“INFLUENTA 

 POLUANTILOR  AE
RULUI  ASUPRA MEDIULUI”

   

Examen pentru certificarea competentelor profesionale :

 Filiera tehnologica – Profilul : Resurse Naturale si Protectia Mediului -Specializarea :Protectia

mediului clasificare: technician ecolog si protectia calitati mediului
COMPETENTE :
- Monitorizarea calitatea aerului (surse de poluare a aerului , poluantilor aerului efectele asupra
mediului);Aprecizeaza calitatea atmosferei locale .
- Recolteaza probe de aer in vederea determinari cantitatii de praf din aerul atmosceric
(determina cantitatea de preaf analiza e laborator , interpretarea rezultatelor in raport cu
indicatorii de calitate pentru aer din standardele de calitate ):
- Progneaza dispersia poluantilor in functie de evolutia paranetrilor meteorologici:
- Evaloeaza impactul poluarii arului asupra organismelor vii si asupra mediului;
ARGUMENT:
Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv
a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu,
cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu
au nici o influentaasupraorganismelorvii. Dar dezvoltarea societatii umane, spre regret, duce la
crearea unui impact antropic si tehnogen negativ asupra calitatii aerului. Poluarea aerului este
generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea,
dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de substante
poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor
vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii,  circa 70% din populatia urbana a lumii
respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer, calitatea caruia este in
limitele acceptabilitatii.

Arderea combustibilului si desertizarea teritoriilor duc la cresterea nivelului emisiilor bioxidului

de carbon care este principalul gaz de sera si care da o crestere anuala a temperaturii biosferei de
circa + 0,3 oC. In asa mod starea climei pe planeta noastra se inrautateste din an in an.

Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant (ISO
6107/3-85). Ecologistii acorda o atentiei deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei
cauzeaza la consecinte negative pe scara globala:

- distrugerea stratului de ozon;

- efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a bioxidului de carbon, protoxidului de azot si
metanului;

- ridicarea temperaturii planetei;

 - inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor.

Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in:

- naturale (eruptii vulcanice, furtuni de praf s. a.),

- de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului.

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt: transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.
Aceste surse elimina cantitati mari de substante toxice specifice,care uneori nu pot fiidentificate,darprincipalii
poluatori, care se elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, bioxidul de sulf, praf s. a. Pentru
micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode, cum ar
fi,deexemplu: se perfectioneaza procesele tehnologice, se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se
construiesc diferite instalatii de purificare.

Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependenta de gradul de scadere a
presiunii partiale.

Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca - pentru a fi considerati
poluanti - substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata. Sursele de poluare a aerului pot clasificate in doua grupe: surse naturale si
surse artificiale (rezultate din activitaea umana).

Cap I : CALITATEA AERULUI

1.1 Probleme ale calitatii aerului :

Terra, “Planeta Albastra”, atat de interesanta si de misterioasa, unicul suport al vietii, se gaseste
intr-un moment critic al existentei sale.

Activitatile umane, din ce in ce mai intense si mai complexe, exercita o presiune accentuata, fara
precedent in trecutul planetei noastre, asupra tuturor invelisurilor terestre: atmosfera (invelisul
gazos), hidrosfera(invelisul lichid), litosfera(rocile si invelisul terestru), biosfera (plantele,
animalele si omul).

Aerul este un amestec  de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv
a oam enilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu,
cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu
au nici o influenta asupra organismelor vii. Dar dezvoltarea societatii umane, spre regret, duce la
crearea unui impact antropic si tehnogen negativ asupra ca-

litatii aerului.

Notiunea de poluare:

Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor subetante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca – pentru a fi considerati
poluanti – substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata.
In Romania exista peste 100 de statii apartinand Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii
Aerului (RNMCA), ce se ocupa cu monitorizarea parametrilor de calitate a aerului.
Indicele specific de calitatea a aerului, pe scurt 'indice specific', reprezinta un sistem de
codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati:
1.dioxid de sulf (SO2);
2. dioxid de azot (NO2);
3. ozon (O3);
4. monoxid de carbon (CO);
5. pulberi in suspensie (PM10)
Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul Retelei Nationale
de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzatori
poluantilor monitorizati.
Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici
corespunzatori poluantilor monitorizati.
Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6,
fiecare numar corespunzand unei culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele
asociate acestora).
Indicii specifici si indicele general al statiei sunt afisati din ora in ora.
In general exista doua categorii de standarde a calitatii aerului. Prima categorie de standarde
(cum ar fi U.S. National Ambient Air Quality Standards) stabileste concentratia maxima a
poluantilor specifici in atmosfera.
A doua categorie (cum ar fi North American Air Quality Index) consta intr-o scara de valori
utilizata pentru a comunica publicului riscul relativ al desfasurarii activitatii in aer liber.Aceasta
scara poate face distinctie sau nu intre diferitele tipuri de poluanti.
In Canada calitatea aerului este evaluata in conformitate cu standardele stabilite de catre
Consiliul Canadian al Ministrilor Mediului (Canadian Council of Ministers of the Environment –
CCME). CCME a stabilit Standardele Complete Canadiane (Canada Wide Standards – CWS).
Acestea sunt:
- CWS pentru PM2.5 (particule mici) = 30 µg/m³ 
- CWS pentru ozon=65 ppb (procentre dintr-un miliard)
Aceste standarde se aplica doar in jurisdictii cu o populatie mai mare de 100.000 de locuitori.
Un raport al Agentiei Europene a Mediului arata ca transportul rutier ramane principala sursa de
poluare a Europei.
Limita Nationala de Emisii in spatiul euopean pentru anumiti poluanti atmosferici este stabilita
prin intermediul Directivei 50/2008. 
In Marea Britanie parametrii privind calitatea aerului sunt stabiliti de Departamentul Mediului,
Alimentatiei si Probleme Rurale (UK`s Department for Environment, Food and Rural Affairs –
DEFRA) sunt indreptati in principal asupra reprezentantilor guvernamentali raspunzatori de
calitatea aerului in orase,unde managementul calitatii aerului este foarte important.
Marea Britanie a stablit o retea ce se ocupa cu masurarea nivelului poluantilor din aer si cu
publicarea acestor nivele de poluare. Cele mai mari valori se inregistreaza in orasele mari, dar
valorile medii sunt deasemena importante pentru sanatatea oamenilor.
In Statele Unite ale Americii in 1960,`70 si `90 Congresul a emis o serie de hotarari pentru
curatatea aerului (Clean Air Acts) ce au intarit regulamentele privind poluarea aerului. Aceste
hotarari stabileau limite numerice ale concentratiei unor poluanti de baza din atmosfera si
mecanisme de reducere a poluarii cauzate de acestia.
1.2 Protectia calitatii aerului :

Emisiile principalilor poluanti au scazut, in general, in Romania dupa 1989, in urma

transformarilor politice si economice din tara. Reducerea pe scara larga a productiei economice
din majoritatea zonelor industriale si inchiderea multor instalatii mari poluatoare au condus la
reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru multi poluanti in perioada 1989-2000.
Aceasta scadere generala a emisiilor de poluanti din aer a dus la imbunatatirea calitatii aerului in
multe zone, in special acolo unde poluatorul principal il constituia industria
In octombrie 2004, cu sprijinul proiectului PHARE 2001, MMDD a elaborat Strategia Nationala
pentru Protectia Atmosferei care are ca obiective principale: 1. mentinerea calitatii aerului
ambiental in zonele in care aceasta se conformeaza cu limitele stabilite in normele legale in
vigoare; 2. imbunatatirea calitatii aerului ambiental in zonele in care aceasta nu se conformeaza
cu limitele stabilite in normele legale in vigoare; 3. adoptarea masurilor necesare pentru
minimizarea si, in final, eliminarea impactului negativ asupra mediului si/sau a impactului
transfrontier; 4. indeplinirea tuturor obligatiilor asumate prin acordurile internationale si tratatele
la care Romania este parte.
Realizarea acestor obiective are in vedere orizontul de timp de pana la aderare, si anume 2004 –
2006, dar si un orizont mai lung de timp, 2007 – 2013, cand Romania va fi stat membru al
Uniunii Europene. Stabilirea acestor obiective s-a facut luand in considerare necesitatea de a
proteja sanatatea oamenilor si mediul natural fara insa a impune locuitorilor si mediului
economic din Romania costuri economice si sociale inacceptabile. Aceste obiective reprezinta o
parte importanta din obiectivul Guvernului de a promova si realiza dezvoltarea durabila a tarii.
Romania este prima tara inclusa in Anexa I (tarile dezvoltate si tarile cu economie in tranzitie) a
Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (UNFCCC), care a ratificat
Protocolul de la Kyoto la UNFCCC, angajandu-se sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera
(GHG) cu 8%, in prima perioada de angajament (2008-2012), fata de anul de baza (1989). De
asemenea, prin Legea nr. 271/2003, Romania a ratificat, Conventia asupra poluarii atmosferice
transfrontiere pe distante lungi si cele trei protocoale ulterioare referitoare la reducerea
acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic. Tara noastra si-a luat angajamentul ca in
anul 2010 nivelul emisiilor sa se incadreze in plafoanele prevazute de Protocolul de la Goteborg,
asa cum rezulta din Tabelul 11. In acest sens, au fost luate masuri concrete (asumate de fiecare
operator in parte), cum ar fi programele de reducere a emisiilor de SO2, NOx, provenite de la
instalatiile mari de ardere, cat si din alte activitati (rafinare, petrochimie, etc.).
Emisiile de SO2 au fost in continua scadere in perioada 1990-2002, de la emisii de cca. 1.311 mii
tone in 1990 la cca. 781 mii tone in 2002, pentru ca, incepand cu anul 2003, sa inregistreze o
crestere fata de anii precedenti. Principalele surse de impurificare cu SO2 sunt arderile din
activitatea de producere a energiei si industriile de transformare (cu o contributie de cca. 75% in
anul 2003). Emisiile de NOx au fost in continua scadere in perioada 1990-2000, dar, incepand cu
anul 2001, emisiile de NOx au inregistrat o crestere semnificativa, ajungand la 326 mii tone in
anul 2004. Principalele surse emitente le-au reprezentat arderile din industria energetica si din
industriile de transformare cca. 39%) , traficul rutier (cca. 31%) si industria de prelucrare (cca.
11%).
Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra, pentru care
depasirile concentratiilor maxim admise (CMA) sunt semnificative. Poluarea atmosferei cu
pulberi are mai multe surse: industriile metalurgica si siderurgica ce elibereaza in atmosfera
cantitati insemnate de pulberi, centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment,
transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc. Astfel, localitatile in care se
inregistreaza cea mai ridicata poluare cu pulberi (depasiri ale concentratiilor zilnice, lunare si
anuale) sunt: Resita, Bistrita-Nasaud, Campulung, Brasov, Zalau, Vaslui, Miercurea Ciuc,
Gheorghieni, Rovinari, Motru, Constanta, Iasi14. S-au inregistrat imbunatatiri semnificative ale
calitatii aerului in localitatile in care productia industriala a incetat ori s-au facut investitii care au
dus la reducerea emisiilor. Totusi, in multe zone, calitatea aerului este foarte scazuta, din cauza
controlului defectuos al emisiilor industriale. Astfel, pentru monitorizarea calitatii aerului si
informarea publicului in timp real cu date de calitatea aerului, prin HG nr. 586/2004 s-a infiintat
Sistemul National pentru Evaluarea si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului (SNEGICA) care
cuprinde reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului si sistemul national de inventariere a
emisiilor de poluanti atmosferici. Asa cum a fost mentionat mai sus, una dintre principalele surse
de poluare a aerului in multe localitati o reprezinta activitatile de ardere, in special cele rezultate
de la instalatiile mari de ardere (IMA) care produc energie si caldura. In 26 dintre cele mai mari
localitati din Romania15, IMA sunt principalele surse de producere a energiei termice si a apei
calde pentru populatie, dar si principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili
utilizati in aceste instalatii. (carbune, pacura). Emisiile in aer ale poluantilor proveniti de la IMA
au impact deosebit de negativ asupra sanatatii umane si mediului si reprezinta cea mai
importanta parte a emisiilor totale de SO2 si NOx in zonele urbane, accentuand fenomenele de
acidifiere si de formare a ozonului troposferic.
In Romania au fost inventariate 174 instalatii mari de ardere (IMA) - electrocentrale si
termocentrale cu o putere termica egala sau mai mare de 50 MW, care utilizeaza in principal
combustibili fosili. Aceste IMA se impart, in functie de detinatorul sau coordonatorul lor
national, in trei mari grupuri : 1. 72 IMA detinute de MEF (stat) - furnizeaza in principal energie
electrica pentru mentinerea in siguranta a Sistemului Energetic National (utilizatori industriali),
iar in secundar furnizeaza abur tehnologic si energie termica pentru populatie; 2. 80 IMA in
coordonarea MIRA (stat), apartinand unui numar de 26 de autoritati publice locale, sunt singurii
furnizori de energie termica (caldura si apa calda) populatiei din localitatile in care sunt
amplasate; unele dintre acestea furnizeaza energie electrica pentru aceste localitati. 3. 22 IMA
detinute de alti agenti economici - furnizeaza energie electrica si termica atat pentru utilizare
industriala cat si pentru populatie. Din cele 174 IMA, 163 sunt instalatii vechi (in functiune
inainte de 1 iulie 1987) si 11 sunt instalatii noi (in functiune dupa 1 iulie 1987). Distributia
instalatiilor vechi si noi in functie de detinator este prezentata in urmatorul tabel:

– Situatia instalatiilor mari de ardere Tip de IMA Numar total Detinator sau coordonator national
MEF MIRA Alti agenti economici Numar total de IMA 174 72 80 22 Instalatii vechi (tipul I)
163 64 79 20 Instalatii noi (tipul II) 11 8 1 2 Sursa: MMDD

Cap 2.POLUAREA AERULUI

2.1 Poluare aerului atmosferic :

 
Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre factorii esentiali ai
existentei vietii pe pamant. Dintre componentii aerului, oxigenul este indispensabil respiratiei
vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursa de energie in procesele
vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine in asimilatiaiar azotul atmosferic reprezinta una din
verigile circuitului azotului in natura.
Compozitia normala a aerului :
Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. % atmosfera uscata): azot 78,09%, oxigen
20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99%
din compozitia aerului. Restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan,
kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa
(in medie  3%).
Din punct de vedere sanitar prezinta importanta oscilatiile in concentratie ale oxigenului si
bioxidului de carbon, substante cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul plaminului.
Oxigenul poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei lui in aer si prin scaderea presiunii
atmosferice, efectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la nivelul alveolei pulmonare,
alterarea schimbului de gaze (O2 si CO2) si a procesului de oxigenare a singelui. Fenomenele
care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependenta de gradul de
scadere a presiunii partiale.
Bioxidul de carbon intilnit in atmosfera in proportie de 0,03% nu produce tulburari manifeste
decit in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din singele venos in alveola pulmonara
si eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea
partiala a CO2 din aer creste atit de mult incit impiedica eliminarea acestui catabolit. Initial apare
o crestere a CO2 din singe (hipercapnie) mai putin datorita patrunderii lui din aerul exterior, cit
datorita autointoxicarii organismului. Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic,
intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina datorita presiunii partiale crescute; la
autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena.
Primele tulburari apar in jurul concentratiei de 3% manifestata prin tulburari respiratorii
(accelerarea respiratiei), apare apoi cianoza, urmata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite
de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic.
Sursele de poluare a aerului
Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie  pentru a fi considerati
poluanti ,substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata. Sursele de poluare a aerului potin doua grupe: surse naturale si surse
artificiale (rezultate din activitaea umana).
Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei
In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 500 cm2 de aer,
volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort.
In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m3 de aer. Luind comparativ cu consumul de
alimente si apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de
apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste date importanta
pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara
retine numai in mica masura substantele patrunse pina la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.
Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atit prin compozitia sa chimica, cit si
prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).
In ceea ce priveste compozitia chimica destingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii
in concentratia componentilor normali, cit si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor
compusi straini.
Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca
urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin:
cresterea mortalitatii, crestrea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio-
patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul
sau agentii poluanti.
Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma
expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii
poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pina cind incarcarea atinge
pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al
agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale
lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestarile patologice pot
imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene,
mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu etiologie
multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti
(boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.).
Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului
respirator. In aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca
bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante,amoniacul Poluarea iritanta
constitue cea mai raspindita dintre tipurile de poluare, rezultind in primul rind din procesele de
ardere a combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari.
Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator.
Printre cei mai raspinditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul, si oxizii de fier, la care se adauga
compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina
imbolnaviri specifice care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea
intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare.
Poluantii toxici asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului.
Dintre poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care
formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel
oxigenarea singelui si transportul de oxigen catre tesuturi. In functie de concentratia din aer si
timpul de expunere se realizeaza o anumita proportie de carboxihemoglobina depaseste 60% din
hemoglobina totala. Intoxicatia acuta este relativ rara, aparind practic numai in spatii inchise in
prezenta unor surse importante de CO (in ?ncaperi in care sistemele de incatzit functioneaza
defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.)
Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul
poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un
numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii
proveniti din surse artificiale  in special industriale care pot emite in atmosfera o suma de
alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria
chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.). Sunt
semnalate si situatii cu aparitia unor fenomene alergice in masa, ca cel de la New Orleans din
1958 in care alergenul a fost identificat in praful provenit de la deseuri industriale depuse in
holde.
Poluanti cancerigeni. Exista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca
factori etiologici ai cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul urban,
a impus luarea in considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili, cu atit mai
mult cu cit in zonele poluate au fost identificate in aer substante cert carcinogene.
Putemsubstantele carcinogene prezente in aer in substante organice si substante anorganice.
Dintre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspinditi sunt hidrocarburile policiclice
aromatice ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai raspindit este
benzoopirenul, provenind din procese de combustie atit fixe cit si mobile. Ia nastere in timpul
arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele in suspensie.
Substanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar prezenta in aer indica un risc crescut
de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie si insecticidelor organoclorurate precum si
unor monomeri folositi la fabricarea maselor practice. Mai sunt incriminati ca agenti cancerigeni
dibenzacridina, epoxizii, precum si nitrosaminele in aer putind fi prezenti precusorii acestora
(nitritii si aminele secundare).
Dintre poluantii cancerigeni anorganici mentionam azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul,
nichelul si seleniul. Mai frecvent intilnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost
semnalata si in zonele din apropierea industriilor. Un aspect deosebit il prezinta azbestul, mai
periculos decit se presupunea cu citiva ani in urma si a carui prezenta a fost demonstrata atit in
atmosfera urbana cit si in plaminii (corpi azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din
populatia urbana neexpusa profesional.

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul
pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare
ale Soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%).
Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze
neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac,
monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este
amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala
,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut
automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati  mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.

Schimbari climatice. Incalzirea globala si efectul de sera.

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate
pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar
oamenii ,animalele si plantele ar muri.
Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este
retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru
temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate
asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.

Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in
special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta
cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare  ,in special in randul copiilor si al
batranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in
crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Gauri in stratul de ozon:

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in
zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu
aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat
cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se
cloridioni ,care ataca si distrug stratul de ozon. De foarte multa vreme in atmosfera exista
concentratii naturale de gaze cu efect de sera, cum ar fi vaporii de apa, gazele carbonice, metanul
si oxizii de azot. Razele cu lungime scurta de unda, numite lumina vizibila a soarelui, pot
traversa aceste gaze, incalzind atmosfera, oceanele, suprafata planetei si organismele vii. Energia
calorica este raspandita in spatiu in forma de raze infrarosii, adica de unde lungi. Acestea din
urma sunt absorbite in parte de gaze cu efect de sera, pentru a se reflecta inca odata de suprafata
Pamantului. Din cauza acestui fenomen natural, numit “efect de sera” temperatura medie anuala
la suprafata pamantului se mentine la 15° C. Acesta e ceea ce noi numim un climat normal.

Activitatea umana constituie cauza aruncarii in atmosfera a unei cantitati mari de gaze cu efect
de sera, mai ales a gazului carbonic, a oxizilor de azot, a metanului si a clorofluorocarbonilor
(CFC).

Conform concluziilor numeroaselor comitete internationale de cercetare stiintifica, sporirea

efectului de sera a declansat o noua incalzire planetara de o amploare nemaiintalnita pe parcursul
istoriei. Ele descriu si argumenteaza fenomenul noii incalziri globale, a schimbarii climei, a
reincalzirii climatului si a efectului de sera accelerat.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care
lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon.
Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale
Globului ,crescand nivelul radiatiilor nocive.Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in
zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

Ploi acide:
 Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele rezultate ale
poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii de        apa. Ploaia acida distruge plantele
si animalele.Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide.Mai rau este daca aceste ploi acide
ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta ,omorand si cele mai mici organisme.Dupa
estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000
lacuri moarte biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului.

Din cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai jos  fiind inghitite de
apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa
poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii ,aparitia unor boli grave si moartea.Sunt
modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor:regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la
foamete si la pierderea multor vieti omenesti.

In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a suferit de astm.Inflamatia
alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare.

Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului ,dar un lucru
este sigur:poluarea agraveaza simptomele.Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele
formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor.

Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele ,medicatia preventiva ,este eficienta ,dar
cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni ,care a luat proportii ingrijoratoare

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe
dintre guverne iau in considerare subiectele “verzi”.In intreaga lume pastrarea resurselor
energetice este o problema acuta.

In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la
distrugerea padurilor ecuatoriale.Populatia contribuie la aceste campanii ,prin faptul ca nu mai
cumpara produse fabricate din lemn tropical ,reducand oarecum cererea pentru acesta.Sunt tari
care ajuta la restabilirea echilibrului ;prin plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur:in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.

Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata.Este nevoie de
un control riguros  si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

2.2 Efectele poluarii asupra organismelor :

Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si   cercetari privind influenta
poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.In anul 1952 in Londra, cand, datorita poluarii cu
pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 de decese. Desi rare, aceste episoade acute au
 avut meritul de a atrage  atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand
primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate - poluare.

Un alt caz grav de poluare a avut loc la Cernobal, in Ucraina, din 26 aprilie 1986, cand  reactorul
centralei nucleare a explodat.In urma acestei explozii au fost eliberate in mediul inconjurator
cantitati mari de gaze rare si de materiale radioactive.Ca urmare a exploziei peste 30000 de
pasari si un numar mare de pesti. Apa va fi infestata inca 300 de ani, iar norii radioactivi vor mai
traversa Ucraina inca 50 de ani

Efectele poluarii :

Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluare atmosferei
cauzeaza consecinte negative pe scara globala:

-distrugerea stratului de ozon;

-ridicarea temperaturii planetei;

-inrautatirea sanatatii omului;

Principalii poluanti :

Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil.
Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de
combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1
miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese.
Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.Acesti poluanti au efecte directe asupra
sanatatii, in special asupra sistemului respirator.

Poluantii sunt preluati de curentii de aer, se combina cu apa din atmosfera si dau ploile si ceturile
acide, care se disperseaza asupra vegetatiei, solurilor si apelor.

Masuri de poluare :
 
Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza
diferite metode, cum ar fi: se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se construiesc
diferite instalatii de purificare.

 La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori, se

utilizeaza aditivi contra fumului la motoarele diesel.

Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre factorii esentiali ai
existentei vietii pe pamant. Dintre componentii aerului, oxigenul este indispensabil respiratiei
vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursa de energie in procesele
vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine in asimilatia clorofiliana, iar azotul atmosferic
reprezinta una din verigile circuitului azotului in natura.
Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. % atmosfera uscata): azot 78,09%, oxigen
20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99%
din compozitia aerului. Restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan,
kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa
(in medie 0,2 – 3%). Din punct de vedere sanitar prezinta importanta oscilatiile in concentratie
ale oxigenului si bioxidului de carbon, substante cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul
plaminului.

Oxigenul poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei lui in aer si prin scaderea presiunii
atmosferice, efectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la nivelul alveolei pulmonare,
alterarea schimbului de gaze (O2 si CO2) si a procesului de oxigenare a singelui. Fenomenele
care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependenta de gradul de
scadere a presiunii partiale.

Bioxidul de carbon intilnit in atmosfera in proportie de 0,03% nu produce tulburari manifeste

decit in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din singele venos in alveola pulmonara
si eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea
partiala a CO2 din aer creste atit de mult incit impiedica eliminarea acestui catabolit. Initial apare
o crestere a CO2 din singe (hipercapnie) mai putin datorita patrunderii lui din aerul exterior, cit
datorita autointoxicarii organismului. Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic,
intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina datorita presiunii partiale crescute; la
autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena.

Primele tulburari apar in jurul concentratiei de 3% manifestata prin tulburari respiratorii

(accelerarea respiratiei), apare apoi cianoza, urmata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite
de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. 
Sursele de poluare a aerului

Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca – pentru a fi considerati
poluanti – substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata.

2.3 Sursele de poluare a aerului :

-Pot clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitaea umana).

Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei

In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 500 cm2 de aer,
volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort.
In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m3 de aer. Luind comparativ cu consumul de
alimente si apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de
apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste date importanta
pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara
retine numai in mica masura substantele patrunse pina la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.

Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atit prin compozitia sa chimica, cit si
prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).

In ceea ce priveste compozitia chimica destingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii
in concentratia componentilor normali, cit si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor
compusi straini.

Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca
urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin:
cresterea mortalitatii, crestrea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio-
patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul
sau agentii poluanti.

Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma
expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii
poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pina cind incarcarea atinge
pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al
agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale
lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestarile patologice pot
imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene,
mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu etiologie
multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti
(boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.). Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart
in:

-surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf)

-surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului)

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele industriale si
centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse formeaza uneori o ceata densa,
numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele acestea intra in componenta norilor, dand
nastere ploilor acide care ucid plantele.

Poluantii iritanti :

-realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului respirator. In
aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca bioxidul de sulf,
bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constitue
cea mai raspindita dintre tipurile de poluare, rezultind in primul rind din procesele de ardere a
combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari.

Poluantii fibrozanti:
-produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator.

Printre cei mai raspinditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul, si oxizii de fier, la care se adauga
compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina
imbolnaviri specifice care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea
intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare.

Poluantii toxici :

-asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Dintre
poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care formeaza cu
hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel oxigenarea
singelui si transportul de oxigen catre tesuturi. In functie de concentratia din aer si timpul de
expunere se realizeaza o anumita proportie de carboxihemoglobina depaseste 60% din
hemoglobina totala. Intoxicatia acuta este relativ rara, aparind practic numai in spatii inchise in
prezenta unor surse importante de CO (in оncaperi in care sistemele de incatzit functioneaza
defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.)

Poluantii alergenici

din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul poluantilor naturali (polen,
fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un numar foarte mare de alergii
respiratorii sau cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale – in
special industriale – care pot emite in atmosfera o suma de alergeni completi sau incompleti. Pe
primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria chimica (industria maselor plastice,
industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.). Sunt semnalate si situatii cu aparitia unor
fenomene alergice in masa, ca cel de la New Orleans din 1958 in care alergenul a fost identificat
in praful provenit de la deseuri industriale depuse in holde.

Poluanti cancerigeni :

-Exista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etiologici ai

cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul urban, a impus luarea in
considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili, cu atit mai mult cu cit in zonele
poluate au fost identificate in aer substante cert carcinogene.

Putem clasifica substantele carcinogene prezente in aer in substante organice si substante

anorganice.

Dintre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspinditi sunt hidrocarburile policiclice
aromatice ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai raspindit este
benzoopirenul, provenind din procese de combustie atit fixe cit si mobile. Ia nastere in timpul
arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele in suspensie.
Substanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar prezenta in aer indica un risc crescut
de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie si insecticidelor organoclorurate precum si
unor monomeri folositi la fabricarea maselor practice. 
 Mai sunt incriminati ca agenti cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum si nitrosaminele in
aer putind fi prezenti precusorii acestora (nitritii si aminele secundare).

Dintre poluantii cancerigeni anorganici mentionam azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul,

nichelul si seleniul. Mai frecvent intilnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost
semnalata si in zonele din apropierea industriilor. 
 Un aspect deosebit il prezinta azbestul, mai periculos decit se presupunea cu citiva ani in urma si
a carui prezenta a fost demonstrata atit in atmosfera urbana cit si in plaminii (corpi azbestizici
pulmonari) unui procent apreciabil din populatia urbana neexpusa profesional. 

2.4 Smog-ul oraselor :

Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea
este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele
lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este
cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa
creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand
procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.

In multe orase, poluarea realizata de masini este mai mare decat cea a fabricilor, numarul
primelor fiind in crestere.  In fiecare dimineata, 30 000 noi vehicule se vor fi adaugat totalului
mondial. Deoarece agentii poluanti pot afecta respiratia, se dau avertismente, adresate in special
persoanelor suferind de astm (vezi subpunctul urmator).In ultimii 200 de ani industrializarea
globala a dereglat raaportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Un copil din sapte
sufera de astm in Marea Britanie din cauza poluarii, care agraveaza simpotomele.
Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si
radiatiile solare. Cel mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. In timpul orelor de varf in
zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce
aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. In acelasi timp cantitatea de
dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea
acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen combinati cu oxigenul molecular
formeaza ozonul. Hidrocarburile se oxideaza prin reactia cu O2, si reactioneaza cu oxidul de azot
pentru a produce dioxidul de azot. In timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia
atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise
de automobile sau de alte vehicule. In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera
scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si
atomi de oxigen. 

Pe masura ce se apropie mijlocul zilei, concentratia de ozon

devine maxima, cuplat cu un minimum de oxid de azot. Aceasta combinatie produce un nor toxic
de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic. Smogul apare adesea in zonele oraselor de
coasta si este o adevarata problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena, Los
Angeles, Tokyo.
Los Angeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa, avand in
vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord
se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului
care este separata de Hollywood si de centrul orasului de Muntii Santa Monica si de Parcul
Griffith, spatiul cel mai mare de recreere al orasului. Los Angeles-ul face legatura intre regiunile
sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton - faimosul sistem de sosele - construit
pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei congestionat de trafic. Smogul
produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a
poluarii. Un sistem de cai ferate orasenesc opereaza din 1993; cand va fi terminat in anul 2001,
sistemul va lega 36.5 km de linii subterane cu aproximativ 645 km de linii.
Tokyo este capitala si cel mai mare oras al Japoniei, precum si unul dintre cele mai populate
orase ale lumii, dupa statisticile din anul 1993, metropola insumand 11.631.901 de persoane.
Orasul este centrul cultural, economic si industrial al Japoniei. Industria este concentrata in zona
Golfului Tokyo, extinzandu-se spre Yokohama, producand aproape o cincime din totalul de
produse economice, acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult de doua treimi din total), si
industria usoara, care este foarte diversificata: produse alimentare, textile, produse electronice si
optice, masini, chimicale, etc.
Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat emanarii de
substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De asemenea, numarul mare de
autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de
poluare, autoritatile locale incurajeaza folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si
trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se
recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si blocajele
rutiere. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei.

Cap 3. EFECTELE POUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI

UMAN

3.1 Aerul si importanta lui :

“Daca un singur soare si un singur aer exista pentru toti ,de ce unii tin cu tot dinadinsul sa le
polueze. 
Aerul este un element indispensabil vietii,cantitatea consumata de organismul uman fiind foarte
mare:intr-o singura inspiratie patrund in pulmonul nostru 0.5l de aer,ceea ce inseamna 8l pe
minut ,respectiv 
14-15 mc in 24 ore.In lipsa aerului omul nu poate supravietuii mai mult de cateva minute.Intre
organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul pulmonului ,suprafata de contact
la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 mp.
Aerul este invelisul gazos care inconjoara Pamantul,avand o grosime medie de aproximativ 3000
km,numit atmosfera.Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt:
-troposfera(0-11km altitudine) de la cuvantul grecesc tropos= agitat,este stratul interior la
contactul cu suprafata pamantului.Poate fi considerat stratul vietii aici concentrandu-se 80% din
volumul total de gaze din atmosfera si producandu-se fenomene meteorologice.
-tropopauza are o grosime de 2 km si face trecerea de la troposfera la stratosfera.
-stratosfera urmeaza pana la circa 50-80 km.In acest strat nu se desfasoara fenomene
meteorologice.
-stratopauza face la randul ei trecerea spre mezosfera avand doar 10km grosime Beneficiaza de o
temperatura ridicata datorita acumularii ozonului.Acumularea ozonului in stratosfera se
datoreaza disocierii moleculelor de O2 prin actiunea razelor ultraviolete.Prezenta acestui strat
este o mare binefacere pentru viata,constituindu-se intr-un ecran protector al planetei impotriva
radiatiilor ultraviolete.
-mezosfera se intinde de la 80-85 km.Este stratul unor complicate procese fotochimice si de
absortie puternica a radiatiilor ultraviolete.
Proprietatile ei au o mare importanta in zborurile cosmice pentru calcularea culoarului de intrare
in atmosfera a navelor cosmice.
-mezopauza este cuprinsa intre 80-90 km ,temperatura scade puternic.
-termosfera(90-400 km) cel mai fierbinte strat al atmosferei,avand loc puternice disocieri ale
moleculelor de O2 si N2 si procese fotochimice intense;totodata,aici are loc o puternica ionizare
a aerului cauzata de radiatiile ultraviolete,radiatiile X si captarea unor fluxuri de particule din
spatiul interplanetar.
-exosfera(400-3000 Km) altitudine.

3.2 Metale grele si influentele lor asupra sanatatii omului :

Mercurul

Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl2) este cunoscut de mult timp ca
fiind toxic.O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si dimetilmercurul
CH 3Hg si (CH 3) 2Hg.

Compusii metilmercurici provoaca aberatii cromozomiale, trec prin placenta din corpul mamei in
cel al fatului, afecteaza celulele nervoase ale creierului provocand grave afectiuni - ca orbire,
deteriorarea coordonarii nervoase, anomalii psihice, moarte. Mecanismul chimic al acestor
procese pare a consta in afinitatea mare a mercurului fata de sulful din moleculele proteice, ceea
ce afecteaza tranzitul de ioni prin membrane, activitatea enzimatica, activitatea mitocondriilor,
etc
Mercurul este singurul metal care se gaseste in toate cele trei medii majore – apa, sol, atmosfera.
Sursele de mercur sunt naturale si din activitatea umana. Mercurul este folosit mai ales in
industria chimica la fabricarea vopselelor, a hartiei, a unor pesticide si fugnicide, a produselor
farmaceutice, a dezinfectantilor.

La prepararea sodei caustice, de exemplu, la fiecare tona de soda sunt deversate circa 200 gr. de
mercur. O pare din acest produs ramane si in soda care se foloseste si in unele ramuri ale
industriei alimentare.

O altǎ sursa de poluare cu mercur o constituie arderea combustibililor fosili. Anual in urma
acestui proces in atmosfera nimeresc circa 5000 tone de mercur.

Contaminarea cu mercur are un caracter global si afecteaza atat mediul terestru cat si cel acvatic.
Mediul natural contine o anumita cantitate de mercur la care vietuitoarele s-au adaptat in
decursul evolutiei. Dar datorita activitatii umane nivelul global al contaminarii cu mercur este in
crestere. Cea mai mare parte a Hg provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera, prin
migrare si transformare el ajunge in mediul acvatic, unde se acumuleaza mai ales in organisme
sub forma unor produsi foarte toxici. Intoxicatii cu mercur se produc frecvent in urma utilizarii
fungicidelor organomercurice.

Cercetarile efectuate arata ca toxicitatea mercurului este diminuata de catre seleniu. Seleniul
duce la scaderea nivelului de mercur din organe si schimba legarea sa de catre proteinele
solubile. Efectul are loc datorita competitiei intre Se si Hg pentru grupele SH ale proteinelor.

Plumbul

Anual pe pamant se extrag peste 2, 5 milioane de tone de plumb. In atmosfera plumbul ajunge in
special o data cu gazele de esapament ale automobilelor dotate cu motoare cu benzina. Din
atmosfera plumbul ajunge in sol, ape. In apa de ploaie s-au determinat concentratii de 40 mg de
Pb. Plumbul din sol este absorbit de plante, in special de radacini, plumbul din atmosfera poate
ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunge la concentratii destul de importante.
Mamiferele erbivore retin 1% din plumbul consumat. Omul preia plumbul atat prin respiratie,
dar mai ales prin alimente.(330 g/zi).

Pb este un metal toxic. O parte importanta a plumbului nimerit in organism este acumulata in
oase si par, iar o alta parte se acumuleaza in ficat. Pb inhiba dehidrogenarea acidului
aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoaca anemie. Intoxicarile cronice cu Pb duc la
tulburari ale sistemului nervos.

Cadmiul

Are o puternica actiune toxica asupra organismelor vii. Este letal pentru spermatozoizi. Cadmiul
patrunde in organism prin hranǎ si prin suprafata corpului si se acumuleaza selectiv in diferite
tesuturi, unde se leaga partial de moleculele proteice. In apele dulci concentratia de Cd este mai
mare decat in mari. In apele marine concentratia este mai mare in apele de coasta.
Petrolul

Este un produs indispensabil in special ca o sursǎ importanta de energie. Insa pe cat este de
necesar pe atat de periculos din punct de vedere ecologic.

 Este una din principalele surse de hidrocarburi, care se intalnesc in sol, atmosfera si hidrosfera.
In atmosfera hidrocarburile patrund ca substante volatile prin evaporarea produselor petroliere
sau ca rezultat al arderilor industriale. Contribuie nemijlocit la aparitia smogului. In hidrosfera
hidrocarburile ajung din atmosfera, dar in special in urma scurgerilor de titei.

Se estimeaza ca anual in urma deversarilor petroliere accidentale in oceane patrund pana la 200
000 tone de titei. Cantitati si mai mari provin in urma proceselor de extractie, transport si
prelucrare, curatirea halelor vapoarelor. O mare cantitate patrunde in mediul inconjurator prin
scurgerile de la rafinarii sau terminale petroliere.

Pierderile anuale de produse petroliere, care patrund in mediul ambiant ajung pana la 5 milioane
de tone. In acelasi timp e demonstrat ca o tona de titei brut acopera cu o pelicula fina aproape
moleculara o suprafata de 12 km 2 de apa.
Din pacate, omul de multe ori subestimeaza toxicitatea produselor petroliere. In acelasi timp
savantii, printre care Blumer deosebesc 2 categorii de efecte toxice: efecte imediate si efecte
tardive. Efectul imediat se datoreaza hidrocarburilor. Cele saturate sunt solubile in apa, in
concentratii mici produc anestezie, iar in doze mai mari moartea animalelor, in special a formelor
tinere. Hidrocarburile aromatice (benzenul, toluenul, naftalenul) sunt si mai toxice, avand si un
efect cancerigen pronuntat.
Efectele toxice tardive sunt mai complexe, producand pe termen lung grave dezechilibre
ecologice.
Formarea peliculei de petrol la suprafata apei are un prim efect de scadere a tensiunii superficiale
la interferenta apa-aer, astfel este perturbata activitatea numeroaselor organisme planctonice,
multe din ele neputand supravietui. Se modifica cantitatea de lumina patrunsa in apa, diminuand
fotosinteza algelor. Chiar dupa disparitia peliculei de petrol ele nu vor mai fi in stare sa revina la
starea initiala.

Evaporarea in atmosfera a petrolului este destul de intensa, astfel circa 25 % din pelicula de
petrol se evapora in cateva zile. O alta parte din titei trece in solutie, iar alta in organismele
marine. De multe ori pelicula de petrol este dusa spre zonele litorale, de tarm, invadand plajele si
distrugand toata flora si fauna adiacenta - un numar impresionant de crustacee, moluste, pasari si
animale marine.

3.3 Afectiuni ale organismului uman datorate poluarii atmosferei :

In cadrul interrelatiilor intre om si mediul sau ambiant, acesta din urma exercita asupra omului
influente multiple, dintre care una din cele mai importante este actiunea asupra sanatatii. Din
acest punct de vedere se stie ca mediul contine factori care au o actiunea favorabila asupra
sanatatii, cunoscuti sub numele de factori sanogeni. –
Mediul contine insa si factori care au o actiune nefavorabil asupra sanatatii, determinand
inrautatirea sau pierderea acesteia, denumiti factori patogeni.
Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa. Ea poate merge
de la simple incomoditati in activitatea omului, asa-zisul disconfort, pana la perturbari
puternice ale starii de sanatate. –
Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind
influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.ele se datoresc unor concentratii deosebit
de mati ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice
sio brutale asupra organismului uman: marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la
sfarsitul secoluluil trecut, datorate poluarii apei cu vibrionul holerei, iar mai recent, Londra,
1952, cand, datorita poluarii cupulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 decese. Desi
rare, aceste episoade acute au avut meritul de a fi atras atentia specialistilor asupra sanatatii
populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate –
poluare.
Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai
frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti
existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor
continua, chiar in concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite. –
Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei.
Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce apar in
organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De
cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor
poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur poluant
( actiune complexa si nespecifica)- 
Cei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt:
a) poluanti cu actiune iritanta: 
- pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce actioneaza la nivelul cailor respiratorii care, desi
prezinta mecanisme de protectie fata de efectele nocive ale poluantilor (mucus, epitelii ciliate,
etc), pot fi afectate de inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau alveolite. Daca actiunea
poluantului este de lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca broho-pneumopatia cronica
nespecifica.
- Oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese
industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii ce se traduc prin
salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate duc la aparitia
bronsitei cronice.
- Oxizii azotului, rezulta la fel ca cel ai sulfului, produc la niveleul cailor respiratorii blocarea
miscarilor cililor epiteliilor brohice si traheale. La nivel sangvin, se combina cu hemoglobina
rezultand methemoglobina care impiedica transportului gazelor respiratorii (oxigenului) catre
tesuturi.
- Substantele oxidante (ozonide) generati prin actiunea radiatiilor ultraviolete asupra unor
produsi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru caile respiratorii, ceea ce faciliteaza
suprainfectiile cu germeni oportunisti.
b) poluanti cu actiune asfixianta: 
- oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu hemoglobina dand carboxi
hemoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu consecinte dintre cele mai grave asupra
respiratiei diferitelor tesuturi si celule, ce se manifesta clinic prin dureri de cap, ameteli,
somnolenta, greata, aritmii, etc.
c) poluanti cu actiune toxica sistemica: 
- plumbul, eliminat in atmosfera sub forma de vapori care se condeanseaza relativ reprede, poate
patrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie (mai periculoasa pentru ca ajunge direct in
sange) cat si pe caledigestiva (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Actiunea
nociva a plumbului se exercita la nivelul sangelului determinanad aparitia de anemii, si lanivelul
sistemului nervos, provocand ramanerea in urma a dezvoltarii inteclectuale la copii.
d) poluantii cu actiune fibrozanta:
- pulberile, mai ales cele cu densiate mare, persista in plaman, determinanad o scadere
a alesticitatii pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de tesut nou in jur, ce sta la abza
aparitiei fibrozei.
e) poluanti cu actiune cancerigena: - 
- hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din arderea incompleta a
combustibililor solizi si lichizi. Se concentreaza in organism in conditiile unei expuneri
prelungite.
- Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici, prezenti
mai ale in mediile industriale.
f) poluanti cu actiune alergizanta:
- pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau sunstantele volatile
din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau
manifestari oculare (conjunctivite si blefarite) sau cutanate (exeme, urticarii, etc)
g) poluanti cu actiune infectanta: - 
- sunt reprezenti de diversi germeni patogeni din atmosfera. Desi majoritatea germenilor ce
cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea
convulsiva, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc, au o rezistenta scazuta in aer
datorita unor factori ca: uscaciunea, temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea
produsa prin aer este responsabila pentru un numar mare de boli.

CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE :

Echilibrul natural al gazelor atmosferice este amenintat acum de activitatea oamenilor. Cresterea
productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana,
arderea gunoaielor etc. sunt cause care lun atmosfera in pericol. Aceste pericole sunt: efectul de
sera(incalzirea globala), poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

Animalele si oamenii inspira oxygen din aer si elimina dioxid de carbon. Plantele verzi iau
dioxid de carbon in procesul numit fotosinteza, eliminand oxigen. Existenta fiecarei plante,
animal si om depinde de acest circuit.

In ultimii 200 de ani industria a dereglat echilibrul atmospferic. Arderea carbunelui si a gazului
metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si a altor gaze, mai ales dupa
aparitia automobilului. Dezvoltarea agriculturii a determinat, acumularea unor cantitati mari de
substante chimice otravitoare in atmosfera.

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare. Fara aceasta
Pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele. Insa atunci
cand din cauza poluarii, creste proportia gazelor  numite ,,gaze de spera”, atunci este retinuta
prea multa caldura si intrg pamantul devine mai cald.,,Gazelle de sfera” deregleaza echilibrul
atmospheric:

Retin razele inflarosii si le reflecta spre Pamant. In consecinta, creste temperature medie

globala.

Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma de fum si gaze. Fumul este un amestec de gaze si
chimicale si poate deveni mai toxic sub actiunea soarelui puternic. Smogul ce rezulta are un
miros neplacut ce provoaca lacrimarea. Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in
care sunt inhalate, provoaca tulburari pulmonare.

Aerul poluat are pe langa efectele directe asupra sanatatii omului si un effect devastator asupra
mediului.

Substantele chimice emanate in atmosfera sunt transportate de vaporii de apa din curentii de aer.
Cand acestia se ridica deasupra muntilor, vaporii de apa se condenseaza si cad sub forma de
ploaie. Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor cadea odata cu ploaia formand
ploile acide.

Aceasta distruge plante si animale iar situatia se agraveaza daca ajunge I n rauri, pentru ca acesta
va transporta otrava la distanta, omorand cele mai mici organisme. Apele respective vor fi
moarte biologic.Subtierea stratului de ozon este cauzat de anumite gaze existente in
flacoane(spraiuri), frigidere, etc. Deteriorarea a fost semnalata pentru prima oara in 1985 de catre
oamenii de stiinta in America, in momentul in care au vazut formarea unei gauri in stratul de
ozon. Din nefericire, cu zece ani mai tarziu, in 1995, s-a observat ca si deasupra Articii si
Europei de Nord s-au format gauri in stratul de ozon.

Distrugerea padurilor, la randul sau, tulbura echilibrul ecologic al atmosferei, deoarece zonele
poluate pierd efectul benefic al vegetatiei. Distrugerea a milioane de m2 de paduri are drept
consecinta reducerea cantitatii de oxigen,in schimb se acumuleaza mai mult dioxid de carbon.

In zilele noastre nu mai putem spera sa respiram aer curat. Atmosfera este in mare pericol. Ca
urmare este pus in pericol intregul mediu de viata.

BIBLIOGRAFIE

1)     Chimie Experiente si principii – Paul R. O’Connor, Joseph E. Davis, Jr., Edward L.

Haenisch, W. Keith MacNab, A.L. McClellan; Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1983

2)     Ristoiu D,  Curs  Fizica atmosferei  ,Cluj Napoca, 2005

3)     Leaf, A. 1993. Loss of stratospheric ozone and health effects of increased ultraviolet
radiation. In Critical condition: Human health and environment, ed. E. Chivian, M.
McCally, H. Hu, and A. Haines, 139-50. Cambridge, MA: The MIT Press.
 4)      SunWise School Program. (1999). UV Radiation. U.S. Environmental Protection
Agency. http://www.epa.gov/sunwise1/uvradation.html

5)     Cristina Mandiavel  ,  Pamantenii dusmanii Terrei, Ed. Albatros,1987

6)     Iovanca Haiduc  , Chimia mediului, Cluj Napoca, 2005

7)     Alexandru Rosu, Terra, geosistemul vietii, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

1987.Resursele marilor si oceanelor -Gheorghe I. Manea (Editura Politica)

8)     . www.referate.ro
9)     . www.referatele.com

ANEXE:

     Activitatile omului – sursa de poluare .

      Poluare accidentala .
Proiect Examen Atestat - Protectia mediului clasificare:
technician ecolog si protectia calitati mediului -
“INFLUENTA POLUANTILOR AERULUI ASUPRA
MEDIULUI”

“INFLUENTA  POLUANTILOR  AE
RULUI  ASUPRA MEDIULUI”

   

Examen pentru certificarea competentelor profesionale :

 Filiera tehnologica – Profilul : Resurse Naturale si Protectia Mediului -Specializarea :Protectia

mediului clasificare: technician ecolog si protectia calitati mediului
COMPETENTE :
- Monitorizarea calitatea aerului (surse de poluare a aerului , poluantilor aerului efectele asupra
mediului);Aprecizeaza calitatea atmosferei locale .
- Recolteaza probe de aer in vederea determinari cantitatii de praf din aerul atmosceric
(determina cantitatea de preaf analiza e laborator , interpretarea rezultatelor in raport cu
indicatorii de calitate pentru aer din standardele de calitate ):
- Progneaza dispersia poluantilor in functie de evolutia paranetrilor meteorologici:
- Evaloeaza impactul poluarii arului asupra organismelor vii si asupra mediului;
ARGUMENT:
Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv
a oamenilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu,
cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu
au nici o influentaasupraorganismelorvii. Dar dezvoltarea societatii umane, spre regret, duce la
crearea unui impact antropic si tehnogen negativ asupra calitatii aerului. Poluarea aerului este
generata in special de folosirea energiei si de activitatile de transportare. Urbanizarea,
dezvoltarea industriei si a transportului provoaca emisii cu concentratii mari de substante
poluante in atmosfera, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii si a tuturor organismelor
vii. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii,  circa 70% din populatia urbana a lumii
respira aer poluat si doar circa 10% din populatia lumii respira aer, calitatea caruia este in
limitele acceptabilitatii.

Arderea combustibilului si desertizarea teritoriilor duc la cresterea nivelului emisiilor bioxidului

de carbon care este principalul gaz de sera si care da o crestere anuala a temperaturii biosferei de
circa + 0,3 oC. In asa mod starea climei pe planeta noastra se inrautateste din an in an.

Activitatea prioritara in domeniul ecologiei consta in studierea relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant (ISO
6107/3-85). Ecologistii acorda o atentiei deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei
cauzeaza la consecinte negative pe scara globala:

- distrugerea stratului de ozon;

- efectul de sera, legat de majorarea volumului emisiilor in atmosfera a bioxidului de carbon, protoxidului de azot si
metanului;

- ridicarea temperaturii planetei;

 - inrautatirea sanatatii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor si animalelor.

Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in:

- naturale (eruptii vulcanice, furtuni de praf s. a.),

- de caracter antropogen, legate cu activitatea vitala a omului.

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt: transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice.
Aceste surse elimina cantitati mari de substante toxice specifice,care uneori nu pot fiidentificate,darprincipalii
poluatori, care se elimina in cantitati mari sunt: oxizii de carbon, de azot, bioxidul de sulf, praf s. a. Pentru
micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode, cum ar
fi,deexemplu: se perfectioneaza procesele tehnologice, se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se
construiesc diferite instalatii de purificare.

Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependenta de gradul de scadere a
presiunii partiale.

Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca - pentru a fi considerati
poluanti - substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata. Sursele de poluare a aerului pot clasificate in doua grupe: surse naturale si
surse artificiale (rezultate din activitaea umana).

Cap I : CALITATEA AERULUI

1.1 Probleme ale calitatii aerului :

Terra, “Planeta Albastra”, atat de interesanta si de misterioasa, unicul suport al vietii, se gaseste
intr-un moment critic al existentei sale.

Activitatile umane, din ce in ce mai intense si mai complexe, exercita o presiune accentuata, fara
precedent in trecutul planetei noastre, asupra tuturor invelisurilor terestre: atmosfera (invelisul
gazos), hidrosfera(invelisul lichid), litosfera(rocile si invelisul terestru), biosfera (plantele,
animalele si omul).

Aerul este un amestec  de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv
a oam enilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu,
cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu
au nici o influenta asupra organismelor vii. Dar dezvoltarea societatii umane, spre regret, duce la
crearea unui impact antropic si tehnogen negativ asupra ca-

litatii aerului.

Notiunea de poluare:

Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor subetante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca – pentru a fi considerati
poluanti – substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata.
In Romania exista peste 100 de statii apartinand Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii
Aerului (RNMCA), ce se ocupa cu monitorizarea parametrilor de calitate a aerului.
Indicele specific de calitatea a aerului, pe scurt 'indice specific', reprezinta un sistem de
codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati:
1.dioxid de sulf (SO2);
2. dioxid de azot (NO2);
3. ozon (O3);
4. monoxid de carbon (CO);
5. pulberi in suspensie (PM10)
Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul Retelei Nationale
de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzatori
poluantilor monitorizati.
Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici
corespunzatori poluantilor monitorizati.
Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6,
fiecare numar corespunzand unei culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele
asociate acestora).
Indicii specifici si indicele general al statiei sunt afisati din ora in ora.
In general exista doua categorii de standarde a calitatii aerului. Prima categorie de standarde
(cum ar fi U.S. National Ambient Air Quality Standards) stabileste concentratia maxima a
poluantilor specifici in atmosfera.
A doua categorie (cum ar fi North American Air Quality Index) consta intr-o scara de valori
utilizata pentru a comunica publicului riscul relativ al desfasurarii activitatii in aer liber.Aceasta
scara poate face distinctie sau nu intre diferitele tipuri de poluanti.
In Canada calitatea aerului este evaluata in conformitate cu standardele stabilite de catre
Consiliul Canadian al Ministrilor Mediului (Canadian Council of Ministers of the Environment –
CCME). CCME a stabilit Standardele Complete Canadiane (Canada Wide Standards – CWS).
Acestea sunt:
- CWS pentru PM2.5 (particule mici) = 30 µg/m³ 
- CWS pentru ozon=65 ppb (procentre dintr-un miliard)
Aceste standarde se aplica doar in jurisdictii cu o populatie mai mare de 100.000 de locuitori.
Un raport al Agentiei Europene a Mediului arata ca transportul rutier ramane principala sursa de
poluare a Europei.
Limita Nationala de Emisii in spatiul euopean pentru anumiti poluanti atmosferici este stabilita
prin intermediul Directivei 50/2008. 
In Marea Britanie parametrii privind calitatea aerului sunt stabiliti de Departamentul Mediului,
Alimentatiei si Probleme Rurale (UK`s Department for Environment, Food and Rural Affairs –
DEFRA) sunt indreptati in principal asupra reprezentantilor guvernamentali raspunzatori de
calitatea aerului in orase,unde managementul calitatii aerului este foarte important.
Marea Britanie a stablit o retea ce se ocupa cu masurarea nivelului poluantilor din aer si cu
publicarea acestor nivele de poluare. Cele mai mari valori se inregistreaza in orasele mari, dar
valorile medii sunt deasemena importante pentru sanatatea oamenilor.
In Statele Unite ale Americii in 1960,`70 si `90 Congresul a emis o serie de hotarari pentru
curatatea aerului (Clean Air Acts) ce au intarit regulamentele privind poluarea aerului. Aceste
hotarari stabileau limite numerice ale concentratiei unor poluanti de baza din atmosfera si
mecanisme de reducere a poluarii cauzate de acestia.
1.2 Protectia calitatii aerului :

Emisiile principalilor poluanti au scazut, in general, in Romania dupa 1989, in urma

transformarilor politice si economice din tara. Reducerea pe scara larga a productiei economice
din majoritatea zonelor industriale si inchiderea multor instalatii mari poluatoare au condus la
reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru multi poluanti in perioada 1989-2000.
Aceasta scadere generala a emisiilor de poluanti din aer a dus la imbunatatirea calitatii aerului in
multe zone, in special acolo unde poluatorul principal il constituia industria
In octombrie 2004, cu sprijinul proiectului PHARE 2001, MMDD a elaborat Strategia Nationala
pentru Protectia Atmosferei care are ca obiective principale: 1. mentinerea calitatii aerului
ambiental in zonele in care aceasta se conformeaza cu limitele stabilite in normele legale in
vigoare; 2. imbunatatirea calitatii aerului ambiental in zonele in care aceasta nu se conformeaza
cu limitele stabilite in normele legale in vigoare; 3. adoptarea masurilor necesare pentru
minimizarea si, in final, eliminarea impactului negativ asupra mediului si/sau a impactului
transfrontier; 4. indeplinirea tuturor obligatiilor asumate prin acordurile internationale si tratatele
la care Romania este parte.
Realizarea acestor obiective are in vedere orizontul de timp de pana la aderare, si anume 2004 –
2006, dar si un orizont mai lung de timp, 2007 – 2013, cand Romania va fi stat membru al
Uniunii Europene. Stabilirea acestor obiective s-a facut luand in considerare necesitatea de a
proteja sanatatea oamenilor si mediul natural fara insa a impune locuitorilor si mediului
economic din Romania costuri economice si sociale inacceptabile. Aceste obiective reprezinta o
parte importanta din obiectivul Guvernului de a promova si realiza dezvoltarea durabila a tarii.
Romania este prima tara inclusa in Anexa I (tarile dezvoltate si tarile cu economie in tranzitie) a
Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (UNFCCC), care a ratificat
Protocolul de la Kyoto la UNFCCC, angajandu-se sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera
(GHG) cu 8%, in prima perioada de angajament (2008-2012), fata de anul de baza (1989). De
asemenea, prin Legea nr. 271/2003, Romania a ratificat, Conventia asupra poluarii atmosferice
transfrontiere pe distante lungi si cele trei protocoale ulterioare referitoare la reducerea
acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic. Tara noastra si-a luat angajamentul ca in
anul 2010 nivelul emisiilor sa se incadreze in plafoanele prevazute de Protocolul de la Goteborg,
asa cum rezulta din Tabelul 11. In acest sens, au fost luate masuri concrete (asumate de fiecare
operator in parte), cum ar fi programele de reducere a emisiilor de SO2, NOx, provenite de la
instalatiile mari de ardere, cat si din alte activitati (rafinare, petrochimie, etc.).
Emisiile de SO2 au fost in continua scadere in perioada 1990-2002, de la emisii de cca. 1.311 mii
tone in 1990 la cca. 781 mii tone in 2002, pentru ca, incepand cu anul 2003, sa inregistreze o
crestere fata de anii precedenti. Principalele surse de impurificare cu SO2 sunt arderile din
activitatea de producere a energiei si industriile de transformare (cu o contributie de cca. 75% in
anul 2003). Emisiile de NOx au fost in continua scadere in perioada 1990-2000, dar, incepand cu
anul 2001, emisiile de NOx au inregistrat o crestere semnificativa, ajungand la 326 mii tone in
anul 2004. Principalele surse emitente le-au reprezentat arderile din industria energetica si din
industriile de transformare cca. 39%) , traficul rutier (cca. 31%) si industria de prelucrare (cca.
11%).
Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra, pentru care
depasirile concentratiilor maxim admise (CMA) sunt semnificative. Poluarea atmosferei cu
pulberi are mai multe surse: industriile metalurgica si siderurgica ce elibereaza in atmosfera
cantitati insemnate de pulberi, centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment,
transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc. Astfel, localitatile in care se
inregistreaza cea mai ridicata poluare cu pulberi (depasiri ale concentratiilor zilnice, lunare si
anuale) sunt: Resita, Bistrita-Nasaud, Campulung, Brasov, Zalau, Vaslui, Miercurea Ciuc,
Gheorghieni, Rovinari, Motru, Constanta, Iasi14. S-au inregistrat imbunatatiri semnificative ale
calitatii aerului in localitatile in care productia industriala a incetat ori s-au facut investitii care au
dus la reducerea emisiilor. Totusi, in multe zone, calitatea aerului este foarte scazuta, din cauza
controlului defectuos al emisiilor industriale. Astfel, pentru monitorizarea calitatii aerului si
informarea publicului in timp real cu date de calitatea aerului, prin HG nr. 586/2004 s-a infiintat
Sistemul National pentru Evaluarea si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului (SNEGICA) care
cuprinde reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului si sistemul national de inventariere a
emisiilor de poluanti atmosferici. Asa cum a fost mentionat mai sus, una dintre principalele surse
de poluare a aerului in multe localitati o reprezinta activitatile de ardere, in special cele rezultate
de la instalatiile mari de ardere (IMA) care produc energie si caldura. In 26 dintre cele mai mari
localitati din Romania15, IMA sunt principalele surse de producere a energiei termice si a apei
calde pentru populatie, dar si principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili
utilizati in aceste instalatii. (carbune, pacura). Emisiile in aer ale poluantilor proveniti de la IMA
au impact deosebit de negativ asupra sanatatii umane si mediului si reprezinta cea mai
importanta parte a emisiilor totale de SO2 si NOx in zonele urbane, accentuand fenomenele de
acidifiere si de formare a ozonului troposferic.
In Romania au fost inventariate 174 instalatii mari de ardere (IMA) - electrocentrale si
termocentrale cu o putere termica egala sau mai mare de 50 MW, care utilizeaza in principal
combustibili fosili. Aceste IMA se impart, in functie de detinatorul sau coordonatorul lor
national, in trei mari grupuri : 1. 72 IMA detinute de MEF (stat) - furnizeaza in principal energie
electrica pentru mentinerea in siguranta a Sistemului Energetic National (utilizatori industriali),
iar in secundar furnizeaza abur tehnologic si energie termica pentru populatie; 2. 80 IMA in
coordonarea MIRA (stat), apartinand unui numar de 26 de autoritati publice locale, sunt singurii
furnizori de energie termica (caldura si apa calda) populatiei din localitatile in care sunt
amplasate; unele dintre acestea furnizeaza energie electrica pentru aceste localitati. 3. 22 IMA
detinute de alti agenti economici - furnizeaza energie electrica si termica atat pentru utilizare
industriala cat si pentru populatie. Din cele 174 IMA, 163 sunt instalatii vechi (in functiune
inainte de 1 iulie 1987) si 11 sunt instalatii noi (in functiune dupa 1 iulie 1987). Distributia
instalatiilor vechi si noi in functie de detinator este prezentata in urmatorul tabel:
– Situatia instalatiilor mari de ardere Tip de IMA Numar total Detinator sau coordonator national
MEF MIRA Alti agenti economici Numar total de IMA 174 72 80 22 Instalatii vechi (tipul I)
163 64 79 20 Instalatii noi (tipul II) 11 8 1 2 Sursa: MMDD

Cap 2.POLUAREA AERULUI

2.1 Poluare aerului atmosferic :

 
Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre factorii esentiali ai
existentei vietii pe pamant. Dintre componentii aerului, oxigenul este indispensabil respiratiei
vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursa de energie in procesele
vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine in asimilatiaiar azotul atmosferic reprezinta una din
verigile circuitului azotului in natura.
Compozitia normala a aerului :
Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. % atmosfera uscata): azot 78,09%, oxigen
20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99%
din compozitia aerului. Restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan,
kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa
(in medie  3%).
Din punct de vedere sanitar prezinta importanta oscilatiile in concentratie ale oxigenului si
bioxidului de carbon, substante cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul plaminului.
Oxigenul poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei lui in aer si prin scaderea presiunii
atmosferice, efectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la nivelul alveolei pulmonare,
alterarea schimbului de gaze (O2 si CO2) si a procesului de oxigenare a singelui. Fenomenele
care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependenta de gradul de
scadere a presiunii partiale.
Bioxidul de carbon intilnit in atmosfera in proportie de 0,03% nu produce tulburari manifeste
decit in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din singele venos in alveola pulmonara
si eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea
partiala a CO2 din aer creste atit de mult incit impiedica eliminarea acestui catabolit. Initial apare
o crestere a CO2 din singe (hipercapnie) mai putin datorita patrunderii lui din aerul exterior, cit
datorita autointoxicarii organismului. Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic,
intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina datorita presiunii partiale crescute; la
autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena.
Primele tulburari apar in jurul concentratiei de 3% manifestata prin tulburari respiratorii
(accelerarea respiratiei), apare apoi cianoza, urmata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite
de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic.
Sursele de poluare a aerului
Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie  pentru a fi considerati
poluanti ,substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata. Sursele de poluare a aerului potin doua grupe: surse naturale si surse
artificiale (rezultate din activitaea umana).
Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei
In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 500 cm2 de aer,
volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort.
In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m3 de aer. Luind comparativ cu consumul de
alimente si apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de
apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste date importanta
pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara
retine numai in mica masura substantele patrunse pina la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.
Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atit prin compozitia sa chimica, cit si
prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).
In ceea ce priveste compozitia chimica destingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii
in concentratia componentilor normali, cit si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor
compusi straini.
Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca
urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin:
cresterea mortalitatii, crestrea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio-
patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul
sau agentii poluanti.
Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma
expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii
poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pina cind incarcarea atinge
pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al
agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale
lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestarile patologice pot
imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene,
mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu etiologie
multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti
(boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.).
Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului
respirator. In aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca
bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante,amoniacul Poluarea iritanta
constitue cea mai raspindita dintre tipurile de poluare, rezultind in primul rind din procesele de
ardere a combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari.
Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator.
Printre cei mai raspinditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul, si oxizii de fier, la care se adauga
compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina
imbolnaviri specifice care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea
intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare.
Poluantii toxici asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului.
Dintre poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care
formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel
oxigenarea singelui si transportul de oxigen catre tesuturi. In functie de concentratia din aer si
timpul de expunere se realizeaza o anumita proportie de carboxihemoglobina depaseste 60% din
hemoglobina totala. Intoxicatia acuta este relativ rara, aparind practic numai in spatii inchise in
prezenta unor surse importante de CO (in ?ncaperi in care sistemele de incatzit functioneaza
defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.)
Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul
poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un
numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii
proveniti din surse artificiale  in special industriale care pot emite in atmosfera o suma de
alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria
chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.). Sunt
semnalate si situatii cu aparitia unor fenomene alergice in masa, ca cel de la New Orleans din
1958 in care alergenul a fost identificat in praful provenit de la deseuri industriale depuse in
holde.
Poluanti cancerigeni. Exista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca
factori etiologici ai cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul urban,
a impus luarea in considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili, cu atit mai
mult cu cit in zonele poluate au fost identificate in aer substante cert carcinogene.
Putemsubstantele carcinogene prezente in aer in substante organice si substante anorganice.
Dintre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspinditi sunt hidrocarburile policiclice
aromatice ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai raspindit este
benzoopirenul, provenind din procese de combustie atit fixe cit si mobile. Ia nastere in timpul
arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele in suspensie.
Substanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar prezenta in aer indica un risc crescut
de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie si insecticidelor organoclorurate precum si
unor monomeri folositi la fabricarea maselor practice. Mai sunt incriminati ca agenti cancerigeni
dibenzacridina, epoxizii, precum si nitrosaminele in aer putind fi prezenti precusorii acestora
(nitritii si aminele secundare).
Dintre poluantii cancerigeni anorganici mentionam azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul,
nichelul si seleniul. Mai frecvent intilnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost
semnalata si in zonele din apropierea industriilor. Un aspect deosebit il prezinta azbestul, mai
periculos decit se presupunea cu citiva ani in urma si a carui prezenta a fost demonstrata atit in
atmosfera urbana cit si in plaminii (corpi azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din
populatia urbana neexpusa profesional.

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul
pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare
ale Soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%).
Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze
neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac,
monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este
amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala
,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut
automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati  mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.

Schimbari climatice. Incalzirea globala si efectul de sera.

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate
pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar
oamenii ,animalele si plantele ar muri.

Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este
retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru
temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate
asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.

Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in
special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta
cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare  ,in special in randul copiilor si al
batranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in
crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Gauri in stratul de ozon:

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in
zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu
aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat
cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se
cloridioni ,care ataca si distrug stratul de ozon. De foarte multa vreme in atmosfera exista
concentratii naturale de gaze cu efect de sera, cum ar fi vaporii de apa, gazele carbonice, metanul
si oxizii de azot. Razele cu lungime scurta de unda, numite lumina vizibila a soarelui, pot
traversa aceste gaze, incalzind atmosfera, oceanele, suprafata planetei si organismele vii. Energia
calorica este raspandita in spatiu in forma de raze infrarosii, adica de unde lungi. Acestea din
urma sunt absorbite in parte de gaze cu efect de sera, pentru a se reflecta inca odata de suprafata
Pamantului. Din cauza acestui fenomen natural, numit “efect de sera” temperatura medie anuala
la suprafata pamantului se mentine la 15° C. Acesta e ceea ce noi numim un climat normal.

Activitatea umana constituie cauza aruncarii in atmosfera a unei cantitati mari de gaze cu efect
de sera, mai ales a gazului carbonic, a oxizilor de azot, a metanului si a clorofluorocarbonilor
(CFC).

Conform concluziilor numeroaselor comitete internationale de cercetare stiintifica, sporirea

efectului de sera a declansat o noua incalzire planetara de o amploare nemaiintalnita pe parcursul
istoriei. Ele descriu si argumenteaza fenomenul noii incalziri globale, a schimbarii climei, a
reincalzirii climatului si a efectului de sera accelerat.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care
lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon.
Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale
Globului ,crescand nivelul radiatiilor nocive.Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in
zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

Ploi acide:

 Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele rezultate ale
poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii de        apa. Ploaia acida distruge plantele
si animalele.Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide.Mai rau este daca aceste ploi acide
ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta ,omorand si cele mai mici organisme.Dupa
estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000
lacuri moarte biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului.

Din cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai jos  fiind inghitite de
apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa
poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii ,aparitia unor boli grave si moartea.Sunt
modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor:regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la
foamete si la pierderea multor vieti omenesti.
In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a suferit de astm.Inflamatia
alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare.

Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului ,dar un lucru
este sigur:poluarea agraveaza simptomele.Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele
formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor.

Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele ,medicatia preventiva ,este eficienta ,dar
cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni ,care a luat proportii ingrijoratoare

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe
dintre guverne iau in considerare subiectele “verzi”.In intreaga lume pastrarea resurselor
energetice este o problema acuta.

In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la
distrugerea padurilor ecuatoriale.Populatia contribuie la aceste campanii ,prin faptul ca nu mai
cumpara produse fabricate din lemn tropical ,reducand oarecum cererea pentru acesta.Sunt tari
care ajuta la restabilirea echilibrului ;prin plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur:in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.

Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata.Este nevoie de
un control riguros  si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

2.2 Efectele poluarii asupra organismelor :

Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si   cercetari privind influenta
poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.In anul 1952 in Londra, cand, datorita poluarii cu
pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 de decese. Desi rare, aceste episoade acute au
avut meritul de a atrage  atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand
primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate - poluare.

Un alt caz grav de poluare a avut loc la Cernobal, in Ucraina, din 26 aprilie 1986, cand  reactorul
centralei nucleare a explodat.In urma acestei explozii au fost eliberate in mediul inconjurator
cantitati mari de gaze rare si de materiale radioactive.Ca urmare a exploziei peste 30000 de
pasari si un numar mare de pesti. Apa va fi infestata inca 300 de ani, iar norii radioactivi vor mai
traversa Ucraina inca 50 de ani

Efectele poluarii :

Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluare atmosferei
cauzeaza consecinte negative pe scara globala:

-distrugerea stratului de ozon;

 -ridicarea temperaturii planetei;

-inrautatirea sanatatii omului;

Principalii poluanti :

Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil.
Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de
combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1
miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese.
Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.Acesti poluanti au efecte directe asupra
sanatatii, in special asupra sistemului respirator.

Poluantii sunt preluati de curentii de aer, se combina cu apa din atmosfera si dau ploile si ceturile
acide, care se disperseaza asupra vegetatiei, solurilor si apelor.

Masuri de poluare :
 
Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza
diferite metode, cum ar fi: se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se construiesc
diferite instalatii de purificare.

 La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori, se

utilizeaza aditivi contra fumului la motoarele diesel.

Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre factorii esentiali ai
existentei vietii pe pamant. Dintre componentii aerului, oxigenul este indispensabil respiratiei
vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursa de energie in procesele
vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine in asimilatia clorofiliana, iar azotul atmosferic
reprezinta una din verigile circuitului azotului in natura.

Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. % atmosfera uscata): azot 78,09%, oxigen
20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99%
din compozitia aerului. Restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan,
kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa
(in medie 0,2 – 3%). Din punct de vedere sanitar prezinta importanta oscilatiile in concentratie
ale oxigenului si bioxidului de carbon, substante cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul
plaminului.

Oxigenul poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei lui in aer si prin scaderea presiunii
atmosferice, efectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la nivelul alveolei pulmonare,
alterarea schimbului de gaze (O2 si CO2) si a procesului de oxigenare a singelui. Fenomenele
care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependenta de gradul de
scadere a presiunii partiale.
Bioxidul de carbon intilnit in atmosfera in proportie de 0,03% nu produce tulburari manifeste
decit in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din singele venos in alveola pulmonara
si eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea
partiala a CO2 din aer creste atit de mult incit impiedica eliminarea acestui catabolit. Initial apare
o crestere a CO2 din singe (hipercapnie) mai putin datorita patrunderii lui din aerul exterior, cit
datorita autointoxicarii organismului. Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic,
intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina datorita presiunii partiale crescute; la
autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena.

Primele tulburari apar in jurul concentratiei de 3% manifestata prin tulburari respiratorii

(accelerarea respiratiei), apare apoi cianoza, urmata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite
de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. 
Sursele de poluare a aerului

Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia
normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale
sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau
altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca – pentru a fi considerati
poluanti – substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a
mediului sau de viata.

2.3 Sursele de poluare a aerului :

-Pot clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitaea umana).

Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei

In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 500 cm2 de aer,
volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort.
In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m3 de aer. Luind comparativ cu consumul de
alimente si apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de
apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste date importanta
pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara
retine numai in mica masura substantele patrunse pina la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.

Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atit prin compozitia sa chimica, cit si
prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).

In ceea ce priveste compozitia chimica destingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii
in concentratia componentilor normali, cit si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor
compusi straini.

Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca
urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin:
cresterea mortalitatii, crestrea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio-
patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul
sau agentii poluanti.

Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma
expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii
poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pina cind incarcarea atinge
pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al
agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale
lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestarile patologice pot
imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene,
mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu etiologie
multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti
(boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.). Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart
in:

-surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf)

-surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului)

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele industriale si
centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse formeaza uneori o ceata densa,
numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele acestea intra in componenta norilor, dand
nastere ploilor acide care ucid plantele.

Poluantii iritanti :

-realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului respirator. In
aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca bioxidul de sulf,
bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constitue
cea mai raspindita dintre tipurile de poluare, rezultind in primul rind din procesele de ardere a
combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari.

Poluantii fibrozanti:

-produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator.

Printre cei mai raspinditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul, si oxizii de fier, la care se adauga
compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina
imbolnaviri specifice care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea
intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare.

Poluantii toxici :

-asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Dintre
poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care formeaza cu
hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel oxigenarea
singelui si transportul de oxigen catre tesuturi. In functie de concentratia din aer si timpul de
expunere se realizeaza o anumita proportie de carboxihemoglobina depaseste 60% din
hemoglobina totala. Intoxicatia acuta este relativ rara, aparind practic numai in spatii inchise in
prezenta unor surse importante de CO (in оncaperi in care sistemele de incatzit functioneaza
defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.)

Poluantii alergenici

din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul poluantilor naturali (polen,
fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un numar foarte mare de alergii
respiratorii sau cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale – in
special industriale – care pot emite in atmosfera o suma de alergeni completi sau incompleti. Pe
primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria chimica (industria maselor plastice,
industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.). Sunt semnalate si situatii cu aparitia unor
fenomene alergice in masa, ca cel de la New Orleans din 1958 in care alergenul a fost identificat
in praful provenit de la deseuri industriale depuse in holde.

Poluanti cancerigeni :

-Exista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etiologici ai

cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul urban, a impus luarea in
considerare si a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili, cu atit mai mult cu cit in zonele
poluate au fost identificate in aer substante cert carcinogene.

Putem clasifica substantele carcinogene prezente in aer in substante organice si substante

anorganice.

Dintre poluantii organici cancerigeni din aer, cei mai raspinditi sunt hidrocarburile policiclice
aromatice ca benzopiren, benzontracen, benzofluoranten etc. Cel mai raspindit este
benzoopirenul, provenind din procese de combustie atit fixe cit si mobile. Ia nastere in timpul
arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele in suspensie.
Substanta cancerigena este cunoscuta de multa vreme, iar prezenta in aer indica un risc crescut
de cancer pulmonar. Efecte cancerigene se atribuie si insecticidelor organoclorurate precum si
unor monomeri folositi la fabricarea maselor practice. 
 Mai sunt incriminati ca agenti cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum si nitrosaminele in
aer putind fi prezenti precusorii acestora (nitritii si aminele secundare).

Dintre poluantii cancerigeni anorganici mentionam azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul,

nichelul si seleniul. Mai frecvent intilnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost
semnalata si in zonele din apropierea industriilor. 
 Un aspect deosebit il prezinta azbestul, mai periculos decit se presupunea cu citiva ani in urma si
a carui prezenta a fost demonstrata atit in atmosfera urbana cit si in plaminii (corpi azbestizici
pulmonari) unui procent apreciabil din populatia urbana neexpusa profesional. 

2.4 Smog-ul oraselor :
Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea
este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele
lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este
cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa
creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand
procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.

In multe orase, poluarea realizata de masini este mai mare decat cea a fabricilor, numarul
primelor fiind in crestere.  In fiecare dimineata, 30 000 noi vehicule se vor fi adaugat totalului
mondial. Deoarece agentii poluanti pot afecta respiratia, se dau avertismente, adresate in special
persoanelor suferind de astm (vezi subpunctul urmator).In ultimii 200 de ani industrializarea
globala a dereglat raaportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Un copil din sapte
sufera de astm in Marea Britanie din cauza poluarii, care agraveaza simpotomele.
Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si
radiatiile solare. Cel mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. In timpul orelor de varf in
zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce
aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. In acelasi timp cantitatea de
dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea
acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen combinati cu oxigenul molecular
formeaza ozonul. Hidrocarburile se oxideaza prin reactia cu O2, si reactioneaza cu oxidul de azot
pentru a produce dioxidul de azot. In timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia
atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise
de automobile sau de alte vehicule. In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera
scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si
atomi de oxigen. 

Pe masura ce se apropie mijlocul zilei, concentratia de ozon

devine maxima, cuplat cu un minimum de oxid de azot. Aceasta combinatie produce un nor toxic
de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic. Smogul apare adesea in zonele oraselor de
coasta si este o adevarata problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena, Los
Angeles, Tokyo.
Los Angeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa, avand in
vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord
se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului
care este separata de Hollywood si de centrul orasului de Muntii Santa Monica si de Parcul
Griffith, spatiul cel mai mare de recreere al orasului. Los Angeles-ul face legatura intre regiunile
sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton - faimosul sistem de sosele - construit
pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei congestionat de trafic. Smogul
produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a
poluarii. Un sistem de cai ferate orasenesc opereaza din 1993; cand va fi terminat in anul 2001,
sistemul va lega 36.5 km de linii subterane cu aproximativ 645 km de linii.
Tokyo este capitala si cel mai mare oras al Japoniei, precum si unul dintre cele mai populate
orase ale lumii, dupa statisticile din anul 1993, metropola insumand 11.631.901 de persoane.
Orasul este centrul cultural, economic si industrial al Japoniei. Industria este concentrata in zona
Golfului Tokyo, extinzandu-se spre Yokohama, producand aproape o cincime din totalul de
produse economice, acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult de doua treimi din total), si
industria usoara, care este foarte diversificata: produse alimentare, textile, produse electronice si
optice, masini, chimicale, etc.
Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat emanarii de
substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De asemenea, numarul mare de
autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de
poluare, autoritatile locale incurajeaza folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si
trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se
recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si blocajele
rutiere. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei.

Cap 3. EFECTELE POUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI

UMAN

3.1 Aerul si importanta lui :

“Daca un singur soare si un singur aer exista pentru toti ,de ce unii tin cu tot dinadinsul sa le
polueze. 
Aerul este un element indispensabil vietii,cantitatea consumata de organismul uman fiind foarte
mare:intr-o singura inspiratie patrund in pulmonul nostru 0.5l de aer,ceea ce inseamna 8l pe
minut ,respectiv 
14-15 mc in 24 ore.In lipsa aerului omul nu poate supravietuii mai mult de cateva minute.Intre
organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul pulmonului ,suprafata de contact
la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 mp.
Aerul este invelisul gazos care inconjoara Pamantul,avand o grosime medie de aproximativ 3000
km,numit atmosfera.Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt:
-troposfera(0-11km altitudine) de la cuvantul grecesc tropos= agitat,este stratul interior la
contactul cu suprafata pamantului.Poate fi considerat stratul vietii aici concentrandu-se 80% din
volumul total de gaze din atmosfera si producandu-se fenomene meteorologice.
-tropopauza are o grosime de 2 km si face trecerea de la troposfera la stratosfera.
-stratosfera urmeaza pana la circa 50-80 km.In acest strat nu se desfasoara fenomene
meteorologice.
-stratopauza face la randul ei trecerea spre mezosfera avand doar 10km grosime Beneficiaza de o
temperatura ridicata datorita acumularii ozonului.Acumularea ozonului in stratosfera se
datoreaza disocierii moleculelor de O2 prin actiunea razelor ultraviolete.Prezenta acestui strat
este o mare binefacere pentru viata,constituindu-se intr-un ecran protector al planetei impotriva
radiatiilor ultraviolete.
-mezosfera se intinde de la 80-85 km.Este stratul unor complicate procese fotochimice si de
absortie puternica a radiatiilor ultraviolete.
Proprietatile ei au o mare importanta in zborurile cosmice pentru calcularea culoarului de intrare
in atmosfera a navelor cosmice.
-mezopauza este cuprinsa intre 80-90 km ,temperatura scade puternic.
-termosfera(90-400 km) cel mai fierbinte strat al atmosferei,avand loc puternice disocieri ale
moleculelor de O2 si N2 si procese fotochimice intense;totodata,aici are loc o puternica ionizare
a aerului cauzata de radiatiile ultraviolete,radiatiile X si captarea unor fluxuri de particule din
spatiul interplanetar.
-exosfera(400-3000 Km) altitudine.

3.2 Metale grele si influentele lor asupra sanatatii omului :

Mercurul

Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl2) este cunoscut de mult timp ca
fiind toxic.O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si dimetilmercurul
CH 3Hg si (CH 3) 2Hg.

Compusii metilmercurici provoaca aberatii cromozomiale, trec prin placenta din corpul mamei in
cel al fatului, afecteaza celulele nervoase ale creierului provocand grave afectiuni - ca orbire,
deteriorarea coordonarii nervoase, anomalii psihice, moarte. Mecanismul chimic al acestor
procese pare a consta in afinitatea mare a mercurului fata de sulful din moleculele proteice, ceea
ce afecteaza tranzitul de ioni prin membrane, activitatea enzimatica, activitatea mitocondriilor,
etc

Mercurul este singurul metal care se gaseste in toate cele trei medii majore – apa, sol, atmosfera.
Sursele de mercur sunt naturale si din activitatea umana. Mercurul este folosit mai ales in
industria chimica la fabricarea vopselelor, a hartiei, a unor pesticide si fugnicide, a produselor
farmaceutice, a dezinfectantilor.

La prepararea sodei caustice, de exemplu, la fiecare tona de soda sunt deversate circa 200 gr. de
mercur. O pare din acest produs ramane si in soda care se foloseste si in unele ramuri ale
industriei alimentare.

O altǎ sursa de poluare cu mercur o constituie arderea combustibililor fosili. Anual in urma
acestui proces in atmosfera nimeresc circa 5000 tone de mercur.
Contaminarea cu mercur are un caracter global si afecteaza atat mediul terestru cat si cel acvatic.
Mediul natural contine o anumita cantitate de mercur la care vietuitoarele s-au adaptat in
decursul evolutiei. Dar datorita activitatii umane nivelul global al contaminarii cu mercur este in
crestere. Cea mai mare parte a Hg provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera, prin
migrare si transformare el ajunge in mediul acvatic, unde se acumuleaza mai ales in organisme
sub forma unor produsi foarte toxici. Intoxicatii cu mercur se produc frecvent in urma utilizarii
fungicidelor organomercurice.

Cercetarile efectuate arata ca toxicitatea mercurului este diminuata de catre seleniu. Seleniul
duce la scaderea nivelului de mercur din organe si schimba legarea sa de catre proteinele
solubile. Efectul are loc datorita competitiei intre Se si Hg pentru grupele SH ale proteinelor.

Plumbul

Anual pe pamant se extrag peste 2, 5 milioane de tone de plumb. In atmosfera plumbul ajunge in
special o data cu gazele de esapament ale automobilelor dotate cu motoare cu benzina. Din
atmosfera plumbul ajunge in sol, ape. In apa de ploaie s-au determinat concentratii de 40 mg de
Pb. Plumbul din sol este absorbit de plante, in special de radacini, plumbul din atmosfera poate
ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunge la concentratii destul de importante.
Mamiferele erbivore retin 1% din plumbul consumat. Omul preia plumbul atat prin respiratie,
dar mai ales prin alimente.(330 g/zi).

Pb este un metal toxic. O parte importanta a plumbului nimerit in organism este acumulata in
oase si par, iar o alta parte se acumuleaza in ficat. Pb inhiba dehidrogenarea acidului
aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoaca anemie. Intoxicarile cronice cu Pb duc la
tulburari ale sistemului nervos.

Cadmiul

Are o puternica actiune toxica asupra organismelor vii. Este letal pentru spermatozoizi. Cadmiul
patrunde in organism prin hranǎ si prin suprafata corpului si se acumuleaza selectiv in diferite
tesuturi, unde se leaga partial de moleculele proteice. In apele dulci concentratia de Cd este mai
mare decat in mari. In apele marine concentratia este mai mare in apele de coasta.

Petrolul

Este un produs indispensabil in special ca o sursǎ importanta de energie. Insa pe cat este de
necesar pe atat de periculos din punct de vedere ecologic.

 Este una din principalele surse de hidrocarburi, care se intalnesc in sol, atmosfera si hidrosfera.
In atmosfera hidrocarburile patrund ca substante volatile prin evaporarea produselor petroliere
sau ca rezultat al arderilor industriale. Contribuie nemijlocit la aparitia smogului. In hidrosfera
hidrocarburile ajung din atmosfera, dar in special in urma scurgerilor de titei.

Se estimeaza ca anual in urma deversarilor petroliere accidentale in oceane patrund pana la 200
000 tone de titei. Cantitati si mai mari provin in urma proceselor de extractie, transport si
prelucrare, curatirea halelor vapoarelor. O mare cantitate patrunde in mediul inconjurator prin
scurgerile de la rafinarii sau terminale petroliere.

Pierderile anuale de produse petroliere, care patrund in mediul ambiant ajung pana la 5 milioane
de tone. In acelasi timp e demonstrat ca o tona de titei brut acopera cu o pelicula fina aproape
moleculara o suprafata de 12 km 2 de apa.
Din pacate, omul de multe ori subestimeaza toxicitatea produselor petroliere. In acelasi timp
savantii, printre care Blumer deosebesc 2 categorii de efecte toxice: efecte imediate si efecte
tardive. Efectul imediat se datoreaza hidrocarburilor. Cele saturate sunt solubile in apa, in
concentratii mici produc anestezie, iar in doze mai mari moartea animalelor, in special a formelor
tinere. Hidrocarburile aromatice (benzenul, toluenul, naftalenul) sunt si mai toxice, avand si un
efect cancerigen pronuntat.
Efectele toxice tardive sunt mai complexe, producand pe termen lung grave dezechilibre
ecologice.
Formarea peliculei de petrol la suprafata apei are un prim efect de scadere a tensiunii superficiale
la interferenta apa-aer, astfel este perturbata activitatea numeroaselor organisme planctonice,
multe din ele neputand supravietui. Se modifica cantitatea de lumina patrunsa in apa, diminuand
fotosinteza algelor. Chiar dupa disparitia peliculei de petrol ele nu vor mai fi in stare sa revina la
starea initiala.

Evaporarea in atmosfera a petrolului este destul de intensa, astfel circa 25 % din pelicula de
petrol se evapora in cateva zile. O alta parte din titei trece in solutie, iar alta in organismele
marine. De multe ori pelicula de petrol este dusa spre zonele litorale, de tarm, invadand plajele si
distrugand toata flora si fauna adiacenta - un numar impresionant de crustacee, moluste, pasari si
animale marine.

3.3 Afectiuni ale organismului uman datorate poluarii atmosferei :

In cadrul interrelatiilor intre om si mediul sau ambiant, acesta din urma exercita asupra omului
influente multiple, dintre care una din cele mai importante este actiunea asupra sanatatii. Din
acest punct de vedere se stie ca mediul contine factori care au o actiunea favorabila asupra
sanatatii, cunoscuti sub numele de factori sanogeni. –
Mediul contine insa si factori care au o actiune nefavorabil asupra sanatatii, determinand
inrautatirea sau pierderea acesteia, denumiti factori patogeni.
Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa. Ea poate merge
de la simple incomoditati in activitatea omului, asa-zisul disconfort, pana la perturbari
puternice ale starii de sanatate. –
Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind
influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.ele se datoresc unor concentratii deosebit
de mati ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice
sio brutale asupra organismului uman: marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la
sfarsitul secoluluil trecut, datorate poluarii apei cu vibrionul holerei, iar mai recent, Londra,
1952, cand, datorita poluarii cupulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 decese. Desi
rare, aceste episoade acute au avut meritul de a fi atras atentia specialistilor asupra sanatatii
populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate –
poluare.
Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai
frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti
existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor
continua, chiar in concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite. –
Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei.
Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce apar in
organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De
cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor
poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur poluant
( actiune complexa si nespecifica)- 
Cei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt:
a) poluanti cu actiune iritanta: 
- pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce actioneaza la nivelul cailor respiratorii care, desi
prezinta mecanisme de protectie fata de efectele nocive ale poluantilor (mucus, epitelii ciliate,
etc), pot fi afectate de inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau alveolite. Daca actiunea
poluantului este de lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca broho-pneumopatia cronica
nespecifica.
- Oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese
industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii ce se traduc prin
salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate duc la aparitia
bronsitei cronice.
- Oxizii azotului, rezulta la fel ca cel ai sulfului, produc la niveleul cailor respiratorii blocarea
miscarilor cililor epiteliilor brohice si traheale. La nivel sangvin, se combina cu hemoglobina
rezultand methemoglobina care impiedica transportului gazelor respiratorii (oxigenului) catre
tesuturi.
- Substantele oxidante (ozonide) generati prin actiunea radiatiilor ultraviolete asupra unor
produsi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru caile respiratorii, ceea ce faciliteaza
suprainfectiile cu germeni oportunisti.
b) poluanti cu actiune asfixianta: 
- oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu hemoglobina dand carboxi
hemoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu consecinte dintre cele mai grave asupra
respiratiei diferitelor tesuturi si celule, ce se manifesta clinic prin dureri de cap, ameteli,
somnolenta, greata, aritmii, etc.
c) poluanti cu actiune toxica sistemica: 
- plumbul, eliminat in atmosfera sub forma de vapori care se condeanseaza relativ reprede, poate
patrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie (mai periculoasa pentru ca ajunge direct in
sange) cat si pe caledigestiva (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Actiunea
nociva a plumbului se exercita la nivelul sangelului determinanad aparitia de anemii, si lanivelul
sistemului nervos, provocand ramanerea in urma a dezvoltarii inteclectuale la copii.
d) poluantii cu actiune fibrozanta:
- pulberile, mai ales cele cu densiate mare, persista in plaman, determinanad o scadere
a alesticitatii pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de tesut nou in jur, ce sta la abza
aparitiei fibrozei.
e) poluanti cu actiune cancerigena: - 
- hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din arderea incompleta a
combustibililor solizi si lichizi. Se concentreaza in organism in conditiile unei expuneri
prelungite.
- Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici, prezenti
mai ale in mediile industriale.
f) poluanti cu actiune alergizanta:
- pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau sunstantele volatile
din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau
manifestari oculare (conjunctivite si blefarite) sau cutanate (exeme, urticarii, etc)
g) poluanti cu actiune infectanta: - 
- sunt reprezenti de diversi germeni patogeni din atmosfera. Desi majoritatea germenilor ce
cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea
convulsiva, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc, au o rezistenta scazuta in aer
datorita unor factori ca: uscaciunea, temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea
produsa prin aer este responsabila pentru un numar mare de boli.

CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE :

Echilibrul natural al gazelor atmosferice este amenintat acum de activitatea oamenilor. Cresterea
productiei de energie, industria chimica, metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana,
arderea gunoaielor etc. sunt cause care lun atmosfera in pericol. Aceste pericole sunt: efectul de
sera(incalzirea globala), poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

Animalele si oamenii inspira oxygen din aer si elimina dioxid de carbon. Plantele verzi iau
dioxid de carbon in procesul numit fotosinteza, eliminand oxigen. Existenta fiecarei plante,
animal si om depinde de acest circuit.

In ultimii 200 de ani industria a dereglat echilibrul atmospferic. Arderea carbunelui si a gazului
metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si a altor gaze, mai ales dupa
aparitia automobilului. Dezvoltarea agriculturii a determinat, acumularea unor cantitati mari de
substante chimice otravitoare in atmosfera.

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare. Fara aceasta
Pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele. Insa atunci
cand din cauza poluarii, creste proportia gazelor  numite ,,gaze de spera”, atunci este retinuta
prea multa caldura si intrg pamantul devine mai cald.,,Gazelle de sfera” deregleaza echilibrul
atmospheric:

Retin razele inflarosii si le reflecta spre Pamant. In consecinta, creste temperature medie

globala.

Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma de fum si gaze. Fumul este un amestec de gaze si
chimicale si poate deveni mai toxic sub actiunea soarelui puternic. Smogul ce rezulta are un
miros neplacut ce provoaca lacrimarea. Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in
care sunt inhalate, provoaca tulburari pulmonare.
Aerul poluat are pe langa efectele directe asupra sanatatii omului si un effect devastator asupra
mediului.

Substantele chimice emanate in atmosfera sunt transportate de vaporii de apa din curentii de aer.
Cand acestia se ridica deasupra muntilor, vaporii de apa se condenseaza si cad sub forma de
ploaie. Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor cadea odata cu ploaia formand
ploile acide.

Aceasta distruge plante si animale iar situatia se agraveaza daca ajunge I n rauri, pentru ca acesta
va transporta otrava la distanta, omorand cele mai mici organisme. Apele respective vor fi
moarte biologic.Subtierea stratului de ozon este cauzat de anumite gaze existente in
flacoane(spraiuri), frigidere, etc. Deteriorarea a fost semnalata pentru prima oara in 1985 de catre
oamenii de stiinta in America, in momentul in care au vazut formarea unei gauri in stratul de
ozon. Din nefericire, cu zece ani mai tarziu, in 1995, s-a observat ca si deasupra Articii si
Europei de Nord s-au format gauri in stratul de ozon.

Distrugerea padurilor, la randul sau, tulbura echilibrul ecologic al atmosferei, deoarece zonele
poluate pierd efectul benefic al vegetatiei. Distrugerea a milioane de m2 de paduri are drept
consecinta reducerea cantitatii de oxigen,in schimb se acumuleaza mai mult dioxid de carbon.

In zilele noastre nu mai putem spera sa respiram aer curat. Atmosfera este in mare pericol. Ca
urmare este pus in pericol intregul mediu de viata.

BIBLIOGRAFIE

1)     Chimie Experiente si principii – Paul R. O’Connor, Joseph E. Davis, Jr., Edward L.

Haenisch, W. Keith MacNab, A.L. McClellan; Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1983

2)     Ristoiu D,  Curs  Fizica atmosferei  ,Cluj Napoca, 2005

3)     Leaf, A. 1993. Loss of stratospheric ozone and health effects of increased ultraviolet
radiation. In Critical condition: Human health and environment, ed. E. Chivian, M.
McCally, H. Hu, and A. Haines, 139-50. Cambridge, MA: The MIT Press.

4)      SunWise School Program. (1999). UV Radiation. U.S. Environmental Protection

Agency. http://www.epa.gov/sunwise1/uvradation.html

5)     Cristina Mandiavel  ,  Pamantenii dusmanii Terrei, Ed. Albatros,1987

6)     Iovanca Haiduc  , Chimia mediului, Cluj Napoca, 2005

7)     Alexandru Rosu, Terra, geosistemul vietii, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

1987.Resursele marilor si oceanelor -Gheorghe I. Manea (Editura Politica)

8)     . www.referate.ro
9)     . www.referatele.com
ANEXE:

     Activitatile omului – sursa de poluare .

     Poluare accidentala .