UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI“ CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică

Specializarea Ingineria Materialelor și Protecția Mediului

Proiect
Poluarea atmosferei cu VOC. Surse.
Toxicitate

Coordonator: Student:
Conf. dr. Indolean Cerasella-Liliana Tarța Andreea-Ioana

Cluj-Napoca,
2022
 Cuprins

1. INTRODUCERE 3

2. SURSE DE POLUARE CU VOC 5

3. TOXICITATE 7

3.1. VOC ÎN MEDIILE MEDICALE 8

3.2. REDUCEREA EXPUNERII LA VOC [14] 9

4. NORME DE CONCENTRAȚIE VOC 11

4.1. METROLOGIA PENTRU MĂSURĂTORI DE VOC 13

5. CONCLUZII 14

6. BIBLIOGRAFIE 15
 1. Introducere

Compușii organici volatili (VOC) sunt compuși organici care au o presiune mare de vapori la
temperatura camerei. Presiunea ridicată a vaporilor se corelează cu un punct de fierbere scăzut,
care se referă la numărul de molecule ale probei din aerul înconjurător, o trăsătură cunoscută sub
numele de volatilitate. [1]
Compușii organici volatili (VOC) pot reprezenta o amenințare gravă pentru mediu, calitatea
aerului, sănătatea umană, schimbările climatice și ecologice prin efectele directe și cele indirecte.
În ultimii ani, studiile au arătat că formarea ozonului (O 3) în majoritatea regiunilor dezvoltate
este limitată de VOC și aerosoli organici secundari (SOA) generați din VOC în particule fine
(PM2.5) a devenit din ce în ce mai important. [2]

Acești compuși sunt responsabili pentru diferite mirosuri, precum și poluanții. VOC joacă un
rol important în comunicarea dintre animale și plante, fiind de exemplu substanțe care atrag
polenizatori, [3] oferind protecție împotriva prădării [4] și chiar interacțiuni între plante. [5] Unii
compuși sunt periculoși pentru sănătatea umană sau dăunează mediului. VOC-urile antropice
sunt reglementate prin lege, în special în încăperile închise, unde concentrațiile sunt cele mai
mari. Majoritatea VOC nu sunt foarte toxice, dar pot avea efecte cronice asupra sănătății pe
termen lung.
Uniunea Europeană definește un VOC ca fiind „orice compus organic, precum și fracțiunea
de creozot, având la 293,15 K o presiune de vapori de 0,01 kPa sau mai mult, sau având o
volatilitate corespunzătoare în condițiile particulare de utilizare” [6]. Directiva privind emisiile
de solvenți VOC a fost principalul instrument de politică pentru reducerea emisiilor industriale
de compuși organici volatili (VOC) în Uniunea Europeană. Acesta acoperă o gamă largă de
activități care utilizează solvenți, de exemplu se folosește în tipărire, curățarea suprafețelor,
acoperirea vehiculelor, curățarea chimică și fabricarea de încălțăminte și produse farmaceutice.
Directiva privind emisiile de solvenți VOC impune ca instalațiile în care se aplică astfel de
activități să respecte fie valorile limită de emisie stabilite în directivă, fie cerințele așa-numitei
scheme de reducere. Articolul 13 din Directiva Vopsele, aprobată în 2004, a modificat Directiva
inițială privind emisiile de solvenți VOC și limitează utilizarea solvenților organici în vopsele și
lacuri decorative și în produsele de finisare a vehiculelor. Directiva Vopselelor stabilește valori
limită maxime ale conținutului de VOC pentru vopsele și lacuri în anumite aplicații.[7][8]
Directiva privind emisiile de solvenți a fost înlocuită cu Directiva privind emisiile industriale din
2013.
Definițiile VOC utilizate pentru controlul precursorilor smog-ului fotochimic utilizați de
Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) și agențiile de stat din SUA cu reglementări
independente privind poluarea aerului exterior includ scutiri pentru VOC care sunt determinate a
fi nereactive sau de nivel scăzut - reactivitate în procesul de formare a smogului. Proeminent este
regulamentul VOC emis de Districtul de Management al Calității Aerului de pe Coasta de Sud
din California și de Consiliul pentru resursele aerului din California (CARB). [9] Cu toate
acestea, această utilizare specifică a termenului de VOC poate induce în eroare, mai ales atunci
când este aplicată calității aerului din interior, deoarece multe substanțe chimice care nu sunt
reglementate ca poluare a aerului exterior pot fi încă importante pentru poluarea aerului din
interior.
În urma unei audieri publice din septembrie 1995, CARB din California folosește termenul
„gaze organice reactive” (ROG) pentru a măsura gazele organice. CARB a revizuit definiția
„compușilor organici volatili” utilizate în reglementările lor privind produsele de consum, pe
baza constatărilor comitetului.[10]
Pe lângă apa potabilă, VOC sunt reglementate în deversările de poluanți în apele de suprafață
(atât direct, cât și prin intermediul stațiilor de epurare) [11] ca deșeuri periculoase, [12] dar nu și
în aerul interior neindustrial. [13] Administrația pentru securitate și sănătate în muncă (OSHA)
reglementează expunerea la VOC la locul de muncă. Compușii organici volatili care sunt
clasificați ca materiale periculoase sunt reglementați de Pipeline and Hazardous Materials Safety
Administration în timpul transportului.
 2. Surse de poluare cu VOC

Substanțele chimice organice sunt utilizate pe scară largă ca ingrediente în produsele de uz

casnic. Vopselele, lacurile și ceara conțin toate solvenți organici, la fel ca multe produse de
curățare, dezinfectare, cosmetice, degresare și hobby. Combustibilii sunt alcătuiți din substanțe
chimice organice. Toate aceste produse pot elibera compuși organici în timp ce sunt utilizați și,
într-o anumită măsură, atunci când sunt depozitați.
Studiul „Total Exposure Assessment Methodology (TEAM)” al Biroului de Cercetare și
Dezvoltare al EPA (Volumele I până la IV, finalizat în 1985) a constatat că nivelurile de
aproximativ o duzină de poluanți organici comuni sunt de 2 până la 5 ori mai mari în interiorul
caselor decât în exterior, indiferent dacă locuințele erau situate în zone rurale sau foarte
industriale. Studiile TEAM au indicat că, în timp ce oamenii folosesc produse care conțin
substanțe chimice organice, ei se pot expune pe ei înșiși și pe alții la niveluri foarte ridicate de
poluanți, iar concentrațiile ridicate pot persista în aer mult timp după finalizarea activității.
Surse de poluare cu VOC pot fi produsele de uz casnic, inclusiv:
 vopsele, decapanți și alți solvenți
 conservanti pentru lemn
 spraiuri aerosol
 detergenți și dezinfectanți
 produse antimolie și odorizante
 combustibili depozitați și produse auto
 rechizite pentru hobby
 haine spălate uscat
 pesticide
Și alte produse, precum:
 materiale de constructii si mobilier
 echipamente de birou, cum ar fi copiatoare și imprimante, fluide de corecție și hârtie de
copiere
 materiale grafice și artizanale, inclusiv cleiuri și adezivi, markere permanente și soluții
fotografice. [14]
Multe VOC sunt substanțe chimice produse de om care sunt utilizate și obținute la fabricarea
vopselelor, a produselor farmaceutice și a agenților frigorifici. Diversele procese utilizate pentru
fabricarea produselor farmaceutice au ca rezultat emisii complexe și diverse de VOC. Acetatul
de etil și acetona, VOC care conțin oxigen, reprezintă 26,63% și, respectiv, 8,80% din VOC
emise de industriile farmaceutice. Benzenul, toluenul, clorura de metilen, cloroformul și etanolul
sunt componente comune ale gazelor reziduale chimice farmaceutice. S-au stabilit profiluri
biofarmaceutice de surse de VOC și s-a constatat că cetonele (de exemplu, acetona) reprezintă
mai mult de 50% din emisiile de VOC din diferite procese, iar raportul de emisie al alcanilor (de
exemplu, n-pentan) în unitatea de extracție variază de la 12,90% la 16,04%. [15]
Parcurile industriale au un impact foarte important asupra dezvoltării economice regionale,
dar emisiile de compuși organici volatili concentrate (VOC) din parcurile industriale duc la
dificultăți în controlarea nivelului de VOC. Într-un studiu făcut asupra unui astfel de parc, s-a
desfășurat o campanie de monitorizare de 1 an a VOC din aerul ambiant și s-a stabilit un inventar
special al emisiilor de VOC pe baza profilurilor chimice măsurate ale industriilor cheie.
Cercetătorii au estimat emisiile totale de compuși organici volatili din acel parc ca fiind
6446.96 t. Bazat pe situația emisiilor surselor secundare, dintre cele șase categorii de surse, cea
mai importantă sursă de emisii de VOC în parcul industrial a fost din procesele industriale,
reprezentând până la 51,2 % din totalul emisiilor de VOC. Emisiile de VOC din eliminarea
deșeurilor, industria petrochimică și arderea combustibililor fosili erau relativ similare,
reprezentând 18,55 %, 16,04 % și 10,21 % din totalul emisiilor de VOC. Emisiile de VOC din
utilizarea solvenților și sursele mobile au fost relativ scăzute, reprezentând 1,07 % și 2,93 % din
totalul de emisii VOC. [2]

Fig 1. Contribuția sectoarelor și subsectoarelor din parcul industrial la emisiile de VOC. [2]
 3. Toxicitate

Defectele respiratorii, alergice sau imunitare la sugari sau copii sunt cauzate de VOC produse
de om, împreună cu alți poluanți ai aerului din interior sau exterior.[16]
Unele VOC, cum ar fi stirenul și limonenul, pot reacționa cu oxizii de azot sau cu ozonul
pentru a produce noi produse de oxidare și aerosoli secundari, care pot provoca simptome de
iritație senzorială.[17] VOC contribuie la formarea ozonului troposferic și a smogului (ceață
deasă, amestecată cu fum și cu praf industrial).[18][19]
Efectele asupra sănătății includ iritarea ochilor, a nasului și a gâtului, dureri de cap, pierderea
coordonării, greață și leziuni ale ficatului, rinichilor și sistemului nervos central.[20] Unele
substanțe organice pot provoca cancer la animale, unele sunt suspectate sau cunoscute pentru
producerea de cancer la oameni. Semnele sau simptomele cheie asociate cu expunerea la VOC
includ iritația conjunctivală, disconfort în nas și gât, dureri de cap, reacție alergică a pielii,
dispnee, scăderea nivelului colinesterazei serice, greață, vărsături, sângerare nazală, oboseală,
amețeli.[21]
Capacitatea substanțelor chimice organice de a provoca efecte asupra sănătății variază foarte
mult de la cele care sunt foarte toxice la cele fără efecte cunoscute asupra sănătății. Ca și în cazul
altor poluanți, amploarea și natura efectului asupra sănătății vor depinde de mulți factori, inclusiv
de nivelul de expunere și durata de timp a expunerii. Iritația ochilor și a tractului respirator,
durerile de cap, amețelile, tulburările de vedere și tulburările de memorie se numără printre
simptomele imediate pe care unii oameni le-au experimentat la scurt timp după expunerea la
unele substanțe organice. În prezent, nu se cunosc prea multe despre efectele asupra sănătății
care apar de la nivelurile de substanțe organice găsite de obicei în case.[22]
Deși nul în comparație cu concentrațiile găsite în aerul din interior, benzenul, toluenul și
metil terț-butil eterul (MTBE) au fost găsite în probele de lapte uman și cresc concentrațiile de
VOC la care suntem expuși pe parcursul zilei. [23] Un studiu notează diferența dintre VOC din
respirația alveolară și aerul inspirat, sugerând că VOC sunt ingerate, metabolizate și excretate pe
calea extra-pulmonară. [24] VOC-urile sunt, de asemenea, ingerate prin apă potabilă în
concentrații diferite. Unele concentrații de VOC au depășit Reglementările naționale privind apa
potabilă primară ale EPA și Standardele naționale pentru apă potabilă din China stabilite de
Ministerul Ecologiei și Mediului.[25]
Unele dintre VOC observate într-un studiu (cum ar fi benzenul, clorobenzenul, N-
nitrozodietilamina și 2,4-toluen diizocianatul) erau mirositoare și potențial dăunătoare pentru
sănătatea umană. Inhalarea excesivă a unor astfel de gaze poate provoca amețeli, congestie
conjunctivală, boli respiratorii și alte reacții inflamatorii, în timp ce expunerea pe termen lung
poate duce la cancer. Printre cei 26 de VOC detectați în acest studiu, compușii care pot provoca
efecte toxice cronice (risc necancerigen) au fost metil izobutil cetonă, metil etil cetonă, acetat de
vinil, 2,4-toluen diizocianat (TDI), N-nitrozodietilamină, PGME, benzen, clorbenzen, clorură de
alil și acetaldehidă. Compușii cancerigeni observați au fost N-nitrozodietilamină și benzen. [26]
 3.1. VOC în mediile medicale

VOC se găsesc și în mediile spitalicești și medicale. În aceste condiții, aceste substanțe

chimice sunt utilizate pe scară largă pentru curățarea, dezinfecția și igiena diferitelor zone.[30]
Astfel, profesioniștii din domeniul sănătății precum asistentele medicale, medicii, personalul de
salubritate etc., pot prezenta efecte adverse asupra sănătății precum astmul; cu toate acestea, este
necesară o evaluare suplimentară pentru a determina nivelurile exacte și determinanții care
influențează expunerea la acești compuși. [30][31][32]
Studiile au arătat că nivelurile de concentrație ale diferitelor VOC, cum ar fi hidrocarburile
halogenate și aromatice, diferă substanțial între zonele aceluiași spital. Cu toate acestea, unul
dintre aceste studii a raportat că etanolul, izopropanolul, eterul și acetona erau compușii
principali din interiorul spitalului. [33][34] Urmând aceeași linie, într-un studiu realizat în Statele
Unite, s-a stabilit că asistenții de îngrijire sunt cei mai expuși la compuși precum etanolul, în
timp ce preparatorii de echipamente medicale sunt cei mai expuși la 2-propanol. [33][34]
În ceea ce privește expunerea la VOC de către personalul de curățare și igienă, un studiu
realizat în 4 spitale din Statele Unite a stabilit că oamenii care se ocupă de sterilizare și
dezinfecție sunt expuși la d-limonen și 2-propanol, în timp ce cei responsabili de curățarea cu
conținut de clor sunt expuși la α-pinenă și cloroform. [32] Cei care efectuează lucrări de curățare
a pardoselii și a altor suprafețe (de exemplu, ceruirea podelei) și care folosesc produse pe bază de
amoniu cuaternar, alcool și clor sunt asociați cu o expunere mai mare la VOC decât cele două
grupuri anterioare, adică sunt legați în special de expunere la acetonă, cloroform, α-pinenă, 2-
propanol sau d-limonen. [32]
Alte medii de îngrijire a sănătății, cum ar fi centrele de asistență medicală și casele de
îngrijire a vârstnicilor, au fost rar subiect de studiu, chiar dacă persoanele în vârstă și populațiile
vulnerabile pot petrece timp considerabil în aceste medii interioare unde ar putea fi expuse la
diferiți compuși volatili, derivați din utilizarea obișnuită a agenților de curățare, spray-uri și
odorizante. [35][36] Într-un studiu realizat în Franța, o echipă de cercetători a dezvoltat un
chestionar online pentru diferite unități sociale și de îngrijire a vârstei, întrebând despre practicile
de curățare, produsele folosite și frecvența acestor activități. Drept urmare, au fost identificate
peste 200 de substanțe chimice, dintre care 41 sunt cunoscute ca având efecte adverse asupra
sănătății, 37 dintre ele fiind VOC. Efectele asupra sănătății includ sensibilizarea pielii, toxicitatea
asupra funcției de reproducere și organe specifice, carcinogenitatea, mutagenitatea și
proprietățile de perturbare a sistemului endocrin. [35] Mai mult, într-un alt studiu efectuat în
aceeași țară europeană, s-a constatat că există o asociere semnificativă între dificultățile
respiratorii la populația în vârstă și expunerea crescută la VOC precum toluenul și o-xilenul, spre
deosebire de restul populației. [37]
 3.2. Reducerea expunerii la VOC [14]

Urmați cu atenție instrucțiunile de pe etichetă

Produsele potențial periculoase au adesea avertismente menite să reducă expunerea
utilizatorului. De exemplu, dacă o etichetă spune să folosiți produsul într-o zonă bine ventilată,
mergeți în aer liber sau în zone echipate cu un ventilator de evacuare pentru a-l folosi. În caz
contrar, deschideți ferestrele pentru a oferi cantitatea maximă de aer exterior posibil.
Aruncați în siguranță recipientele parțial pline cu substanțe chimice vechi sau inutile
Deoarece gazele se pot scurge chiar și din recipientele închise, acest singur pas ar putea
ajuta la scăderea concentrațiilor de substanțe chimice organice în casa ta (asigurați-vă că
materialele pe care decideți să le păstrați sunt depozitate nu numai într-o zonă bine ventilată, ci și
în siguranță, nu la îndemâna copiilor). Nu aruncați pur și simplu aceste produse nedorite în coșul
de gunoi. Aflați dacă guvernul local sau orice organizație din comunitatea dumneavoastră
sponsorizează zile speciale pentru colectarea deșeurilor menajere toxice. Dacă astfel de zile sunt
disponibile, folosiți-le pentru a elimina containerele nedorite în siguranță. Dacă nu sunt
disponibile astfel de zile de colectare, gândiți-vă să organizați una.
Cumpărați cantități limitate
Dacă folosiți produse doar ocazional sau sezonier, cum ar fi vopsele, decapanți și kerosen
pentru încălzitoare sau benzină pentru mașini de tuns iarba, cumpărați numai cât veți folosi
imediat.

Mențineți expunerea la emisiile de la produsele care conțin clorură de metilen la minim

Produsele de consum care conțin clorură de metilen includ decapanți pentru vopsea,
agenți de îndepărtare a adezivilor și vopsele cu aerosoli. Se știe că clorura de metilen provoacă
cancer la animale. De asemenea, clorura de metilen este transformată în monoxid de carbon în
organism și poate provoca simptome asociate cu expunerea la monoxid de carbon. Citiți cu
atenție etichetele care conțin informații despre pericolele pentru sănătate și precauții privind
utilizarea corectă a acestor produse. Folosiți produse care conțin clorură de metilen în aer liber
atunci când este posibil; utilizați în interior numai dacă zona este bine ventilată.
Mențineți expunerea la benzen la minimum
Benzenul este un cancerigen uman cunoscut. Principalele surse interioare ale acestui produs
chimic sunt:
 fumul de tutun din mediu
 combustibili depozitați
 provizii pentru vopsea
 emisiile auto în garajele anexate
 Acțiunile care vor reduce expunerea la benzen includ:
 eliminarea fumatului în casă
 asigurarea unei ventilații maxime în timpul vopsirii
 aruncarea proviziilor de vopsea și combustibili speciali care nu vor fi utilizați imediat.
Păstrați expunerea la emisiile de percloretilenă din materialele proaspăt curățate uscat la un
nivel minim

Percloretilena este substanța chimică cea mai utilizată în curățarea chimică. În studiile de
laborator, s-a demonstrat că provoacă cancer la animale. Studii recente indică faptul că oamenii
respiră niveluri scăzute ale acestei substanțe chimice atât în casele în care sunt depozitate bunuri
curățate chimice, cât și pe măsură ce poartă haine curățate. Curățătoriile chimice recaptează
percloretilena în timpul procesului de curățare chimică, astfel încât să poată economisi bani prin
reutilizarea acesteia și elimină mai multă substanță chimică în timpul proceselor de presare și
finisare. Cu toate acestea, unele curățătorii chimice nu îndepărtează cât mai multă percloretilenă
posibil tot timpul.
 4. Norme de concentrație VOC

Valorile limită pentru emisiile de VOC în aerul din interior sunt publicate de AgBB, [38]
AFSSET, Departamentul de Sănătate Publică din California și alții. Aceste reglementări au
determinat mai multe companii din industria vopselelor și a adezivilor să adapteze produsele lor
cu reduceri ale nivelului de VOC, relevante pentru calitatea aerului din interior. [39] Fiecare
uncie de colorant adăugată vopselei de nuanță poate conține între 5 și 20 de grame de VOC. O
culoare închisă, totuși, ar putea necesita 5-15 uncii de colorant, adăugând până la 300 sau mai
multe grame de VOC per galon de vopsea.[40]
Concentrațiile de VOC din aerul interior pot fi de 2 până la 5 ori mai mari decât în aerul
exterior, uneori mult mai mari. [13] În timpul anumitor activități, nivelurile de VOC din interior
pot ajunge să fie de 1.000 de ori mai mari decât cele ale aerului exterior. Studiile au arătat că
emisiile individuale ale speciilor de VOC nu sunt atât de mari într-un mediu interior, dar
concentrația totală a tuturor compușilor organici volatili (TVOC) în interior poate fi de până la
cinci ori mai mare decât cea a nivelurilor exterioare. [41] Clădirile noi se confruntă cu niveluri
deosebit de ridicate de degajare de VOC în interior din cauza materialelor noi abundente
(materiale de construcție, fitinguri, acoperiri de suprafață și tratamente, cum ar fi cleiuri, vopsele
și etanșanți) expuse la aerul din interior, emitând mai multe gaze VOC. [42] Această eliberare de
gaz are o tendință de dezintegrare multi-exponențială care este vizibilă pe parcursul a cel puțin
doi ani, cei mai volatili compuși degradându-se cu o constantă de timp de câteva zile, iar cei mai
puțin volatili compuși degradându-se cu o constantă de timp de câteva zile până la ani. [43]
Clădirile noi pot necesita o ventilație intensivă în primele luni sau o strategie de coacere.
Clădirile existente pot fi completate cu noi surse de VOC, cum ar fi mobilier nou, produse de
larg consum și redecorarea suprafețelor interioare, toate acestea conducând la o emisie continuă
de VOC, necesitând o ventilație îmbunătățită. [42]
Numeroase studii [43] arată variații sezoniere puternice ale emisiilor de VOC în interior,
ratele de emisie crescând vara. Acest lucru se datorează în mare măsură ratei de difuzie a
speciilor de VOC prin materiale la suprafață, crescând cu temperatura. Cele mai multe studii au
arătat că acest lucru duce la concentrații în general mai mari de TVOC în interior vara. [43]
Concentraţiile maxime admisibile (CMA) pentru parametrii aerului atmosferic investigaţi şi
influenţa lor negativă asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător: [46][47]
Nr. Codul Parametrul Concentrația Influenţa negativă Clasa
d/o poluantului maximă admisibilă, asupra sănătăţii de
mg/mc umane şi mediului pericol
CMAmd CMAmm înconjurător
Sursele antropice:
fabricarea fenolului,
prepararea mixturilor
Fenol asfaltice, tratamente
1. 10 (C6H5OH) 0.003 0.01 termice. Pot declanşa 2
 iritarea căilor
respiratorii, tulburări
digestive, modificări
nervoase.
Rezultă din emisiile
directe din activităţile
de producere şi de
utilizare a
formaldehidei şi reacţii
secundare ale
2. 22 Formaldehida 0.003 0.035 hidrocarburilor oxidate 2
(CH2O) rezultate din arderi în
surse fixe şi mobile.
Sursele majore
antropice, care pot
afecta sănătatea umană
produse care conţin
răşini.

CMAmd – Concentraţia Maximă Admisibilă (media diurnă)

CMAmm – Concentraţia Maximă Admisibilă (maxima momentană înregistrată timp de 20
minute)
Clasa de pericol – indicele, care caracterizează gradul de pericol a poluanţilor din aer asupra
sănătăţii populaţiei.
Clasele de pericol a poluanţilor din aer:
 1 clasa – extrem de periculos;
 2 clasa – periculos;
 3 clasa – moderat periculos
 4 clasa – Mai puţin periculos
 4.1. Metrologia pentru măsurători de VOC

Pentru a realiza comparabilitatea măsurătorilor VOC, sunt necesare standarde de referință

trasabile la unitățile SI. Pentru o serie de VOC, standardele de referință gazoase sunt disponibile
de la furnizorii de gaze de specialitate sau de la institutele naționale de metrologie, fie sub formă
de butelii, fie sub formă de metode de generare dinamică. Cu toate acestea, pentru multe VOC,
cum ar fi VOC oxigenate, monoterpene sau formaldehidă, nu sunt disponibile standarde la
cantitatea adecvată de fracție datorită reactivității chimice sau adsorbției acestor molecule. În
prezent, mai multe institute naționale de metrologie lucrează la lipsa amestecurilor de gaze
standard la concentrație de urme, minimizând procesele de adsorbție și îmbunătățind gazul zero.
[44] Scopul final este ca trasabilitatea și stabilitatea pe termen lung a gazelor standard să fie în
conformitate cu obiectivele de calitate a datelor (DQO, incertitudine maximă de 20% în acest
caz) cerute de programul OMM/GAW.[45]
 5. Concluzii

Compușii organici volatili, prescurtați VOC sunt compuși organici care au o presiune mare
de vapori la temperatura mediului ambiant. Aceștia sunt principali agenți de poluare ai aerului,
intervenind indirect sau prin diverse reacții la deteriorarea mediului înconjurător. Există VOC-uri
antropice, care sunt reglementate prin lege, mai ales în încăperile închise, unde concentrațiile
sunt mai mari. Există mai multe definiții pentru acest tip de compuși oferite de Uniunea
Europeană, SUA, Canada etc.
În fiecare zi putem lua contact cu surse de poluare cu VOC, precum vopsele, lacuri, ceara,
combustibili, dezinfectante, diferite produse de curățare, cosmetice etc. Un studiu a arătat că
parcurile industriale produc cantități mari de VOC, nivelul acestor compuși fiind greu de
controlat.
VOC poate avea o toxicitate crescută dacă cineva este expus timp îndelungat acestor
compuși. Capacitatea substanțelor chimice organice de a provoca efecte asupra sănătății variază
foarte mult de la cele care sunt foarte toxice la cele fără efecte cunoscute asupra sănătății. S-au
descoperit mai multe semne sau simptome cheie asociate cu expunerea la VOC, care includ
iritația conjunctivală, disconfort din nas și gât, dureri de cap, reacție alergică a pielii etc. Unele
substanțe organice pot provoca cancer la animale, unele sunt suspectate sau cunoscute pentru
producerea de cancer la oameni. Au fost efectuate mai multe studii pentru a măsura efectele
absorbției dermice a VOC-urilor specifice. Expunerea cutanată la VOC, cum ar fi formaldehida
și toluenul, reduc peptidele antimicrobiene de pe piele.
Din nefericire, compușii organici volatili se găsesc și în mediile medicale, fiind folosite
diferite substanțe pentru dezinfectarea suprafețelor și igienă. Studiile au arătat că nivelurile de
concentrație ale diferitelor VOC, cum ar fi hidrocarburile halogenate și aromatice, diferă
substanțial între zonele aceluiași spital.
Este importantă reducerea nivelului de VOC, acești compuși afectând sănătatea umană.
Numeroase studii arată variații sezoniere puternice ale emisiilor de VOC în interior, ratele de
emisie crescând vara. Acest lucru se datorează în mare măsură ratei de difuzie a speciilor de
VOC prin materiale la suprafață, crescând cu temperatura. Pentru a realiza comparabilitatea
măsurătorilor VOC, sunt necesare standarde de referință trasabile la unitățile SI. Nu există
standarde de referință pentru toate tipurile de VOC.
6. Bibliografie

1.  Koppmann, Ralf, ed. (2007). Volatile Organic Compounds in the

Atmosphere. doi:10.1002/9780470988657. ISBN 9780470988657.
2. Li, L., Zhang, D., Hu, W., Yang, Y., Zhang, S., Yuan, R., ... & Zhang, Y. (2022).
Improving VOC control strategies in industrial parks based on emission behavior,
environmental effects, and health risks: A case study through atmospheric measurement
and emission inventory. Science of The Total Environment, 161235.
3. Pichersky, Eran; Gershenzon, Jonathan (2002). "The formation and function of plant
volatiles: Perfumes for pollinator attraction and defense". Current Opinion in Plant
Biology. 5 (3): 237–243. doi:10.1016/S1369-5266(02)00251-0. PMID 11960742.
4.  Kessler, A.; Baldwin, I. T. (2001). "Defensive Function of Herbivore-Induced Plant
Volatile Emissions in Nature". Science. 291 (5511): 2141–
2144. Bibcode:2001Sci...291.2141K. doi:10.1126/science.291.5511.2141. PMID 112511
17.
5. Baldwin, I. T.; Halitschke, R.; Paschold, A.; von Dahl, C. C.; Preston, C. A. (2006).
"Volatile Signaling in Plant-Plant Interactions: "Talking Trees" in the Genomics
Era". Science. 311 (5762): 812-
815. Bibcode:2006Sci...311..812B. doi:10.1126/science.1118446. PMID 16469918. S2CI
D 9260593.
6.  Industrial Emissions Directive, article 3(45).
7. The VOC solvent emission directive EUR-Lex, European Union Publications Office.
Retrieved on 2010-09-28.
8. The Paints Directive EUR-Lex, European Union Publications Office.
9.  "CARB regulations on VOC in consumer products". Consumer Product Testing.
Eurofins Scientific. 2016-08-19.
10. "Definitions of VOC and ROG" (PDF). Sacramento, CA: California Air Resources
Board. November 2004.
11. For example, discharges from chemical and plastics manufacturing plants: "Organic
Chemicals, Plastics and Synthetic Fibers Effluent Guidelines". EPA. 2016-02-01.
12. Under the CERCLA ("Superfund") law and the Resource Conservation and Recovery
Act.
13. "Volatile Organic Compounds' Impact on Indoor Air Quality". EPA. 2016-09-07.
14. https://www.epa.gov/indoor-air-quality-iaq/volatile-organic-compounds-impact-indoor-
air-quality
15. Ma, Jiawei, and Lin Li. "VOCs emitted by biopharmaceutical industries: Source profiles,
health risks, and secondary pollution." Journal of Environmental Sciences (2022)
16.  Mendell, M. J. (2007). "Indoor residential chemical emissions as risk factors for
respiratory and allergic effects in children: A review". Indoor Air. 17 (4): 259–
77. doi:10.1111/j.1600-0668.2007.00478.x. PMID 17661923.
17. Wolkoff, P.; Wilkins, C. K.; Clausen, P. A.; Nielsen, G. D. (2006). "Organic compounds
in office environments – sensory irritation, odor, measurements and the role of reactive
chemistry". Indoor Air. 16 (1): 7–19. doi:10.1111/j.1600-
0668.2005.00393.x. PMID 16420493.
18.  "What is Smog?", Canadian Council of Ministers of the
Environment, CCME.ca Archived September 28, 2011, at the Wayback Machine
19. EPA,OAR, US (29 May 2015). "Basic Information about Ozone | US EPA". US EPA.
Retrieved 2018-01-23.
20. "Volatile Organic Compounds (VOCs) in Your Home – EH: Minnesota Department of
Health". Health.state.mn.us. Retrieved 2018-01-23.
21. US EPA, OAR (2014-08-18). "Volatile Organic Compounds' Impact on Indoor Air
Quality". US EPA. Retrieved 2019-04-04.
22. "Volatile Organic Compounds' Impact on Indoor Air Quality". EPA. 2017-04-19.
23. Kim, Sung R.; Halden, Rolf U.; Buckley, Timothy J. (2007-03-01). "Volatile Organic
Compounds in Human Milk: Methods and Measurements". Environmental Science &
Technology. 41 (5): 1662–
1667. Bibcode:2007EnST...41.1662K. doi:10.1021/es062362y. ISSN 0013-936X. PMID 
17396657.
24. Phillips, M; Greenberg, J; Awad, J (1994-11-01). "Metabolic and environmental origins
of volatile organic compounds in breath". Journal of Clinical Pathology. 47 (11): 1052–
1053. doi:10.1136/jcp.47.11.1052. ISSN 0021-9746. PMC 503075. PMID 7829686.
25.  Virji, M Abbas; Liang, Xiaoming; Su, Feng-Chiao; Lebouf, Ryan F; Stefaniak,
Aleksandr B; Stanton, Marcia L; Henneberger, Paul K; Houseman, E Andres (2019-10-
28). "Corrigendum to: Peaks, Means, and Determinants of Real-Time TVOC Exposures
Associated with Cleaning and Disinfecting Tasks in Healthcare Settings". Annals of
Work Exposures and Health. 64 (9): 1041. doi:10.1093/annweh/wxz059. ISSN 2398-
7308. PMID 31665213.
26. Ma, J., & Li, L. (2022). VOCs emitted by biopharmaceutical industries: Source profiles,
health risks, and secondary pollution. Journal of Environmental Sciences.
27.  Charlier, Bruno; Coglianese, Albino; De Rosa, Federica; De Caro, Francesco; Piazza,
Ornella; Motta, Oriana; Borrelli, Anna; Capunzo, Mario; Filippelli, Amelia; Izzo,
Viviana (2021-03-24). "Chemical risk in hospital settings: Overview on monitoring
strategies and international regulatory aspects". Journal of Public Health
Research. 10 (1): jphr.2021.1993. doi:10.4081/jphr.2021.1993. ISSN 2279-
9036. PMC 8018262. PMID 33849259.
28. Jump up to:a b c Su, Feng-Chiao; Friesen, Melissa C; Stefaniak, Aleksandr B;
Henneberger, Paul K; LeBouf, Ryan F; Stanton, Marcia L; Liang, Xiaoming; Humann,
Michael; Virji, M Abbas (2018-08-13). "Exposures to Volatile Organic Compounds
among Healthcare Workers: Modeling the Effects of Cleaning Tasks and Product
Use". Annals of Work Exposures and Health. 62 (7): 852–
870. doi:10.1093/annweh/wxy055. ISSN 2398-7308. PMC 6248410. PMID 29931140.
29. Jump up to:a b Bessonneau, Vincent; Mosqueron, Luc; Berrubé, Adèle; Mukensturm,
Gaël; Buffet-Bataillon, Sylvie; Gangneux, Jean-Pierre; Thomas, Olivier (2013-02-05).
Levin, Jan-Olof (ed.). "VOC Contamination in Hospital, from Stationary Sampling of a
Large Panel of Compounds, in View of Healthcare Workers and Patients Exposure
Assessment". PLOS ONE. 8 (2):
e55535. Bibcode:2013PLoSO...855535B. doi:10.1371/journal.pone.0055535. ISSN 1932
-6203. PMC 3564763. PMID 23393590.
30. Jump up to:a b LeBouf, Ryan F; Virji, M Abbas; Saito, Rena; Henneberger, Paul K;
Simcox, Nancy; Stefaniak, Aleksandr B (September 2014). "Exposure to volatile organic
compounds in healthcare settings". Occupational and Environmental Medicine. 71 (9):
642–650. doi:10.1136/oemed-2014-102080. ISSN 1351-0711. PMC 4591534. PMID 250
11549.
31. Jump up to:a b Reddy, Manasa; Heidarinejad, Mohammad; Stephens, Brent; Rubinstein,
Israel (April 2021). "Adequate indoor air quality in nursing homes: An unmet medical
need". Science of the Total Environment. 765:
144273. Bibcode:2021ScTEn.765n4273R. doi:10.1016/j.scitotenv.2020.144273. PMID 3
3401060. S2CID 230782257.
32. Belo, Joana; Carreiro-Martins, Pedro; Papoila, Ana L.; Palmeiro, Teresa; Caires, Iolanda;
Alves, Marta; Nogueira, Susana; Aguiar, Fátima; Mendes, Ana; Cano, Manuela; Botelho,
Maria A. (2019-10-15). "The impact of indoor air quality on respiratory health of older
people living in nursing homes: spirometric and exhaled breath condensate
assessments". Journal of Environmental Science and Health, Part A. 54 (12): 1153–
1158. doi:10.1080/10934529.2019.1637206. ISSN 1093-4529. PMID 31274053. S2CID 
195807320.
33. Bentayeb, Malek; Billionnet, Cécile; Baiz, Nour; Derbez, Mickaël; Kirchner, Séverine;
Annesi-Maesano, Isabella (October 2013). "Higher prevalence of breathlessness in
elderly exposed to indoor aldehydes and VOCs in a representative sample of French
dwellings". Respiratory Medicine. 107 (10): 1598–1607.
34.  "Ausschuss zur gesundheitlichen Bewertung von Bauprodukten". Umweltbundesamt (in
German). 2013-04-08. Retrieved 2019-05-24.
35.  EPA,OAR,ORIA,IED, US (18 August 2014). "Technical Overview of Volatile Organic
Compounds | US EPA". US EPA. Retrieved 2018-04-23.
36.  Before You Buy Paint". Consumer Information. 2012-10-09. Retrieved 2018-04-30.
37.  Jones, A.P. (1999). "Indoor air quality and health". Atmospheric Environment. 33 (28):
4535–64. Bibcode:1999AtmEn..33.4535J. doi:10.1016/S1352-2310(99)00272-1.
38.  Jump up to:a b Wang, S.; Ang, H. M.; Tade, M. O. (2007). "Volatile organic compounds
in indoor environment and photocatalytic oxidation: State of the art". Environment
International. 33 (5): 694–705. doi:10.1016/j.envint.2007.02.011. PMID 17376530.
39.  Holøs, S. B.; et al. (2019). "VOC emission rates in newly built and renovated buildings,
and the influence of ventilation – a review and meta-analysis". Int. J. Of
Ventilation. 18 (3): 153–
166. doi:10.1080/14733315.2018.1435026. hdl:10642/6247. S2CID 56370102.
40. KEY-VOCs". KEY-VOCs. Retrieved 23 April 2018.
41. Hoerger, C. C.; Claude, A., Plass-Duelmer, C., Reimann, S., Eckart, E., Steinbrecher, R.,
Aalto, J., Arduini, J., Bonnaire, N., Cape, J. N., Colomb, A., Connolly, R., Diskova, J.,
 Dumitrean, P., Ehlers, C., Gros, V., Hakola, H., Hill, M., Hopkins, J. R., Jäger, J., Junek,
R., Kajos, M. K., Klemp, D., Leuchner, M., Lewis, A. C., Locoge, N., Maione, M.,
Martin, D., Michl, K., Nemitz, E., O'Doherty, S., Pérez Ballesta, P., Ruuskanen, T. M.,
Sauvage, S., Schmidbauer, N., Spain, T. G., Straube, E., Vana, M., Vollmer, M. K.,
Wegener, R., Wenger, A. (2015). "ACTRIS non-methane hydrocarbon intercomparison
experiment in Europe to support WMO GAW and EMEP observation networks".
Atmospheric Measurement Techniques. 8 (7): 2715–2736.
Bibcode:2015AMT.....8.2715H. doi:10.5194/amt-8-2715-2015.
42. http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/tabel_aer2.pdf
43. http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/
Concentraţiile_maxime_admisibile_(CMA).pdf