Capitolul 6 223

CAPITOLUL 6

POLUAREA ATMOSFEREI

6.1. Generalităţi

Atmosferă este definita ca masa de aer ce inconjoară suprafaţa terestră incluzand şi

stratul de ozon.
Poluarea atmosferică este introducerea in atmosferă de catre om, direct sau
indirect de energie şi substanţe care au acţiune nocivă, de natura să pună in pericol
sănatatea omului, să altereze sursele biologice, ecosistemele, să deterioreze bunurile
materiale, valorile de agrement şi alte utilitaţi legitime ale mediului inconjurator.
Convenţia de la Geneva (13.11.1979) defineşte juridic poluarea transfrontalieră ca fiind
poluarea atmosferică ale carei surse sunt cuprinse total sau parţial intr-o zonă supusă
jurisdicţiei naţionale a unui stat şi care exercită impact de mediu intr-o zonă supusă
jurisdicţiei altui stat, la o distanţă astfel incât nu este în general posibil să se distingă
aportul surselor individuale sau in grupe de surse de emisie.
Poluarea semnificativă a atmosferei apare atunci cand concentraţiile de
poluanţi(gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai a unui
poluant, depăşesc pragurile de intensitate prezentate in reglementarile privind evaluarea
poluării mediului.
Riscul ecologic potenţial este probabilitatea producerii unor efecte negative asupra
mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
Impact asupra mediului inseamna unul sau mai multe efecte care conduc la:
modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale
componentelor mediului natural; diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă
considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; deteriorarea
echilibrului ecologic; scăderea considerabilă a calitaţii vieţii sau deteriorarea structurii
antropizate cauzată in principal de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea
resurselor naturale şi gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare
a acestora, ce pot apare in prezent sau să aibă o posibilitate ridicată de manifestare in
viitor.

6.2. Principalii poluanţi atmosferici

In funcţie de caracteristicile fizice, principalii poluanţi atmosferici sunt: gazele;

vaporii din evaporare; vaporii din sublimare; aerosolii; prafurile anorganice sau oragnice;
fumurile; emisiile nocive sub formă de fumuri; gazele de eşapament; ceaţa de vopsitorie;
ceţurile; fibrele etc. (tab.6.1).
În tabelul 6.1 se precizeaza originea emisiei, poluarea generată in mediu si câteva
efecte asupra sănătătii. Dintre metalele grele sau ales trei dintre cele mai periculoase
pentru om, respectiv cadmiul, mercurul si plumbul deşi, in ultima vreme sunt limite
224 Ecotehnologie

severe de emisie in aer si pentru alte metale grele ca: teluriu, cobalt, crom, cupru, cositor,
mangan, nichel, stibiu, vanadium, zinc si compuşii acestora.

Tabelul 6.1. Principalii poluanţi ai aerului.

Natura Origine Poluarea generată Efecte asupra sănătăţii
în mediul umane
Particule înconjurător de Alterarea
Mijloc natural (nisip, Transport funcţiilor
polen, praf particule a respiratorii cu efecte: -
vulcanic...); compuşilor toxici iritante (particule acide); -
-Procedee industriale (sulfaţi, metale alergice (spori); -
grele, hidrocarburi) cancerigene sau mutagene
Metale grele Cadmiu - Cd Procedee industriale Toxicitate (compuşi
şi Efecte organici,
toxice variabile
Mercur- Hg Plumb -Pb la înalta temperatura; acumularea in radioactivi)
Incinerare; Motoare lanţurile alimentare
pe benzină
Oxizi de sulf: SO2, SO3 Combustia produşilor Aciditatea; Iritări pulmonare
fosili sulfurosi Coroziunea şi
degradarea
Hidrogen sulfurat H2S Procese industriale Aciditatea materialelor foarte
de Efecte toxice deosebite
Mercaptan de construcţii
rafinare, mare Coroziunea asupra pielii, ochilor
desulfurare, industria construcţiilor Iritări pulmonare
hârtiei metalice
Oxizi de azot: NO2 NO3 Combustie, in special Aciditate; Iritarea mucoaselor, ochilor ,
N 2O in transporturi Coroziunea si a cailor respiratorii
Fabricarea construcţiilor Afectarea funcţiilor
îngrăşămintelor metalice respiratorii (NO2 este mai
Degradarea toxic decât NO)
materialelor de
construcţii
Oxizi de carbon Combustie Poluarea
Participarea la Formarea
CO incompletă a fotooxidantă
efectul de seră carboxihemoglobinei in
CO2 produşilor fosili Participarea la sânge
Combustia efectul de sera Fără efecte negative în mod
compuşilor fosili natural
Natura Origine Poluarea generată Efecte asupra sănătăţii
în mediul umane
Aerosoli acizi: Cl;.F;SO4; Combustia înconjurător
sau Aciditate Iritarea mucoaselor a ochilor
NO3 incinerarea deşeurilor si a căilor respiratorii
menajere
Ozonul Acţiunea radiaţilor Poluare Iritarea mucoaselor, a
O3 ultraviolete asupra fotooxidanta ochilor şi a mucoaselor
oxigenului in Aciditate respiratorii .
prezenta NOx şi a
Compuşii organici Combustia
COV-urilor Distrugerea Toxicitate şi proprietăţi can-
volatili(COV) incompleta a stratului de ozon cerigene sau mutagene
Hidrocarburile saturate la combustibililor fosili pentru anumiţi compuşi
eliminarea CH4 Nucleul Industria petrolieră, (benzen)
benzenic la hidrocarburi staţii service, solvenţi Mirosuri neplăcute in
clorate, acetone şi vopsele. anumite cazuri
Capitolul 6 225

Tabelul 6.1. (continuare)

Poluanţi organici Combustia produşilor Distrugerea stratului Efecte variate: - riscuri
persistenţi (POP) fosili Incinerare de ozon cancerigene sau mutagene
conform Procedee industriale la (hidrocarburi aromatice
tabelulului 4.2. temperatura ridicata policiclice) - afecţiuni
dermatologice - efecte
imunolgice

Tabelul 6.2. Lista poluanţilor organici persistenţi (POP) recunoscuţi de diferite

organisme oficiale.
Poluantul organic persistent Convenţia de la Convenţia de la Inventarul european Propuneri
(POP) Oslo şi Paris Helsinki al emisiilor ONU/CEE
Hidrocarburi aromatice
Policiclice (HAP) X X X X
Policlorobifenili(PCB) X X
Dioxid de furan X X X
Pentaclorofenol X X X X
Lindan X X
Lista celor 6 pesticide X X X X
Hexaclorbenzen X X X
Tricloretan X X
Triclormetan X X X X
Triclorbenzen X X X
Tricloretilen X X X
Tetracloretilen X X
Xilen. X X X

6.3. Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, funcţie de cunoaşterea mai bine

a efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificarile climatice si ploile
acide). Din datele disponibile de la Programul Natiunilor Unite pentru mediu inconjurator
(PNUE) si de la Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) reiese ca incalzirea
atmosferei intre 1980…1990 se datorează în proporţie de 55% dioxidului de carbon
(CO2), 24% clorofluorocarbonatilor, 15% metanului si 6% oxidului de azot (NO).
Dispozitiile comunitare referitoare la limita admisă pentru unele substanţe poluante sunt
sintetizate in tabelul 6.3.

Tabelul 6.3. Dispoziţii comunitare asupra poluării aerului.

Poluant Limita admisă Debit de la care se
[mg/m3] aplică norma [kg/h]
Oxizi de sulf exprimaţi în SO2 300 25
Oxizi de azot NOx exprimaţi în NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
Compuşi anorganici gazaşi ai clorului exprimaţi în HCI 50 1
226 Ecotehnologie

Tabelul 6.3. (continuare)

Compuşi anorganici gazoşi ai fluorului exprimaţi în HF 55 0,5
particule, picături 0,5
Compuşi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50 100 1
1
Metale grele totalul de Cd, Hg, TI si compuşii lor 0,2 1 1 x 10-3
Totalul de As, Se, Te si compuşii lor 0,50 5 x 10 -3
Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn şi 0,45 25 x 10-3
compuşii lor

Impactul substantelor emise in atmosferă se materializeaza in cateva efecte

predominante (tab. 6.4).

Tabelul 6.4. Impactul substanţelor emise in atmosferă.

Categoria Emisii poluante
Efecte acide SO2; NOX;HCI; NH3
Contaminarea solului şi apelor Metale grele. Poluanţi organici persistenţi (POP)
Distrugerea stratului de ozon CFC
Oxidări fotochimice NO; compuşi organici volatili, alţii decât metanul (COVNM)
Efectul de seră Direct prin CO2; CH4;N2O; SF6; HFC;PFC
Indirect prin CO;COVNM;NOX; SO2; HCI.
Sănătatea populaţiei SO2; NOX; COVNM; CO; HCl; praf; metale grele; POPs

6.4. Tehnologii de depoluare a aerului

6.4.1. Determinarea şi cuantificarea emisiilor

În proiectarea oricărui proces tehnologic este bine să se cunoască etapa în care este
posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul rand actiuni
preventive si abia apoi sa se prevadă tehnologiile de reducere a impactului asupra
mediului.
Cele mai importante acţiuni sunt acţiunile preventive la sursă, la emitent.
Câteva acţiuni preventive la sursă se prezintă în tabelul 6.5.

Tabelul 6.5. Exemple de acţiuni preventive la sursă.

Poluanţi Acţiuni posibile asupra:
Aprovizionării Stocării şi manipulării Proceselor de fabricaţie
Praf Selecţia materiei prime Umidificarea stivelor
Stropirea cu materiale
purvurulente
AMINE Înlăturarea aminelor Precauţie in depozitarea Precauţie în tratarea
Utilizarea produşilor de şi utilizarea stocurilor in produşilor de izolaţie
substituţie scopul aprovizionării utilizaţi
Capitolul 6 227

Tabelul 6.5. (continuare)

Metale grele Sortarea deşeurilor înlăturarea prafului de
reciclabile (procedee de Precauţie în depozitate metale grele in scopul
fabricaţie la înaltă tem- reciclării înainte de va-
peratură) lorificare
Oxizi de sulf Procurarea combustibi- Economie de energie
(S02, SO) lului si a materiei prime Depozitare controlată Combustia in strat
cu conţinut mic de sulf fluidizat
Desulfurarea combusti- Injecţii cu agenţi de de-
bilului sulfurare in focar
Oxizi de azot înlăturarea anumitor Reglarea combustiei
(NO, NO2) produşi
Oxizi de carbon O noua politica Economie de energie
(CO, CO2) energetica Depozitare controlată Reglarea combustiei
(in cazul CO)
Compuşi organici înlăturarea anumitor Acoperişul depozitelor de Procedee de etanşare
volatili (COV) solvenţi hidrocarburi
Stocaj etanş
Dioxinne si Sortarea deşeurilor Depozitare monitorizată Cunoaşterea buna a
furani reciclabile (procedee de proceselor tehnologice
fabricaţie la înaltă tem-
peratură)

Tehnicile de depoluare cele mai des folosite in momentul actual se prezinta in

figura 6.1.

Fig. 6.1. Elementele necesare bilanţului unui proces tehnologic.

Pentru a putea determina si alege potentialul de depoluare a aerului trebuie

prevazute si determinate emisiile de substante poluante din aer.
228 Ecotehnologie

Determinarea emisiilor din aer se poate face prin urmatoarele metode:

- măsurarea emisiilor, ce consta in determinarea, cu ajutorul unui lanţ de
măsurători adecvate, a concentraţiei de diverse substanţe din emisiile de gaze nocive. Pe
instalaţie este montat un echipament de masurarea care furnizeaza informaţii foarte
precise prin variaţiile de temperaturi si emisiile de substanţe in mod special pulberile,
dioxidul de sulf(SO2), oxizii de azot (NOx), acidul clorhidric (HCl), compusii organici
volatili (COV), acidul fluorhidric(HF), etc. Metoda este costisitoare si se foloseste mai
ales in marile unitati industriale poluante.
- determinarea emisiilor prin bilanţ, care porneşte de la principiul consumarii
materialelor. Din scrierea ecuatiei de bilant material deriva emisiile de poluanti in
atmosferă sau ape uzate. Elementele ecuatiei de bilant se prezinta in figura 6.2.
Ecuatia bilanţului material este de forma:
Produs Deşeuri
Materii prime + Combustibili + Carburant = + +
final
Retineri
+ materiale + Emisii scapate + (6.1)
Emisii canalizate in
+ prin diverse in atmosfera
atmosferă
procedee

Ultimele patru elemente ale ecuatiei bilantului sunt intrarile de poluanti in mediu.
Calculul emisiei de substante poluante se poate face cu o relatie de forma:

M p ,t
Qp, f = Qc* Pp, c (1- Rp) (6.2)
Mp

în care: Qp, t este cantitatea de substanta poluanta, emisă în atmosferă in kg/s; Qc - debitul
masic de combustibil, in kg/s; Pp, c – ponderea substanţei poluante p in combustibilul care
intra in instlatie, in procente; Rp – retinerea in instalatie a substanţei poluante, in procente;
Mp, f – masa molara a substanţei poluante p, care iese in atmosferă sub forma f, in kg; Mp
– masa molara a substanţei poluante.
De exemplu, un cuptor metalurgic ce consuma 1200 de tone de carbune cu un
continut de 0.65% sulf si o posibilitate de retinere a sulfului de 5% are o emisie de
substante poluante (mai ales sub forma de SO2) calculata cu relatia (6.2) de valuare:

Qp, f = 1200 x 0.0065 x (1- 0.05)64/32 = 14.8 kgSO2 =

= 12.3 [kg SO2/t carbine] (6.3)

Metoda bilantului este limitata, in special cand emisia este foarte mica in
comparatie cu retinerea si se aplica numai pentru instalatii echipate cu dispozitive de
poluare.
- determinarea emisiilor pe baza unor corelatii, consta in stabilirea unei relatii
intre cantitatea de poluant aruncata in atmosferă pentru acţiunea, operaţia sau produsul
realizat ca urmare a desfăşurarii procesului tehnologic. Se introduce notiunea de
coeficient relativde poluare Cp, care se poate aprecia cu o relatie de forma:
Capitolul 6 229

Q p, fi
C pr  i 1
k
*100 [%] (6.4)
P
j 1
nj

în care: Qp, fi este cantitatea de substanta poluanta p, emisa sub forma f; Pn, j – produse
nepoluante imediat rezultate din proces, i – numărul de substanţe poluante
- determinarea emisiilor pe baza unor factori caracteristici de emisie, ce
consta in utilizarea unei functii prestabilite, caracteristica unei substante date si a
restrictiilor descriptive ale sursei de poluare luata in considerare. Functia caracteristica
este destul de frecvent redusa la un simplu coeficient care poate sa nu fie reprezentativ
pentru sursa de poluare studiata. Ea presupune o foarte buna cunoastere a procedeelor
tehnologice si fenomenelor ce apar in procesele de transformare a substanţei primare. Pe
de alta parte, factorii caracteristici de emisie au o durata de viata efemera, deoarece ei
reflecta starea relativa a tehnologiei respective sau a sectorului respectiv, care poate
evolua rapid. Cativa factori caracateristici de emisie se dau în tabelul 6.6 şi 6.7 pentru
cateva instalatii tehnologice si respectiv câteva procese tehnologice.
Activitatea emitatoare elementară descrie o activitate umană dintr-un sector
economic conform anumitor caracteristici operaţionale precum natura combustibilului,
natura procedeului sau chiar un fenomen natural.
Pe langa activitatile elementare prezentate în tabelele 6.6 si 6.7 se considera
activităţi emiţătoare elementare şi urmatoarele:

Tabelul 6.6. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx.

Instalaţia [gNOx/GJ]
Focar cu cărbune pulverizat şi arzătoare frontale 240-340
Focar cu cărbune pulverizat şi arzătoare tangenţiale 200-280
Focar cu arderea cărbunelui pe grătar clasic 160
Focar cu arderea cărbunelui pe grătar cu răsturnare 200
Focar cu arderea cărbunelui în pat fluidizat cald 120
Focar cu arderea cărbunelui în pat fluidizat dens 150
Focar cu arderea cărbunelui în pat fluidizat circulant 95
Focar cu combustibil lichid -păcură 130-l90
Instalatii de ardere a petrolului 60-100
Instalatii de ardere a gazului natural 30-60
Instalatii de ardere a gazului de cocserie 70
Instalatii de ardere a gazului de furnal 55
Instalatii de ardere a cocsului din petrol 300
Instalatii de ardere a lemnelor 200
Turbine cu gaze cu arderea combustibilului greu în camera de ardere 350
Turbine cu gaze cu arderea gazelor naturale în camera de ardere 150
230 Ecotehnologie

Tabelul 6.6. (continuare)

Motoare cu aprindere prin scânteie 1800
Motoare cu aprindere prin compresie prealimentată 600
Motoare cu aprindere prin injecţie directă 1200
Instalatii centrale de rafinare din petrochimie 135
Furnale de rafinare din petrochimie 35--75

- deplasarea cu masina proprie echipată cu un motor cu o capacitate ≥2000cm3;

- evaporarea solvenţilor in timpul zugrăvirii;
- degajarea compusilor organici de catre frunzele arborilor;
- eruptiile vulcanice;
- functionarea centralelor proprii de caldura si apa calda etc.;
Emisia referitoare la o substanta s, facuta intr-un timp t, in cadrul etapei procesului
e, notata Es, t, e se poate calcula cu relatia

Es, t, e = Qe, t * Fs, e (6.5)

în care Qe,t este cantitatea de activitate referitoare la etapa e, intr-un timp t; Fs, e – factorul
de emisie referitor la substanta s si la activitatea din etapa e.

Tabelul 6.7. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx.

Instalaţia [g NOx /t]
Instalaţii de ardere a deşeurilor menajere 2300
Fabricarea cimentului prin metoda uscată 2200
Fabricarea cimentului prin metoda umedă 1000
Fabricarea cimentului prin metoda semi-uscată sau semi-umedă 1700
Fabricarea ţiglei şi cărămizii 250
Fabricarea geamurilor 2500
Fabricarea sticlei obişnuite 6000
Fabricarea fibrei de sticlă 500
Fabricarea sticlei tehnice 4200
Tratamentul suprafeţelor - decapare alamă 25
Tratamentul suprafeţelor - decapare oţel inoxidabil 300
Tratamentul suprafeţelor - decapare oţel moale 100
Instalaţii siderurgice de cocserie 1000
Instalaţii siderurgice de aglomerare a minereurilor neferoase 800
Instalaţii siderurgice de aglomerare a minereurilor fosforoase 1800
Instalaţii siderurgice de fabricare a oţelului în furnal înalt 30
Instalaţii siderurgice de fabricare a oţelului în convertizor 50
Instalaţii siderurgice de fabricare a oţelului în cuptoare cu arc electric 200
Cuptoare siderurgice de reîncălzire cu combustibili lichizi 230
Cuptoare siderurgice de reîncălzire cu combustibili gazoşi 170

Pentru intreg procesul tehnologic emisiile totale Es,t,n se pot calcula cu relatia:
n
E s ,t , n  E
s 1
s ,t , e
(6.6)
Capitolul 6 231

unde: n este numarul de etape emitatoare luate in considerare.

În multe cazuri pentru calculul emisiilor sunt necesare relatii complexe cu
numerosi parametrii caracteristici, de aceea de cele mai multe ori se face o modelare a
procesului si se lucreaza pe modele cautandu-se functia obiectiv.
Pentru anumite substante sau etape ale unui proces tehnologic o parte importanta a
emisiilor este legata direct de utilizarea energiei, astfel ca formula data de relaţia (6.6) se
poate scrie sub forma:

E = E1+E2 (6.7)

în care: E1 este emisia legata de arderea energiei fosile si de biomasa; E2 – emisia legata
de energia care se refera la utilizarea materiei prime, la reactii, la activitati diverse
(evaporare, zdrobire, reactii chimice etc.)
Tipurile de surse de emisie din punctual de vedere al utilizarii energiei se prezinta
in figura 6.2.

E2<0 E2=0 E2>0

E1=0 Procese Procese cu Procese poluante
depoluante poluare nula fara combustie
precum
fotosinteza
E1>0 Procese de Procese de Procese cu
combustie combustie combustie
cu retinerea
poluantilor

Surse fixe Surse mobile Surse fixe Surse fixe

Furnale Automobile; Mari instalatii Alte Cuptoare

Avioane; energetice cu instalatii de Etuve
Trenuri ; combustibili ardere etc.
Vapoare ; fosili Sobe
Tractoare ; Panouri
Combine ; radiante
Utilaje de Motoare Incalziri
santier; si turbine diverse
cu gaze Bai etc

Fig. 6.2. Tipologia surselor de emisie din punctul de vedere al utilizarii energiei.

În functie de valorile ce le pot lua E1 si E2 se deosebesc urmatoarele cazuri

distincte:
- E1=0; E2<0 in cazul proceselor de reducere a emisiilor (de exemplu, fotosinteza
pentru emisiile de CO2);
- E1>0; E2<0, in cazul proceselor de ardere cu retinerea poluantilor in focar;
232 Ecotehnologie

- E1=0; E2=0, in cazul proceselor cu poluare nula sau neglijabila;

- E1=0; E2>0, atunci cand nu se utilizeaza energie in process, emisiile provenind
din reactii chimice, din activitati mecanice(zdrobire), sau din evaporarea materialelor;
- E1>0; E2=0, in cazul cand nu exista contact intre flacari sau produsele de ardere
si un al treilea produs (ardere in focarul generatoarelor de abur, motoare termice etc.);
- E1>0; E2>0, in cazul proceselor care implica o ardere asociata cu alte fenomene,
când există contact între materia primă sau între produs şi flăcări (cazul cuptoarelor).

6.5. Procedee de reducere a concentratiei de praf

Praful este dat de totalitatea particulelor si microparticulelor solide suspendate in

aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate in aer au o
marime de aproximativ 0,002µm (2,0 nm), iar cele mai mari au peste 2,5µm. In functie de
diametrul lor particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai mic
de 2,5µm si grosolane, cand au diametrul mai mare de 2,5µm.
Particulele au in compozitia lor Al, Ca, Si, si O2 sub formă de silicaţi de aluminiu,
dintre care unii mai conţin si ionul de calciu.
Arderea incompletă a combustibililor pe bază de carbon precum cărbunele, păcura,
benzina si combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumigene, care in
principal este formata din cristaloizi de carbune.
Normele de protectia mediului limitează cantitatea de praf depusă într-un an la
nivelul solului la 200g/m2.
Particulele materiale se îndepărtează fie prin filtrare (pentru cantitati mici) fie cu
ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantităţi mari). Alegerea metodei si a
echipamentelor corespunzatoare se face ţinând cont de urmatoarele:
- concentraţia de particule;
- dimensiunea şi forma particulelor;
- gradul necesar de reţinere a particulelor;
- presiunea si debitul aerului poluat;
- caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
- cerinţele utilizatorului si metoda dorită de îndepărtare a particulelor.
Reţinerea pulberilor sau prafului se face prin desprăfuire cu ajutorul unor filtre care
se caracterizeaza prin:
- debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate de filtre;
- diametrul particulelor pe care poate sa le retina;
- temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;
- gradul de retinere sau eficienta filtrului;
- pierderea de presiune in filtru;
- costurile anuale de intretinere.
Principalele caracteristici de exploatare ale sistemelor de desprăfuire cel mai des
utilizate sunt date in tabelul 6.8, iar domeniul specific de aplicare, functie de dimensiuni,
in figura 6.3.
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprafuire sunt:
- camerele de decantare – cele mai vechi tehnologii de desprafuire, ce au la baza
retinerea gravitationala. Aerul poluat 1 intra in camera 2 (fig. 6.4.) printr-un ajutaj 3, de
Capitolul 6 233

diametru mic, ridicandu-si mult viteza. Prin ridicarea vitezei, particulele de praf 4 sunt
colectate datorita fortei gravitationale in colectorul 5, in timp ce aerul curat 6, iese prin
ajutajul 7.

Diametrul[µm] 10-3 10-2 10-1 100 101 102 103

Echipamentul
tehnologic
Camera de decantare

Ciclon

Seruber

Filtru textil de tip sac

Electrofiltru uscat si
umed
Fig. 6.3. Domeniul de aplicare a principalelor dispozitive de desprafuire.

Tabelul 6.8. Caracteristicile de exploatare a sistemelor de desprăfuire

Metoda de Echipamentul Avantaje Inconveniente
reţinere tehnologic
Cameră de decantare Rezistenţa materialelor Inadaptarea la particule
Mecanice Sac de praf fine(de exemplu mai mici de
Separator cu impact 5µm pentru ciclu)
(jaluzele)
Ciclon
Multiciclon
Electrostatic Electrofiltre uscate Scăderea consumului Inadaptarea la variaţii bruşte
e Electrofiltre umede de energie ale rezistivităţii prafului si
Eficacitate in filtrare caracteristicilor de flux
gazos
In strat poros Filtru textil de tip Eficacitate in filtrare Consum mare de energie.
(totale) sac Posibilitatea de captare Sensibilitatea mediului
a anumitor poluanţi filtrant la temperatura
gazoşi
Filtru cu nisip Domeniu de aplicare limitat
Hidraulice Turn de spălare; Scruber Posibilitatea de tratare Consum mare de
de tip şoc (cu a gazelor fierbinţi; energie(mai ales cu tubul
pulverizare); Scruber Posibilitatea de captare Venturi).
Venturi; Scruber uscat; a anumitor poluanţi Riscul transportului
gazoşi poluanţilor către apă şi sol.

Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezulta din aceea ca eficienţa

reţinerii particulelor mici (sub 5µm) este scazuta (40...45%). Se utilizeaza pentru
retinerea particulelor grosolane si constituie prima treapta de filtrare;
234 Ecotehnologie

- separatoarele cu impact – sunt camere de decantare prevăzute cu un sistem de

jaluzele care deviaza particulele de praf catre colector. Eficienta medie este de 30...50%
dar se ridica la 20...25% pentru particule sub 5.0 µm;

Fig. 6.4. Schema de principiu a unei camere

de decantare:
1 – aerul poluat cu particule de praf;
2 – camera de decantare; 3 – ajutaj;
4 – particule de praf; 5 – colectorul de praf;
6 – aer curat; 7 – ajutaj de evacuare;

- filtrele de tip ciclon sau multiciclon – folosesc forta centrifuga pentru separarea
particulelor de praf. Aerul poluat este introdus in camera 2 tangential (fig. 6.5. a) sau
axial (fig. 6.5. b) si prin centrifugare, particulele de praf sunt depuse pe peretele filtrului
si colectate de colectorul 4, in timp ce aerul curat 5 paraseste camera printr-un tub central
6.

a b
Fig. 6.5. Schema de principiu a unui filtru de tip ciclon:
a – tangential; b – axial:
1 – aerul poluat; 2 – camasa filtrului; 3 – traiectoria prafului;
4 – colector de praf; 5 – aer curat; 6 – tija centrala.
Capitolul 6 235

Dezavantajul acestui filtru consta in aceea ca retinerea particulelor de praf se face

selectiv in sensul ca se retin particulele grele si cu granulatie mare;
- filtrele electrostatice (electrofiltrele) – separarea prafului se face prin ionizarea
gazelor purtatoare de particule. Prin urmare, electrofiltrul este format din electrozi de
ionizare si electrozi de depunere, dupa forma electrozilor acestea putând fi tubulare sau
cu placi.
Filtrele cu placi sunt ca niste condensatori plani, alcatuiti din electrozi de depunere
1 (fig. 6.6) intre ei fiind pozitionati electrozi de ionizare 2, izolati si legati la minus.
Circulatia aerului poluat 3 este orientata printre placi, particulele de praf, fiind ionizate
ajung pe electrozii de depunere ramanand fixate pana la intreruperea curentului, dupa care
se indeparteaza prin razuire sau vibrare.

Fig 6.6. Schema de principiu a unui electrofiltru:

1 – electrozi de depunere; 2 – electrozi de ionizare; 3 – aerul poluat; 4 – particule de praf ionizate;
a – distante dintre electrozii de ionizare si cei de depunere; l – lungimea activa a electrozilor de
depunere.

Pentru cresterea eficientei electrofiltrelor acestea sunt prevazute cu mai multe zone
de lucru, alimentate electric independent pentru marirea fiabilitatii. De exemplu in
centralele electrice se fabrica electrofiltre cu 2-3 zone, pentru huila cu 3-4 zone, pentru
lignit si 5-6 zone, pentru sisturi bituminoase.
Schema de principiu a unui electrofiltru cu 3 zone este prezentata in figura 6.7.
Pentru retinerea combinata a prafului si a altor substante gazoase nocive se folosesc filtre
electrostatice umede, la care are loc mai intai stropirea aerului poluat.
Principalele avantaje ale utilizarii electrofiltrelor sunt:
- au o extrem de mica pierdere de presiune (10 – 15 Pa);
- se pot utiliza la temperaturi ridicate ale gazelor purtatoare (200..250oC);
- eficienta colectarii este foarte mare (94...99.5%);
- sunt eficiente pentru particule mai mici de 10µm ;
- costurile de intretinere mai mici.
236 Ecotehnologie

Fig. 6.7. Schema de principiu a unui electrofiltru cu trei zone:

1 – palnie difuzoare; 2 – dispozitiv de linistire si uniformizare a curgerii;
3A, 3B, 3C – electrozi de depunere grupati in cele 3 tronsoane (A, B, C);
4 – electrozi de ionizare; 5 – cadre de intindere a barelor de ionizare; 6 – camere de colectare
cenusa; 7 – evacuare cenusa; 8 – izolatorii electrozilor de ionizare; 9 – dispozitiv de scuturare a
electrozilor de ionizare prin ciocanire sau vibrare periodica; 10 – confuzor de evacuare a gazelor
curate.

- filtrele totale sau in strat poros – fac parte din categoria filtrelor mecanice
uscate fiind cel mai eficient sistem de retinere a particulelor uscate. Cele mai utilizate
sunt cele de tip sac, din tesuturi textile si cele cu pat filtrant , din fibre ingramadite sau
umplutura de nisip.
Filtrele de tip sac au forma unui fagure(stratul poros) confectionat din panza de
fibre textile aleasa in functie de concentratia de praf si de temperaturi. Pentru temperaturi
mai ridicate se folosesc filtrele cu pat filtrant(fig. 6.8) la care pentru retinerea prafului se
utilizeaza straturi de materiale granulare sau poroase alcatuite din pietris foarte fin si
granule de samota. Eficienta medie a filtrelor totale este de 99.5%;
- filtrele hidraulice – se bazeaza pe spalarea aerului sau a gazului poluat cu
particule de praf cu un curent de fluid(cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip
scubar. Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 6.9. Aerul poluat
1 intra prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin duzele 4 in
coloana descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este stropit din nou cu apa curata 7,
din bazinul 8 si trece prin supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste
separatorul in miscare 11. Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de
slam., 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul de iesire 10.
Capitolul 6 237

Fig. 6.8. – Filtru cu pat filtrant

1 – mantaua filtrului; 2 – canalul de admisie
sau colectorul de praf; 3 – cutiile de filtrare
umplute cu material filtrant;
4 – mechanism vibrator; 5 – coloana de
absorbtie; 6 – dispozitiv etans de colectare
si evacuare praf; 7 – aer curat; 8 – praf;

Fig. 6.9. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:

1 – gazul/aerul poluat; 2 – tub aerodinamic; 3 – apa bruta de stropire; 4 – duze; 5 – coloana
descendenta; 6 – coloana ascendenta; 7 – apa curata; 8 – rezervor de apa curata; 9 – supape; 10 –
ajutajul de iesire; 11 – separator cu came; 12 – particule de praf; 13 – slam; 14 – aer curat.
238 Ecotehnologie

O comparatie a sistemelor de retinere a particulelor de praf in vederea realizarii

desprafuirii se prezinta in tabelul 6.9.
Tabelul 6.9. Comparatie între sistemele de reţinere a particulelor de praf.
Tipul de Domeniul Eficienţa Temperatura Pierderea Spaţiul de Cost
colector particulelor reţinerii maximă de amplasare anual
retinute particulelor admisă presiune necesar [$/m3an]
[oC] [Pa]
Filtru sac 0,1 ...1,0 Slabă 80 10 Mare 14,0
din bumbac 1,0...10,0 Bună 80 10 Mare 14.0
10,0...50,0 Excelentă 120 10 Mare 14,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slabă 120 12 Mare 17,0
din fibre 1, 0...10,0 Bună 120 12 Mare 17,0
sintetice
10,0...50,0 Excelentă 80 12 Mare 17,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slabă 290 10 Mare 21,0
din fibre de 1,0...10,0 Bună 290 10 Mare 21,0
sticlă
10,0...50,0 Bună 290 10 Mare .21,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slabă 260 20 Mare 23,0
din teflon 1.0...10.0 Bună 260 20 Mare 23,0
10,0...50,0 Excelentă 260 20 Mare 23,0
Filtru 0,14-1,0 Excelentă 400 1 Mare 21,0
electrostatic 1,0...10,0 Bună 400 1 Mare 21.0
10,0...50,0 Bună 400 1 Mare 21,0
Filtru ciclon 0,1...1,0 Foarte slabă 400 5 Mare 7,0
standard 1,0...10,0 Foarte slabă 400 5 Mare 7,0
10,0...50,0 Bună 400 5 Mare 7,0
Filtru ciclon 0,1...1,0 Foarte slabă 400 12 Moderată 11,0
perfecţionat 1,0...10,0 Slabă 400 12 Moderată 11,0
10,0...50,0 Bună 400 12 Moderată 11,0
0,1...1,0 Slabă 540 5 Marc 25,0
Turn de 1,0...10,0 Bună 540 5 Mare 25,0
spălare 10,0...50,0 Bună 540 5 Mare 25,0
Filtru umed 0,1...1,0 Slabă 540 10 Moderată 23,0
combinat 1,0...10,0 Bună 540 10 Moderaţi 23,0
10,0...50,0 Bună 540 10 Moderată 23,0
Scrubăr 0,1...1,0 Bună 540 90 Redusă 56,0
Venturi 1,0...10,0 Excelentă 540 90 Redusă 56,0
10,0...50,0 Excelentă 540 90 Redusă 56,0
Filtru sac 0,1...1,0 Slabă 500 10 Mare 21,0
din teflon 1,0...10,0 Bună 500 10 Mare 21,0
10,0...50,0 Bună 500 10 Mare 21,0