Cerințe minime de securitate și

sănătate pentru manipularea

manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători
 CUPRINS

I.REGLEMENTĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE MANIPULARE MANUALĂ A MASELOR.................................................4

I.1. Pe plan internaţional şi european....................................................................................................................4
I.2. Pe plan naţional..............................................................................................................................................5
II. CUM POATE AFECTA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR SANATATEA LUCRATORILOR?...............................7
II.1. Manipularea manuala poate cauza:..............................................................................................................7
II.2. Caracteristicile masei.....................................................................................................................................7
II.3. Sarcina de munca..........................................................................................................................................7
II.4. Mediul de munca...........................................................................................................................................8
II.5. Factori individuali de risc...............................................................................................................................8
II.6. Cerințe ale activității......................................................................................................................................8
III. PERICOLELE ŞI RISCURILE ASOCIATE CU MANIPULAREA MANUAL A MASELOR LA LOCUL DE MUNCĂ........9
III.1. Cum putem preveni afecţiunile cauzate de manipularea manuală a greutăţilor?........................................9
Vă plângeţi de dureri musculo - scheletice?...........................................................Error! Bookmark not defined.
III.2. Ce este manipularea manuală?..................................................................................................................10
III.3. Cum poate afecta manipularea manuală a maselor sănătatea lucrătorilor?..............................................10
III.4. Efecte manipulării asupra sănătăţii............................................................................................................11
III.5. Caracteristicile masei..................................................................................................................................12
III.6. Sarcina de muncă.......................................................................................................................................12
III.7. Mediul de muncă........................................................................................................................................12
III.8. Factori individuali de risc............................................................................................................................13
III.9. Evaluarea riscurilor.....................................................................................................................................13
III.10. Măsuri de prevenire.................................................................................................................................13
III.11.Tehnicile corecte de manipulare...............................................................................................................14
IV. Instructiuni proprii SSM pentru manipularea manuala a maselor..............................................................15

2
 I.REGLEMENTĂRI PRIVIND ACTIVITATEA DE MANIPULARE
MANUALĂ A MASELOR

Prevenirea riscurilor profesionale generate de manipularea manuală a maselor (MMM) a

reprezentat o preocupare constantă a tuturor celor implicaţi în asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul
de muncă, inclusiv din punctul de vedere al elaborării unor reglementări care să specifice obligaţiile
angajatorilor şi lucrătorilor în acest sens.

I.1. Pe plan internaţional şi european

La nivel international, Organizaţia Internaţională a Muncii a elaborat o serie de convenţii,

referitoare la manipularea maselor şi afecţiunile musculo-scheletice.
De exemplu:
- Convenţia nr. 127 /1967 privind greutatea maximă a încărcăturilor care pot fi transportate de un
singur lucrător ;
- Convenţia nr. 148 / 1977 – Mediul de muncă (poluarea aerului, zgomot, vibraţii);
- Convenţia nr. 155 /1981 privind securitatea şi sănătatea în muncă şi mediul de muncă;
- Convenţia nr. 167 / 1988 privind securitatea şi sănătatea în muncă în construcţii;
- Convenţia nr. 184 / 2001 privind securitatea şi sănătatea în muncă în agricultură.
Dintre acestea, România a ratificat în 1975 convenţia C 127/1967.
Câteva prevederi relevante ale acestei convenţii:
- niciun lucrător nu trebuie să transporte o încărcătură (masă) care datorită greutăţii sale ar putea
să-i afecteze securitatea şi sănătatea;
- orice lucrător care efectuează transport manual de mase trebuie să fie format şi instruit în mod
adecvat;
- atunci când este posibil, în activitatea de manipulare a maselor trebuie utilizate mijloace tehnice
adecvate.
La nivel european, Directiva 89/391/CEE – „Directivă Cadru pentru promovarea
îmbunătăţirii sănătăţii şi securităţii lucrătorilor la locul de muncă” (Directiva cadru) obligă
angajatorul să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în toate aspectele
activităţii acestora. Aceasta se aplică şi în cazul activităţilor care implică manipulări manuale de mase.
La manipularea manuală a maselor se referă, în mod explicit, Directiva 1990/269/CEE privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în special dorsolombare (a patra directivă particulară în sensul articolului 16,
paragraful 1 al directivei 89/391/CEE).
Această directivă stabileşte obligaţiile angajatorilor privind manipularea manuală a maselor de
către lucrători, în special atunci când există risc de afecţiuni dorsolombare.
Angajatorii trebuie să ia toate măsurile pentru:
- evitarea necesităţii manipulării manuale a maselor de către lucrători;
- adoptarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru reducerea riscurilor în cazul în care

3
manipularea manuală nu poate fi evitată;
- asigurarea formării şi informării lucrătorilor cu privire la greutatea masei manipulate, centrul de
greutate sau porţiunea cea mai grea în cazul în care centrul de greutate este excentric;
- asigurarea unei formări şi instruiri adecvate cu privire la modul corect de manipulare a maselor;
- furnizarea de echipamente individuale de protecţie adecvate.
Corelat cu această directivă, se aplică şi prevederi din următoarele directive:
 Directiva 89/654/CEE din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de sănătate şi
securitate pentru locul de muncă (prima directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al
directivei 89/391/CEE);
 Directiva 89/655/CEE din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de sănătate şi
securitate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă (a doua
directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei 89/391/CEE), modificată prin
Directiva 95/63/CE din 5 decembrie 1995 şi, respectiv, Directiva 2009/104/CE;
 Directiva 89/656/CEE din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
(a treia directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei 89/391/CEE);
 Directiva 94/33/CE privind protecţia tinerilor la locul de muncă;
 Directiva 2002/44/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţii) [a şaisprezecea directivă specială în
sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE];
 Directiva 93/104/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru;
 Directiva 92/85/CE privind aplicarea măsurilor de promovare a îmbunătăţirii securităţii şi
sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, al celor care au născut de curând sau care
alăptează.
În aplicarea directivelor, se poate face apel la standarde, documente care au caracter voluntar. În
domeniul manipulării manuale a maselor, se aplică în special standardele din familia EN 1005, părţile 1-
5, intitulate Securitatea maşinilor. Performanţa fizică umană,şi ISO 11228 – Ergonomie.
Manipulare manuală. Partea 1 – Ridicare şi transport, Partea 2 – Împingere şi tragere, Partea 3 –
Manipularea maselor mici cu frecvenţă ridicată. Corelat cu acestea, se aplică standardele EN 614 -1
Securitatea maşinilor. Principii ergonomice de proiectare. Partea 1. Terminologie şi principii
generale şi EN 614-2 - Securitatea maşinilor. Principii ergonomice de proiectare. Partea 2. Interacţiuni
între maşină şi sarcinile de muncă.
I.2. Pe plan naţional

În România, Directiva-cadru a fost transpusă prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006 care stabileşte cadrul general de prevenire a riscurilor profesionale, şi, implicit, a celor
asociate manipulării manuale a maselor.
Directiva 90/269/CEE a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 1051/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a manselor care prezintă riscuri

4
pentru lucrători.
HG-urile specifice aplicabile alături de această hotărâre sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr. HG-uri naţionale Directiva Monitorul
crt. transpusă Oficial
1 HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate 89/654/CEE 739/30.08.2006
şi sănătate pentru locul de muncă
2 HG nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate 89/655/CEE 815/03.10.2006
şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a 95/63/CEE
echipamentelor de muncă 2001/45/CEE
3 HG nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate 89/656/CEE 722/23.08.2006
şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
4 HG nr. 600/2007 privind protecţia tinerilor la locul de 94/33/CEE 473/13.07.2007
muncă Partea I
5 HG nr. 1169/2011 pentru modificarea şi completarea 873/12.12.2011
Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea
sănătăţii lucrătorilor
6 OUG nr. 96/2003, actualizată 2011, privind protecţia 92/85/CE 750/27.10.2003
maternităţii la locurile de muncă, aprobată prin Legea
nr. 25/2004, HG nr. 1141/2004
privind aplicarea măsurilor de 214/11.03.2004
promovare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii la
locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, al celor 686/30.07.2004
7 Codul muncii actualizat 2012 (Legea 53/2003)– 93/104/CE 345/18.05.2011
prevederi privind timpul de lucru

În aplicarea HG nr. 1051/2006, se poate face apel la standarde, în special cele din familia SR EN
1005:
SR EN 1005-1:2003 (înlocuit Securitatea maşinilor. Performanţa fizică umană. Partea 1: Termeni şi
prin SR EN 1005-1+A1:2009) definiţii
Securitatea maşinilor. Performanţa fizică umană. Partea 2: Manipularea
SR EN 1005-2:2004 (înlocuit
manuală a maşinilor şi a parţilor componente ale maşinilor
prin SR EN 1005-2+A1:2009)
Securitatea maşinilor. Performanţa fizică umană. Partea 3: Limite de
SR EN 1005-3:2002 (înlocuit
forţe recomandate pentru utilizarea maşinilor
prin SR EN 1005-3+A1:2009)
Securitatea maşinilor. Performanţa fizică umană. Partea 4: Evaluarea
SR EN 1005-4:2005 (înlocuit
poziţiilor de lucru şi a mişcărilor în relaţie cu maşinile
prin SR EN 1005-4+A1:2009)
Securitatea maşinilor. Evaluarea emisiei de substanţe periculoase
SR EN 1093-1:2002 (înlocuit
transportate de aer. Partea 1: Alegerea metodelor de încercare
prin SR EN 1093-1:2009)
De asemenea, se pot utiliza standardele SR EN 614 -1 +A1: 2009: Securitatea maşinilor.
Principii ergonomice de proiectare. Partea 1. Terminologie şi principii generale şi SR EN 614-2 + A1:

5
2009: Securitatea maşinilor. Principii ergonomice de proiectare. Partea 2. Interacţiuni între proiectarea
maşinilor şi a sarcinilor de muncă.

II. CUM POATE AFECTA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

SANATATEA LUCRATORILOR?

II.1. Manipularea manuala poate cauza:

- afectiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă și repetată a sistemului musculo-
scheletic prin activitati continue de ridicare sau manipulare manuala, de exemplu afectiunile
dorsolombare;
- traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu taieturile sau fracturile.
Care sunt factorii de risc ce pot conduce la imbolnavire profesionala?
Exista mai multi factori de risc care fac ca operatiile de manipulare manuala a maselor sa fie
periculoase si, astfel, sa creasca riscul producerii unor traumatisme. în special, riscul de afectiuni
dorsolombare este asociat cu urmatoarele aspecte ale manipularii manuale a maselor:

II.2. Caracteristicile masei

Riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare creste daca masa este:

- prea grea - nu exista o anumita limita de siguranta care sa garanteze absenta riscului; o
greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;
- prea mare - daca masa este prea mare, nu este posibila respectarea regulilor de baza referitoare
la ridicarea și purtarea acesteia, respectiv de a tine greutatea cat mai aproape de corp posibil; astfel,
muschii vor obosi mai repede;
- greu de prins i de manuit - poate determina alunecarea obiectului și accidentarea; masele cu
marginile taioase sau cele care contin materiale periculoase pot produce vatamari lucratorilor;
- dezechilibrata sau instabila - aceasta determina solicitarea inegala a muschilor și extenuarea
din cauza faptului ca centrul de greutate al obiectului se afla la distanta fata de mijlocul trunchiului
lucratorului;
- prost pozitionata - astfel încât necesita prinderea masei cu bratele intinse, cu aplecarea sau
rasucirea trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare;
- de forma sau marime inadecvate - care impiedica vizibilitatea lucratorului, marind astfel
posibilitatea alunecarii, dezechilibrarii, caderii sau lovirii acestuia.

II.3. Sarcina de munca

Riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare creste daca sarcina:

- este foarte solicitanta - de exemplu daca aceasta este executata frecvent sau pe o perioada
indelungata;

6
 - implica pozitii sau miscari incomode - de exemplu trunchi aplecat și rasucit, brate ridicate,
incheieturi ale mainilor rasucite, prea intinse;
- poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
- este realizata atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila;
- implica manipulari repetitive.
II.4. Mediul de munca

Urmatoarele caracteristici ale mediului de munca pot conduce la cresterea riscului aparitiei unor
afectiuni dorsolombare:
- insuficient spatiu liber pentru operatiile de manipulare manuala a maselor - lucratorul poate fi
constrans sa adopte o pozitie incomoda sau sa deplaseze masele intr-o maniera periculoasa;
- solul sau planul de lucru prezinta denivelari care implica manipularea masei la diferite niveluri;
- solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil
- temperatura ridicata produce oboseala lucratorilor, în timp ce transpiratia ingreuneaza
prinderea uneltelor, impunand un efort mai mare;
- locul de munca nu permite lucratorului manipularea manuala a maselor la o inaltime sigura sau
intr-o pozitie de lucru confortabila;
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este necorespunzatoare;
- iluminatul insuficient poate cauza cresterea riscului de accidentare sau poate obliga lucratorii
sa adopte pozitii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.

II.5. Factori individuali de risc

Exista cativa factori individuali care pot influenta riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare:
- lipsa de experienta, de instruire și de cunostinte corespunzatoare meseriei; varsta - riscul
aparitiei afectiunilor dorsolombare creste odata cu varsta și cu vechimea în munca;
- caracteristicile și capacitatile fizice, precum inaltimea, greutatea și forta; afectiuni
dorsolombare anterioare.

II.6. Cerințe ale activității

Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afectiuni dorsolombare, daca implica una sau mai
multe dintre urmatoarele cerinte:
- efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în special coloana vertebrala; perioada
insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;
- ritm de muncă impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.

7
 III. PERICOLELE ŞI RISCURILE ASOCIATE CU MANIPULAREA MANUAL A
MASELOR LA LOCUL DE MUNCĂ
III.1. Cum putem preveni afecţiunile cauzate de manipularea manuală a
greutăţilor?
Atât angajatorii cât şi lucrătorii trebuie să se implice în activităţile de
prevenire!
Respectaţi etapele ridicării corecte a maselor!
Angajatorii trebuie:
● să evalueze riscurile de accidentare sau îmbolnăvire;
● să asigure echipamente mecanice pentru a evita manipularea
manuală a greutăţilor de către lucrători şi să ia măsuri organizatorice
corespunzătoare.
Atunci când manipularea manuală nu poate fi evitată, angajatorii trebuie:
● să asigure lucrătorilor o instruire adecvată asupra tehnicilor de manipulare pentru ridicare/
împingere /tragere;
● să consulte lucrătorii cu privire la măsurile de prevenire;
● să asigure dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi/sau de lucru adecvat şi
în bună stare.
Lucrătorii trebuie:
● să respecte instrucţiunile de lucru şi de securitate a muncii;
● să folosească corect echipamentele individuale de protecţie;
● să comunice permanent cu conducătorii locurilor de muncă.

Cerinţele minime
de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a
maselor care prezintă riscuri pentru
lucrători, în special de afecţiuni
Hotărârea Guvernului
dorsolombare
nr. 1051/2006,
Directiva Consiliului UE M.Of. nr. 713/2006
nr. 269/1990 (D 90/269/CEE)

Respectarea prevederilor legale aduce beneficii tuturor:

● Protejează lucrătorii împotriva pericolelor şi riscurilor
● Garantează integritatea corporală şi sănătatea pe parcursul întregii vieţi
profesionale
○ Diminuează cheltuielile generate de accidente de muncă şi boli profesionale
○ Reduce absenteismul şi asigură stabilitatea forţei de muncă
○ Creşte productivitatea
○ Asigură competitivitatea pe piaţa unică europeană

8
 Foarte mulţi lucrători sunt solicitaţi fizic la locul de muncă, prin manipularea manuală a maselor
grele sau prin poziţii de lucru forţate sau vicioase. De aceea, un număr mare dintre aceştia suferă de
afecţiuni musculo– scheletice, plângându-se de poziţii dureroase şi obositoare în timpul muncii, acuzând
dureri de spate sau dureri musculare la mâini şi picioare.

III.2. Ce este manipularea manuală?

Manipularea manuală reprezintă transportarea sau susţinerea unei mase de către unul sau mai
mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea acesteia.
Toate aceste operaţiuni pot implica riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Deşi a scăzut în ultimul timp, procentul lucrătorilor din UE-25 care declară că efectuează operaţii
de purtare sau de deplasare a maselor grele rămâne foarte ridicat (34,5 %), ajungând la 38,0 % în UE-10
(2).
Unde se practică cel mai des manipularea manuală?
Manipulările manuale se întâlnesc în aproape toate sectoarele
de activitate şi în majoritatea locurilor de muncă. O frecvenţă
deosebită este înregistrată în:
● construcţii;
● comerţ;
● agricultură;
● transporturi;
● exploatare forestieră;
● exploatare portuară etc.
Afecţiunile cauzate de manipulările manuale se pot produce imediat sau, în timp, prin
acumularea traumatismelor mici, aparent neimportante.

III.3. Cum poate afecta manipularea manuală a maselor sănătatea lucrătorilor?

Manipularea manuală a maselor poate cauza:

■ afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului musculo-
scheletic prin activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală, de exemplu afecţiunile
dorsolombare;
■ traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu tăieturile sau fracturile.

9
 Afecţiunile dorsolombare de origine profesională constituie o problem majoră de sănătate (23,8
%) în UE, numărul lucrătorilor afectaţi fiind mult mai mare (38,9 %) în noile state membre1.
De ce sunt atât de periculoase operaţiile de manipulare manuală a maselor?
Există mai mulţi factori de risc care fac ca operaţiile de manipulare manual a maselor să fie
periculoase şi, astfel, să crească riscul producerii unor traumatisme. În special, riscul de afecţiuni
dorsolombare este asociat cu patru aspecte ale manipulării manuale a maselor.
III.4. Efecte manipulării asupra sănătăţii

● îmbolnăviri – afecţiuni musculo-scheletice, care se pot produce în orice zonă a corpului, mai
sensibile fiind membrele superioare şi spatele, în special zona dorso-lombară;
● accidente de muncă (fracturi, tăieri, contuzii,
entorse etc.), determinate de căderea lucrătorului sau de prăbuşirea materialelor şi a obiectelor
manipulate.
Care sunt factorii care sporesc riscul de vătămare în cazul manipulărilor manuale?
● Caracteristicile masei manipulate sporesc riscul de vătămare, dacă aceasta:
- este prea grea sau prea voluminoasă;
- este greu de mânuit şi de prins (suprafeţe sau muchii înţepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive);
- este în echilibru instabil sau conţinutul se poate deplasa.
● Poziţia masei constituie factor de risc, în situaţia în care manipularea ei impune:
- îndoirea sau răsucirea trunchiului, întinderea braţelor;
- ţinerea sau transportarea la distanţă faţă de trunchi.
● Efortul fizic necesar poate prezenta un risc, dacă:
- solicitarea este prea mare;
- se realizează prin poziţii de muncă vicioase sau mişcări ample şi/sau repetitive;
- antrenează o deplasare bruscă a masei;
- corpul se află într-o poziţie instabilă.
● Caracteristicile mediului de muncă cresc riscurile de vătămare, dacă:
- solul sau pardoseala prezintă denivelări, pericole de împiedicare sau de alunecare;
- spaţiul de lucru, căile de circulaţie şi de acces sunt strâmte, aglomerate şi favorizează poziţii
vicioase ale corpului;
- temperatura aerului este ridicată/scăzută cauzând oboseală accentuată, transpiraţia/ îngheţarea
mâinilor etc.;
- iluminatul este necorespunzător;
- planul de sprijin este instabil.
● Cerinţele activităţii desfăşurate constituie factor de risc, dacă:
- greutăţile sunt ridicate şi transportate pe distanţe mari;
- efortul fizic frecvent sau prelungit solicit coloana vertebrală;
- perioada de odihnă fizică sau de recuperare este insuficientă;
- ritmul muncii este intens şi nu poate fi modificat de lucrător;

1
Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă, „Cea de-a patra anchetă europeană privind condiţiile de muncă”, 2005.

10
 - echipamentul individual de protecţie nu este corespunzător (ochelari, măşti, încălţăminte,
mănuşi prea mari).
● Aptitudinile şi capacităţile lucrătorului pot favoriza riscul de vătămare, dacă:
- starea de sănătate şi condiţia fizică a acestuia nu sunt corespunzătoare;
- nu are cunoştinţe sau instruire adecvată.
Este interzis tinerilor sub 16 ani să manipuleze greutăţi!
În activităţile cu efort fizic mare,
repartizarea lucrătorilor cu vârsta peste 45 de
ani se va face numai cu avizul medicului de
medicina muncii.

III.5. Caracteristicile masei

Riscul apariţiei unor afecţiuni
dorsolombare creşte dacă masa este:
■ prea grea: nu există o anumită limită de
siguranţă care să garanteze absenţa riscului - o
greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;
■ prea mare: dacă masa este prea mare, nu este posibilă respectarea regulilor de bază referitoare
la ridicarea şi purtarea acesteia – respectiv de a ţine greutatea cât mai aproape de corp posibil; astfel,
muşchii vor obosi mai
repede;
■ greu de prins: poate determina alunecarea obiectului şi accidentarea; masele cu marginile
tăioase sau cele care conţin materiale periculoase pot produce vătămări lucrătorilor;
■ dezechilibrată sau instabilă: aceasta determină solicitarea inegală a muşchilor şi extenuarea din
cauza faptului că centrul de greutate al obiectului se află la distanţă faţă de mijlocul trunchiului
lucrătorului;
■ poziţionată astfel încât necesită prinderea masei cu braţele întinse, cu aplecarea sau răsucirea
trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare;
■ având o formă sau mărime care împiedică vizibilitatea lucrătorului, mărind astfel posibilitatea
alunecării/dezechilibrării, căderii sau lovirii.

III.6. Sarcina de muncă

Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă sarcina:
■ este foarte solicitantă, de exemplu dacă aceasta este executată frecvent sau
pe o perioadă îndelungată;
■ implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi aplecat şi răsucit, braţe ridicate,
încheieturi ale mâinilor răsucite, prea întinse;
■ implică manipulări repetitive.

III.7. Mediul de muncă

11
 Următoarele caracteristici ale mediului de muncă pot conduce la creşterea riscului apariţiei unor
afecţiuni dorsolombare:
■ insuficient spaţiu liber pentru operaţiile de manipulare manuală a maselor; lucrătorul poate fi
constrâns să adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră periculoasă;
■ sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza creşterea riscului de accidentare;
■ temperatura ridicată produce oboseală lucrătorilor, în timp ce transpiraţia îngreunează
prinderea uneltelor, impunând un efort mai mare; temperature scăzută poate determina amorţirea
mâinilor, îngreunând, de asemenea, prinderea;
■ iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de accidentare sau poate obliga lucrătorii
să adopte poziţii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.
III.8. Factori individuali de risc2
Există câţiva factori individuali care pot influenţa riscul apariţiei unor afecţiuni
dorsolombare:
■ lipsa de experienţă, de instruire şi de cunoştinţe corespunzătoare meseriei;
■ vârsta – riscul apariţiei afecţiunilor dorsolombare creşte odată cu vârsta şi cu vechimea în
muncă;
■ caracteristicile şi capacităţile fizice, precum înălţimea, greutatea şi forţa;
■ afecţiuni dorsolombare anterioare.
III.9. Evaluarea riscurilor
Angajatorii sunt obligaţi să evalueze riscurile pentru securitate şi sănătate la care sunt expuşi
lucrătorii acestora. În vederea realizării unei evaluări eficiente a riscurilor, puteţi parcurge următoarele
etape simple.
■ Identificaţi pericolele care pot provoca accidente, vătămări sau care pot dăuna sănătăţii.
■ Identificaţi persoane care pot fi vătămate şi modul în care se poate produce vătămarea.
■ Evaluaţi măsurile de protecţie existente, dacă sunt suficiente sau dacă sunt necesare alte
măsuri.
■ Monitorizaţi riscurile şi revizuiţi măsurile de prevenire.

III.10. Măsuri de prevenire

Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin eliminarea sau cel puţin
reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor. Se recomandă respectarea măsurilor de
prevenire următoare, în această ordine de prioritate.
■ Eliminarea - se ia în considerare posibilitatea evitării manipulării manuale a maselor, de
exemplu utilizând echipamente de manipulare electrice sau mecanice, asemenea transportoarelor sau
stivuitoarelor.
■ Măsuri tehnice – dacă manipularea manuală nu poate fi evitată, trebuie luată în considerare
utilizarea unor dispozitive de ajutor asemenea elevatoarelor, cărucioarelor şi dispozitivelor de ridicare
sub vid.

2
Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, „Cercetare privind afecţiunile dorsolombare de origine profesională”, 2000.

12
 ■ Măsuri organizatorice, cum ar fi alternarea activităţilor şi introducerea de pauze suficient de
lungi, trebuie luate în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea riscurilor asociate manipulării
manuale a maselor nu este posibilă.
■ Furnizarea de informaţii privind riscurile şi efectele negative pe care le are manipularea
manuală a maselor asupra sănătăţii şi instruirea în vederea utilizării echipamentelor şi a tehnicilor
corecte de manipulare.
Reabilitarea şi reintegrarea profesională a lucrătorilor cu afecţiuni musculo- scheletice (AMS)
trebuie să constituie o parte integrantă a politicii în domeniul AMS la locul de muncă. Aceasta va
contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi a stării de bine a lucrătorilor, precum şi la evitarea scăderii
productivităţii.
Este esenţială implicarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora în combaterea riscurilor la
locul de muncă.

III.11.Tehnicile corecte de manipulare

Ridicarea
Înainte de a ridica o masă, trebuie să vă pregătiţi şi să vă planificaţi sarcina de muncă. Asiguraţi-
vă că:
■ ştiţi unde trebuie să mergeţi;
■ spaţiul în care urmează să faceţi operaţia de manipulare este liber de orice obstacol;
■ aveţi o bună prindere a masei;
■ mâinile dumneavoastră, masa şi dispozitivele de prindere de orice fel nu sunt alunecoase;
■ dacă executaţi operaţia de ridicare împreună cu încă o persoană, fiecare trebuie să ştie cu
precizie cum se procedează.

La ridicarea unei mase trebuie să aplicaţi următoarea tehnică:

■ poziţionaţi picioarele în jurul masei, cu trunchiul aplecat deasupra acesteia
(dacă acest lucru nu este posibil, încercaţi să vă apropiaţi cât mai mult
posibil de masă);
■ la ridicare, sprijiniţi toată greutatea în muşchii picioarelor;
■ îndreptaţi-vă spatele;
■ trageţi masa cât mai aproape posibil de corpul dumneavoastră;
■ ridicaţi şi purtaţi masa cu braţele întinse îndreptate în jos.
13
 Împingerea şi tragerea
Este important:
■ să utilizaţi greutatea proprie a corpului în timpul împingerii şi tragerii; pentru împingere
aplecaţi-vă înainte iar pentru tragere, lăsaţi-vă pe spate;
■ să aveţi suficientă aderenţă pe sol pentru a vă putea apleca înainte/pe spate;
■ să evitaţi încovoierea şi răsucirea spatelui;
■ dispozitivele de manipulare să fie echipate cu mânere/elemente de prindere, astfel încât să vă
puteţi folosi mâinile pentru a exercita o forţă; mânerele trebuie să fie poziţionate la o înălţime între umăr
şi talie astfel încât să puteţi împinge/trage într-o poziţie bună, neutră;
■ dispozitivele de manipulare să fie bine întreţinute, astfel încât roţile să aibă dimensiuni
potrivite şi să se învârtă uşor;
■ planurile de sprijin să fie tari, nivelate şi curate.

IV. Instructiuni proprii SSM pentru manipularea manuala a maselor

Personalul care răspunde de operaţiunile de depozitare

Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare, de incendii, de explozii și de
intoxicație. Depozitarea materialelor se va face numai în spații destinate acestor scopuri, asigurandu-se atât căi libere de
circulație cât și distanțe libere față de pereții construcției.
Este interzisă blocarea accesului la instalaţiile electrice și de P.S.I. cu diverse materiale! La stivuirea materialelor
nu se admite depășirea sarcinii maxime admisă a planșeului și/sau pardoselii.
La depozitarea materialelor pe rafturi trebuie scris la loc vizibil sarcina maximă admisă, care nu
trebuie depășită. Depozitarea materialelor se va face pe cât posibil în ambalajele originale, avându-se grijă ca în timpul
stivuirii acestea să nu se deterioreze! Stivuirile se vor face numai cu materiale și ambalaje care garantează maxima
stabilitate! Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.
Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbușirea stivei. La depozitarea materialelor se va
respecta compatibilitatea dintre ele, fiind interzisă depozitarea în comun a materialelor care pot reacţiona chimic producând
produși inflamabili, explozivi, toxici sau corosivi. La depozitarea materialelor ce emană aerosoli inflamabili,
explozivi, toxici sau corosivi ambalajele acestora trebuie să fie etanșe. În cazul manipulării unei sarcini,
concomitent de către mai mulţi muncitori, aceștia vor ridica și coborî sarcina numai la comanda conducătorului
operaţiei. Locurile periculoase, precum și locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătății muncitorilor vor fi
semnalizate prin indicatoare de avertizare. Accesul în spațiile de depozitare și în locurile de încărcare-descărcare este
interzis persoanelor care nu au atribuţii la aceste operaţiuni. Spațiile de depozitare trebuie să fie amenajate corespunzător
materialelor ce se vor depozita în aceste locuri.
Manipulare, transportul prin purtare și depozitarea materialelor cu mijloace nemecanizate. Prin manipulare și
transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se întelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de
către unul sau mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase
care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile implică riscuri de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.

14
 Conducerea societăţii trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să folosească mijloace adecvate, în
special echipament mecanic pentru a evita manipularea și transportul prin purtare a maselor de către salariaţi. În toate
cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, conducerea societăţii trebuie sa
organizeze locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfășoare în condiţii de siguranţă și cu risc cât mai mic pentru
sănătate. Aceasta va evalua în prealabil condiţiile de securitate și sănătate pentru activitatea respectivă în ceea ce privește și
caracteristicile masei, efortul fizic depus, caracteristicile mediului de muncă și caracteristicile activităţii.
Conducerea societăţii va dispune și va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau reducerii
riscurilor de accidentare și îmbolnăviri luând în considerare:
 caracteristicile masei, greutatea și dimensiunile;
 dificultatea de apucare, instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului;
 plasarea în așa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanță de trunchi sau cu flexarea trunchiului
 probabilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor în cazul unei ciocniri.
 efortul fizic:
 prea mare;
 care nu poate fi realizat decât printr-o mișcare a trunchiului;
 care nu antrenează o mișcare bună a masei;
 care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă.
 efortul fizic frecvent și prelungit!
 insuficiența repausului fiziologic sau de recuperare!
 distantele mari pentru transport sarcini!
 ritm impus.
La efectuarea operaţiilor de manipulare și transport prin purtare a maselor se vor repartizanumai salariaţi care
corespund din punct de vedere fizic.
Este interzisă manipularea frecventă și prelungită a sarcinilor fără efectuarea unor controale medicale periodice.
Conducerea societăţii va urmări ca salariaţii care executa lucrări de manipulare și transport, prin purtare, să
primească o instruire adecvată privind manipularea și transportul prin purtare și riscurile la care se expun în cazul în care
aceste activităţi nu sunt executate corect.
Salariaţii vor fi informaţi de conducătorii locurilor de munca asupra măsurilor luate de conducerea societăţii pentru
asigurarea sănătății la transportul și manipularea prin purtare.
Conducerea societăţii va urmări modul în care salariaţii respecta indicaţiile tehnice de lucru privind manipularea și
transportul prin purtare, va indica, pentru fiecare caz în parte, greutatea sarcinii de ridicat precum și centrul de greutate în
cazul unui ambalaj excentric. Tot aceasta va consulta salariaţii sau reprezentanţii lor și va permite acestora să ia parte la
discutarea problemelor referitoare la manipularea și transportul manual al maselor care ar putea afecta sănătatea și
securitatea în munca. Salariaţii sau reprezentanţii lor au dreptul să prezinte propunerile lor și să ceară conducerii, persoanei
juridice sau fizice, să ia măsuri de eliminare a riscurilor pentru salariaţii folosiţi la manipularea și transportul prin purtarea
maselor.
Masele manipulate și transportate manual, distanțele de transport manual pe orizontală, masele transportate
manual pe plan înclinat, înăltimea maximă la care sunt ridicate masele, distanța dintre doua niveluri în care sunt efectuate
transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu

15
trebuie să depășească valorile maxime cuprinse în normative. În timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau
salariaţii trebuie să aiba vizibilitate.
Sunt interzise:
- transportul prin purtarea maselor care împiedică vizibilitatea. Conducătorul locului de munca va stabili numărul
de salariaţi care vor efectua manipularea și transportul maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibre.
- transportul de mase care au sisteme de prindere necorespunzatoare. Manipularea în același timp a două sau mai
multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător.
- manipularea sau transportul prin purtare în același timp a maselor care sunt instabile între ele. Obiectele
ambalate în cutii sau lăzi trebuie fixate în interiorul ambalajelor.
- transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii sau lazi. Traseul pe care îl parcurge salariatul în
timpul transportului nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos. Manipularea sau transportul prin purtare a maselor
care au margini sau suprafeţe tăietoare sau care, datorită naturii lor, pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu
palmare.
- manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu pe orizontală sau verticală corespunzător
pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se iau măsuri suplimentare pentru micșorarea riscului de accidentare sau
îmbolnăviri profesionale. Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea și transportul manual al maselor
trebuie să aibă stabilitate și să fie prevăzute cu parapeți de protecţie. În cazul în care condiţiile climatice avânt, ceață, căldură
excesivă, nu permit manipularea și transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de muncă
trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micșorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
- creșterea numărului de ridicări sau coborâri pe unități de timp.
- utilizarea salariaţilor la manipularea și transportul manual al maselor dacă nu au echipament individual de
protecţie si/sau de lucru corespunzător și în bunăstare.
La încărcare, descărcare, transportul și manipularea materialelor prin purtare se vor respecta și următoarele măsuri:
- se va curăța terenul pe care se efectuează aceste operaţii de toate obstacolele sau obiectele ce ar putea împiedica
operaţiunea de încărcare- descărcare;
- terenul pe care se face mișcarea sau manipularea sarcinilor, trebuie să fie stabil și rezistent, iar în cazul când
acesta este denivelat sau în pantă se vor amenaja platforme orizontale sau se va aduce terenul la forma orizontală;
- distanțele de transport nu vor depăși 23 de metri;
- mărimea sarcinilor transportate manual cu mijloace de transport ajutătoare : cărucioare, lize nu trebuie să
depășească pe teren consolidat 23 de kg la femei și 52 de kg la bărbaţi;
- transportul materialelor cu ajutorul mijloacelor ajutătoare: lize, cărucioare este permis numai pe teren drept.
- se interzice transportul cu mijloace ajutătoare a instalaţiilor sau materialelor pe scări, trepte sau rampe de acces.
Este interzis categoric transportul de sarcini pe deasupra personalului muncitor, în incaperilelocuite. Este interzisă
desfacerea stivelor sau a grămezilor de alte materiale. Manevrarea materialelor se va face în ordine inversă stivuirii lor.
La depozitarea lichidelor combustibile și lubrifianților se va ține seama de următoarele măsuri:
- lichidele pentru curăţenie se vor depozita în încăperi închise, bine aerisite și ferite de surse de foc. Aceste
încăperi vor fi amplasate separat de alte magazii, de locuinţe, cantine, fântâni. Bidoanele și cutiile cu astfel de substanţe se
vor depozita în magazii fără ambalaje. Iluminatul acestor magazii se va face din afară și pe cât posibil să fie iluminat
natural;

16
 - transportul carburanţilor și lubrifiantilor, a combustibililor sau a altor produse inflamabile, seva face numai cu a
%utorul vaselor metalice în stare buna și )nc&ise ermetic. Este interzis transportul produselor petroliere sau a celor
inflamabile în vase deschise sau improvizate.
- desfacerea dopurilor de la vase sau butoaie în care sunt depozitate produse petroliere se va face numai cu scule
antiscantei.
- este interzisă manipularea carburanţilor în vase deschise, pentru reducerea pierderii prin evaporare și risipă, dar
în special pentru evitarea pericolului de incendiu.
- este interzisă sifonarea cu gura a produselor petroliere sau chimice.
- este interzisă urcarea pe vase, butoaie de carburanţi, lubrifianți sau alte produse inflamabile a persoanelor
echipate cu bocanci cu potcoave, plac&euri sau cuie metalice.
- depozitarea carburanţilor și lubrifianților se va face în locuri speciale, care vor fi construite în
conformitate cu prescripţiile tehnice și normale P.S.I. prevăzute în proiectele de execuţie și aprobate de organele în drept.
- este interzisă depozitarea dezordonată și împrăștierea materialelor la locurile de munca.
- spațiile în care se vor depozita materialele trebuie să fie ușor accesibile, să aibă drumuri bune de acces, iar
dotările și instalațiile aferente să asigure deplină securitate a muncitorilor de deservire.
- este interzisă stivuirea lăzilor la un loc cu saci, baloturi, butoaie.
Aceste măsuri cuprind măsuri minime de prevenire a accidentării și îmbolnăvirii profesionale, luând în
considerare pericolele specifice acestor activităţi și cerinţele desfășurării procesului de muncă în condiţii de securitate.

17
Anexa 1
ELEMENTE DE REFERINŢA*1)
[art. 5, art. 6 lit. a) şi b) şi art. 9 din hotărâre]
---------
*1) În vederea efectuării unei analize mulţi-factor, pot fi luati în considerare simultan diferiţi factori
prezentaţi în anexele nr. 1 şi 2.
1. Caracteristicile masei
Manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă
masa este:
- prea grea sau prea mare;
- greu de manuit şi de prins;
- instabila sau cu un conţinut ce risca să se deplaseze;
- pozitionata astfel încât necesita susţinerea sau manipularea ei la distanta faţă de trunchi sau cu
flexia ori rasucirea trunchiului;
- susceptibilă sa producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau consistentei sale, în
special în cazul unei coliziuni.
2. Efortul fizic necesar
Efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă:
- este prea intens;
- nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de rasucire a trunchiului;
- poate să antreneze o deplasare brusca a masei;
- este realizat atunci când corpul se afla într-o poziţie instabila.
3. Caracteristicile mediului de muncă
Caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor, în special de afecţiuni
dorsolombare, dacă:
- nu exista suficient spaţiu liber, în special pe verticala, pentru realizarea activităţii;
- solul prezintă denivelari, prezentând pericole de împiedicare, sau este alunecos pentru
încălţămintea lucrătorului;
- locul de muncă sau mediul de muncă nu permite lucrătorului manipularea manuală a maselor la o
înălţime sigura sau întro poziţie de lucru confortabila;
- solul sau planul de lucru prezintă denivelari care implica manipularea masei la diferite niveluri;
- solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil;
- temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului este necorespunzătoare.
4. Cerinţe ale activităţii
Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă implica una sau mai
multe dintre următoarele cerinţe:
efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicită în special coloana vertebrala;
perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
distanţe prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;
ritm de muncă impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.

18
Anexa 2
FACTORI INDIVIDUALI DE RISC*1)
[art. 7 şi 9 din hotărâre]
--------- *1) În vederea efectuării unei analize mulţifactor, pot fi luati în considerare simultan diferiţi
factori prezentaţi în anexele nr. 1 şi 2. Lucrătorul este expus unor riscuri dacă: este
necorespunzător din punct de vedere fizic să execute sarcina de muncă respectiva; poarta
îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte efecte personale necorespunzătoare; nu are cunoştinţe sau
instruire suficienta ori adecvată.

19