comisiei de analiza
Nr. Numele si prenumele Functia Specializarea Semantura Data
1
2
3
4
5

Nume SARACU
39
Prenume ANA IOANA
Semnatura
Data 09.06.2021
LUCRU Pag. 40 /
S.C SAI S.R.L
Tel.: 0721507915
RAPORT DE INSPECTIE Nr…../DATA
Beneficiarul UPB Data comenzii 01.01.2010

Denumirea Furca Codul produsului F.R. 9R-45
Materialul OL 60 Starea suprafeţei Rugozitatea
(STAS 500/2-80) Conform desen de executie
Esantion provenit din lot 36 Numărul de identificare al 7
Fabricat la data 20.11.2009 piesei
Nr Denumirea Procedura Criteriul Dezicia Numele Semnatura Data Raport de

crt. operatiilor de A/R A/R operatorului examianre
lucru nr.
1
2
OPERATII DE EXAMINARE
Precizari : se ataseaza rapoartele de examinare
DECIZIA FINALA
ADMIS, PRODUS CONFORM

RESPINS, PRODUS NECONFORM
OBSERVATIE: pentru produsele respinse se intocmeste “raportul de produs neconform” nr…data…...
care se ataseaza prezentului raport de control si inspectie
Responsabilitati:

Nume SARACU
Prenume ANA IOANA
40
Semnatura
Data 09.06.2021
Bibliografie
 [1] https://hidraulica-center.ro/biblioteca-tehnica/despre-
cilindri/
 [2] http://www.steelnumber.com/en/steel_composition_eu.php?name_id=399
 [3] STAS 782-79
 [4] Platforma Moodle UPB – Suport laborator inspectia calitatii
Examinarea vizula
Examinarea cu lichide
penetrante Examinarea cu
radiatii penetrante
 [5] http://www.solutiicnd.ro/consumabile-si-accesorii/lichide-penetrante/
 [6] https://www.kimet.ro/ro/lichide-penetrante-nord-test.html
 [7] https://curs.upb.ro/course/view.php?id=10946
 [8] Tabel proprietăți tehnice-Platforma Moodle-Curs FSS
 [9] Procedura generală de Control și inspecție
 [10] SR EN 10025-2:2019. Produse laminate la cald din oțeluri de construcții. Partea 2:
Condiții tehnice de livrare pentru oțeluri de construcții nealiate
STAS 6092/1-83 Piese forjate din oţel. Clasificarea şi terminologia defectelor
41

Proiect Inspectia Calitatii 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Inspectia Calitatii 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică Departamentul : Ingineria Calității și Tehnologii Industriale

Specializarea : Ingineria și Managementul Calității

Studentă : Conducător Ştiinţific:

Săracu Ana - Ioana Ș.l. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU

Materialul din care este confecționat

 În tabelul de mai jos este prezentatacompoziția chimică a materialului:

EN-GJL- 7,25 2 0,2 1 <0,05 2 240 3 65 3 2.7 3 FB 3 S 1 FB 3 N 0 FB 3 800 2 2,12

Tabelul 2.Proprietati functionale si tehnologice[2]

Cerințe speciale ale beneficiarului

Nu se admit defecte, indiferent de dimensiunile acestora.

Realizarea unei etichete de identificare pe flux de control

cuprinde minim următoarele informații:

 In tabelul următor avem defecte induse de materialul de bază:

Nr. crt Defect

 În tabelul următor avem defecte induse de procesul de proiectare:

 Defecte induse de exploatare:

 În tabelul următor avem defecte induse de tehnologia de fabricatie:

Granulatie prea mare a nisipului sau

- frânarea mecanică a contracţiei, uneori

Metode de control posibile – analiza comparative[4]

În tabl sunt prezentate metodele de control:

 PT ( examinare cu lichide penetrante (Penetrant Testing)

Detectarea discontinuităților plane sau Detectarea discontinuităților mici,

În table sunt prezentate metodele de control:

METODĂ SR EN 444 SR EN 1330-4:2010

Metode de control aplicate

Metoda de examinare este : directa/indirecta Echipamente folosite sunt: ochiul, aparate

 Asigurarea accesului liber la suprafață prin îndepărtarea tuturor obiectelor care

Pasii de lucru pentru examinarea PT:

 Curățirea suprafeței piesei prin spălarea cu apă

Pasii de lucru pentru examinarea RT:

 Curățirea suprafeței piesei prin spălarea cu apă.

Scopul integrarii controlului pe flux de fabricatie este pentru a verificarea trasabilitatea

Trasabilitatea reprezinta abilitatea de a verifica istoricul si utilizarea unei componente in cadrul

 Verificarea semifabricatului prin moteda de examinare vizuală și metoda de examinare cu

 In cadrul desfășurării fluxului de fabricație, prima operație va fi de control inițial al

Acesta contine urmatoarele elemente:

 Unitatea executanta si datele acesteia;

Planul de inspecție și control se găsește in Anexa 1

Procedura generala de examinare nedistructivă

Procedura descrie modul in care se efectuează controlul cu lichide penetrante, radiatii

Procedura generala de examinare nedistructivă se gaseste in Anexa 2.

PLAN DE CONTROL ŞI INSPECŢIE

V.T. 100% 100% 80-90% 80%

P.T. 100% 100% 80% -

R.T. 90% 90% 80% -

INTOCMIT VERIFICAT APROBAT

NUME, DATA SEMNATUR NUME, DAT SEMNATU NUME, DATA SEMNATUR

Intocmit Verificat Aprobat

S.C SAI S.R.L PROCEDURA Editia : 1 / 09.06.2021

Elaborat Analizat Aprobat

Intocmit Verificat Aprobat

S.C SAI S.R.L PROCEDURA Editia : 1 / 09.06.2021

Elaborat Analizat Aprobat

Intocmit Verificat Aprobat

Intocmit Verificat Aprobat

1.1 Procedura descrie modul in care se efectuează controlul cu lichide penetrante,

2.1 Procedura se aplica conform planului de inspecţie, in laboratorul de examinări nedistructive,

2.3 Metoda se aplica pentru piesa Arbore Melcat.

3.1 Defectoscopie - ştiinţa care se ocupa cu definirea, caracterizarea, măsurarea şi

Intocmit Verificat Aprobat

S.C SAI S.R.L PROCEDURA Editia : 1 / 09.06.2021

Intocmit Verificat Aprobat