Substantele poluante emise de instalatiile energetice; efectele nocive ale poluatiei Dezvoltarea societatii moderene Implica un important consum

de energie. Principalele tipuri de unitati industrial care produc energie electrica sunt: Centralele termoelectrice clasice care folosesc combustibili fosili (carbune, pacura, gaze nat) Centrale hidroelectrice care folosesc forta apei pentru a produce energie electrica Centrale nucleare electrice Unitati care folosesc sursele alternative de energie (energie eoliana, energie geotermala, energie solara) Functionarea centralelor termoelectrice clasice in care se ard combustibili fosili conduce la evacuarea in atmosfera unei importante cantitati de substante poluante:O,CO2,SO2,,SO3,NOX(oxizi de azot),praf de cenusa. Impreuna cu centralele termoelectrice un numar important de cantitati industrial evacueaza zilnic in mediu ambient cantitati importante de substante poluante. Orice substanta rezultata din procese fizice, chimice si biologice care raspandita in mediu dauneaza constituentilor acestuia, afecteaza sanatatea oamenilor si deterioreaza bunurile material, poarta denumirea de substanta poluanta. Substanta poluanta poate fi in stare solida, lichida, gazoasa sau sub forma de energie si odata introdusa in mediu ambiant strica echilibru componentelor acestuia. Sursele poluarii permanente sunt diversificate si numai simpla lor insiruire pune in evidenta poricolul la care este pusa. Astfel combinatele chimice emit in atmosfera oxizi de sulf, oxizi de azot,acizi si fosforul. Fabricile de soda emana clor, fabricile de aluminiu emana folr, fabricile de ciment emana praf.chiar si prin cosurile de fum ale imobilelor de locuit sunt evacute in atmosfera cantitati importante de sunstante importante. Amploarea si primejdia acestor substante se explica pe deoparte prin Inaltimea mica la care sunt evacute in atmosfera (din acest motiv imprastierea lor in atmosfera fiind foarte slaba) si pe de alta parte prin continutul ridicat de substante nerase explicabil prin temperaturile scazute la care se desfasoara procesul de ardere. Gazelle evacute prin tevile de esapament ale autovehiculelor polueaza atmosfera prin importante cantitati de monoxid de carbon acizi de azot HCl, acid bronhidic, compusi ai plumbului. In multe state dezvoltate ale lumii amploarea emisiilor poluante ale autovehiculelor o depaseste pe cea a instalatiilor de ardere stationare care produc energie electrica.
1

Din punct de vedere ecologic exista deosebire destul de importante intre diferitele categorii de poluanti, astfel se deosebesc : Noxe care dauneaza direct organismului uman SO2 (bioxid de sulf),NO2, CO (monoxid de carbon) Noxe care actioneaza direct asupra vegetatiei: SO2, NO2 Noxe persistente in soluri care in cazul lantului trofic planta animal om se acumuleaza devenivd toxice pentru organismul uman: plumb (Pb),As, Cd Noxe care stau la baza formarii de acizi: SO2,SO3(trioxid de sulf) NO2. Noxe care determina factorii de infulenta ai climei conducand la aparitia efectului de sera al pamantului (CO2) si la distrugerea stratului natural de ozon din troposfera (N2O). Efectele nocive ale oxizilor de sulf
3 1 2 SO2, SO3 Cenusa 5 6 Zgurit cenusa Fig.1 4 SO2 SO3

In figura 1 este prezentata schema de principiu a unui cazan de abur care foloseste drept combustibil praf de carbine. Acest cazan este parte component a unui grup energetic care produce energie electrica. Cazanul are rolul de a probuce aburul energetic folosid energia termica obtinuta prin arderea carbunelui. Aburul produs de cazan este trimis intr-o turbina cu abur constituita dintr-un arbore pe care sunt montate mai multe palete rotorice. Aburul loveste aceste palete si pune rotorul turbinei in miscare de rotatie. Rotorul turbinei este cuplat cu rotorul unui generator electric. Energia electrica produsa de generatorul electric este trimisa apoi spre consumatorii sistemului energetic national. Semnificatia notatiilor din figura 1: 1. Focarul cazanului de abur acea parte a cazanului in care are loc arderea prafului de carbine

2. Arzatoarele ale combustibilului instalatii de ardere folosite pentru arderea parfului de carbine 3. Gaze de ardere rezultate in urma arderii de carbine care contin SO2, SO3 4. Instalatie electrica pentru retinerea prafului de cenuse din gazele de ardere inainte de evacuarea acestora in mediu prin cosul de fum al cazanului 5. Ventilator de gaze de ardere care are rolul de a expira gazelle de ardere prin focarul cazanului, refulandu-le apoi spre cosul de fum 6. Cosul de fum al cazanului, instalatia prin care gazele de ardere sunt evacuate in atmosfera. Din cantitatea totala de sulf existenta in compozitia combustibilului cea mai mare parte se transforma in timpul arderii cambustibilului in: SO2 (95%),SO3(5%) Transformarea SO2in SO3 se produce in flacara la temperaturi de peste 800 oC , dar si pe canale de evacuare a gazelor de ardere de la focarul cazanului spre cosul de fum in prezenta oxizilor de fier care joaca rolul de catalizator. Evacuat in atmosfera sub actiunea radiatiilor ultraviolet, SO2 se imbiba cu O2 => SO2 2SO2+O2->2SO3 In anumite conditii SO3 reactioneaza cu vapori de apa din atmosfera formand H2SO4 SO3+H2O->H2SO4 SO2 si SO3 sunt substante toxice care isi fac simtita prezenta printr-un miros caracteristic. In tabelul 1 sunt prezentata efectele necive ale SO3 la diferite concentratii in aer Concentra tia ppm 0,31 110 10100 150650 Efectul fiziologic Observatii

Sesizabil prin miros Posibila iritare a ochilor si nasului Iritare accentuate a ochilor si nasului Atac al aparatului respirator

Concentratie adusa in zonele de lucru Suportabil pana la o ora odata cu cresterea concentratiei Suportabil pana la o ora odata cu cresterea concentratiei Expunere - 1 ora Provoaca moartea
3

10.000

Paralizie respiratorie

Concentratie mortala

Acid sulfuros si sulfuric rezultati prin tratarea SO2 si SO3 porvoaca decolorarea materialelor colorate,fenomenult de coroziune si de slabire a rezistentei alamei, cuprului, nichelului. Actiunea nociva a oxizilor de sulf raspandita in mediu ambiant se manifesta prin leziuni directe aduse plantelor. Efectul nociv al SO2 este amplificat in cazul in care acesta actioneaza Impreuna cu dioxidul de azot Ppm- parti per milion Expunand frunze din diferite plante intr-o atmosfera de NO2 cu o concentratie de 2ppm NO2->2ppm Intr-o atmosfera de SO2 cu o concentratie de 0,7ppm, dupa un interval de 4 ore nu s-a observant nici o modificare in structura frunzelor. Expunanad aceleasi frunze intr-o atmosfera compusa din cele 2 gaze fiecare intr-o concentratie de 0,1 ppm s-a observant o modificare continua a structurii frunzelor NO2+SO2-> 0,1 ppm SO2 la concentratii ridicate sau atunci cand actioneaza Impreuna cu NO2 distruge clorofila din frunze Oxizi de sulf Impreuna cu oxizi de azot sunt considerate principalii vinovati de producerea florii acide. Modificarea compozitiei solului si a palelor ca urmare a SO2 conduce la distrugerea productiei de masa lemnoasa afectand cantitativ si calitativ productia de legume si fructe. 2. Actiunea toxica si coroziva a oxizilor de azot Din cantitatea totala de oxizi de azot formati in timpul arderii combustibililor in focarele cazanelor de abur, cea mai mare parte o reprezinta monoxidul de azot ( NO 95%) iar restul NO2 (5%). Evacuat in atmosfera in prezenta radiatiilor ultraviolet NO se transforma in NO2 care este foarte toxic NO2+H2O->H2NO3(acid azotic) Prin toxificarea si agresivitatea lor oxizi de azot si acidul azotic sunt extreme de periculosi pentru organismul uman. Ataca mucoasele, caile respiratorie, transforma oxihomoglobina in metahomoglobina conducand la paralizie.
4

Expunerea indelungata la oxizi de azot chiar si la 0,05 ppm slabeste foarte mult rezistenta organismului uman, sensibilizand-ul fata de infectiile bacteriene. Oxizi de azot impreuna cu acidul azotic determina aparitia fenomenului de coroziune a constructilor metalice, a lacurilor si vopselelor folosite pentru protejarea instalatiilor. Este cunoscuta actiunea nociva a oxizilor de azot asupra. Oxizi de azot patrund in microfisurile materialului, formeaza nitrati care prin cristalizare isi maresc volumul conducand la distrugerea constructiei. In ultimul timp se acorda o importanta deosebita compusului protoxide de azot (N2O). Desi se cunosc efectele sub nocive, in niciuna din tarile puternic industrializate ale lumii nu a fost adoptata o legislatie care sa impuna reducerea acestuia. Experimental s-a dovedit ca aplicarea masurilor secundare de reducere a emisiilor de oxizi de azot conduce la aparitia unor emisii nedorite de protoxide de azot. Protoxidul de azot este un gaz static care la temperaturi de 600oC se transforma in componentele azotat si oxigen. In troposfera (patura inferioara a atmosferei situate la o inaltime de 10 Km deasupra pamantului) protoxidul de azot se comporta ca un gaz inert. Sursele generatore de protoxide de azot sunt fenomenele din padurile tropicale si apele oceanelor, industria chimica, vehiculele rutiere. Rolul nociv al protoxidului de azot este dublu. In primul rand trebuie amintita contribuita acestei noxe la efectul de pe pamant. Spectrul cu lungimea de unda =1618 se suprapune peste spectrul de absortie al CO2. Contributia protoxidului de azot la Efectul de sera al pamantului este apreciat astazi la circa 5%. Al doilea si cel mai nociv effect al protoxidului de azot il constituie contributia acestuia la distrugerea paturii naturale de ozon din stratosfera ( situate la o inaltime intre 1050 Km deasupra pamantului). Protoxidul de azot se comporta ca un gaz inert in troposfera dar foarte activ in stratosfera unde dezvolta radiatii ce ataca patura de ozon. Efectul nociv este amplificat de faptul ca durata de viata a protoxidului de azot este foarte mare(180 de ani). In stratosfera sub actiunea radiatiilor ultraviolete cu lungimea de unda =200242 nm (nanometri), oxigenul molecular se descompune in oxigen atomic r.u.v.+O2->O+O Oxigenul azotic reactioneaza in continuare cu oxigenul molecular si in prezenta unui partener de activare M formeaza ozonul (O3) O + O2 + M -> O3 + M In continuare ozonul absoarbe radiatii ultraviolete cu =200340 nm si formeaza oxienul molecular(O2) si oxigenul singular in stare activata.
5

O3+r.u.v. -> O2+O* Oxigenul singular in stare activate reactioneaza cu protoxidul de azot (N2O) si formeaza monoxidul de azot in stare activata O*+N2O->NO*+NO* Urmeaza reactia in care monoxidul de azot in stare activata ataca ozonul: NO*+O3->NO2+O2 Patura naturala de ozon este atacata si de alti radicali pe baza de abur si flor. Efectul cel mai nociv il reprezinta insa actiunea monoxidului de azot in stare activata a carui contributie la distrugerea stratului de ozon este apreciata astazi la cca 25%. 3. Actiunea toxica a oxizilor de carbon ( CO,CO2) Monoxidul de carbon (CO) este una dintre Substantele toxice cu cea mai mare raspandire, atat in mediul urban cat si in cel industrial. Monoxidul de carbon patrunde foarte usor in sange datorita urmatoarelor propietati: Densitate apropiata de cea a aerului Difuzibilitate ridicata Afinitate ridicata a hemoglobinei pentru monoxidul de carbon (de cca 200 de ori mai mare decat in cazul oxigenului) Principalul effect al patrunderii CO in sange il prezinta intoxicatia. Primele semen ale intoxicatiei cu CO sunt dureri de cap, ameteli, tulburari de memorie. La depasirea unei anumite concentratii intoxicate cu CO provoaca decesul. Bioxidul de carbon (CO2) este toxic doar la concentratii mai mari de 5000 ppm. Principalul effect al CO2 il constituie contributia acestuia la declansarea efectului de sera asupra pamantului apreciata astazi la aproximativa 50%. Din pacate pana in prezent nu au fost gasite solutii tehnice pentru reducerea emisiilor de CO2. Din fericire procesul de fotosinteza al plantelor foloseste bioxidul de carbon expirat de fiintele vii sau emis de instalatiile industrial producand oxigen si glucide. 4. Efectele nocive ale prafului de cenusa Cenusa zburatoare evacuate prin cosurile de fum ale instalatiilor de ardere, praful de cenusa fin antrenat de vant de pe haldele de depozitare al cenusii si praful de carbune provenit din transportul si depozitarea acestuia constituie impreuna o noxa solida care se gaseste sub forma de aerosol. In cazul in care
6

cenusa contine cantitati reduse de metale grele (Pb, Cr, Cd, As) aerosolii formati sunt toxici. Sub aspect nociv ei intereseaza doar in cazul in care particulele aerosolice au dimensiuni mari. In acest caz praful de cenusa irita mucoasele cailor ocular si patrund in plamani. Mai importanta este patrunderea acestei noxe de vehicular a altor substante poluante la distante mari de sursele emitente. Un exemplu in acest sens il constituie cazul monoxidului de carbon care este purtat de praful de cenusa la distante mari de cosurile de fum ale instalatiilor de ardere exercitandu-si efectele nocive in acele zone. Cenusiile murdaresc si degradeaza mediul ambiant Avand efecte nocive asupra solului, apelor, vegetatiei si sanatatii oamenilor. Cap.2. Pragul de nocivitate al substantelor poluante Cercetarile efectuate in acest domeniu au cautat sa stabileasca limita maxima admisa a concentratiilor substantelor poluante in aer astfel incat sa fie protejate sanatatea populatiei. Impurificarea atmosferei poate fi determinate pe 3 directii: Toxicitate imediata datorita expunerii la concentratii ridicate ale substantelor poluante, astfel de situatii inregistrandu-se in cazul unor avarii unor instalatii induse Intoxicarea pe termen lung, care consta in expunerea la concentratii mici ale poluantilor pe o perioada mai indelungata. Acumularea acestor doze de substante poluante pe un interval mai mare de timp si eliminarea greoaia din organism conduce la depasirea gradului de nocivitate Inductia proliferarilor maligne datorata expunerii la actiunea unor substante cancerigene. In Romania calitatea aerului atmospheric este reglementata prin STAS. Concentratia unui poluant in atmosfera nu trebuie sa depaseasca o limita maxima admisa de legislatie in vigoare privind protectie mediului C i , C max I 1 , C i concentratia unui poluant oarecare i in atmosfera C max i concentratia maxima admisa pentru poluantul i Pana nu demult problema poluarii mediului ambiant se considera rezolvata daca prin dimnsionarea corespunzatoare a inaltimii cosului de fum se asigura o dispersie buna a substantelor poluante in atmosfera. Astazi aceasta absoarbere este considerate necorespunzatoare pentru ca din cantitate foarte mare de substante poluante emise o parte ramane pe teritoriul tarii emitente iar alta parte este purtata de ape si de vanturi spre teritoriul tarilor invecinate. In acest fel
7

poluarea produsa, de instalatiile industrial ale unei tari este transmisa tarilor vecine. Pentru evitarea acestui fenomen a fost semnata o conventie international privind limitarea poluarii transfrontaliere la care Romania a aderat. Functionarea instalatiilor energetice romanesti conduce la evacuarea in atmosfera a unei cantitati importante de substanta poluanta. Concentratia acestor poluanti in gazele de ardere evacuate la cosul de fum depaseste multe situatii limitele admise. Pentru instalatiile de ardere care functioneaza cu combustibili solizi limitele maxime admise de legislatie privind protectia mediului sunt prezentata in tabelul nr 1: Polua nt SO2 NO2 Cenus a Concentratia maxima admisa 2000 -> pentru P < 100 MW 20004000 -> pentru P=100500 MW 500 -> pentru P < 100 MW 400 -> pentru P = 100500 MW 100

TABELUL 1 Impactul generat de functionarea instalatiilor energetice asupra mediului si asupra sanatatii populatiei poate si determinat in urma relizarii studiilor de audit. Auditul efecutat la o instalatie energetica cuprinde 2 etape : a) Auditul primar b) Auditul secundar In cazul auditului primar se parcurg urmatoarele etape: Indentificarea amplasamentului instalatiei energetice , a numarului de salariati si a programului de lucru Descrierea fluxului tehnologic de producere a energiei si a instalatiilor tehnologice componente ale acestui flux Identificarea principalelor surse de poluare ale instalatiei energetic auditate Efectuarea masuratorilor de noxe in toate punctele unitatii auditate Analiza rezultatelor masuratorilor effectuate si stabilirea masurilor ce se impugn pentru reducerea gradului de poluare.

In cadrul auditului secundar se verifica modul de indeplinire a planului de masuri stability in cadrul auditului anterior. In cazul in care aceste masuri nu au fost indeplinite unitatea energetic in cauza numai primeste aviz de functionare din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea emisiilor poluante ale instalatiilor energetic se face prin masuratori effectuate cu aparatura specializata. In cazul in care nu se dispune de aceasta aparatura pentru evaluari pe diferite perioade de timp sau pentru realizarea unor inventare statistice, evaluarea emisilor poluante se face pe baza de caluc. Acest calcul se realizeaza pe baza metodologiei operative de evaluare a emisiilor poluante ale CET. Metoda de calcul se bazeaza pe consumul de combustibil sip e factorii de emisie E=B Hi e Cantitatea de poluant in atmosfera se calculeaza cu aceasta relatie. In acesta relaie: E [Kg/h] emisia de poluant, adica ce cantitate de poluant este evacuate in atmosfera intr-un interval de timp de o ora B [Kg/h] consumul de combustibil al cazanului Hi [Kj/Kg] puterea caloric inferioara a combustibililor e [Kg/Kj] factorul de emisie al poluantului Pentru fiecare tip de poluant exsista o relatie de calcul a factorului de emisie: eSO2= (1-r)

In acesta relatie: Mso2 masa molecular a bioxidului de sulf (SO2) Ms masa molecular a sulfului S continutul de sulf al combustibilului Hi puterea caloric inferioara a combustibilului in zgura si cenusa rezultata in urma arderii Pentru CO2 : ECO2 = MCO2 masa molecular a CO2 Mc masa molecular a carbonului C continutul de carbon al combustibilului Pentru poluantul oxizi de azot (NOX): ExNOx = e100NOx [a+(1-a) ], unde :

ExNox factorul de emisie pentru poluantul NOx la o sarcina a cazanuluimai mica decat sarcina nominal. E100NOx factorul de emisie al poluantului NOx pentru sarcina nominal a cazanului (aceste valori sunt date tabelelor in functie de tipul combustibililor si de puterea instalatiei energetic). a coeficientul dependent de tipul combustibilului. L sarcina de functionare a cazanului. Pentru poluantul cenusa: Ecenusa = , unde: A continutul de cenusa al combustibilului. x gradul de antrenare a cenusii de catre gazelle de ardere care parasesc focarul cazanului y randamentul de functionare al instalatiei de desprafuire (electrofiltrul)

Cap II Reducerea emisiilor de canusa ale instalatiilor energetic

1.Bilantul material al cenusii In urma arderii combustibililor solizi in cazanele instalatiilor energetice => cantitati mari de cenusa. Concentratia cenusii in gazelle de ardere depinde de continutul de cenusa al combustibilului si de tehnologia de ardere. In figura 1 este prezentata traseul cenusii pentru 2 situatii distinct : Pentru arderea carbunelui in strat de gratar(fig.1.a) Pentru arderea carbunelui in stare pulverizata intr-un focar tip camera(fig.1.b) Semnificatia notatiiilo din fig 1.a: 1. -> Focarul cazanului de abur 2. -> gratar pentru arderea carbunelui in strat 3. -> carbine 4. -> cenusa antrenata de gazelle de ardere care parasesc focarul cazanului

10

8
1 5 4 100% 12% 3 cenusa 2 7887% Zgura 23% cenusa 1020% cenusa 7 6

Fig.1.b 5 1 2 8 11 6 3 3 4 AER 7 10 12

515% Zgura

2-5% cenusa Fig.1.b

79-92% cenusa

5 -> instalatie pentru retinerea prafului de cenusa din gazelle de ardere 6 -> ventilator de gaze de ardere 7 -> cosul de fum al cazanului 8 -> gazelle de ardere evacuate in mediul ambient. Din cantitatea totala de zgura si cenusa rezultata in urma arderii carbunelui in strat de gratar, 78-87% zgura este separate (retinuta) in facarul cazanului de unde este ulterior evacuate. Din cantiatea de cenusa care paraseste focarul cazanului odara cu gazele de ardere, 12%cenusa se separa la iesirea gazelor de ardere din cazan. Cea mai
11

mare cantitate de praf de cenusa este retinuta in instalatie de desprefurire a gazelor de ardere(1012%). Gazele de ardere curatire de praf de cenusa sunt vehiculate cu ajutorul unui ventilator de gaze, fiind evacuate in mediul ambient prin casul de fum al cazanului. Gradul de ardere a cenusi de catre gazelle de ardere care parasesc focarul cazanului este cuprins intre 1223%. Semnificatia notatiilor din figura 1.b: 1. -> focarul cazanului de abur 2. -> arzatoare pentru arderea carbunelui sub forma pulverizata 3. -> praf de carbine inrodus in arzatoare 4. -> cantitatea totala de agura si cenusa rezultata in urma arderii carbunelui 5. -> cenusa antrenata de gazelle de ardere care parasesc focarul cazanului 6. -> preincalzitor de aer al cazanului 7. -> aer rece introdus in preincalzitorul de aer 8. -> aer cald rezultat din preincalzitor 9. -> instalatie electrica pentru retinerea prafului de cenusa din gazelle de ardere exacuate la cosul de fum 10.-> ventilatorul de gaze de ardere 11.-> cosul de fum al cazanului 12.-> gaze de ardere evacuate in mediul ambient. Carbunele este introdus in focarul cazanului sub forma de praf, arderea lui avand loc in arzatoare speciale. Din cantitatea toatala de zgura si cenusa rezultata in urma 515% zgura este evacuate direct din focarul cazanului. Cenusa este antrenata de gazelle de ardere care parasesc focarul, 25% cenusa se separa din curentul de gaze de ardere la iesirea acestora din focarul cazanului. Restul de cenusa este retinuta prin gazelle de ardere intr-un electrofiltru (7992%). Gazelle de ardere au la ieire din electrofiltru un continut de cenusa sub 1%. Ele sunt vehiculate printr-un spre cosul de fum al cazanului prin care sunt evacuate in mediul ambient. La acest tip de cazan gradul de antrenare al cenusii de catre gazelle de ardere care parasesc focarul cazanului este 8590%.

12

2.Instalatii pentru retinerea cenusii din gazelle de ardere (generalitati, clasificare) Particulele solide continute in gazelle de ardere care parasesc focarul cazanului sunt compuse din: Cenusa zburatoare Cox zburator Funingine Comportatea particulelor de cenusa in norul de fraf este influentata de: a. Forma particulelor b. Distribuita formei particulelor c. Viteza de sedimentare d. Proprietatile fizice ale particulelor(electrice de aderenta) e. Concentratia particulelor solide in curentul de gaze de ardere La proiectarea instalatiilor de retinere a cenusei din gazelle de ardere trebuie sa se tina cont de toti acesti factori. Comportarea mediului fizic, praf de cenusa, gaze de ardere, depend de: a. Forta gravitational sub actiunea careia particulele solide se separa dintrun gaz aflat in repaus b. Miscarea browniana sub actiunea careia particulele de dimensiuni mici tind sa se coaguleze formand particule de dimensiuni mari si marind astfel viteza de sedimentare. c. Forta de inertie sub actiunea careia particulele solide se separe din curentul de gaz ori te cate ori apar variatii ale vitezei d. Fortele electrice sub actiunea carora particulele solide se incarca cu sarcini electrice fiind apoi retinute in instalatii avand polaritate opusa. Instalatiile pentru retinerea cenusi din gazelle de ardere se clasifica: a. Separatoare gravitationale b. Separatoare umede c. Separatoare cu medii filtrate d. Separatoare electrice

13

3.Separatoare gravitationale In functie de natura fortei gravitationale, aceste separatoare se impart in 2 categorii: I. Separatoare masice II. Separatoare centrifugale Separatoarele masice in care retinerea particulelor solide se realizeaza sub actiunea fortei gravitationale se impart in : 1. Camera de depunere simpla 2. Camera de depunere cu sicane 3. Pulvocaptoare In figura 1 este prezentata schema de principiu a unei camera de depunere simpla: 1 2 5 1 raport de intrare a gazelor de ardere ce urmeaza a fi desprafuite 6 2 carcasa camerei de depunere 3 buncare pentru colectarea prafului retinut 4 evacuarea prafului din buncare 5 raport pentru evacuarea gazelor de 3 4 ardere din camera Fig.1 6 gaze de ardere desprafuite Separarea gazelor din curentul gazelor de ardere se realizeaza sun actiunea fortei centrifuge. Camera de depunere simpla este utilizata: Pentru retinerea grasiera a cenusei din gazelle de ardere Randamentul ei de functionare 50% pentru particule cu dimensiune mai mare de 150 m. viteza recomandata pentru curgerea gazelor de ardere prin camera este de 0,3m/s. Camera are dimensiuni mari, randament redus => neeconomica. In figura 2 este prezentata schema de principiu a unei camera de depunere cu sicane:

14

4 5 Fig.2 1. record pentru intrarea gazelor de ardere ce urmeaza a fi desprafuite 2. carcasa camerei 3. sicane 4. buncare pentru colectarea prafului 5. evacuare praf 6. record de iesire a gazelor de ardere din camera 7. gaze de ardere desprafuite Comportarea madiului bifazic, gaze de ardere praf de cenusa, la curgrea prin acest separator se apropie foarte mult de curgerea laminara teoretica. Separarea particulelor de praf din gazelle de ardere se realizeaza sub actiunea fortei de inertie la schimbarea de directive in timpul curgeri printer sicane. Randamentul acestui tip de separator max 80%. Un grad de separare mai ridicat se poate obtine prin folosirea pulvocaptoarelor. Schema de principiu acestui tip de separator este prezentata in fig 3 2 3 7 9 8
1

5 4 6
15

1. intrare gaze de ardere in pulverizator 2. racasa 3. Inele conice 4. current axial de gaze de ardere si praf de cenusa 5. separator de praf tip ciclon 6. evacuator praf de cenusa din ciclon 7. racor de evacuare a gazelor de ardere 8. evacuator gaze desprafuite din cilon 9. evacuator gaze desprafuite din pulverizator Pulverizatorul se compune din mai multe inele conice ale caror diametru scade treptat in directia de curgere a gazelor ce urmeaza a fi desprafuite. Inelele sunt asezate unul langa altul lasand intre ele un spatiu inelar prin care curge curentul de gaze de ardere. Particulele de cenusa cu inertie mai mare se desprind din curentul principar si formeaza un current secundar axial cu o concentrare foarte mare a prafului de cenusa. Acest current este introdus intr-un separator tip ciclon unde are loc retinerea prafului de cenusa. Cazanuele de ardere decenusate sunt avacuate din ciclon spre racordul de evacuare din pulvocoptor. Conicitatea inelelor depinde de viteza de circulatie a gazelor prin pulvocaptor si de randamentul de desprafuire. Unghiul conului la varf are valori cuprinse intre 18 su 20, curentul de gaze fiind nevoit sa-si schimbe directia cu 150. Ca si camerele de depunere, pulvocaptoarele sunt folosite ca o prima treapta de desprafuire a gazelor de ardere inainte de intrarea acestora in electrofiltre.

16

Separatoare centrifugale Sunt cunoscute si sub denumirea de cicloane, folosesc acceleratia centrifuga pentru separarea particulelor de praf dintr-un current de gaze de ardere. Schema de principiu a unui ciclon: 6
4 w 2 1

5 Fig 1

1. Carcasa ciclonului 2. Record pentru intrarea gazelor de ardere ce unrneaza a fi desprafuite 3. Record pentru evacuarea prafului de cenusa 4. Tub pentru evacuarea gazelor de ardere desprafuite 5. Praf de cenusa evacuate din ciclon 6. Gaze de ardere desprafuite evacuate din ciclon Ciclonul se compune dintr-o carcasa cilindrica prevazura la partea superioara cu un record tangential pentru intrarea gazelor de ardere. Carcasa ciclonului se continua la partea inferioara cu o portiune conica prevazuta in partea finala cu un record de evacuare a prafului separate in ciclon. In partea superioara a carcasei se gaseste un tub vertical care serveste la evacuarea gazelor de ardere desprafuite. Gazele de ardere incarcate cu praf intra
17

in ciclon cu viteze w = 1525m/s si parcurg in interiorul ciclonului traiectorii spirale cu viteze din ce in ce mai mari. Sub actiunea acceleratiei gravitationale, particulele de praf sunt aruncate spre peretii ciclonului, se preling dealungul acestora si sunt evacuate pe la partea inferioara a ciclonului. Gazele de ardere desprafuite parasesc ciclonul prin tubul vertical amplasat in partea superioara a carcasei. Fenomenele curgerii amestecului de gaze si praf prin ciclon sunt foarte complexe si nu pot fi descries decat cu ajutorul unor ipoteze simplificatoare. Alegerea principalelor dimensiuni de ciclon se face pe baza unor relatii matematice. Certificarea performantelor ciclonului se realizeaza numai dupa electuarea incercarilot experimentalepe prototipul de ciclon construit in laborator. In fig.2 sunt prezentate recomandarile constructive pentru un ciclon cu eficienta medie (fig.2.a) respective pentru un ciclon cu eficienta ridicata(fig.2.b).
0,65D 0,875D 0,65D4

[90] 100 80

1,7D

60 40 20

2D

0 5 20 40 60 80 100d[m]

D 2,5D Fig.2.a

18

0,65D 0,69D 0,5D [%] 100 80 60 40 2,5D 20 0 D 95D 5 20 40 60 80 100dt[m]

1,4D

Fig.2.b Pentru particulele de praf cu D = 5m, ciclonul cu eficienta medie realizeaza un grad de des[rafurire de circa 25%, iar ciclonul cu eficienta ridicata de circa 75%. Cicloanele se construiesc cu diameter D=7006000 mm iar diametrul recomandat fiind mai mic de 1000mm. Odata cu scaderea diametrului ciclonul creste forta centrifuga si odata cu ea si randamentul de desprafuire. Acest fapt a condus la aparitia multiciloanelor sau a bateriilor de cicloane. Multicilonul se compune dintr-o carcasa comuna in care sunt amplasate mai multe elemente de ciclon. Schema de principiu a unui element de ciclon este prezentata in fig 3 4 1 5 3

19

2 1. carcasa elementului de ciclon 2. intrarea gazelor de ardere ce urmeaza a fi desprafuite 3. racord pentru evacuarea gazelor deprafuite din ciclon 4. racord pentru evacuarea prafului ratetinut in ciclon 5. palete pentru turbionarea curentului de faze de ardere Turbionarea curentului de gaze de ardere se realizeaza cu ajutorul unor palete montate in carcasa ciclonului. In figura nr 4 este prezentata schema de principiu a unui multiciclon.
5 6 2 3 4 1

Fig 4 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. carcasa multiciclonului gaze de ardere ce urmeaza a fi desprefuite record de intrare a gazelor in multiplicator element de ciclon record de evacuare a gazelor gaze de ardere desprafuite racord de evacuare a prefului retinut in ciclon evacuare praf din multiciclon
20

Multiciclonul prezentat in fig 4 are intre 10 si 100 elemente de ciclon cu diameter de 100300mm.

Separatoare umede Au aparut odata cu introducerea tehnologiei de ardere a carbunelui sub forma de praf ca o masura necesara pentru desprafuirea gazelor de ardere inainte de evacuarea acestora in mediul ambient. Retinerea particulelor de praf in acest tip de separator se realizeaza prin spalarea gazelor de ardere in 2 etape: Gazelle de ardere sunt aduse in contact cu lichidul de spalare Picaturile mari de apa pe care s-au asejat particulele de praf cad intr-un bazin de sedimantare de unde sunt apoi evacuate sub forma de namol. Cel mai cunoscut tip de separator umed este separatorul cu tub venture a carui schema de principiu este prezentata in fig 1

10

3 2 4 1

5 8 9

Fig.1
21

1. ajutaj venture 2. intrare gaze de ardere ce urmeaza a fi desprefuite in ajutajul venture 3. injective de apa de spalare in sectiunea minima a ajutajului 4. separator de praf tip ciclon 5. bazin cu apa de process 6. poma de apa 7. conducta pentru o alimentare cu apa de adios 8. bazin de sedimentare 9. evacuare naol 10.Evacuare gaze de ardere desprafuite Gazele de ardere ce urmeaza a di desprafuite sunt introduce in ajutajul venture. Gazele sunt spalate cu apa, introducerea acestuia realizandu-se in sectiunea minima a ajutajului venturi. Unuformizarea amestecului apa particule praf are loc in portiunea finala a ajutajului venture. Separarea prafului de picaturile de apa se realizeaza intr-un ciclon. Particulele de praf imreuna cu picaturile fine de apa cad intr-un bazin de sedimantare de unde sunt evacuate sub forma de namol. Gazelle de ardere desprafuite parasesc ciclonul prin racordul de evacuare amplasat in partea inferioara a carcasei cilonului. Fata de alte tipuri de separatoare, separatoarele umede prezinta avantajul, odata cu namol evacuate prin instalatie sunt alimentate si eventualele gaze nocive, solutia in apa. Petru a nu transfera insa problema poluarii aerului de catre substante nocive prezente in gazele de ardere spre poluarea solului si a apelor subterane se impune tratarea apelor reziduale provenite din instalatiile de separare umeda inainte de evacuarea acestora in mediul ambient.

Separatoare electrice Sunt aparate care realizeaza un randament ridicat de desprafuire a gazelor de ardere. In timpul procesului de desprafuire a gazelor de ardere sunt parcurse urmatoarele etape: 1) Incarcarea particulelor de praf cu sarcini electrice 2) Deplasarea particulelor incarcare electric spre electrozii de depunere 3) Asezarea particulelor de praf pe electrozii de depunere

22

4) Scurtarea electrozilor de depunere pentru indepartarea prafului asezat pe electrozi Separatoarele electrice sunt cunoscute si sub denumirea de electrofiltre. Fata de alte solutii de desprafuire electrofiltrele prezinta urmatoarele avantaje: 1. Consum specific de energie electrica redus, 0,050,5KW/100m3/h 2. Rezistenta hidraulica redusa 3. Posibilitatea de a lucre la temperature de pana la 500C atat in conditii de suprapresiune cat si in conditii de depresiune in focar 4. Posibilitatea automatizarii complete a procesului de separare a prafului de cenusa 5. Randamente de peste 99% indifferent de marimea debitului de gaze de ardere sau de concentratia cenusi in gazelle de ardere. Pricipiul de fnctionare al electrofiltrului Principalele parti component ale unui electrofiltru sunt: 1) Sistemul de alimentare cu energie electrica compus din agregatul de alimentare cu energie electrica si redresorul de inalta tensiune 2) Carcasa electrofiltrului care margineste spre exterioar spatiun de curgere a gazelor de ardere prin electrofiltru. Carcasa este prevazuta cu un record pentru intrarea gazelor in electrofiltru, o camera in care sunt amplasati electrozii de emisie si electrozii de depunere, buncarele pentru colectarea prafului de cenusa retinut in electrofiltru si un racod de evacuare a gazelor de ardere dintr-un electrofiltru 3) Echipamentul interior al electrofiltrului compus din instalatia electrozilorde emisie si sistemul electrozilor de depunere Schema de principiu al unui electrofiltru fig 1 8
3 1 7 10

2 (+) (-)

11

4 5 9 Fig 1

23

Semnificatia notatiilor: 1. agregatul de alimentare cu energie electrica 2. racordul de inalta tensiune 3. carcasa electrofiltrului 4. record de intrare a gazelor de ardere in electrofiltru 5. dispozitiv de uniformizare a curgerii gazelor de ardere prin electrofiltru 6. gaze de ardere ce urmeaza a fi desprafuite 7. electrozi de emisie 8. electrozi de depunere 9. buncar pentru colectarea prafului de cenusa retinut in electrofiltru 10. record pentru evacuarea gazeloi de ardere din electrofiltru 11. evacuare gaze de ardere desprafuite din electrofiltru Gazel de ardere circula prin electrofiltru prin canale longitudinal cu sectiune dreptunghiulara. Aceste canale sunt marginite de panourile cu electrozi de depunere legati la pamant. In mijlocul acestor canale se afla ramele cu electrozi de emisie legati la polul negative. Datorita diferentei de potential de 75110KV, dintre electrozii de emisie de polaritate pozitiva se formeaza un camp electrostatic. In imediata apropiere a electrozilor de emisie se produce o puternica cadere de potential care conduce la ionizarea particulelor de gaz din apropierea electroziloe de emisie. O caracteristica vizibila a momentului in care a data cu atingerea tensiunii de strapungere a gazului dielectric, incep descarcarile prim ioni este aparitia unei luminoscente in jurul electrozilor de emisie => efect corona. Sub actiunea electului corona moleculele de gaz din jurul electrozilor de emisie se descompun in ioni pozitivi si electroni, ionii pozitivi raman ca electrozi de emisie, iar electrozii se incarca spre electrozii de depunere. In drumul lor spre electrozii de depunere, electrizii intalnesc moelculele de gaz si particulele de praf de cenusa, pe care le incarca cu sarcini negative. Moleculele de gaz si particulele de praf incarcate negative formeaza in timpul deplasarii un current ce poarte denumirea de vant electric(viteza de deplasare a acestuia W=0,6m/s). Atunci cand vantul electric ajunge in dreptul panourilor ce electrozi de depunere sub actiunea fortelor electrice si a fortelor de inertie, particulele de cenusa se aseaza pe electrozii de depunere. Viteza ce care particulele de praf se deplaseaza spre electrozii de depunere poarta denumirea de viteza de migrare Wm = 1,530 cm/s Alimentarea electrofiltrului se face in current continuu. Daca s-ar folosi curentul alternative, datorica variatiei semnului tensiunii particulele de praf s-ar
24

deplasa, cand spre electrodul de emisie, cand spre electrodul de depunere, fiind evacuate din electrofiltru fara a se depune pe unul dintre electrozi. Grosimea srtatului de cenusa de pe electrozii de depunere poate atinge 10 mm. Indepartarea cenusii de pa electrozi se realizeaza prin lovire electrozilor cu ajutorul unui system de ciocane articulate. Praful de cenusa scuturat de pe electrozi cade in buncarul electrofiltrului amplasat la parte inferioara a cracasei electrofiltrului. Procesul de separare a prafului de cenusa in electrofiltru este prezentat in fig 2 2 3 4
5 6 7

1 (-) Fig 2 (+)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

electrod de emisie electroni molecule de gaz neuter molecule de gaz ionizate negative particule de praf de cenusa ionizate negative electrozi de depunere praf ce cenusa asezata pe electrodul de depunere Clasificarea electrofiltrelor

Prcipalele criterie de clasificare sunt: 1) Dupa directia de curgere a gazelor de ardere prin electrofiltru Electrofiltre orizontale (fig.1.a) Electrofiltre vertical (fig.1.b)

25

1 2 a) b) Fig1 2

1. intrare gaze de ardere in electrofiltru 2. evacuare praf retinut in electrofiltru 3. evacuare gaze de ardere desprafuite Necesitatea de a desprafui debite mari de gaze de ardere cu rendamente ridicate a dus la raspandirea electrofiltrelor orizontale. Electrofiltrele vertical se folosesc doar in situatia in care conditiile de spatiu nu prermit amplasarea celor orizontale. 2) Dupa natura depunerilor retinute in electrofiltru Electrofiltre uscate la care depunerile retinute sunt sub forma de praf Electrofiltre umede la care depunerile retinute sunt sub forma de namol 3) Dupa geometria sistemelor de electrozi Electrofiltre cu sistem plan de electrozi(fig.2.a) Electrofiltre cu sistem concentric de electrozi(fig.2.b) Electrofiltre cu sistem mixt de electrozi(fig.2.c) Sistemele concentric si mixte sunt folosite la electrofiltre vertical 1 1
2 1 2 1 2 b) c) 26 2

a)

1. electrozi de emisie 2. - electrozi de depunere Sistemul plan este folosit la electrofiltrele orizontale 4) Dupa numarul campurilor electrice Electrofiltre cu un singur camp electric(fig.3.a) Electrofiltre cu doaua campuri electrice(fig.3.b) Electrofiltre cu mai multe campuri electrice(fig.3.c)

a)

b)

c)

Fig.3 In practica exploatarii electrofiltrele nu pot fi evitate conturnarile, adica descarcarile dealungul izolatorilor electrici cu ajutorul carora sunt intinsi electrozii de emisie. La inceputul conturnarii, atunci cand apare a puternica crestere a curentului, redresorul reduce tensiunea pe filtru pentru a in proteja. Odata cu reducerea tensiunii de alimentare, scade randamentul de functionare al electrofiltrului si emisile de praf evacuate in mediul ambient prin cosul de fum al cazanului depasesc valoarea maxima admisa. Din acest motiv se recomanda ca electrofiltrul sa fie prevazut cu mai multe campuri electrice avand alimentarea separata. La aparitia fenomenului de consturnare pe unul din campurile electrice,
27

electrofiltru continua sa functioneze cu celelate campuri cu diminuarea corespunzatoare a randamentului de desprafuire. In cazul unui electrofiltru, un debit de gaze de ardere de 170000m3/h, randamentul de desprafuire este de circa 60% daca electrofiltru este prevazut cu un singur camp electric si creste la peste 99% daca electrofiltrul are mai mult de 4 campuri electrice alimentate separate cu ajutorul agregatului de alimentare 5) Dupa exsistenta enor sisteme suplimentare de separare, electrofiltrele se impart Electrofiltre simple Electrofiltre combinate In cazul electrofiltrelor combinate, inainte de intrare in electrofiltru gazelle de ardere sunt desprafuite intr-un separator de praf multicicoln(fig4) 1. electrofiltru orizontal 2. separator de praf multiciclon 3. gaze de ardere ce urmeaza a fi desprafuite 4. evacuare praf separate in multiciclon

2 3

Fig.4 5 evacuare praf separate in electrofiltru 6 evacuare gaze de ardere desprafuite

28

Elementele constructive ale electrofiltrelor Carcasa electrofiltrului care margineste spre exteriorul spatiului de curgere a gazelor de ardere prin electrofiltru se compune din urmatoarele elemente 1. record de intrare a gazelor de ardere en electrofiltru 2. carcasa electrofiltrului in care sunt notate sistemal electrozilor de emisie si sitemul electrozilor de depunere 3. buncarele electrofiltrului amplasate sub carcasa electrofiltrului, care au rolul de a colecta praful de cenusa scuturat de pe electrofiltru de depunere 4. racod de evacuare a gazelor de desprefuite din electrofiltru. Racodrul de intrare a gazelor de ardere face legatura intre conducta de aductiune a gazelor de ardere de la focarul cazanului si carcasa electrofiltrului. Racordul are forma difuzorica si are rolul de a reduce viteza de curgere a gazelor de ardere w=1525m/s(viteza de curgere in canalul de aductiune) Pana la valori de 1,53m/s(viteza de curgere a gazelor prin electrofiltru) Cele 2 variante contructive pentru racordul de intrare sunt prezentate in fig 1

2 1 3

3 2

1 a)record orizontal b)record vertical

Fig.1 1. legatura racordului cu canalul de aductiune a gazelor de ardere 2. legatura racordului cu carcasa electrofiltrului 3. dispozitiv de uniformizare a curgerii gazelor de ardere prin electrofiltru Realizarea unei distributii uniforme a concentratiilorparticulelor de praf in curentul de gaze de ardere pe toata suprafata camerei electrofiltrului este esentiala pentru realizarea unui grad ridicat de desprafuire.
29

Din acest motiv in cele 2 racorduri ale carcaselor electrofiltrului se monteaza dispositive pentru uniformizarea curgerii gazelor de ardere prin electrofiltru. Principalele variante constructive ale dispozitivelor de uniformizare a curgerii sunt prezentate in fig 2

a) Fig 2

b)

c)

a) Dispozitiv cu orificii circulare b) Dispozitiv cu bare polifazate c) Dispozitiv cu orificii partial inchise Aceste dispositive de uniformizare a curgerii sunt asezate in racordurile de gaze, perpendicular pe directia de curgere a gazelor de ardere prin electrofiltru. Sistemul electrozilor de emisie al electrofiltrului Acest system are rolul de a incarca particulele de cenusa cu sarcini electrice. Ele se compun din electroni de emisie si izolatori electrici care servesc la intinderea acestor electorzi in ramele in care sunt montati. Principalele tipuri de electrozi de emisie se impart in 2 grupe: a) Electrozi cu profil constant pe toata lungimea lor b) Electrozi cu profil variabil

30

In fig.3 sunt prezentate principalele variante constructive de electrozi de emisie

a)

b) a) b) c) d) e) f) g)

c)

d)

e)

f)

g)

h)

Electrod cu profil constant cu sectiune circular Electrod cu profil constant cu sectiune dreptunghiulara Electrod cu profil constant cu sectiune rombica Electrod cu varfuri Electrod tip lant Electrod tip cornice cu ace Electrod stantat

Sistemul ele trozilor de depunere ai alectrofiltrului Acesr system are rolul de a retine particulele de praf de cenusa din gaze de arderecare travesrseaza electrofiltrul. Principalele conditi pe care trebuie sa le indeplineasca electrofiltrul de depunere sunt: 1. Sa nu prezinte muchii sau varfuri care sa duca la coborarea profilului de strapungere 2. Sa nu favorizeze forma de vartejuri care sa permita reantrenarea particulelor de cenusade catre gazelle de ardere care parasesc electrofiltrul 3. Sa aiba rezistenta hidraulica redusa 4. Sa aiba rezistenta mecanica ridicata pentru a permita scuturarea profilului depus prin locuirea electrozilor 5. Sa nu se deformeze la trecerea gazelor de ardere fierbinti prin electrozi

31

Principalele variante constructive de electrozi de depunere sunt prezentate in fig 4

a)

b)

c) Fig.4

d)

e)

f)

g)

h)

Cap.Reducerea emisiilor de axizi de sulf Emisiile natural de bioxid de sulf(provenite din vulvani) sunt aproximativ 300MtSO2/an si nu pot si reduse. Emisiile de bioxid de sulf rezultate in urma activitatii omului sunt de aproximativ 200 Mt SO2/an si pot fi reduse cu eforturi tehnice si financiare foarte mari. Cea mai mare pondere din totalul emisilor de SO2 o detin emisiile provenite din arderea combustibililor in instalatiilt energetice. Principalele metode de reducere a acestor emisii sunt urmatoarele: a) Epurarea combustibililor in faza de procombustie sau folosirea unor combustibili superioari cu un continut redus de sulf b) Aplicarea masurilor primare de desulfare ( folosirea unor tehnologii de ardere nepoluante) c) Aplicarea masurilor secundare de desulfare a gazelor de ardere Epurarea combustibililor in faza de precombustie Numai o parte din sulful existent in compozitia carbunelui sub forma unor combinatii anorganice poate fi redus prin tehnologia de imbogatire ( spalare in apa sau in medii dense). Cercetari experimentale desfasurate in divesre tari au demonstrat ca se justifica doar o imbogatire sumara a carbunilor. Reducerea continutului de sulf al carbunelui pana la limita care ar permite respectarea normelor de protectia mediului, ar duce la o crestere a pretului carbunelui, acesta n-ar mai putea fi rentabil din punc de vedere economic.
32

O situatie similara se inregistreaza si in cazul pacurii sub 1% este un procedeu cunoscut si aplicat astazi in majoritatea rafinariilor de petrol. Pe piata exista 2 categorii de pacura, o pacura mai scumpa cu un continut mde sulf sub 1% si o pacura ieftina cu continut ridicat de sulf. Practica a demonstar ca este mai rentabil sa se utilizeze pacura scumpa care are un continut redus de sulf, deoarece cheltuielilie de infestitie si exploatarea instalatiilor de desuflucarea gazelor de ardere sunt foarte mari. Masuri primare pentru reducerea emisiilor de SO2 ale instalatiilor energetice Reducerea emisiilor de SO2 prin arderea combinata de carbine si pudra de calcar Posibilitatea retinerii in focar inca din momentul formarii a bioxidului de sulf a fost cercetata incepand cu anul 1970 in S.U.A. Cercetarile au fost insa repede abandonate datorita urmatoarelor aspecte a) Randamente reduse de sulfurare b) Costul ridicat a reactivilor de calciu si magneziu c) Retinerea dificila in electrofiltre a pulberii formate Cercetarile au continuat ulterior cu success in Germania si in Austria. In fig nr1 este prezentata schema de principiu a unui caza energetic echipat cu tehnologie de reducere a bioxidului de sulf prin injectarea calcarului in focar
1 6

7 2 3 3 2 3 2 5

9 10

Cenusa+ghips Fig.1

33

 focarul cazanului energetic aer secundar de ardere amestec de aer primar si praf de carbine tubulatura pentru insuflarea amestecului de aer primar si parf de carbine 5. tubulatura pentru insuflarea aerului secundar 6. rezervor pentru calcar 7. pudra de calcar introdusa in focar 8. electrofiltru 9. ventilator de gaze de ardere 10. cosul de fum al cazanului 11. evacuare gaze de ardere desulfurate in mediul ambient La injecatrea calcarului in focarul cazanului se produc urmatoarele ractii chimice CaCO3 -> CaO+CO2 800900C Calcarul se descompune in oxid de calciu si bioxid de carbon la temperature de 800 900C. CaO+SO2+ O2 -> Ca SO4 9001200C Oxidul de calciu reactioneaza cu bioxidul de sulf existent si formeaza sulfura de calciu sau ghipsulla tem de 9001200C Praful de cenusa imreuna cu pulberea de ghips sunt retinute in electrofiltrul cazanului. Cercetarile exerimentale au demonstrate ca randamentele de desulfurare depend si de finetea pudrei de calcar, diametrul maxim admis al particulelor de calcar fiind de 60m. Consumul de calcar este de 80KgCaCO3/100Kg carbune, randamentul de desulfurare =4060%. Cercetarile experimentale au demonstrate ca utilizarea dolomitei(CaCO3MgCO3)conduce la inbunatatirea randamentului de desulfurare. Introdusa in focarul cazanului dolomita se descompune in calcar, oxid de magneziu,dioxid de carbon la temparaturi cuprinse intre 730 760 C CaCO3MgCO3->CaCO3+MgO+CO2 730760C In conditiile exsistente in facarul cazanului oxidul de magneziu nu formeaza compusi stabili cu bioxidul de sulf continut in gazelle de ardere. Prezenta MgO inbunatateste insa randamentul de desulfurare al calcarului. Pentru ca reactia de absortie a SO2 de catre oxidul de calciu sa se desfasoare in conditii bune,este necesar ca temperature in focarul cazanului sa fie 8501080C.
34

1. 2. 3. 4.

Daca temperature este mai mare de 1080C particulele de oxid de calciu isi pierd corozitatea, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de ardere moarta. Daca temperature din focar este mai mica de 850C are loc depunerea ghipsului format pe suprafata particulelor de CaO, impiedicand astfel absortia dioxidului de sulf. Arderea in strat fluidizat Asa cum s-a mentionat anterior pentru ca reactia de descompunere a calcarului si de absortie a SO2 sa se desfasoare in conditii bune este necesar ca temperature in focar sa fie 8501080C. Aceasta conditie se poate realize prin folosirea tehnologiei de ardere in strat fluidizat. Un strat fluidizat este un system in care un gaz este expulzat de jos in sus printer un gratar cu bare, spre un strat de particule solide a.i particulele plutesc in curentul de gaza si se pot misca unele in raport cu celalalte(fig1).

Fig1 Comportarea acestui mediu difazic gaz-particule solide, este asemanato cu cel al unui lichid care fierbe, motiv pentru care se foloseste si denumirea de strat fierbator. Din punct de vedere tehnic acest procedeu consta in arderea particulelor de carbune intr-un current de aer deosebindu-se 2 variante tehnologice in functie de : Ardere in strat fluidizat stationar Ardere in strat fluidizat circulat

35

Reducerea emisiilor de SO2 prin aplicarea tehnologiei de ardere in strat fluidizat stationar Studile experimentale realizate de specialist ai institutului de cercetari si proiectari pentru energetic din Bucuresti au permis proiectarea si construirea dupa aceasta tehnologie folosind carbuni romanesti. Prepararea prafului de carbune la o granulatie 07mm se realizeaza conform fluxului tehnologic prezentat in fig 2
Deposit 080mm reciclare 720mm 07mm ciclon

020mm

2080mm

concasare

010mm

sep focar aer

Fig2

Fluxul de preparare este alimentat cu carbune cu granulatie 080 mm dintr-un deposit de carbune acoperit. Un gratar cu bare rotative realizeaza separarea prafului de carbune in 2 formatiuni granulometrice -> 020 mm ->2080mm Carbunele cu granulatie de 2080mm este trimis intr-un concasor incalzit cu rezistante electrice care realizeaza maruntirea carbunelui la o granulatie intre 010mm. carbunele concasat impreuna cu fractiunea granulometrica 020mm sunt introduce intr-un separator cu aer. Aici are loc separarea prafului de carbune in 2 fractiuni ->07mm ->720mm Impreuna cu agentul transportor, aerul ajunge intr-un ciclon ce produce separarea de agent transportor.

36

Carbunele separate in ciclon este trimis cu ajutorul unei benzi transportoarespre focar.fractiuni granulometrice 720mm este recirculata spre concasor. In fig 3 este prezentata schema de principiu a unui cazan de abur prevazut cu tehnologia de ardere in strat stationar fluidizat. 1. focarul cazanului de abur 2. buncar pentru praf de carbune 3. alimentator de carbune cu tratatie variabila 4. strat fluidizat 5. gratar din otel refractat 6. aer pentru fluidizare
15 1 7 2 10 8 19 3 6 5 aer 9 4 16 12 14 17 18

11

13

Fig 3 7 schimbator de caldura al cazanului 8 racitor de cenusa 9 cenusa racita 10 aer cald folosit ca aer secundar la ardere 11 cenusa evacuata din focarul cazanului 12 schimbatoare de caldura amplasate in drumul al doilea al gazelor de ardere 13 cenusa evacuata din drumul a 2 lea al gazelor de ardere 14 separator de praf tip ciclon
37

15 separator de praf tip multiciclon 16 praf de cenusa si ghips evacuate din ciclon 17 praf de cenusa si ghips evacuate din multiciclon 18 evacuare gaze de ardere desprafuite si desulfurate spre cosul de fum al cazanului 19 arzator de pornire al cazanului Alimentarea cu praf de carbune a focarului cazanului se face prin intermediul unui alimentator cu turatie variabila. Aerul necesar pentru fluidizare este furnizat cu ajutorul unui ventilator de aer, nefiind necesara preincalzirea aerului. Odata cu praful de carbune, in focarul cazanului se introduce si pudra de calcar in vederea retinerii SO2 din gazelle de ardere. Pornirea cazanului se face cu pacura, cazanul fiind prevazut cu 12 arzatoare de pornire. Cazanul functioneaza cu suprapresiune in focar, nefiind necesar un ventilator de gaze de ardere pentru aspirarea gazelor din focar si retinerea lor in mediu prin cosul de fum. Temperature gazelor de ardere la evacuare prin casul de fum est de 160C. Randamentul minim garantat al instalatiei la sarcina nominala (=0,4)este de 80%. Sistemul de ardere al cazanului are urmatoarele component 1. buncar pentru praful de carbune, capacitate de 46 ore 2. alimentator de carbune cu turatie nominal 3. gratar pentru distribuirea aerului de fluidizare 4. gratar din otel refractat Focarul cazanului poate avea forma paralelipipedica sau circular si este impartit in 2 zone O zona inferioara in care are loc arderea combustibilului O zona superioara in care se produce startul fluidizat Ambele parti ale focarului sunt racite cu serpentine care preiau intre 50 si 60 % din caldura rezultata din arderea carbunelui, asigurand in stratul fluidizat o temperature de 850900C. Aproximativ 25% din cantitatea de cenusa formata prin arderea carbunelui este evacuate pe la partea superioara a stratului fluidizat, printr-un sistem de preaplin spre un racitor de cenusa. Aici are loc racirea cenusii in curent ascendant de aer de la temperature de 800C pana la temparaturi de 150C. Aerul preincalzit in racitorul de cenusa este trimis apoi in focarul cazanului unde este folosit ca aer pentru ardere. Gazele de ardere parasesc focarul cu o temperatura de 650C si preiau cenusa ramasa in focar. O parte din cantitatea de cenusa preluata din gazelle de ardere
38

ca urmare a schimbarii directiei de curgere prin tevile schimbatoarelor de caldura ale cazanelor. Restul cenusii continuta in gazelle de ardere impreuna cu praful de ghips rezultat in urma reactiei dintre SO2 si calcar sunt retinute in 2 trepte de desprafuire mecanica formate dintr-un separator de praf tip ciclon si un separator de . Gazelle de ardere desprafuite si desulfurate parasesc multiciclonul si sunt evacuate in mediul ambient prin cosul de fum.

Arderea in strat fluidizat circulant Cresterea calitatii combustibiluluiutilizat implica posibilitatea cresterii vitezei de fluidizare pentru imbunatatirea transferului de masa si de caldura. Schema de principiu a unui cazan de abur prevazut cu tehnologia de ardere a carbunelui in strat fluidizat circulant este prezentata in fig 1
1 9 5 G 4 2 10 22 19 11 21 3 7 6 8 10 12 20 23 13 15 16 14 17 18

1. 2. 3. 4. 5.

focarul cazanului de abur buncarul pentru alimentarea cu praf de carbune gratar pentru distribuirea aerului de fluidizare rezervor de pudra de calcar aer secundar de ardere
39

6. aer primar 7. aer primar 8. cenusa bruta 9. ciclon de reciclare 10. cenusa fierbine reintrodusa in focar 11. cenusa rece reintrodusa in focar 12. strat fluidizat 13. schimbator de caldura extern 14. supraincalzitor de abur al cazanului 15. economizorul de apa al cazanului 16. preincalzitorul de aer al cazanului 17. turbine cu abur 18. generator electric 19. electrofiltru 20. cenusa fina 21. VG de ardere 22. cosul de fum al cazanului 23. evacuare gaze de ardere desprafuite si desulfurate Cazanul functioneaza cu granulatie 1520mm (praf de depunere) Praful de carbune se introduce in focar impreuna cu pudra de calcar si intra sub incidenta aerului prima influent printer barele gratarului. Particulele de carbune se amesteca cu gazelle de ardere fierbinti si in particulele de carbune care ard in focar se aprind si incep sa arda. In prima faza arderea carbunelui are loc cu lipsa de oxygen,deoarece aerul primar introdus in focar repezinta 7090% din aerul necesar arderii. Restul aerului necesar definitizarii se introduce sub forma de aer secundar in aprtea superioara a focarului. Gazele rezultate in urma arderii carbunelui care preiau particulele de canusa se indreapta spre partea inferioara a focarului si intra intr-un ciclon de recirculare. Aici se produce separarea cenusii din curentul de gaze de ardere. Cenusa este reintrodusa in focar fie direct in stare fierbinte fie dup ace este recita in prealabil intr-un schimbatorde caldura extern. Datorita acestei reciclari si a posibilitatii de a modifica raportul dintre aerul primar si aerul secundar de ardere se pot controla in permanenta, atat temperature cat si concentratia oxigenului in orice zona a focarului cazanului. Gazele de ardere parasesc ciclonul de reciclare si strabat pe rand schimbatoarele de caldura amplasate in drumul 2 al gazelor de ardere(supraincalzitoarul de abur, economisitorul de apa,preincalzitorul de aer).
40

Aburul produs in supraincalzitorul de abur al cazanului este trimis spre turbina cu abur care este cuplata cu generatorul electric. Gazele de ardere parasesc drumul e, trec printr-un electrofiltru, unde are loc retinerea prafului de cenusa fin, apoi sunt evacuate in mediul ambient prin cosul de fum al cazanului. Principalele avantaje ale tehnologiei de ardere in strat fluidizat sunt: 1. Prepararea carbunelui este sumara Granulatia de 1520mmrealizandu-se prin simpla concasare 2. Se pot utilize mai multe categorii de carbune(caruni inferiori si chiar deseuri menajere) 3. Randamentul arderii este ridicat(9899%)datorita intense ametecari intre particulele de carbune si gazelle de ardere, si timpului de stationare a particulelor de carbune in focar 4. Emisile poluante sunt minime atat emisile de SO2 si emisile de oxizi de azot 5. Arderea este autoterma(nu este necesar un combustibil support in faza de aprindere)

Cap.Metode secundare de reducere a emisiilor de SO2 ale instalatiilor energetic Aceste metode pot fi clasificate in 3 grupe: Procedeul uscat de desuflurare a gazelor de ardere Procedeul semiuscat de desuflurare a gazelor de ardere Procedeul umed de desuflurare a gazelor de ardere In cazul procedeului uscat se realizeaza o legare fizica (absortie) a SO2 ca un aditiv folosit pentru desulfurare. In cazul procedeului umed se realizeaza o legare chimica(absortie) a SO2 cu ajutorul unei solutii de spalare In cazul procedeului semiuscat se realizeaza atat o legare fizica cat si o legare chimica a SO2 folosind o solutie in care este dizolvat aditiv. Intr-un reactor de evaporare amplasat dupa electrofiltru si inaintea VG de ardere, in gazelle de ardere care contin SO2 se injecteaza o solutie alcalina. SO2 se leaga de aditiv formand in final un produs in stare solida care este ulterior evacuate din reactor.
41

Procedeul uscat e desulfurare a gazelor de ardere se aplica in 2 variante tehnologice: 1. Procedeul uscat cu cox active 2. Procedeul uscat cu In cazul primului procedeu gazele de ardere sunt filtrate printr-un strat de cox active sau oxid de cupru,SO2 legandu-se fizic de acest aditiv. Principalul dezavantaj al procedeului il constituie faptul ca stratul filtrant trebuie inlocuit dupa fiecare operatie de filtrare. Procedeul de desulfurare a gazelor de ardere cu injectie de nahcolite NaHCO3 Cercetarile experimentale desfasurate in SUA au demonstrate ca se pot obtine randamente de desulfurare de aproximativ80% prin injectarea in curentul de gaze de ardere de nahcolite 2NaHCO3+SO2->Na2SO3+H2O2CO2 La injectarea acestui aditiv in gazele de ardere Schema de principiu a unei instalatii de desulfurare a gazelor de ardere cu injective de nacholie este prevazuta in fig1
9 1 PA 2 7 COS

8 COS 9 5

Fig1
42

1. gaze de ardere ce urmeaza a fi desulfurate 2. preincalzitorul de aer al cazanului 3. rezervor pentru aditivul folosit la desulfurare(nahcolite) 4. ventilator 5. conducta pentru alimentarea continua cu aditiv 6. conducte pentru alimentare discontinua cu aditiv 7. saci de filtrare 8. praf evacuate din sacii de filtrare (cenusa+Na2SO3) 9. evacuare gaze de ardere desulfurate la cosul de fum al cazanului Dupa ce trece de preincalzitorul de aer al cazanului, gazele de ardere sunt introduce intr-o instalatie de filtrare cu saci in trecerea gazelor de ardere prin sacii de filtrare se realizeaza retinerea particulelor solide(praful de cenusa)si produsul final de reactie(sulfat de sodiu) Gazele de ardere desulfurate sunt evacuate din sacii de flitrare spre cosul de fum al cazanului. Alimentarea instalatiei cu aditiv pentru desulfurare de poate realize in 3 moduri 1. In mod continuu prin injectarea aditivului in curentul de gaze de ardere(prin conducta 5)inainte de intrarea gazelor in sacii de filtrare. 2. Discontinuu printr-o dozare unica a aditivului pe suprafata saciilor de filtrare(prin conductele 6) inainte de inceperea fiecarei operatii de filtrare 3. Semidiscontinuu, cand o parte din aditivi se introduce in current de gaze de ardere iar restul este dozat pe suprafetele sacilor de filtrare Principalele avantaje ale acestui procedeu 1. Instalatia este simpla si nu necesita cheltuieli mari de investitie 2. Temperature gazelor de ardere nu se modifica nefiind necesara reincalzirea gazelor inainte de evacuare prin cosul de fum in mediul ambient Principalul dezavantaj al procedeului in constituie costul ridicat al aditivului, procedeul neputand fi aplicat official din punct de vedere economic decat in zonele in care exista zacaminte de nahcolite.

43

Procedeul semiuscat de reducere a emisiilor de SO2 din gazelle de ardere In cadrul acestui procedeu se folosesc drept aditiv solutii de hidroxid de calciu sau carbonat de sodium dizolvate in apa. Intr-un reactor de evaporare, in gazelle de ardere se introduce o solutie cu acest aditiv . Na2CO3+SO2->Na2O3+CO2 Se formeaza ca produs final de reactive sulfitul de sodium care in urma evacuarii apei rezultata sub forma unor cristale ce vor fi ulterior evacuate din instalatii. Schema de principiu a procedeului semiuscat
3 1 PA 2
M

16
4 14 VG

6 P P 8

12 10

M SO2 P 7 9 11 13

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

gaze de ardere ce urmeaza a fi desulfurate preincalzitorul de aer al cazanului separator de praf de cenusa reactor de evaporare rezervor pentru aditiv bazin pentru apa de process bazin pentru prepararea solutiei cu aditiv pompa de apa
44

9. pompa pentru vehicularea solutiei cu aditiv 10. instalatie pentru filtrare cu saci 11. bazin pentru colectarea prafului 12. sistem de monitorizare a temperaturii gazelor de ardere 13. sistem de monitorizare a concentratiei SO2 in gazelle de ardere evacuate la cos 14. VG 15. cosul de fum al cazanului 16. evacuare gaze de ardere desulfurate in mediul ambient Dupa ce trec de preincalzitorul de aer al cazanului, gazele de ardere intra intrun separator de praf de cenusa. Gazele de ardere desprafuite intra apoi intr-un reactor de evaporare. Aici in gazele de ardere se injecteaza apa de proces in vederea racirii gazelor si a solutiei cu aditiv pentru desulfurare in urma reactiei intre SO2 si aditivi, dupa evaporarea apei => ca produs final de reactive sulfitul de sodium (Na2SO3) sau sulfatul de calciu(CaSO4). Produsele finale de reactive => in stare uscata sub forma de cristale care sunt evacuate in ainstalatie in functie de marimea lor, fie direct din reactorul de evaporare, fie dupa filtrarea gazelor intr-o instalatie de filtrare cu saci, amplasata dupa reactor. Procedeul combinat de ardere al gazelor de desulfurare

1 3

10 CaCO3 5 2 4 8 9

7 6

45

Semnificatile din figura 1. focarul cazanului energetic 2. arzatoarele cu praf de carbune 3. rezervor pentru pudra de calcar 4. electrofiltru 5. reactor de evaporare 6. injective de solutie cu aditiv 7. evacuare praf de cenusa din electrofiltru 8. ventilator de gaze de ardere 9. cosul de fum al cazanului 10. evacuare gaze de ardere desulfurate in mediul ambient Acest procedeu realizeaza desulfurarea gazelor de ardere in 2 etape: In prima etapa se foloseste un procedeu uscat care consta in injectarea de calcar in focarul cazanului In cea dea doua etapa se foloseste procedeul semiuscat in cadrul caruia intr-un reactor de exaporare in gazele de ardere se injecteaza o solutie cu aditiv. In prima etapa conditile de desulfurare are valori cuprinse intre 40 si 50%, iar in etapa a doua valorile randamentului de desulfuraresunt curinse intre 70-85%. Procedeul umed de desulfurare a gazelor de ardere Pe plan mondial pentru desulfurarea gazelor de ardere pravenite din centralele termo electrice cu puteri mari de 200MW se foloseste procedeul umed. Acest procedeu consta in spalarea gazelor de ardere cu o solutie contine un aditiv de desulfurare. Pentru ca reactia de desulfurare sa se desfasoare in conditii optime este necesar sa exsiste o suprafata de contanc cat mai mare intre aditiv si dioxidul de sulf. Acest lucru se poate realize prin utilizarea urmatoarelor tipuri de coloane de reactive prevazute in fig 1.

46

12
10 11 9 1 3 2 6 8 5

4 7 Fig 1.a 11 1 2 3 7 5 9 10 12

4 8 Fig1b

11

9 8 1 5 2 3 6 10

47

7 Fig1c 12

10 9 1 5 2 3 7 11

6 4 8

Fig1d

Semnificatia notatilor din figura 1 a: 1. cazanul de abur energetic 2. arzator pentru praf de carbune 3. electrofiltru 4. evacuare cenusa din electrofiltru 5. colna de reactie cu umplutura 6. Intrare gaze de ardere desprafuite in colora de reactive 7. evaporare produse finale de reactie din clolona 8. conducta pentru alimentarea coloanei cu solutie cu aditiv 9. evacuarea gazelor de ardere din coloana de reactive 10. ventilator de gaze de ardere 11. cosul de fum al cazanului 12. evacuare gaze ardere in mediul ambient Gazele de ardere evacuate din focarul cazanului sunt desprafuite si apoi sunt introduce in coloana de reacite cu umplutura in care are loc retinerea bioxidului de sulf prin spalarea gazelor cu o solutie cu aditiv. Produsele finale de reactie sunt evacuate de la partea finala a coloanei iar compozitia desulfurata parasesc colloana de desulfurare pe la partea superiaoara fiind evacuate in mediul ambient prin cpsul de fum al cazanului. Semnificatia notatilor din figura1.b 1. cazanul de abur energetic
48

2. arzator pentru praf de carbune 3. electrofiltru 4. evacuare cenusa din electrofiltru 5. colna de reactie cu talere perforate 6. talere perforate 7. conducta pentru alimentarea coloanei cu solutie cu aditiv 8. evacuare produse finale de reactie 9. evacuarea gazelor de ardere desulfurate 10. ventilator de gaze de ardere 11. cosul de fum al cazanului 12. evacuare gaze ardere in mediul ambient In fig 1.c 1. cazanul de abur energetic 2. arzator pentru praf de carbune 3. electrofiltru 4. evacuare cenusa din electrofiltru 5. colona reactive cu diuze pulverzatoare 6. conducted alimentare cu solutie cu aditiv prevazut cu diuze pulverizatoare 7. evacuare produse finale de reactive 8. evacuare gaze de ardere desufurate 9. ventilator de gaze de ardere 10. cosul de fum al cazanului 11. evacuare gaze ardere in mediul ambient Fig1.d 1. cazanul de abur energetic 2. arzator pentru praf de carbune 3. electrofiltru 4. evacuare cenusa din electrofiltru 5. colona de reactie tip venture 6. intrare gaze de ardere 7. conducte pentru alimentarea cu solutie cu aditiv 8. evacuare produse finale de reactive 9. evacuare gaze e ardere 10. ventilator gaze de ardere
49

11. cosul de fum 12. evacuare gaze in mediul ambient Procedeul umed de desuflurare a gazelor de ardere poate fi aplicat in urmatoarele procedee tehnologice 1. Procedeul cu absortie alcalina 2. Procedeul cu absorite alcalina 3. Procedeul cu ammoniac

Procedeul de desulfurare a gazelor de ardere cu utilizarea amoniacului drept absorbant Schema de principiu a procedeului este prevazuta in fig 2
2 1 5 6 7 9 11 10 17 11 19

3 4 NH3

8 SO4 16 15 AER SO3

12

18 14 13

1. 2. 3. 4. 5. 6.

gaze de ardere evacuate di focarul cazanului support de praf de cenusa evacuare praf de cenusa conducta de alimentare cu ammoniac turn de reactive conducta de injective a solutiei de sulfat de emoniu provenita din procesul tehnologic 7. electrofiltre 8. schimbator de caldura 9. primul turn de spalare a gazelor de ardere 10. a 2-lea turn de spalare a gazelor de ardere 11. separator de picaturi de apa 12. solutie de spalare a gazelor de ardere
50

13. pompa de vehicular a solutiei de spalare 14. pompa de vehicular a solutiei de sulfit de amoniu 15. rezervor de oxidare 16. pompa de vehicular a solutiei de sulfat de amoniu 17. solutie de slimentat cu apa proaspata 18. ventilator de gaze de ardere 19. evacuare gaze de ardere desulfurate spre cosul de fum al cazanului Gazele de ardere desprafuite intra in turnul de reactive in care se introduce ammoniac. In urma reactiei dintre bioxidul de sulf cantinut de gazelle de ardere si a amoniacului de formeaza SO2+NH3+H2O->NH4SO3 SO2+2NH3+H2O->(NH44)2SO3 SO3+2NH3+H2O->(NH44)2SO4 In turnu de reactive se intalneste si solutia de sulfat de amoniu rezultata din procesele de desulfurare ca gaze e ardere. Gazele de ardere ies din turnul de reactive sunt trecute prin 2 electrofiltre unde se retin produse finale de reacite in stare solida si apoi intre intr-un schimbator de caldura dupa ce au cedat caldura necesara reincalzirii gazelor de ardere desulfurate. Gazele de ardere intra in primul turn de spalare, aici gazele sunt spalate cu o solutie provenita din cel deal 2 lea turn de spalare. Gazele de ardere ies din primul turn printr-un separator de picaturi de apa si intra in cel deal doile turn de spalare aici spalarea gazelor se realizeaza cu apa proaspata. Din primul tunr de spalare este preluata solutie de sulfitde amoniu care se introduce intr-un rezervor de oxidare. Solutia de sulfat de amoniu rezultata este introdusa in turnul de reactive. Gazele de ardere desulfurate ies din cel deal doile turn de spalare si cu ajutorul unui ventilator sunt introduce in schimbatorul de caldura unde primesc caldura necesara reancalzirii inainte de evacuare in mediul ambient prin cosul de fum al cazanului.

51