Fo 3.1.2015 - Disp 181din 22nov2015

SUMAR
1. Dispoziţia nr. 181 din 22.09.2015 privind aprobarea

Instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă pe
infrastructura feroviară .................................................................. 3
2. Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pe
infrastructura feroviară ................................................................. 5
Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a
prezentei publicaţii prin orice procedeu (electronic,
mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă
dacă nu există acordul scris al CNCF CFR SA.
EDITURA FEROVIARĂ
Redactor şef ing. Marina Dejoianu
Tehnoredactor Camelia Şerb
Corector Valeria Haidău
Foaia Oficială CFR nr. 3 / 22.09. 2015
3
COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” S.A.
DISPOZIŢIA
Nr. 181
din 22.09.2015
Privind aprobarea Instrucţiunilor proprii de securitate şi
sănătate în muncă pe infrastructura feroviară
Pentru asigurarea unui cadru metodologic unitar, în scopul

respectării prevederilor art. 13 lit.e din Legea nr. 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii în muncă şi ale prevederilor art.15 alin. (1)
pct. 3 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 / 2006 aprobate prin
H.G. nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 581/1998 privind înfiinţarea
Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” S.A., prin reorganizarea
SNCFR,
Directorul general al Companiei Naţionale de Căi Ferate

„CFR” S.A. emite următoarea
DISPOZIŢIE
Art. 1 Se aprobă Instrucţiunile proprii de securitate şi

sănătate în muncă pe infrastructura feroviară prezentate care fac parte
integrantă din această dispoziţie.
Art. 2 Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă
pe infrastructura feroviară se vor aduce la cunoştinţa tuturor
lucrătorilor din C.N.C.F. „CFR” S.A. prin instruire periodică
suplimentară cu durata de 8 ore şi consemnare în fişele individuale
de instruire până la data de 30.09.2015.
4 Foaia Oficială CFR nr. 3 / 22.09.
2015

pe infrastructura feroviară vor fi aduse la cunoştinţa tuturor agenţilor
economici care desfăşoară activităţi pe infrastructura feroviară de
către Revizoratul General de Siguranţa Circulaţiei pentru informarea
personalului interesat.
Art. 4 Conducerile Sucursalelor Regionale CF 1-8 vor lua
măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor
prezentei dispoziţii şi asigurarea materialelor de difuzare necesare.
Art. 5 Revizoratul General de Siguranţa Circulaţiei şi
Revizoratele Regionale de Siguranţa Circulaţiei vor urmări modul de
punere în aplicare a prevederilor prezentei dispoziţii.
Art. 6 La intrarea în vigoare a prezentei dispoziţii se abrogă
Dispoziţia nr. 26/09.04.2008 privind Instrucţiunile proprii de
securitate şi sănătate în muncă pe infrastructura feroviară.
pe infrastructura feroviară, anexă la prezenta dispoziţie, intră în
vigoare începând cu data de 01.11.2015 prin publicarea în Foaia
Oficială CFR.
Director general
Dan Marian Costescu
COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” S.A.
INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE

ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
PE INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ
2015
2015
CUPRINS
Capitolul I CONŢINUTUL, SCOPUL ŞI APLICAREA

INSTRUCŢIUNILOR ....................................................................... 12
1.1 Conţinut ............................................................................... 12
1.2 Scop ................................................................................... 12
1.3 Domeniul de aplicare ........................................................... 13
Capitolul II TERMINOLOGIE ......................................................... 14
Capitolul III OBLIGAŢII ŞI ATRIBUŢII ......................................... 22
3.1 Obligaţiile şi atribuţiile angajatorului ................................. 22
3. 2 Obligaţiile şi atribuţiile lucrătorul desemnat SSM .............. 26
3. 3 Obligaţiile şi atribuţiile conducătorului locului de muncă . 28
3. 4 Obligaţiile şi atribuţiile conducătorului formaţiei de lucru . 30
3. 5 Obligaţiile şi atribuţiile lucrătorilor ................................... 32
Capitolul IV ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE SECURITATE
ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ .................................... 34
4. 1 Serviciul intern de prevenire şi protecţie ........................... 34
4. 2 Supravegherea stării de sănătate ........................................ 37
4. 3 Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă .................... 38
Capitolul V LISTA ORIENTATIVĂ ŞI NEEXHAUSTIVĂ A
FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI/SAU
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ ................................................ 39
Capitolul VI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ŞI A LOCULUI
DE MUNCĂ ......................................................................................... 41
6.1. Amenajarea locurilor de muncă ......................................... 41
6.2. Solicitări psihosociale ........................................................ 43
6.3.Semnalizare de securitate şi/sau sănătate ............................ 44
6.4. Dotări puncte de prim ajutor .............................................. 47
Capitolul VII REPARTIZAREA LUCRĂTORILOR LA
LOCURILE DE MUNCĂ ................................................................... 48
Capitolul VIII INSTRUIREA, EXAMINAREA ŞI
AUTORIZAREA LUCRĂTORILOR ............................................... 49
8.1 Instruirea lucrătorilor .......................................................... 49
8.2 Examinarea anuală SSM a lucrătorilor ............................... 56
8.3 Autorizarea lucrătorilor în domeniul SSM .......................... 56
Capitolul IX DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE, ACORDAREA MATERIALELOR IGIENICO-
SANITARE ŞI A ALIMENTAŢIEI DE PROTECŢIE .................... 57
9. 1 Echipamentul individual de protecţie ...................... 57
9. 2 Materiale igienico-sanitare ....................................... 58
9. 3 Alimentaţie de protecţie ............................................ 59
Capitolul X ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGE-
REA INCENDIILOR ŞI EVACUAREA LUCRĂTORILOR ......... 59
10.1 Organizarea primului ajutor ................................... 59
10.2.Organizarea stingerii incendiilor şi evacuării personalului 60
Capitolul XI MODUL DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE PERICOL
GRAV ŞI IMINENT ............................................................................ 64
Capitolul XII DEPLASAREA LUCRĂTORILOR ........................ 66
Capitolul XIII INSTRUCŢIUNI PROPRII SSM SPECIFICE
ACTIVITĂŢILOR .............................................................................. 76
13.1 Activitatea desfăşurată în condiţii de izolare ...................... 76
13.2 Activitatea desfăşurată la înălţime ..................................... 77
13.3 Activitatea desfăşurată în birou .......................................... 85
13.4 Activitatea desfăşurată în timpul circulaţiei şi manevrei
trenurilor .................................................................................... 92
13.5. Activitate desfăşurată în zona căii ferate electrificate ...... 98
13.6. Activitate executată în cadrul lucrărilor comune,
programate sau accidentale ....................................................... 100
13.7. Activitatea la macazuri, bariere şi instalaţii mecanice ...... 101
13.8. Activitatea de revizie a căii şi a punctelor periculoase ..... 104
13.9. Activitatea de întreţinere şi reparaţie a liniilor ................ 107
13.10. Activitatea de detensionare/pretensionare a căii ............ 110
13.11. Activitatea de întreţinere şi reparaţii a liniilor de cale
ferată electrificate ...................................................................... 112
13.12. Activitatea în tuneluri, pe poduri şi podeţe ................... 119
13.13. Activitatea de întreţinere şi reparaţii a liniei cu maşini
grele de cale ............................................................................... 123
13.14. Activitatea de legare şi manipulare a sarcinilor cu
echipamente ISCIR .................................................................... 124
13.15. Activitatea de control cu defectoscopul ......................... 133
2015
13.16. Activitatea de sudură a căii fără joante .......................... 134

13.17. Activitatea de manipulare manuală şi transportul
maselor ..................................................................................... 135
13.18. Activitatea de exploatare a vagonetelor şi altor vehicule
de cale care pot fi scoase din cale cu braţele ............................ 146
13.19. Activitatea de legare, dezlegare, cuplare-decuplare a
materialului rulant şi utilajelor de cale ...................................... 146
13.20. Activitatea lucrătorilor în condiţii nefavorabile ............. 150
13.21. Activitatea de întreţinere, exploatare şi reparare a
instalaţiilor SCB exterioare ....................................................... 155
13.22. Activitatea de întreţinere, exploatare şi reparare a
instalaţiilor SCB interioare ....................................................... 160
13.23. Activitatea de întreţinere şi reparare a cablurilor SCB..... 162
13.24. Activitatea de punere în funcţie, exploatarea şi
întreţinere a bateriilor de acumulatoare .................................... 164
13.25. Activitatea de exploatare a echipamentelor de măsură şi
control ........................................................................................ 166
13.26. Activitatea de exploatare a instalaţiilor de centralizare
electronică (CE) ........................................................................ 168
13.27. Activitatea de exploatare şi întreţinere şi a instalaţiilor
şi echipamentelor de muncă electrice ......................................... 169
13.27.1. Tehnici şi proceduri de lucru în instalaţiile electrice
scoase de sub tensiune ............................................................... 177
13.27.1.1. Scoaterea de sub tensiune ................................... 178
13.27.1.2. Lucrul în vecinătatea instalaţiilor aflate sub
tensiune ............................................................... 182
13.27.1.3. Lucrul sub tensiune în instalaţiile de joasă
tensiune ............................................................. 184
13.27.2.Forme organizatorice de lucru în instalaţiile electrice
de joasă tensiune ....................................................................... 185
13.27.2.1. Forma organizatorică de lucru - instrucţiuni
tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM) .. 186
13.27.2.2. Forma organizatorică de lucru - atribuţii de
serviciu (AS) ...................................................... 187
13.27.2.3. Forma organizatorică de lucru - dispoziţii
verbale (DV) ...................................................... 187
13.27.2.4. Forma organizatorică de lucru - obligaţii de
serviciu (OS) ...................................................... 188
13.27.3.Lucrări la liniile electrice subterane ............................. 188
13.27.4.Lucrări executate de terţi în instalaţiile electrice (firme
autorizate, prestatori servicii) ................................................... 192
13.27.5.Convenţiile de lucrări .................................................. 192
13.27.6. Prevenirea electrocutării prin atingere
directă/indirectă .......................................................................... 194
13.28. Activitatea de transport, depozitare, manipulare şi
utilizare a substanţelor periculoase (toxice, inflamabile,
explozive) .................................................................................. 196
13.29. Activitatea de instalare, exploatare şi întreţinere a EM
(maşini, utilaje, instalaţii) .......................................................... 202
13.30. Activitatea de verificare şi utilizare a uneltelor şi
sculelor ...................................................................................... 208
13.31. Activitatea de exploatare a autovehiculelor ................... 209
13.31.1. Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
autovehiculele ........................................................... 209
13.31.2. Parcarea ....................................................................... 213
13.31.3. Măsuri de securitate a muncii privind transpor-
tul.materialelor, sculelor, uneltelor şi echipamentelor de
muncă ............................................................................. 214
13.31.4. Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice ........ 216
13.31.5. Circulaţia pe timp nefavorabil..................................... 218
13.31.6. Circulaţia autovehiculelor cu gabarite şi tonaje
depăşite ............................................................................. 219
13.31.7. Remorcarea autovehiculelor ...................................... 219
13.31.8. Transportul autovehiculelor cu bacul ......................... 220
13.32. Activitatea de supraveghere a patrimoniului ................. 220
13.33. Activitatea de executare a săpăturilor ........................... 222
13.34. Activitatea de transport, manipulare şi depozitare a
recipientelor – butelie ............................................................... 227
13.35. Activitatea de sudură comună tuturor procedeelor de
sudare şi tăierea metalelor .......................................................... 230
13.35.1.Sudarea prin topire ....................................................... 235
13.35.2.Sudarea cu arc electric ................................................. 236
13.35.3.Sudarea şi tăierea cu gaze ............................................ 240
13.36. Activitatea de prelucrare prin aşchiere ........................... 245
13.36.1. Deservirea echipamentelor de muncă pentru
2015
prelucrări prin aşchiere ............................................... 245

13.36.2.Prelucrarea metalelor prin strunjire ............................. 246
13.36.3.Prelucrarea metalelor prin frezare ............................. 248
13.36.4.Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare şi
broşare ........................................................................ 249
13.36.5.Prelucrarea metalelor prin găurire, alezare şi honuire . 250
13.36.6.Prelucrarea metalelor prin rectificare şi polizare .......... 251
13.36.7.Debitarea materialelor prin tăiere cu ferăstraie ............ 255
13.36.8.Prelucrarea manuală a metalelor prin aşchiere ............ 258
13.37. Activitatea de prelucrări la cald ...................................... 258
13.38. Activitatea de exploatare a grupului electrogen ............ 262
13.38.1.Grupul electrogenerator mobil ..................................... 264
13.39. Activitatea de exploatare a centralelor termice, sobelor
şi altor surse de căldură ............................................................. 266
13.40. Activitatea de tăiere a materialelor lemnoase şi
vegetaţiei .................................................................................... 270
13.40.1.Tăierea materialului lemnos cu fierăstrăul mobil 271
13.40.2.Tăierea vegetaţiei cu fierăstrul de defrişare
(motocositoarea) ........................................................... 275
13.40.3.Tăierea materialului lemnos cu toporul .................. 276
13.40.4.Curăţarea manuală a vegetaţiei ............................. 277
13.40.5.Folosirea produselor fitosanitare ............................ 279
13.41. Activitatea de exploatare a compresoarelor ................... 283
13.42. Activitatea de curăţenie şi igienizare ............................. 293
13.43. Activitatea în laboratorul de mediu ................................ 296
13.43.1. Prevederi specific efectuării analizelor fizico-
chimice ........................................................................ 298
13.43.2. Tehnica de lucru în laboratoare ............................ 303
13.43.3. Principii de aplicare a metodologiei de lucru ....... 306
13.43.4.Prelevarea probelor pentru analize ........................ 308
13.43.5. Manipularea reactivilor .............................................. 311
13.43.5.1. Reactivi toxici ..................................................... 311
13.43.5.2. Reactivi caustici şi corozivi ................................. 313
13.43.5.3. Reactivi inflamabili ............................................ 316
13.43.5.4. Reactivi inflamabili solizi .................................. 319
13.43.5.5. Reactivi explozivi ................................................ 320
13.43.5.6. Reactivi radioactivi ............................................. 321
13.43.6.Manipularea aparaturii de laborator .............................. 322
13.43.7.Utilaje sub presiune ..................................................... 323
13.43.8.Utilajele sub presiune redusă ....................................... 324
13.43.9.Dispozitive de încălzire …………………………….. 325
13.43.10.Sticlărie de laborator ………………………………. 326
Capitolul XIV COMUNICAREA, CERCETAREA, ÎNREGIS-
TRAREA ŞI RAPORTAREA EVENIMENTELOR DE MUNCĂ 329
Capitolul XV DISPOZIŢII FINALE ............................................. 332
ANEXE
Anexa nr. 1 Formular - Convenţie cadru privind SSM .................... 333
Anexa nr. 2 Conţinutul trusei sanitare de prim ajutor ....................... 340
Anexa nr. 3 Formular - Fişa de instruire colectivă ........................... 341
Anexa nr. 4 Măsuri de acordare a primului ajutor ............................ 343
Anexa nr. 5 Formular - Planul de acţiune în caz de pericol grav şi
iminent ........................................................................... 357
Anexa nr. 6 Formular - Declaraţia de traseu .................................... 361
Anexa nr. 7 Instrucţiuni de verificare a centurilor de siguranţă ....... 363
Anexa nr. 8 Formular - Convenţia de lucru ....................................... 364
Anexa nr. 9 Conţinut cadru al instrucţiunilor tehnice interne (ITI-
PM) ............................................................................... 367
Anexa nr. 10 Formular - Convenţie pentru executarea de lucrări
specifice ....................................................................... 369
Anexa nr. 11 Formular - Proces verbal de predare ............................. 375
Anexa nr. 12 Formular - Proces verbal de recepţie ............................. 376
Anexa nr. 13 Formular - Registru evidenţă produse toxice ............... 377
Anexa nr. 14 Fişa de comunicare operativă a evenimentului de
muncă ........................................................................... 378
Anexa nr. 15 Formular - Nota de constatare la faţa locului ............... 380
PRESCURTĂRI .................................................................................. 381
BIBLIOGRAFIE .................................................................................. 383
2015
COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE “CFR”S.A.
INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PE INFRASTRUCTURA
FEROVIARĂ
CAPITOLUL I
CONŢINUTUL, SCOPUL ŞI APLICAREA
INSTRUCŢIUNILOR
1.1 Conţinut
Art.1 Prezentele instrucţiuni proprii conţin reguli minime

referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi
securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi de accidentare,
informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor
lor, şi sunt întocmite conform Legii nr. 319/2006 a securităţii şi
sănătăţii în muncă, prin concretizarea prevederilor din Hotărârea
Guvernului nr. 1425/2006 cu modificările şi completările ulterioare.
Art.2 Elaborarea instrucţiunilor proprii s-a realizat ţinând seama de
particularităţile activităţilor şi ale societăţii, precum şi ale locurilor
de muncă/posturilor de lucru.
Art.3 Prezentele instrucţiuni se vor revizui periodic şi vor fi
modificate, ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de
natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul
C.N.C.F „CFR”S.A. sau la nivelul proceselor de muncă.
1.2 Scop
Art.4 Scopul prezentelor instrucţiuni proprii este acela de a avea un
instrument pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate
pentru lucrători, pentru control şi instruire de securitate precum şi
pentru stabilirea cauzelor în cazul producerii unui accident de muncă.
Art.5 Prezentele instrucţiuni proprii au ca scop instituirea de măsuri
privind eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existenţi în sistemul de
muncă, proprii fiecarei componente a acestuia (executant - sarcina de
muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă).
Art.6 Instrucţiunile proprii stabilesc principiile referitoare la
îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor precum şi
direcţiile pentru implementarea acestor principii, necesare
desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de securitate.
1.3 Domeniul de aplicare
Art.7 Prezentele instrucţiuni proprii sunt aplicabile tuturor
activităţilor desfăşurate pe infrastructura feroviară publică şi au un
caracter obligatoriu.
Art.8 Agenţii economici care efectuează sau prestează activităţi pe
infrastructura feroviară publică sau în comun cu lucrătorii C.N.C.F
„CFR”S.A. vor încheia convenţii de securitate şi sănătate în muncă
(anexe la contractele încheiate) prin care se vor stabili răspunderile şi
măsurile de securitate şi sănătate a muncii ale fiecărei părţi, precum
şi modul de comunicare, cercetare şi înregistrare al evenimentelor de
muncă (accidentelor de muncă).
Art.9 Prezentele instrucţiuni proprii nu sunt limitative, acestea se
vor completa cu prevederi din reglementările nou apărute şi din
condiţiile concrete de lucru. Prevederile prezentelor instrucţiuni
proprii se aplică cumulativ cu celelalte reglementări specifice
activităţii pe calea ferată.
2015
CAPITOLUL II
TERMINOLOGIE
Art.10 În sensul prezentelor instrucţiuni proprii, termenii şi

expresiile de mai jos au următorul înţeles:
Accident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum şi
intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de
muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces.
De asemenea este considerat accident de muncă:
a. accidentul suferit de persoane aflate în vizită în structura
organizatorică şi/sau unităţile cf aparţinând C.N.C.F. „CFR” S.A.,
cu permisiunea angajatorului;
b. accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni
întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
c. accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni
întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea
unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
d. accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul
muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice, ori în alt loc
de muncă organizat de acesta, în timpul programului de muncă, şi
nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;
e. accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe
traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă
organizat de angajator şi invers;
f. accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei
juridice sau la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul,
pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;
g. accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei
juridice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de
muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizică,
pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de
deplasare;
h. accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima
prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori
materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul
individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie
de angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se
deplasa de la locul de muncă la ieşirea din structura organizatorică
şi/sau unităţile cf aparţinând C.N.C.F „CFR”S.A. şi invers;
i. accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a
avut loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi
pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
j. accidentul suferit de lucrători ai C.N.C.F „CFR”S.A., delegaţi
pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor
ţării, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;
k. accidentul suferit de personalul C.N.C.F „CFR”S.A. care
efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări, în baza unor
contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege,
încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini, în
timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
l. accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare,
recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi
din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică;
m. accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar
fi furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet
(electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă
sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
n. dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în
împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
o. accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
2015
Accident care produce incapacitate temporară de muncă:

accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3
zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical
sau, după caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor
legale;
Accident care produce invaliditate: accident care produce
invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de
invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
Accident mortal: accident în urma căruia se produce decesul
accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în
baza unui act medico-legal;
Accident colectiv: accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3
persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi
eveniment;
Accident de muncă de traseu: accident survenit în timpul şi pe
traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi
invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul, accident survenit pe
perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la
locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul,
accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă
la locul unde îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat
vătămarea sau decesul, accident care a antrenat vătămarea sau
decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă
la locul unde îşi încasează salariul şi invers, dacă acesta este
organizat de angajator în afara unităţii;
Accident uşor: eveniment care are drept consecinţă leziuni
superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale
şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;
Activitate de întreţinere (mentenanţă) – totalitatea acţiunilor care
se întreprind pentru a menţine echipamentele de muncă în stare de
funcţionare la parametrii nominali şi în condiţii de siguranţă în
exploatare;
Alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în
stucturile organizatorice şi/sau unităţile cf, cu permisiunea
angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor
profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în
folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, şomeri pe
durata participării la o formă de pregătire profesională, participanţi la
cursurile de formare profesională prin CENAFER sau la alţi furnizori
de formare şi/sau perfecţionare profesională şi persoane care nu au
contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care
se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor
efectuate prin orice alt mijloc de probă;
Angajator: persoana juridică ce se află în raporturi de muncă ori de
serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea structurii
organizatorice şi/sau unităţilor cf aparţinând C.N.C.F „CFR”S.A.;
Amenajare a locului de muncă: structurare spaţială a locului de
muncă după criterii ergonomice şi de securitate a muncii, prin care se
realizează eliminarea sau reducerea posibilităţii de contact periculos
al lucrătorului cu echipamentele tehnice, materiile prime şi
materialele, adaptarea utilajului la datele antropometrice ale
executantului, asigurarea unei poziţii corecte de muncă etc., precum
şi atenuarea sau eliminarea riscurilor din mediul fizic de muncă;
Boală legată de profesiune: boală cu determinare multifactorială, la
care unii factori determinanţi sunt de natură profesională;
Boală profesională: afecţiunea care se produce ca urmare a
exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici,
chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în
procesul de muncă;
Cerinţe de securitate şi sănătate în muncă: condiţii impuse
elementelor sistemului de muncă (executant - sarcină de muncă -
mijloc de producţie - mediu de muncă), stabilite prin legi, norme,
normative, standarde, documentaţii tehnice şi instrucţiuni, în vederea
prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
2015
Comitet de securitate şi sănătate în muncă (CSSM): organul

paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi
consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
Comunicare: procedura prin care angajatorul comunică producerea
unui eveniment, de îndată, autorităţilor competente;
Condiţii de muncă: totalitatea condiţiilor în care se desfăşoară
procesul de muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite în cadrul
procesului, precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de
producţie), organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de
organizare a muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea
caracteristicilor mediului fizic şi social în care se desfăşoară
producţia);
Condiţii de izolare: lucrătorul se consideră în condiţii de izolare
atunci când acesta nu are contact vizual şi comunicare verbală directă
cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp
mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor
imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică;
Conducător loc de muncă: conducătorul unei structuri organizato-
rice, respectiv al unei unităţi cf care are responsabilităţi în organiza-
rea şi conducerea procesului de muncă şi aplicarea măsurilor de
prevenire şi protecţie în domeniul SSM;
Culoare de securitate: culoare căreia i se atribuie o semnificaţie
specifică, prestabilită, în cadrul semnalizării de securitate, pentru a
transmite mesaje de interdicţie, de avertizare, de obligare, de salvare
sau de prim ajutor;
Distanţă de protecţie: distanţa dintre părţile active ale
echipamentului de muncă şi carcasa de protecţie, îngrădirile,
balustradele, barele de protecţie sau zona de manipulare;
Distanţă de securitate: distanţă minimă admisă între executant şi
sursa de risc, necesară pentru asigurarea securităţii acestuia;
Echipament individual de protecţie (EIP): orice echipament
destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva
unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element
suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop;
Echipament de muncă (EM): orice maşină, aparat, unealtă sau
instalaţie folosită în muncă;
Electrician autorizat: lucrător calificat în meseria de electrician sau
asimilat acestuia (electromecanic SCB, montator SCB) care
desfăşoară, conform competenţelor acordate, activităţi de exploatare,
întreţinere, reglare, reparare şi punere sub tensiune a instalaţiilor sau
echipamentelor de muncă electrice;
Eveniment: accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale
organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în
care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos,
precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesie;
Executant: lucrătorul care realizează sarcina de muncă;
Funcţie de protecţie: funcţie realizată de un mijloc de protecţie prin
care se combate acţiunea unui factor de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională asupra organismului uman sau numai se
semnalează prezenţa unui asemenea factor de risc;
Funcţie de securitate: funcţie a unui echipament sau dispozitiv prin
care se asigură eliminarea existenţei factorilor de risc de accidentare
şi/sau îmbolnăvire profesională;
Grup sensibil la riscuri specifice: persoane cu vârste cuprinse între
15 şi 18 ani împliniţi, persoane cu vârsta de peste 60 de ani împliniţi,
femei gravide, persoane cu handicap, persoane dependente de
droguri, de alcool, stângace, persoane cu vederea monoculară,
persoane în evidenţă cu boli cronice;
Incident periculos: evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,
incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat
din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de
muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care
2015
nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări

şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;
Intervenţie: totalitatea operaţiilor care se execută într-un anumit
interval de timp şi care au ca scop să menţină, să determine sau să
restabilească starea tehnică a unui echipament de muncă;
Intoxicaţie acută profesională: stare patologică apărută brusc, ca
urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă;
Invaliditate: pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă,
confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate,
emisă de organele medicale în drept;
Invaliditate evidentă: pierdere a capacităţii de muncă datorată unor
vătămări evidente cum ar fi un braţ smuls din umăr, produse în urma
unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare într-un grad
de invaliditate de către organele medicale în drept;
Loc de muncă (LM): locul destinat să cuprindă posturi de lucru,
situat în clădirile C.N.C.F „CFR”S.A., inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul
desfăşurării activităţii;
Lucrător: Persoana angajată de către un angajator, potrivit legii,
precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă;
Lucrător desemnat SSM: lucrătorul care îndeplineşte cerinţele
minime de pregătire stabilite de lege şi este desemnat nominal de
angajator prin decizie scrisă pentru a se ocupa de activităţile de
prevenire şi protecţie;
Materiale igienico-sanitare: mijloace de igienă individuală utilizate
pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;
Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri,
instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport, etc.) şi a obiectelor
muncii (materii prime, produse intermediare, etc.) utilizate în
procesul de producţie a bunurilor materiale;
Mijloace de protecţie: mijloace prin intermediul cărora se realizează
protecţia colectivă sau individuală a lucrătorilor împotriva riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
Noxă: agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune în mediul de muncă
asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de
îmbolnăvire profesională;
Perioadă de repaus: orice perioadă stabilită prin Regulamentul
Intern care nu aparţine timpului de muncă;
Pericol: proprietatea sau capacitatea intrinsecă prin care un lucru
poate afecta sănătatea angajaţilor în muncă;
Pericol grav şi iminent de accidentare: situaţia concretă, reală şi
actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un
accident în orice moment;
Post de lucru: element al structurii organizatorice ce constă în
ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor
care, în mod regulat, revin spre exercitare unui lucrător, cu pregătirea
şi îndemânarea necesare, în vederea realizării unei operaţii, lucrări
sau pentru îndeplinirea unei funcţii şi în condiţii tehnice,
organizatorice şi de securitate a muncii precizate;
Prim ajutor: totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după
producerea unui accident, inclusiv de muncă, până la momentul
intervenţiei cadrelor medicale de specialitate, cu scopul de a
împiedica agravarea stării bolnavului, fie prin apariţia unor
complicaţii ce îngreunează actul terapeutic ulterior, fie printr-o
evoluţie nefavorabilă urmată de instalarea unor infirmităţi definitive
sau de deces;
Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor: persoana aleasă, selectată sau
desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi
reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;
Risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională: este
probabilitatea, mică sau mare, ca o persoană să fie vătămată ca
urmare a unui pericol;
Stagiu de practică: instruirea cu caracter aplicativ, specifică
meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii,
ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;
2015
Structură organizatorică: fiecare Direcţie aparţinând C.N.C.F

„CFR”S.A, Revizoratul General de Siguranţa Circulaţiei şi Control,
Sucursala Regională CF, Revizoratul Regional de Siguranţa
Circulaţiei, Divizie, Secţie de întreţinere (linii, poduri, instalaţii,
Secţia Specială Exploatare Material Rulant Mogoşoaia), Regulator
de circulaţie RC de la Sucursala Regională CF;
Supravegherea sănătăţii lucrătorilor: reprezintă totalitatea
serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea,
dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie,
precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a
lucrătorilor;
Şantier temporar sau mobil: orice şantier în care se desfăşoară
lucrări de construcţii sau de inginerie civilă;
Timp de muncă: întreaga perioadă în care lucrătorul se află la
muncă, la dispoziţia angajatorului şi în exercitarea activităţii sau a
funcţiei sale, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare;
Unitate cf: staţie cf, haltă de mişcare afiliată, atelier, district L,
L.A.T., district SCB, laborator SCB, district EU;
Utilizarea echipamentului de muncă: orice activitate referitoare la
echipamentul de muncă cum ar fi pornirea/oprirea echipamentului,
folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv
curăţarea lui;
Zone cu risc ridicat şi specific: acele zone din cadrul întreprinderii
şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera
accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate.
CAPITOLUL III
OBLIGAŢII ŞI ATRIBUŢII
3.1 Obligaţiile şi atribuţiile angajatorului

Art.11 Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea
lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, conform legislaţiei în
vigoare. În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să
ia măsurile necesare pentru:
a. asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b. prevenirea riscurilor profesionale;
c. informarea şi instruirea lucrătorilor;
d. asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare
securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art.12 Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor
prevăzute mai sus, ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru
îmbunătăţirea situaţiilor existente.
Ţinând seama de natura activităţilor din unitate, angajatorul are
obligaţia:
a. să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă
prin serviciul intern de prevenire şi protecţie;
b. ulterior evaluării riscurilor, să elaboreze şi să actualizeze planul de
prevenire şi protecţie astfel încât prin stabilirea măsurilor de
prevenire şi metodelor de lucru, să asigure îmbunătăţirea nivelului
securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi integrarea acelor
măsuri în ansamblul activităţii unităţii şi la toate nivelurile
ierarhice prin serviciul intern de prevenire şi protecţie;
c. să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă
obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii acestora
în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile
şi mediul de muncă prin CSSM;
d. să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a
construcţiilor, a echipamentelor de muncă, precum şi de elaborare
a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale
în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror
aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi
2015
de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor prin compartimentul

tehnic de specialitate;
e. să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din
măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură bazat pe
evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor
de muncă specifice unităţii prin serviciul intern de prevenire şi
protecţie;
f. să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei
activităţi, conform prevederilor legale prin compartimentele tehnic
şi juridic;
g. să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului sau decizie,
atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă corespunzător funcţiilor exercitate, pe baza
propunerilor serviciului intern de prevenire şi protecţie;
h. să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul legii, pentru
completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi
sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi
ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor, prin
conducătorii locurilor de muncă şi prin membrii serviciului intern
de prevenire şi protecţie;
i. să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi
lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de
protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, prin propria competenţă, prin
conducătorii locurilor de muncă şi prin membrii serviciului intern
j. să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi
instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu
privire la securitatea şi sănătatea în muncă prin compartimentele
economic şi comercial;
k. să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în
muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de
muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie
necesare prin compartimentul resurse umane;
l. să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a
profesiilor prevăzute de legislaţia specifică prin diviziile de
specialitate;
m. să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi,
după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii
de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul
medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic,
ulterior angajării prin resurse umane;
n. să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prin conducătorii
locurilor de muncă;
o. să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi
dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control,
precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a
substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor
tehnologice prin conducătorii locurilor de muncă;
p. să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii
de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării
evenimentelor prin serviciul intern de prevenire şi protecţie sau
lucrători, după caz;
q. să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu
prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor prin
serviciul intern de prevenire şi protecţie;
r. să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii
care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea
evenimentelor;
s. să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui
accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care
menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita
viaţa accidentaţilor şi a altor persoane;
t. să asigure achiziţia echipamentelor de muncă fără pericol pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor prin compartimentul comercial
şi mentenanţa acestora prin conducătorii locurilor de muncă;
2015
u. să asigure achiziţia echipamentului individual de protecţie prin

compartimentul comercial şi verificarea periodică prin
conducătorii locurilor de muncă;
v. să stabilească obligaţiile şi răspunderile ce intervin în relaţiile
contractuale prin încheierea de convenţii în domeniul SSM
conform modelului cadru prezentat în Anexa nr.1.
3.2 Obligaţiile şi atribuţiile lucrătorului desemnat SSM
Art.13 Lucrătorul desemnat SSM are următoarele obligaţii şi

atribuţii:
a. identifică riscurile profesionale şi substratul lor cauzal pentru
fiecare componentă a sistemului de muncă;
b. participă în comisia de evaluare a riscurilor profesionale conform
competenţelor de evaluator ce îi revin, potrivit dispoziţiilor legale;
c. coordonează elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea şi
actualizarea planului de prevenire şi protecţie;
d. participă la elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea
şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă,
ţinând seama de particularităţile activităţilor din structura
organizatorică şi/sau unităţile cf, precum şi ale locurilor de
muncă/posturilor de lucru;
e. propune atribuţii şi răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate,
care se consemnează în fişa postului;
f. verifică însuşirea şi aplicarea de către lucrători a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor
proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa
postului;
g. coordonează elaborarea tematicilor de instruire şi programelor de
instruire-testare pentru conducătorii locurilor de muncă şi pentru
lucrători, pe meserii şi activităţi;
h. urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor lucrătorilor referitoare la
elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, realizarea
instruirii, verificarea instruirii şi verificarea cunoaşterii şi aplicării
de către lucrători a informaţiilor primite;
i. participă la întocmirea planului de acţiune în caz de pericol grav şi
iminent şi verifică, prin măsurile de prevenire stabilite, ca toţi
lucrătorii să fie instruiţi pentru aplicarea lui;
j. verifică evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
k. colaborează cu serviciul medical în fundamentarea programului de
asigurare a sănătăţii lucrătorilor;
l. verifică semnalizarea de securitate şi sănătate în muncă, tipul de
semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor legale;
m. ţine evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia
specifică pentru care este necesară autorizarea exercitării lor şi
face propuneri pentru actualizarea acesteia conform legislaţiei,
după caz;
n. verifică monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a
instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul
noxelor în mediul de muncă;
o. urmăreşte modul de verificare a stării de funcţionare a sistemelor
de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenţă, precum şi a
sistemelor de siguranţă;
p. informează conducătorii de structuri organizatorice şi unităţi cf, în
scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor
efectuate la locurile de muncă şi propune măsuri de prevenire şi
protecţie;
q. asigură analiza activităţii de prevenire şi protecţie şi stabilirea
gradului de conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare;
2015
r. verifică cu ocazia controalelor evidenţa echipamentelor de muncă

urmărind ca verificările periodice şi, dacă este cazul, încercările
periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de
persoane competente, conform prevederilor legale;
s. verifică necesarul de EIP pentru lucrători, a întreţinerii şi
depozitării adecvate a echipamentului individual de protecţie în
concordanţă cu sarcini de muncă;
t. participă în comisia de cercetare a evenimentelor de muncă
conform competenţelor stabilite prin dispoziţiile interne;
u. urmăreşte realizarea măsurilor dispuse de către inspectorii de
muncă, cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării
evenimentelor;
v. colaborează cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile
externe ai/ale altor lucrători, în situaţia în care mai mulţi
angajatori îşi desfăşoară activitatea pe infrastructura feroviară.
3.3 Obligaţiile şi atribuţiile conducătorului locului de

muncă
Art.14 Conducătorul locului de muncă are următoarele obligaţii şi

atribuţii:
a. coordonează, controlează şi răspunde de întreaga activitate a
personalului din subordine în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă;
b. răspunde de asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru
activităţile desfăşurate la locul de muncă, corespunzător cerinţelor
de securitate şi sănătate în muncă;
c. asigură mentenanţa instalaţiilor electrice şi a echipamentelor de
muncă existente la locul de muncă pentru asigurarea respectării
cerinţelor minime de securitate;
d. asigură verificarea periodică a prizelor de pământ, paratrăznetelor
şi instalaţiilor de protecţie similare;
e. asigură verificarea periodică a EIP electroizolant şi centurilor de
siguranţă din dotarea lucrătorilor;
f. controlează cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a
măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit,
precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
g. asigură informarea şi instruirea lucrătorilor asupra tuturor
aspectelor de securitate şi sănătate în muncă derivate din cerinţele
desfăşurării activităţilor, precum şi asupra măsurilor aplicabile la
locul de muncă;
h. anunţă direct, corect, complet şi imediat, prin orice mijloace,
nivelul ierarhic superior de producerea oricărui eveniment de
muncă şi ia măsuri pentru a nu se schimba starea de fapt în cazul
evenimentelor de muncă, dacă aceasta nu conduce la agravarea
situaţiei sau la menţinerea potenţialului de periculozitate;
i. identifică pericolele şi ia măsurile corespunzătoare în cazul
apariţiei unui pericol grav şi iminent pentru siguranţa sau
sănătatea lucrătorilor;
j. întocmeşte şi actualizează evidenţa zonelor cu risc ridicat şi
specific;
k. participă la elaborarea instrucţiunilor proprii de securitatea
muncii;
l. admite la lucru numai lucrătorii aflaţi într-o stare corespunzătoare
de sănătate, odihnă, instruiţi şi echipaţi corespunzător sarcinii de
muncă pe care urmează să o execute;
m. repartizează lucrătorii pe locurile de muncă/posturile de lucru,
stabileşte şi repartizează sarcinile de muncă în funcţie de
pregătirea profesională şi de capacitatea de muncă a fiecărui
individ;
n. realizează instruirea la locul de muncă, instruirea periodică şi
instruirea suplimentară, după caz, în domeniul securitǎţii şi
sǎnǎtăţii în muncǎ pentru lucrătorii din subordine;
o. realizează instruirea lucrătorilor din exterior care prestează
servicii şi/sau lucrări în unitatea sa;
2015
p. păstrează tematicile de instruire şi fişele de instruire individuală

privind securitatea şi sănătatea în muncă şi le pune la dispoziţia
organelor de control abilitate;
q. asigură existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor proprii
de securitate şi sănătate în muncă, a schiţei drumurilor de acces şi
a evidenţei zonelor cu risc ridicat şi specific (locurile periculoase),
precum şi a altor materiale necesare informării şi instruirii
lucrătorilor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă (cărţi
tehnice, instrucţiuni de utilizare, indicatoare de semnalizare de
securitate şi sănătate, etc);
r. dă dovadă de seriozitate, profesionalism şi respect faţă de
persoanele cu care intră în relaţii de serviciu, fiind exclusă
agresiunea şi hărţuirea de orice natură în cadrul acestor relaţii.
3.4 Obligaţiile şi atribuţiile conducătorului formaţiei de

lucru
Art.15 Conducătorul formaţiei de lucru este lucrătorul cu atribuţii

specifice stabilite prin fişa postului cu funcţia şef district L/SCB, şef
echipă L şi electromecanic SCB sau cel desemnat în baza unei
decizii, după caz.
Art.16 Conducătorul formaţiei de lucru are următoarele obligaţii şi
răspunderi:
a. verifică la intrarea în serviciu dacă lucrătorii sunt în stare normală
din punct de vedere fizic, sunt dotaţi cu echipamentele de muncă
şi EIP adecvate executării lucrării;
b. informează lucrătorii privind măsurile tehnice şi organizatorice
stabilite şi care trebuie respectate în timpul executării lucrării;
c. face avizările şi înscrierile instrucţionale necesare executării
lucrării în condiţii de siguranţă;
d. urmăreşte în timpul executării lucrării, respectarea prevederilor de
securitate şi sănătate în muncă de către lucrătorii formaţiei;
e. întrerupe lucrul în cazul apariţiei unui pericol grav şi iminent de
accidentare sau a nerespectării regulilor stabilite, retrage din zona
afectată lucrătorii, utilajele, sculele, materialele, după caz şi ia
măsuri imediate pentru remedierea deficienţelor.
Art.17 (1) Verificarea stării fizice la intrarea în serviciu a
lucrătorilor din cadrul districtelor L se face de şeful de echipă,
corespunzător repartizării acestora. Consemnarea verificării se face
în registrul de predare-primire, livret (carnet lucrări), carnet revizor
cale, registru verificare alcoolscop, procese verbale de verificare cu
fiola alcooltest, după caz.
(2) Verificarea stării fizice la intrarea în serviciu pentru lucrătorul
care efectuează serviciu în program de tură, se face de către
lucrătorul care predă serviciul de tură.
(3) În cazul lucrătorilor cu funcţia revizor de cale pentru care
condiţiile de desfăşurare a activităţii nu permit verificarea stării fizice
la intrarea în serviciu (revizia căii începe dintr-un loc în care nu este
sediul districtului/echipei) această verificare se face obligatoriu în
timpul serviciului de către şeful de district sau şeful de echipă la
trecerea revizorului de cale pe la sediul districtului sau la întâlnirea
echipei de linii în zona de revizie, după caz.
(4) În cazul lucrătorilor cu funcţia electromecanic SCB şi revizor
cale pentru care condiţiile de desfăşurare a activităţii nu permit
verificarea stării fizice la intrarea în serviciu de şeful de district SCB,
respectiv de şeful de echipă (se efectueză serviciu de zi şi sediul
punctului de lucru este diferit de sediul districtului SCB, zile libere şi
sărbători legale, etc), această verificare se va face obligatoriu de către
IDM de serviciu din staţie, prin prezentarea la biroul de mişcare a
electromecanicului SCB sau a revizorului cale, după caz, şi
înscrierea rezultatului verificării în Registrul de verificare cu
alcoolscopul din staţie.
Art.18 Pentru lucrătorii care nu-şi desfăşoară activitatea în cadrul
unor formaţii de lucru (personal tehnico-economic şi conducători ai
locurilor de muncă), verificarea stării fizice se face de către lucrători
cu atribuţii de control din cadrul Revizoratului General/Regional SC,
după caz, în cazul apariţiei unor sesizări privind starea
necorespunzătoare a unor lucrători.
2015
Art.19 Verificarea stării fizice în timpul serviciului se face de

personalul de conducere, respectiv de personalul cu atribuţii de
instruire, îndrumare şi control cu ocazia efectuării controalelor de
orice tip în unităţile cf respective.
Art.20 În cazul în care echipele de lucru sunt suplimentate cu
lucrători aparţinând altor echipe, districte etc., responsabilitatea
instruirii pentru lucrarea respectivă revine conducătorului formaţiei
de lucru care execută lucrarea. Acesta efectuează instruirea la
începerea lucrului şi înscrie în evidenţele proprii (livret, registru de
instruire etc.) şi aceasta categorie de lucrători.
Art.21 La executarea lucrărilor programate în gabaritul căii ferate,
conducătorul formaţiei de lucru trebuie să ia următoarele măsuri de
prevenire şi protecţie:
a. să avizeze personalul de mişcare despre lucrările ce urmează să le
execute şi să cunoască mişcările materialului rulant în zona sa de
activitate;
b. să acopere locul de muncă prin semnalizarea prezenţei în linie a
personalului şi a materialului rulant cu palete, discuri etc.;
c. să posteze agenţi de semnalizare (dotaţi cu rechizite de
semnalizare conform instrucţiilor de serviciu în vigoare), necesar
asigurării retragerii din timp a lucrătorilor din linie;
d. să stabilească un loc de refugiu în cazul lucrărilor executate în
gabaritul liniei;
e. să îndeplinească formalităţile de închidere a liniei în cazul
lucrărilor în care nu este posibilă retragerea lucrătorilor de la
lucrare din timp, datorită condiţiilor de teren (tuneluri, poduri,
curbe etc.), precum şi în toate cazurile când vizibilitatea este
redusă;
f. să urmărească respectarea procesului tehnologic al lucrării şi a
normelor de securitatea muncii de către lucrători;
g. să retragă din gabaritul liniei personalul, precum şi utilajele,
sculele şi materialele în cazul apropierii unui vehicul şi să aprobe
reînceperea lucrului numai după ce se convinge că pe linia
respectivă nu urmează să mai circule un alt vehicul;
h. să dea dovadă de seriozitate, profesionalism şi respect faţă de
persoanele cu care intră în relaţii de serviciu fiind exclusă
3.5 Obligaţiile şi atribuţiile lucrătorilor
Art.22 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în

conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile
primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol
de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană,
cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile
sale în timpul procesului de muncă.
Art.23 În scopul realizării cerinţelor de securitate şi sănătate în

muncă, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a. să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele
periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de
producţie şi să le supravegheze în timpul funcţionării;
b. să întreţină, să utilizeze corect în timpul lucrului, EIP acordat şi
să-l prezinte la verificările periodice;
c. să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea,
schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate
proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor
tehnice şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d. să comunice imediat şefului ierarhic şi/sau lucrătorilor desemnaţi
orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o
considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e. să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă
accidentele suferite de propria persoană sau de celelalte persoane
participante la procesul de muncă;
2015
f. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare
a acestora;
g. să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi
inspectorii sanitari;
h. să participe la controalele medicale şi instruirile specifice de
SSM;
i. să se asigure că mesajele transmise/primite prin diverse mijloace
de comunicare (telefon, staţie RER, coloană convorbiri etc.) au
fost corect recepţionate;
j. să dea dovadă de seriozitate, profesionalism şi respect faţă de
persoanele cu care intră în relaţii de serviciu fiind exclusă
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI
SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
4.1 Serviciul intern de prevenire şi protecţie
Art.24 Activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate prin

compartimentul intern de prevenire şi protecţie în cadrul C.N.C.F
“CFR” S.A., respectiv prin membrii săi sunt următoarele:
a. identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină
de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de muncă şi mediul
de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;
b. elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea şi actualizarea planului
c. elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă,
ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale structurilor
organizatorice şi unităţilor cf precum şi ale locurilor de
muncă/posturilor de lucru, şi difuzarea acestora în unităţi numai
după ce au fost aprobate de către angajator;
d. propunerea atribuţiilor şi răspunderilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor
exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea
angajatorului;
e. verificarea însuşirii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor
proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa
postului;
f. întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de
informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă;
g. elaborarea tematicilor de instruire introductiv generală, instruire
la locul de muncă, instruire periodică şi verificarea însuşirii şi
aplicării de către lucrători a informaţiilor primite;
h. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul structurii
organizatorice şi/sau unităţii cf;
i. asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi
iminent şi asigurarea ca toţi lucrătorii să fie instruiţi pentru
aplicarea lui;
j. evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
k. stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate şi
sănătate în muncă, stabilirea tipului de semnalizare necesar şi
amplasarea corespunzătoare;
l. evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia
specifică, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;
m. evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale
suplimentare;
n. evidenţa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de
medicina muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control
psihologic periodic;
2015
o. monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de

protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a
instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul
noxelor în mediul de muncă;
p. verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare,
avertizare, semnalizare de urgenţă, precum şi a sistemelor de
siguranţă;
q. efectuarea controalelor interne la locurile de muncă, cu
informarea, în scris, a angajatorului asupra deficienţelor
constatate şi asupra măsurilor propuse pentru remedierea
acestora;
r. evidenţa echipamentelor de muncă şi urmărirea ca verificările
periodice şi, dacă este cazul, încercările periodice ale
echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane
competente;
s. identificarea echipamentelor individuale de protecţie necesare
pentru posturile de lucru din structurile organizatorice şi/sau
unităţile cf şi întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu
echipament individual de protecţie;
t. urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitării adecvate a
echipamentelor individuale de protecţie şi a înlocuirii lor la
termenele stabilite, precum şi în celelalte situaţii;
u. participarea la cercetarea evenimentelor conform competenţelor;
v. întocmirea şi actualizarea evidenţelor conform competenţelor;
w. elaborarea rapoartelor privind accidentele de muncă suferite de
lucrătorii din structura organizatorică şi/sau unitatea cf;
x. urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de
muncă, cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării
evenimentelor;
y. colaborarea cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor,
serviciile externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina
muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi
protecţie;
z. colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile
externe ai/ale altor angajatori, în situaţia în care mai mulţi
angajatori îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc de muncă;
aa. urmărirea actualizării planului de acţiune în caz de pericol grav
şi iminent, a planului de prevenire şi protecţie şi a planului de
evacuare;
bb. propunerea de sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe
criteriul îndeplinirii obligaţiilor şi atribuţiilor în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă;
cc. propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă la
încheierea contractelor de prestări de servicii/lucrări;
dd. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru
desfăşurarea acestor activităţi.
Art.25 Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea şi sănătatea în
muncă la nivelul structurii organizatorice şi/sau unităţii cf, inclusiv
pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuită, cel
puţin, în următoarele situaţii:
a. ori de câte ori intervin schimbări sau modificări în ceea ce priveşte
tehnologia, echipamentele de muncă, substanţele ori preparatele
chimice utilizate şi amenajarea locurilor de muncă/posturilor de
muncă;
b. după producerea unui eveniment;
c. la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariţia unor riscuri noi;
d. la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparţinând
grupurilor sensibile la riscuri specifice;
e. la executarea unor lucrări speciale.
4.2 Supravegherea stării de sănătate
Art.26 Activităţile legate de supravegherea stării de sănătate a

lucrătorilor se stabilesc astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia
de supravegherea sănătăţii la intervale regulate.
2015
Art.27 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către

medici de medicina muncii, lucrătorii nefiind implicaţi în niciun fel
în costurile aferente realizării acestei supravegheri.
Art.28 Lucrătorul este obligat să se prezinte la examenele medicale
de supraveghere a sănătăţii la locul de muncă organizat de angajator,
conform planificării.
Art.29 Lucrătorii care concură la siguranţa circulaţiei efectuează şi
examinările stabilite prin reglementări speciale, în scopul constatării
dacă starea sănătăţii le permite să îndeplinească sarcina de muncă
încredinţată.
Art.30 Fişa de aptitudine care finalizează examenul medical
profilactic se completează numai de către medicul de medicina
muncii, în două exemplare, unul se ataşează la fişa individuală de
instruire şi celălalt exemplar se înmânează lucrătorului.
Art.31 Orice lucrător are dreptul să consulte medicul specialist de
medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie condiţiilor
de muncă şi/sau activităţii desfăşurate.
Art.32 Înregistrările medicale sunt păstrate o perioadă de timp cel
puţin egală cu durata medie de expunere/afectare a stării de sănătate,
pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel angajatorul
păstrează lista locurilor de muncă cu riscuri pofesionale şi concluzia
examinarii medicale (fişa de aptitudine).
Art.33 Protecţia maternităţii este asigură salariatei gravide, mame,
lăuze sau care alăptează şi care informează în scris angajatorul despre
starea lor şi prezintă documente medicale care le atestă starea.
4.3 Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă
Art.34 Obiectul de activitate al Comitetelor de Securitate şi Sănătate

în Muncă asigură participarea lucrătorilor la elaborarea şi aplicarea
deciziilor privind securitatea şi sănătatea în muncă în conformitate cu
prevederile legale.
Art.35 Se constituie Comitete de Securitate şi Sănătate în Muncă la
nivelul central al C.N.C.F “CFR” S.A. şi la nivelul central al fiecărei
sucursale.
Art.36 Modul de funcţionare, structura organizatorică şi atribuţiile
Comitetelor de Securitate şi Sănătate în Muncă se stabilesc prin
regulamente de organizare şi funcţionare elaborate de RGSC pentru
CSSM al C.N.C.F “CFR” S.A. şi RRSC pentru CSSM constituite la
nivelul sucursalelor, cu aprobarea Directorului General şi
Directorului Sucursală, după caz.
Art.37 Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor trebuie să urmeze un
program de pregătire în domeniul SSM cu o durată de min. 40 ore.
Art.38 Numărul reprezentanţilor lucrătorilor în CSSM se stabileşte
în funcţie de numărul total al lucrătorilor din C.N.C.F “CFR” S.A.,
respective sucursala, conform prevederilor legale.
CAPITOLUL V
LISTA ORIENTATIVĂ ŞI NEEXHAUSTIVĂ A
FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI/SAU
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
Art.39 Factorii de risc sunt determinaţi de cele patru elemente ale

sistemului de muncă: mediul de muncă, mijloacele de producţie,
sarcina de muncă şi executantul.
Art.40 Principalii factori de risc determinaţi de mediul de muncă
sunt:
a. temperatură ridicată (vara) sau scăzută (iarna) a aerului (mediul
ambiant de muncă);
b. umiditate ridicată;
c. calamităţi naturale (vânt, viscol, ploi sau zăpadă abundentă, etc.);
d. zgomot;
2015
e. deplasarea pe terasamentul căii ferate, pe teren accidentat (rutier

sau feroviar);
f. nivel de iluminat scăzut pe timp de noapte;
g. animale periculoase (şerpi veninoşi, câini etc.).
Art.41 Principalii factori de risc, determinaţi de mijloacele de
producţie, care pot avea o acţiune semnificativă asupra lucrătorilor
sunt următorii:
a. deplasări ale mijloacelor de transport;
b. deplasări sub efectul gravitaţiei;
c. deplasări sub efectul propulsiei;
d. lovire prin cădere liberă de obiecte sau materiale;
e. suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare, tăioase,
alunecoase, etc);
f. recipiente sub presiune;
g. electrocutare prin atingere directă a elementelor instalaţiilor sau
aparatajelor aflate sub tensiune;
h. electrocutare prin atingere indirectă a părţilor metalice care, în
mod normal nu sunt sub tensiune electrică însă, pot fi puse
accidental sub tensiune, printr-o defecţiune a izolaţiei, conturnarea
spaţiilor izolante, etc.;
i. zgomot, vibraţii, trepidaţii.
Art.42 Principalii factori de risc determinaţi de specificul sarcinii de
muncă sunt următorii:
a. executarea unor lucrări în gabaritul de liberă trecere al căii ferate;
b. traversarea şi deplasarea printre liniile căii ferate şi în lungul
acestora;
c. intervenţii cu maximă operativitate la instalaţii, ziua sau noaptea,
indiferent de starea timpului, temperatura aerului, anotimp, relief,
nivel de iluminare etc.;
d. efectuarea unor lucrări cu instalaţiile de siguranţa circulaţiei în
funcţie;
e. imposibilitatea întreruperii tensiuni electrice etc.;
f. lucrul la înălţime;
g. suprasolicitare psihică sau lipsă adaptabilitate la schimbarea
regimului zi/noapte;
h. suprasolicitare fizică determinată de poziţii vicioase de lucru (în
genunchi, răsucit, aplecat etc.).
Art.43 Principalii factori de risc specifici executantului determinaţi
de limitele capacităţilor omului sunt următorii:
a. efectuarea defectuoasă sau omiterea unor operaţii în cadrul
sarcinii de muncă;
b. nesincronizări de operaţii;
c. efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă prin
deplasări/staţionări în zone periculoase, cu pericol deosebit de
cădere;
d. comunicări accidentogene;
e. utilizarea greşită sau incompletă a mijloacelor sau dispozitivelor
de protecţie şi a EIP;
f. pornirea, oprirea sau intervenţia la echipamente pentru care nu
este autorizat;
g. neefectuarea sau efectuarea incompletă a unor operaţii
indispensabile prevenirii accidentelor;
h. efectuarea unor operaţii în afara sarcinii de muncă care pot deveni
periculoase;
i. efectuarea sarcinii de muncă în stare necorespunzătoare (oboseală,
consum alcool/stupefiante, influenţa medicamentelor etc.).
CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ŞI A LOCULUI DE MUNCĂ
6.1 Amenajarea locurilor de muncă
Art.44 Angajatorul trebuie să asigure la amenajarea locurilor de

muncă respectarea următoarelor cerinţe:
a. structura şi rezistenţa clădirii să fie corespunzătoare naturii
utilizării clădirilor care adăpostesc toate locurile de muncă;
2015
b. proiectarea şi construirea instalaţiilor electrice să nu prezinte

pericol de incendiu sau explozie;
c. protecţia adecvată a lucrătorilor împotriva riscului de accidentare
prin atingere directă şi/sau atingere indirectă;
d. instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie să corespundă
tensiunii nominale şi competenţei persoanelor care au acces la
părţi ale instalaţiei;
e. echipamentele de muncă să fie utilizate fără niciun risc pentru
sănătatea şi securitatea lucrătorilor;
f. uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre
exterior;
g. uşile glisante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia
de ieşiri de urgenţă;
h. dispozitivele pentru stingerea incendiilor şi, dacă este necesar,
detectoarele de incendii şi sistemele de alarmă, să se asigure în
funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele
pe care acestea le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale
substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane
prezente;
i. ventilaţia la locurile de muncă în spaţii închise, să se asigure
avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice
impuse lucrătorilor;
j. iluminatul natural/artificial suficient al locurilor de muncă să fie
adecvat pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
k. dimensionarea locului de muncă să se facă în funcţie de
particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale
organismului uman, precum şi de dimensiunile şi caracteristicile
echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de mişcările
şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de
securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor
şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic.
Art.45 Conducătorul locului de muncă trebuie să asigure respectarea
următoarelor cerinţe:
a. echipamentul de muncă pus la dispoziţia lucrătorilor să
corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop şi să
poată fi utilizat de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea
sau sănătatea lor;
b. căile şi ieşirile de urgenţă să fie în permanenţă libere şi să conducă
în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure;
c. evacuarea să fie rapidă şi în condiţii cât mai sigure pentru
lucrătorii de la toate posturile de lucru, în caz de pericol;
d. să existe un număr suficient de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă;
e. uşile de ieşire de urgenţă să poată fi deschise imediat şi cu
uşurinţă de către orice lucrător care ar avea nevoie să le utilizeze
în caz de urgenţă;
f. eliberarea de orice obstacole şi utilizarea în orice moment fără
dificultate a căilor şi ieşirilor de urgenţă, precum şi a căilor de
circulaţie şi a uşilor de acces spre acestea;
g. asigurarea iluminatului de siguranţă/urgenţă de intensitate
suficientă în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie
electrică a căilor şi ieşirilor de urgenţă;
h. curăţenia la locul de muncă;
i. dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor să fie uşor
accesibile, semnalizate şi uşor de manevrat;
j. menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de ventilare
forţată;
k. marcarea corespunzătoare a uşilor transparente, la înălţimea
vederii;
l. treptele scărilor să fie libere, fără obiecte care ar putea provoca
împiedicarea/alunecarea;
m. covoarele întinse pe scări trebuie să fie prinse pentru evitarea
alunecării lucrătorilor;
n. uşile şi porţile batante să fie transparente sau să aibă un panou
transparent;
o. asigurarea mijloacelor de protecţie şi/sau semnalizare de securitate
care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în locurile de
muncă ce includ zone periculoase;
2015
p. amenajarea pe cât posibil a punctelor de lucru în care lucrătorii îşi

desfăşoară activitatea în aer liber, astfel încât aceştia:
 să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile
şi dacă este necesar, împotriva căderii obiectelor, după caz;
 să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor
influenţe exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
 să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui
pericol sau să poată primi rapid asistenţă;
 să nu poată aluneca sau cădea.
6.2 Solicitări psihosociale
Art.46 Riscurile psihosociale sunt generate de:

a. mediul de muncă (zgomot excesiv, vibraţii, temperatură ridicată /
scăzută, umiditate etc.);
b. organizarea locului de muncă şi conţinutul sarcinii de muncă
(supraîncărcarea lucrătorilor, ore suplimentare nedorite, sarcini
monotone şi repetitive, schimbări imprevizibile etc.);
c. atmosfera la locul de muncă (relaţii încordate între colegi, între
şefi şi subalterni, accidente la locul de muncă, moartea unui coleg,
lipsa comunicării, teama de a pierde locul de muncă etc.);
d. factori ce ţin de individ (structura fizică şi emoţională, etc.)
Pentru diminuarea efectelor generate de riscurile psihosociale se
recomandă lucrătorilor respectarea următoarelor măsuri:
a. folosirea eficientă a timpului de lucru prin stabilirea priorităţilor;
b. dezvoltarea abilităţilor de comunicare (stresul şi anxietatea pot
apărea acolo unde există o stare conflictuală sau unde
comunicarea este neclară, imprecisă);
c. schimbarea atitudinii prin:
- controlarea reacţiilor;
- construirea unui sistem mental de apărare împotriva stresului;
- dozarea efortului;
- adoptarea unui stil de viaţă echilibrat prin practicarea cu
regularitate a exerciţiilor fizice, alegerea unei diete bogate în
fructe şi legume, menţinerea unui program ordonat de somn;
- implicarea în viaţa socială, discutarea problemelor cu colegii,
familia, prietenii, solicitarea ajutorului de specialitate;
- acordarea de timp pentru hobby-uri (sport, literatură, muzică,
dans, limbi străine, abilităţi tehnice, meşteşuguri) şi asigurarea
un echilibru între muncă şi recreere.
6.3 Semnalizare de securitate şi/sau sănătate
Art.47 Lucrătorii sunt obligaţi să cunoască mesajul transmis prin

formă, culoare şi să respecte indicaţiile semnalizării de securitate
aplicate, astfel:
Culoare Semnificaţie, scop Indicaţii şi precizări

Atitudini periculoase
Pericol-alarmă Stop, oprire, dispozitiv de
Semnal de
Roşu oprire de urgenţă
interdicţie
Materiale,
Identificare şi localizare
echipamente PSI
Galben Semnal de avertizare Atenţie, precauţie, verificare
Comportament sau acţiune
Albastru Semnal de obligaţie specifică.
Obligaţia purtării EIP
Semnal de salvare sau de prim
Verde Uşi, ieşiri, căi de acces
ajutor
Art.48 Pentru semnalizarea şi acoperirea zonelor unde se execută

lucrări în linie curentă şi pe liniile directe din staţie, pe timpul
executării lucrărilor, în ambele părţi ale zonei de lucru, se
amplasează câte o paletă albă cu trei benzi orizontale albastre,
conform reglementărilor de semnalizare.
Art.49 Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor
se aşează la o distanţă de cel puţin 1.200 metri faţă de limitele locului
lucrării.
2015
Art.50 Dacă locurile de executare a lucrărilor se află pe celelalte linii

din staţie, semnalizarea lor se face prin amplasarea paletelor în
dreptul vârfului macazurilor extreme ale staţiei.
Art.51 Dacă locul de executare a lucrărilor se află pe una dintre
liniile unei căi duble sau multiple, atunci semnalizarea lui se face şi
pe liniile vecine.
Art.52 Lucrătorii vor fi atenţi la semnalele de „ATENŢIE!” date de
mecanicul de locomotivă cu fluierul, claxonul sau trompeta
vehiculului feroviar, la trecerea pe lângă paleta de semnalizare.
Art.53 Pentru asigurarea protecţiei formaţiei de lucrători, înainte de
începerea unei lucrări pe calea ferată, conducătorul formaţiei de lucru
înştiinţează IDM dispozitor prin înscrierea în RRLISC, înscriere în
care se precizează intervalul orar estimat, denumirea completă a
lucrărilor efectuate, poziţia kilometrică. Înscrierea în RRLISC este
obligatorie în toate situaţiile, indiferent dacă lucrarea se execută sub
circulaţie, cu închiderea zilnică a liniei sau pe linie închisă pe durată
determinată.
Art.54 În cazul în care lucrarea se execută în linie curentă sub
circulaţie, în înscrierea efectuată se precizează şi necesitatea avizării
IDM dispozitor din celălalt punct de secţionare care delimitează
distanţa, referitor la prezenţa lucrătorilor în linie. Din înscrierea
făcută de conducătorul formaţiei de lucru, IDM comunică prezenţa
lucrătorilor în linie prin următoarea formulă:
„Pe distanţa ….. , de la km.... la km...., lucrează o echipa L/CT de la
ora… până la ora…”.
Art.55 Transmiterea avizării către IDM din celălalt punct de
secţionare se face fără o nouă înscriere, direct din RRLISC, cu
numărul şi ora înscrierii efectuate de personalul L/CT. IDM care
primeşte avizarea, înscrie telefonograma în RRLISC şi confirmă
primirea acesteia cu numărul şi ora din RRLISC sub care a fost
înregistrată.
Art.56 Înscrierea în RRLISC se face de către conducătorul formaţiei
de lucru, în cazul lucrărilor executate în staţii sau halte de mişcare,
precum şi în cazul lucrărilor în linie curentă dacă se pleacă dintr-o
staţie sau haltă de mişcare.
Art.57 Prin excepţie, în cazul în care se pleacă în linie curentă dintr-
un punct de oprire, fără personal de mişcare, şeful de district sau
înlocuitorul acestuia transmite de la district, înştiinţarea către IDM
din cele două puncte de secţionare care delimitează linia curentă, prin
telefonogramă. Fiecare IDM înregistrează înştiinţarea în RRLISC
propriu.
Art.58 În cazul în care activităţile desfăşurate pe calea ferată
presupun deplasarea echipei pe o anumită distanţă (măsurători la
linie, de interstiţii, de gabarite şi alte asemenea) şi nu se pot lua
măsurile de semnalizare stabilite, lucrătorul care se deplasează
înscrie în RRLISC informaţiile necesare pentru IDM în vederea
avizării mecanicilor de locomotivă.
Art.59 Pentru lucrările din linie curentă, sub circulaţie sau cu
închiderea liniei, IDM din punctele de secţionare, în comunicarea cu
mecanicii trenurilor în circulaţie prin staţiile RER, transmit şi
informaţiile despre prezenţa lucrătorilor în linie pentru executarea
lucrărilor conform înscrierilor efectuate în RRLISC sau primite prin
telefonogramă, în vederea atenţionării lucrătorilor prin semnalele
acustice date de mecanicul locomotivei.
Art.60 Pentru lucrările din linie curentă, sub circulaţie sau cu
închiderea liniei, se face avizarea tuturor mecanicilor de locomotivă
care circulă pe distanţa respectivă, indiferent dacă lucrarea se execută
pe un singur fir sau pe ambele fire de circulaţie.
6.4 Dotări puncte de prim ajutor
Art.61 Locurile de muncă trebuie dotate cu trusă sanitară pentru

acordarea primului ajutor, astfel:
a.în unităţi cf cu mai mult de 5 lucrători şi una la cel mult 25 de
lucrători;
2015
b.activităţi cu locuri de muncă dispersate, indiferent de numărul de

lucrători;
c.autovehicule.
Art.62 Pentru locurile de muncă din ramura linii/instalaţii în care îşi
desfăşoară activitatea un număr de 1-4 lucrători şi care sunt în
imediata vecinătate a biroului de mişcare, se fac reglementări
comune trafic-linii-instalaţii, după caz, prin Planul de acţiune în caz
de pericol grav şi iminent care să permită accesul tuturor lucrătorilor
la trusa sanitară din biroul de mişcare în situaţiile de urgenţă când se
impune acordarea primului ajutor. Trusa de prim ajutor este
amplasată, în acest caz, în biroul de mişcare unde este asigurat
serviciu cu caracter permanent.
Art.63 Trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor trebuie să fie
marcată corespunzător, să aibă conţinutul specificat în Anexa nr. 2,
să fie uşor accesibilă şi să aibă următoarele caracteristici:
a.să asigure etanşeitatea corespunzătoare pentru protejarea
conţinutului faţă de praf şi umezeală, printr-un sistem de închidere
ferm (cutia să fie rigidă, realizată din material plastic rezistent, cu
marginile şi colţurile rotunjite);
b.să fie inscripţionată vizibil de la o distanţă de minimum 5 m, cu
denumirea produsului şi a furnizorului sau, după caz, a
producătorului;
c.să permită vizualizarea conţinutului sau să aibă inscripţionată lista
conţinutului;
d.să fie dimensionată şi compartimentată corespunzător, în vederea
depozitării şi asigurării integrităţii componentelor;
e.să fie specificat termenul de valabilitate inclusiv după înlocuirea
articolelor componente expirate cu unele noi din chiturile
comercializate.
Art.64 Conducătorul locului de muncă asigură amplasarea şi
semnalizarea corespunzătoare a trusei de prim ajutor, respectiv
verificarea integrităţii şi valabilităţii componentelor acesteia.
CAPITOLUL VII
REPARTIZAREA LUCRĂTORILOR LA LOCURILE DE
MUNCĂ
Art.65 Repartizarea lucrătorilor se face ţinând cont de:

a.calificarea profesională;
b.experienţă şi aptitudini conforme cerinţelor necesare exercitării
meseriei;
c.modul de însuşire a prevederilor normelor specifice de securitate a
muncii.
Art.66 Repartizarea în muncă se face în urma examenului medical de
medicina muncii şi completat de examinările medicale şi psihologice
de siguranţa circulaţiei, după caz.
Art.67 În condiţiile în care medicul de medicina muncii face
recomandări de tip medical, stabilirea sarcinii de muncă este
condiţionată de respectarea acestora.
Art.68 Pentru lucrătorii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani
împliniţi, cu vârsta de peste 60 de ani împliniţi, femei gravide, lăuze
sau care alăptează, lucrători cu dizabilităţi, dependenţi de droguri, de
alcool, stângace, persoane cu vederea monoculară şi lucrători în
evidenţă cu boli cronice se asigură supraveghere specială dispusă de
medicul de medicina muncii, prin examene medicale profilactice de
specialitate necesare stabilirii aptitudinii în muncă.
Art.69 În cazul tehnologiilor complexe, a unor condiţii de muncă
deosebite sau care se pot modifica în timp, se vor repartiza numai
lucrători cu cunoştinţe şi aptitudini deosebite şi care nu au încălcat
anterior disciplina tehnologică sau prevederile de securitate a muncii.
CAPITOLUL VIII
INSTRUIREA, EXAMINAREA ŞI AUTORIZAREA
LUCRĂTORILOR
2015
Art.70 Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire, examinare

şi autorizare în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii, se realizează
în conformitate cu prevederile din Legea Securităţii şi Sănătăţii în
Muncă nr.319/2006, a Hotărârii Guvernului nr.1425/2006 cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi a reglementărilor
interne.
8.1 Instruirea lucrătorilor
Art.71 Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca

scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi
sănătate în muncă.
Art.72 Conducătorul locului de muncă asigură informarea
lucrătorilor asupra tuturor aspectelor de securitate şi sănătate în
muncă derivate din cerinţele desfăşurării activităţilor, precum şi
asupra măsurilor aplicabile la locul de muncă.
Art.73 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă se efectuează în timpul programului de lucru şi este
considerată timp de muncă. Se interzice efectuarea altor activităţi
simultan cu efectuarea instruirii.
Art.74 Elevii şi studenţii, în perioada efectuării stagiului de practică
în unităţile cf/structurile organizatorice aparţinînd C.N.C.F
„CFR” SA, deoarece nu participă direct la procesul de muncă, se
consideră vizitatori şi se instruiesc similar acestora, cu consemnarea
în fişă de instruire colectivă.
Art.75 La instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă se folosesc mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi:
expunerea, demonstraţia, studiul de caz, instruire asistată de
calculator etc..
Art.76 Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de
instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi
datei instruirii.
Art.77 Fiecare lucrător va avea o singură fişă de instruire individuală
care trebuie să-l însoţească în cazul schimbării locului de muncă, fără
a fi necesară întocmirea unei noi fişe; instruirea la schimbarea locului
de muncă se poate înscrie după ultima instruire periodică şi se
precizează numărul şi data dispoziţiei de schimbare a locului de
muncă.
Art.78 Desfăşurarea activităţii unui lucrător din cadrul unei unităţi cf
(staţie cf/district L/SCB) în altă unitate cf (staţie cf/district L/SCB)
pentru executarea unor lucrări, se face conform prevederilor din
reglementările interne ale diviziei de specialitate/Secţiilor L/CT,
procesul de muncă în acest caz fiind acelaşi.
Art.79 Completarea fişei de instruire individuală se face cu pix cu
pastă sau cu stilou, cu culoarea albastră, imediat după instruire şi se
respectă rubricile stabilite.
Art.80 În fişa de instruire individuală nu se admit modificări prin
îngroşare, ştersături sau corecturi cu pastă corectoare. Eventualele
modificări se vor face prin bararea textului greşit cu o linie şi
semnătura persoanei care instruieşte sau verifică instruirea.
Art.81 Fişa de instruire individuală se păstrează de către
conducătorul locului de muncă de la angajare până la data încetării
raporturilor de muncă şi este însoţită de copii ale ultimei fişe de
aptitudini.
Art.82 Fişa de instruire individuală conţine date cu caracter personal,
păstrarea acesteia se face în condiţii de securitate corespunzătoare
(dulap/sertar încuiat, acces controlat la cheia acestuia). Totodată, fişa
trebuie să fie disponibilă pentru cazul în care este solicitată de
autorităţile competente în domeniu.
Art.83 Fişele de instruire ,,în continuare” se completează la toate
rubricile privind instruirea la angajare, prin copierea integrală a
înscrierilor din fişa originală (încheiată) şi "ss indescifrabil" pentru
semnături; se menţionează în colţul din dreapta sus
expresia ,,conform cu originalul” şi se semnează şi se ştampilează
de conducătorul locului de muncă.
2015
Art.84 În cazul pierderii fişei individuale de instruire care atestă

efectuarea instruirii introductiv generale şi la locul de muncă, se
completează o nouă fişă de instruire pe baza declaraţiei pe proprie
răspundere a lucrătorului implicat.
Art.85 (1)Pentru lucrătorii societăţii comerciale care desfăşoară
activităţi pe bază de contract prestări de servicii şi/sau lucrări întro
unitate cf, instruirea privind activităţile specifice unităţii cf respective
şi riscurile pentru securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie stabilite la nivelul C.N.C.F
„CFR”S.A., în general, se face de către conducătorul locului de
muncă din unitatea cf în care lucrătorii respectivi urmează să îşi
desfăşoară activitatea şi se consemnează în Fişa de instruire
colectivă, model Anexa nr. 3.
(2) Această instruire se efectuează înainte de începerea activităţilor
contractuale şi, după caz, împreună cu procesul verbal de predare a
amplasamentului pentru lucrări condiţionează accesul lucrătorilor
externi în unitatea cf.
(3) Instruirea cuprinde informaţii privind activităţile specifice unităţii
cf (factorii de risc, plan de prevenire şi protecţie, schiţa cu drumurile
de acces şi planul de evacuare, instrucţiuni de utilizare EM, cărţi
tehnice) şi are durata de 2 ore.
Art.86 Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare,
din care un exemplar se va păstra de către angajatorul beneficiar al
serviciilor şi un exemplar se păstrează de către angajatorul
lucrătorilor instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul
grupului.
Art.87 Fişa de instruire colectivă conţine date cu caracter personal,
prin urmare păstrarea acesteia în cadrul societăţii, se va face în
condiţii de securitate corespunzătoare.
Art.88 Fişa de instruire colectivă se păstrează timp de 12 luni după
încetarea motivului existenţei sale.
Art.89 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă cuprinde următoarele faze:
a. instruirea introductiv - generală, durata 8 ore;
b. instruirea la locul de muncă, durata 8 ore;
c. instruirea periodică, durata 2 ore;
d. instruirea la începerea lucrului, durata cca.10 minute.
Art.90 (1) Instruirea introductiv-generală se efectuează noilor
angajaţi şi pe baza unei tematici de instruire care cuprinde legislaţia
de securitatea şi sănătatea în muncă, consecinţele posibile ale
necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în
muncă, riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice,
măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, planul de prevenire şi protecţie
adoptat. Această instruire se efectuează şi persoanelor aflate în
incinta structurilor organizatorice sau unităţilor cf, cu permisiunea
angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor
profesionale în vederea angajării, în acelaşi mod ca noilor angajaţi.
(2) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea
însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste.
(3) Instruirea introductiv-generală se efectuează de către lucrătorii
din cadrul serviciului intern de prevenire şi desemnaţi prin decizie.
Art.91 (1) Pentru instruirea la locul de muncă, tematica de instruire
cuprinde:
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire
profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă
şi/sau postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor, precum şi în cazul pericolului grav şi iminent;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă
privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de
lucru;
2015
e) demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana

respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare,
intervenţie, evacuare şi de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii.
(2) Instruirea la locul de muncă este efectuată de conducătorul
locului de muncă.
(3) Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-
generală şi la schimbarea locului de muncă.
(4) Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către
lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de
către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea.
Art.92 Instruirea periodică a lucrătorilor se face pe baza tematicilor
de instruire întocmite pe funcţii care cuprind instrucţíuni proprii
specifice funcţiei/meseriei la care se adaugă, în mod obligatoriu,
demonstraţii practice privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, utilizarea echipamentelor de
muncă şi a mijloacelor de protecţie individuală.
Art.93 Intervalul dintre două instruiri periodice, pentru personalul
tehnico-administrativ este de 12 luni şi de 3 luni pentru personalul de
execuţie.
Art.94 Verificarea instruirii periodice se efectuează de şeful ierarhic
superior celui care efectuează instruirea/lucrătorul desemnat SSM din
cadrul structurii organizatorice superioare, confirmând astfel că
instruirea a fost efectuată corespunzător.
Art.95 Periodicitatea verificării instruirii este anuală.
Art.96 Instruirea periodică a lucrătorilor se face de conducătorul
locului de muncă pe baza tematicii şi graficului de instruire
aprobate de angajator, pentru toate funcţiile şi activităţile şi cuprinde
obligatoriu măsurile de acordare a primului ajutor din Anexa nr. 4.
Art.97 Rezultatul instruirii lucrătorilor se consemnează în mod
obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului
predat, a duratei şi datei instruirii. După verificarea instruirii, fişa se
completează şi se semnează de către lucrătorul instruit şi de către
persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
Art.98 Instruirea periodică se face suplimentar celei programate, cu
durata de 8 ore, în următoarele cazuri:
a. când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b. când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate
în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă sau ale
instrucţiunilor proprii, datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de
noi riscuri în unitate;
c. la reluarea activităţii după accident de muncă;
d. la executarea unor lucrări speciale;
e. la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări
ale echipamentului existent;
f. la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g. la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de
lucru.
Art.99 Instruirea la începerea lucrului se efectuează înaintea
începerii activităţii, de către conducătorul formaţiei de lucru şi
reprezintă o atenţionare a lucrătorilor asupra pericolelor de
accidentare şi a principalelor măsuri de prevenire şi protecţie ce
trebuie respectate la lucrările ce urmează a fi executate în ziua
respectivă.
Art.100 Conducătorul formaţiei de lucru va insista asupra condiţiilor
tehnice de efectuare a lucrării (închiderea liniei, scoaterea de sub
tensiune, eclisarea unor macazuri, legături la pământ etc.),
indicatoare de securitate existente pe teren, mijloace de comunicare,
EIP necesar, alte situaţii precum şi toate celelalte măsuri necesare
executării sarcinilor de muncă în condiţii nepericuloase, sau pe care
cei prezenţi nu le cunosc ori prezintă un anumit grad de pericol.
Art.101 Instruirea la începerea lucrului se efectuează verbal de către
conducătorul formaţiei de lucru timp de circa 10 minute.
Consemnarea efectuării acestei instruiri este obligatorie şi se face
într-unul din documentele justificative asupra prezenţei la lucru
(condica de prezenţă, carnet de lucrări, registru predare/primire etc.).
2015
Având în vedere caracterul acestei instruiri şi anume de informare,

este suficientă consemnarea efectuării instruirii şi anume “S-a
efectuat instruire SSM specifică lucrărilor”.
Art.102 (1)Lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în serviciul de
tură sunt instruiţi la intrarea în serviciu, de către conducătorul
ierarhic care face pregătirea programului, de către conducătorul turei
care predă serviciul sau de către personalul care predă serviciul (în
cazul în care acesta este singur la post), odată cu verificarea stării
fizice, cu consemnare în procesul verbal de predare/primire a
serviciului.
(2)Pentru lucrătorii care prin natura activităţii lucrează individual
(revizor cale, electromecanic SCB, revizor puncte periculoase etc.),
aceştia îşi vor desfăşura activitatea pe proprie răspundere pe baza
instruirii periodice efectuate de conducătorul locului de muncă.
Art.103 În cazul în care echipele de lucru din ramura linii sunt
suplimentate cu lucrători aparţinând altor echipe, districte etc.,
responsabilitatea instruirii pentru lucrarea respectivă revine şefului
de echipă care execută lucrarea. Şeful de echipă efectuează instruirea
la începerea lucrului şi înscrie în livretul echipei şi această categorie
de lucrători. Şefii echipelor care trimit lucrători pentru ajutor la alte
echipe sau districte consemnează în livretul propriu locul deplasării
şi durata.
Art.104 Pentru personalul care are activităţi de birou şi/sau
îndrumare, instruire şi control din structurile organizatorice şi
unităţile cf nu este necesară efectuarea instruirii la începerea lucrului.
8.2 Examinarea anuală SSM a lucrătorilor
Art.105 Examinarea anuală SSM are drept scop verificarea nivelului

cunoştinţelor acumulate de către toţi lucrătorii în urma instruirii
periodice şi este anuală.
Art.106 Examinarea anuală SSM se reglementează prin procedură
operaţională.
8.3 Autorizarea lucrătorilor în domeniul SSM
Art.107 Autorizarea lucrătorilor feroviari în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă se face pentru următoarele activităţi:
a. lucrul la înălţime,
b. lucrul în condiţii de risc electric,
c. montarea corpurilor abrazive,
d. deservirea instalaţiilor/echipamentelor ISCIR.
Art.108 Executarea lucrărilor la înălţime este permisă lucrătorilor
care au aptitudini pentru lucru la înălţime stabilite de către medicul
de medicina muncii.
Art.109 Electricienii indiferent de funcţie sau vechime, care îşi
desfăşoară activitatea sau dispun lucrări şi/sau manevre în instalaţii
sau asupra instalaţiilor electrice aflate în exploatare sau în
vecinătatea acestora, unde există riscuri de natură electrică, trebuie să
fie autorizaţi pentru lucrul în condiţii de risc electric.
Art.110 Autorizarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a
lucrătorilor se reglementează prin procedură operaţională.
Art.111 Autorizarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
pentru deservirea instalaţiilor/echipamentelor ISCIR (legător de
sarcină, manipulant instalaţii de ridicat, etc.) se reglementează prin
procedură operaţională, întocmită de către operatorul RSVTI
regional, şi se face conform prescripţiilor ISCIR.
CAPITOLUL IX
DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE, ACORDAREA MATERIALELOR
IGIENICO-SANITARE ŞI A ALIMENTAŢIEI DE
PROTECŢIE
9.1 Echipamentul individual de protecţie (EIP)

2015
Art.112 Echipamentul individual de protecţie trebuie să asigure

protecţia lucrătorului împotriva tuturor factorilor de risc care
acţionează asupra sa în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă.
Art.113 Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit
lucrătorilor în funcţie de factorii de risc existenţi în
activitatea/meseria desfăşurată, utilizarea acestuia fiind obligatorie.
Art.114 EIP se acordă şi se utilizează corespunzător Normativului de
acordare şi utilizare a EIP, anexă la CCM. Modul de acordare se
detaliază în Lista internă de dotare pentru activităţile (funcţiile)
desfăşurate la locurile de muncă în funcţie de factorii de risc
identificaţi la locurile de muncă. Lista internă de dotare cu EIP este
întocmită pentru unităţile cf subordonate, la nivelul sectiilor L/CT,
respectiv Divizia Trafic de către o comisie din care face parte
conducătorul structurii organizatorice respective, lucrătorul desemnat
şi reprezentantul lucrătorilor din cadrul acesteia şi se aprobă de şeful
diviziei de specialitate. Lista internă de dotare cu EIP este revizuită
ori de câte ori apar modificări ale condiţiilor iniţiale de întocmire.
Art.115 În cazul folosirii lucrătorului pentru executarea unei
activităţi din cadrul altei meserii sau pentru cumulul de funcţii
(meserii) se acordă echipamentul de protecţie corespunzător acestor
activităţi/ meserii, dar numai pe perioada de timp respectivă.
Art.116 La identificarea unui nou factor de risc pentru lucrător,
unitatea cf va înainta propunerile de completare şi dotare cu tipurile
de EIP pe care le consideră necesare în vederea verificării şi stabilirii
dotării, comisiei de elaborare a listei interne de dotare.
Art.117 În cazul pierderii calităţilor de protecţie înainte de termenul
de utilizare stabilit în lista internă de dotare cu EIP, se procedează
astfel:
a. lucrătorul solicită conducătorului locului de muncă înlocuirea EIP;
b. conducătorul locului de muncă înlocuieşte EIP şi avizează comisia
de elaborare a listei interne de dotare;
c. comisia verifică şi întocmeşte un proces verbal pentru scoaterea
din uz a EIP cu stabilirea cauzelor deteriorării acestuia;
d. imputarea contravalorii echipamentului de protecţie înlocuit
lucrătorului, dacă acesta se face vinovat de deteriorarea acestuia.
Art.118 EIP electroizolant (cizme electroizolante pentru joasă/înaltă
tensiune şi mănuşi electroizolante pentru joasă/înaltă tensiune) se
verifică periodic PRAM în unităţi specializate.
9.2 Materiale igienico-sanitare
Art.119 Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igienă şi

protecţie personală utilizate pentru prevenirea îmbolnăvirilor
profesionale.
Art.120 Materialele igienico-sanitare se acordă obligatoriu şi gratuit
tuturor lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă
al căror specific impune o igienă personală deosebită.
Art.121 La recomandarea medicului de medicina muncii şi pe baza
caracteristicilor locurilor de muncă, se pot acorda şi alte tipuri de
materiale igienico-sanitare, faţă de cele prevăzute în CCM.
Art.122 Lista internă pentru acordarea materialelor igienico-sanitare,
în concordanţă cu caracteristicile locurilor de muncă, funcţiile şi
cantităţile stabilite, se întocmeşte în aceleaşi condiţii ca şi lista
internă de dotare cu EIP.
9.3 Alimentaţie de protecţie
Art.123 Alimentaţia de protecţie reprezintă o alimentaţie

suplimentară care, în unele cazuri, poate completa măsurile de
creştere a rezistenţei nespecifice a organismului, cu condiţia ca
noxele să nu depăşească limitele maxime admise.
Art.124 Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit,
lucrătorilor care lucrează în locuri de muncă cu condiţii grele şi
vătămătoare unde noxele nu depăşesc limitele maxime admise,
avându-se în vedere recomandările făcute de către medicul de
medicină a muncii.
2015
Art.125 Lista cu locurile de muncă care beneficiază de alimentaţie

de protecţie, se întocmeşte în aceleaşi condiţii ca şi lista internă de
dotare cu EIP pe baza criteriilor de expunere din CCM şi a
buletinelor de determinare a noxelor, respectiv expunerii la
microclimat nefavorabil.
CAPITOLUL X
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA
INCENDIILOR ŞI EVACUAREA LUCRĂTORILOR
10.1 Organizarea primului ajutor
Art.126 Pentru aplicarea măsurilor de prim ajutor în cazul producerii

unui accident sau al instalării unei stări de rău patologic se numesc
prin decizie scrisă lucrători împuterniciţi cu aplicarea măsurilor de
prim ajutor, instruiţi în acest scop.
Art.127 Deciziile sunt emise de şeful de secţie pentru lucrătorii din
secţia de linii/instalaţii, şeful RC pentru regulatorul de circulaţie şi
şeful de staţie pentru lucrătorii din staţia cf. Pentru personalul din
centralul C.N.C.F „CFR” S.A. şi al sucursalelor regionale, deciziile
sunt emise de către directorii de direcţii sau sucursale.
Art.128 Pentru aplicarea măsurilor de prim ajutor se utilizează
trusele de prim-ajutor aflate la fiecare loc de muncă.
Art.129 Măsurile de prim ajutor se aplică respectând prevederile din
prezentele instrucţiuni menţionte în Anexa nr.4.
Art.130 Persoanele numite prin decizie iau măsuri imediate de
anunţare a Serviciului de Urgenţă la telefonul 112. Pentru
îndeplinirea acestei sarcini pot apela la ajutorul oricărui lucrător care
are obligaţia de a acorda sprijin în toate acţiunile întreprinse pentru
salvarea victimei.
Art.131 Persoana care face avizarea la 112 comunică cât mai clar
toate informaţiile solicitate de operator şi menţine legătura cu acesta
atât timp cât este necesar. Unde este necesar se postează un lucrător
care să conducă echipajele de intervenţie cât mai rapid la victimă.
Art.132 Persoana desemnată avizează imediat şi şeful ierarhic
superior, pe calea cea mai rapidă.
10.2 Organizarea stingerii incendiilor şi evacuării personalului
Art.133 La fiecare structură organizatorică sau unitate cf se numesc

prin decizie scrisă lucrătorii care conduc şi coordonează acţiunea de
stingerea incendiilor şi evacuarea personalului.
Art.134 (1) Deciziile sunt emise de şeful de secţie pentru lucrătorii
din secţia de linii/instalaţii, şeful RC pentru regulatorul de circulaţie
şi şeful de staţie pentru lucrătorii din staţia cf. Pentru personalul din
centralul C.N.C.F „CFR” S.A. şi al sucursalelor regionale, deciziile
sunt emise de către directorii de direcţii sau sucursale.
(2) În cazul în care personalul desemnat este acelaşi, se poate emite o
singură decizie pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
Art.135 Incendiile se combat cu mijloacele locale de primă
intervenţie la incendiu conform planului de Organizare a Apărării
Împotriva Incendiilor, de către persoanele desemnate în acest plan,
precum şi de orice alt lucrător aflat în zonă.
Art.136 Dacă incendiile iau amploare şi/sau au loc explozii, iar cu
forţele proprii nu poate fi localizat incendiul, persoanele numite prin
decizie iau măsuri de avizare imediată a Serviciului de urgenţă la
telefon 112.
Art.137 Persoana care face avizarea la telefon 112, comunică toate
informaţiile solicitate de operator şi menţine legătura cu acesta atât
timp cât este necesar.
Art.138 Fiecare lucrător este obligat să respecte planul de
Organizare a Apărării Împotriva Incendiilor afişat şi să îndeplinească
dispoziţiile date de persoanele însărcinate cu conducerea şi
2015
coordonarea acţiunii de stingerea incendiilor şi evacuarea

personalului, iar la cererea acestora să le acorde tot sprijinul.
Art.139 Persoana desemnată avizează şeful ierarhic superior pe
calea cea mai rapidă şi ia măsuri de îndepărtarea răniţilor din zona
periculoasă şi acordarea de prim ajutor.
Art.140 Drumul de acces trebuie menţinut liber pentru pompieri şi
ambulanţă. La porţile/uşile de intrare trebuie postat un lucrător care
să conducă echipele de intervenţie la locul incendiului.
Art.141 În cazul izbucnirii unui foc în zone cu substanţe periculoase
(în care se află butelii de gaze sub presiune, recipiente cu substanţe
explozive sau toxice etc.) trebuie atrasă atenţia pompierilor asupra
acestui fapt.
Art.142 În urma incendiilor izbucnite în incinte cu instalaţii sau
părţi ale instalaţiilor în care există anumite materiale, cum ar fi
cabluri electrice, covoare din cauciuc sau alte materiale sintetice, se
are în vedere faptul că pot rezulta substanţe toxice.
Art.143 În caz de incendiu lucrătorii trebuie să respecte următoarele
reguli imperative (reguli care vor fi afişate la fiecare loc de muncă):
 Comportaţi-vă cu calm şi respectaţi regulile şi măsurile
indicate în asemenea situaţie;
 Dacă pentru salvarea oamenilor, trebuie să treceţi prin
încăperi incendiate, puneţi pe cap o pătura umedă;
 Deschideţi cu prudenţă uşile, deoarece afluxul rapid de aer,
provoacă creşterea rapidă a flăcărilor;
 Prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecat;
 Strigaţi victimele, găsiţi-le şi salvaţi-le;
 Dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi; culcaţi-vă pe
pământ şi rostogoliţi-vă;
 Asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea,
aruncaţi un palton, o pătură sau ceva care să îi acopere
etanş;
 Pentru stingerea incendiului folosiţi stingătoare, apă, nisip,
pământ, învelitori, etc.;
 Dacă arde suprafaţa verticală, apa se aruncă de sus în jos;
 Lichidele incendiate se sting prin acoperire cu nisip,
pământ, cuverturi grele;
 Instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea
prealabilă a surselor de energie;
 Ieşiţi din zona incendiată în direcţia dinspre care bate
vântul;
 Aplicaţi pe părţile afectate pansament uscat şi curat şi
prezentaţi-vă la punctele medicale.
Art.144 La evacuarea lucrătorilor se respectă următoarele reguli:
a.evacuarea personalului se face urmând traseele indicate pe planul
de Organizare a Apărării Împotriva Incendiilor;
b.evacuarea se poate face pentru locurile de muncă din zona
periculoasă prin anunţarea verbală sau se evacuează întregul
personal de la toate locurile de muncă;
c.evacuarea este coordonată de către persoana nominalizată prin
decizie care urmăreşte ca întreg personalul să ajungă la punctul de
adunare în caz de evacuare.
Art.145 Planul de Organizare a Apărării Împotriva Incendiilor este
întocmit, actualizat şi prezentat lucrătorilor de către conducătorul
locului de muncă.
Art.146 Căile de evacuare sunt stabilite în planul de Organizare a
Apărării Împotriva Incendiilor, iar pentru acestea trebuie respectate
următoarele reguli:
a. căile de evacuare trebuie să fie menţinute în permanenţă, în orice
anotimp, practicabile şi curate. Blocarea căilor de evacuare cu
materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie
stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau de explozie,
precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se
înrăutăţeşte situaţia iniţială sunt interzise;
2015
b. căile de evacuare trebuie marcate cu indicatoare de securitate,

conform reglementărilor legale în vigoare, astfel încât traseele
acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă, atât ziua, cât şi
noaptea, de personalul care le utilizează;
c. în casele de scări, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale
clădirilor nu se admite amenajarea de încăperi ori locuri de lucru,
depozitarea de obiecte/materiale care ar putea împiedica
evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului
de intervenţie.
Art.147 După incendiu, trebuie respectate următoarele măsuri:
a. accesul în zona afectată de incendiu este permisă numai după
avizul favorabil din partea organelor abilitate;
b. asigurarea zonei afectate şi paza se fac prin împrejmuirea vizibilă
(cu bandă sau garduri de protecţie) a zonei la o distanţă de minim
5 m în jurul suprafeţelor contaminate vizibil cu apa folosită la
stingerea incendiului, în jurul orificiilor de ventilaţie, a ferestrelor
şi a uşilor;
c. personalul care nu este cuprins în planul de Organizare a Apărării
Împotriva Incendiilor se retrage din zona afectată şi dă ajutor
numai la solicitarea pompierilor sau a persoanei nominalizate prin
decizie în acest scop.
CAPITOLUL XI
MODUL DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE PERICOL GRAV
ŞI IMINENT
Art.148 Starea de pericol grav şi iminent de accidentare poate fi

constatată de către orice lucrător, precum şi de către inspectorii de
muncă.
Art.149 La constatarea stării de pericol grav şi iminent de
accidentare se iau imediat următoarele măsuri de securitate:
a. oprirea echipamentului de muncă şi /sau a activităţii;
b. evacuarea personalului din zona periculoasă;
c. anunţarea serviciilor specializate;
d. anunţarea conducătorilor ierarhici;
e. eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol
grav şi iminent.
Art.150 Starea de pericol grav şi iminent de accidentare este
considerată:
a. funcţionarea defectuoasă a unui echipament de muncă;
b. avarii ale reţelelor de utilităţi energie, gaze naturale în incinta
unităţii;
c. îndeplinirea condiţiilor pentru izbucnirea unui incendiu;
d. iminenţa sau declanşarea unei calamităţi naturale (cutremur,
inundaţie etc.);
e. alte cauze care îndeplinesc condiţiile din definiţia pericolului grav
şi iminent.
Art.151 Modul de acţiune în caz de pericol grav şi iminent este
stabilit de conducătorul locului de muncă prin Planul de acţiune în
caz de pericol grav şi iminent conform modelului din Anexa nr. 5.
Art.152 La constatarea stării de pericol grav şi iminent de
accidentare se iau imediat măsurile de securitate enumerate mai jos,
respectându-se ordinea acestora.
I. Oprirea echipamentului de muncă şi/sau a activităţii:
- echipamentele de muncă se opresc, atât dacă funcţionarea
defectuoasă a acestora prezintă pericol grav şi iminent de
accidentare, dar şi în cazul în care starea de pericol este
determinată de alt factor extern;
- oprirea echipamentului de muncă este efectuată de către
lucrătorul de la postul de lucru implicat;
- oprirea energiei electrice se face de la întrerupătorul de
branşament;
2015
- oprirea gazelor naturale se face de la robinetul de branşament

prin închiderea completă a robinetului.
II. Evacuarea personalului din zona periculoasă:
- evacuarea personalului se face urmând traseele indicate pe
planul de evacuare din Planul de Organizare a Apărării
Împotriva Incendiilor, întocmit, actualizat şi prezentat
lucrătorilor de către conducătorul locului de muncă;
- evacuarea se poate face numai pentru locurile de muncă din
zona periculoasă prin anunţarea verbală sau evacuarea
întregului personal de la toate locurile de muncă;
- evacuarea este coordonată de către persoana nominalizată în
planul de evacuare, de regulă conducătorul locului de muncă
sau şeful de formaţie, care urmăresc ca întreg personalul să
ajungă la punctul de adunare în caz de evacuare.
III. Anunţarea serviciilor specializate:
- este efectuată de către persoana nominalizată sau de
înlocuitorul desemnat;
- anunţarea se face prin telefon la numărul unic de urgenţă 112
(poliţie, salvare, pompieri).
IV. Anunţarea conducătorilor ierarhici:
- este efectuată de către persoana nominalizată în decizie sau
în lipsa acesteia de către orice lucrător.
V. Eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol
grav şi iminent:
- în funcţie de natura stării de pericol grav şi iminent, eliminarea
cauzelor care au provocat-o poate fi făcută de către personalul
propriu sau de către personal specializat;
- pentru avarii apărute la echipamente de muncă, înlăturarea
stării de pericol grav şi iminent se face de către personalul
tehnic propriu calificat sau cu pregătire corespunzătoare;
- pentru avarii apărute la reţelele de gaze naturale se solicită
sprijinul societăţii de distribuţie, dacă este cazul (avarii în
instalaţia distribuitorului) sau la o persoană autorizată pentru
lucrări în instalaţii de gaze naturale dacă avaria are loc în
instalaţia consumatorului;
- pentru avarii apărute la reţeaua de electricitate se solicită
sprijinul companiei de electricitate pentru avariile intervenite în
instalaţiile furnizorului, iar pentru avariile din instalaţiile
consumatorului, intervenţia este executată de personal
specializat propriu;
- modul de acţiune pentru eliminarea cauzelor care au condus la
apariţia stării de pericol grav şi iminent este stabilit de persoana
desemnată în Planul de acţiune în caz de pericol grav şi
iminent.
CAPITOLUL. XII
DEPLASAREA LUCRĂTORILOR
Art.153 Conducătorul locului de muncă are următoarele obligaţii

pentru asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare
deplasării lucrătorilor în condiţii de siguranţă:
a.stabileşte căile de acces şi de deplasare în incinta unităţii de cale
ferată şi asigură starea de curăţenie, întreţinere şi utilizare în
condiţii optime a acestora. Este interzisă depozitarea între linii, pe
peroane, pe platforme sau în imediata lor apropiere a zăpezii,
gheţii, materialelor sau a altor obiecte;
b.amplasează echipamentele tehnice şi/sau materialele şi piesele de
schimb necesare activităţilor de exploatare feroviară fără blocarea
căilor de acces;
c.asigură balustrade de protecţie în faţa uşii pentru a împiedica
accesul direct la linii pentru construcţiile din zona căii ferate care
au uşile spre linii şi sunt situate la o distanţă mai mică de 6 m
(măsurată din axa liniei cea mai apropiată);
d.asigură integritatea treptelor scărilor şi balustradelor;
e.semnalizează zonele cu risc de accidentare care nu pot fi evitate cu
dungi galben-negru alternativ;
2015
f.pe timp de iarnă asigură îndepărtarea gheţii/zăpezii şi împrăştierea

de materiale antiderapante (nisip, sare etc.) pe căile de acces şi de
deplasare în incinta unităţii;
g.întocmeşte, actualizează, afişează şi aduce la cunoştinţa lucrătorilor
schiţa unităţii cu căile de acces şi deplasare, precum şi cu zonele
cu risc de accidentare marcate vizibil.
Art.154 În cazul în care, datorită executării unor lucrări, apar noi
zone cu risc de accidentare, conducătorii formaţiilor de lucru care au
executat aceste lucrări informează şeful staţiei cf despre existenţa
acestora, luând totodată măsuri pentru semnalizarea lor, până la
îndepărtarea stării de pericol.
Art.155 Traversarea liniilor de cale ferate se face perpendicular pe
axa căii şi la o distanţă de minimum 5 m de tampoanele materialului
rulant aflat în staţionare. Este interzisă traversarea liniilor în situaţia
apropierii materialului rulant în mişcare.
Art.156 Traversarea liniilor de cale ferată ocupate cu vagoane
trebuie să se facă numai prin gheretele sau platformele de frână ale
vagoanelor.
Art.157 La traversarea peste liniile căii ferate este interzisă:
a. trecerea peste macazuri şi peste inimile de încrucişare ale
acestora. Prin excepţie, ca sarcină de serviciu, la trecerea peste
macazuri şi inimi de încrucişare lucrătorii nu trebuie să pună
piciorul pe şină, între ac şi contraac, între şină şi contraşină sau
între piesele inimii de încrucişare şi trebuie să evite atingerea
părţilor metalice ale căii;
b. trecerea pe sub vagoane;
c. trecerea peste tampoane sau aparate de cuplare;
d. călcatul pe şină;
e. trecerea printre tampoanele materialului rulant care staţionează,
dacă nu au între ele o distanţă de cel puţin 10 m.
Art.158 La traversarea liniilor de cale ferată, cât şi la circulaţia
printre acestea, lucrătorii nu trebuie să vorbească la telefonul mobil,
să asculte în căşti sau să aibă urechile acoperite de şepci, căciuli,
glugi, gulere ridicate, pentru a nu fi împiedicată perceperea
semnalelor acustice sau a zgomotelor produse de materialul rulant în
mişcare.
Art.159 Mersul de-a lungul liniilor căii ferate trebuie să se facă
numai în afara firelor acesteia, cu respectarea gabaritului de liberă
trecere şi cu atenţie la circulaţia materialului rulant pe liniile vecine.
Art.160 Circulaţia lucrătorului printre şinele liniei de cale ferată este
de regulă interzisă, cu totul exceptional fiind permisă numai pe
durata de timp strict necesară realizării sarcinilor de serviciu, dar cu
mare atenţie la circulaţia materialului rulant în ambele sensuri de
mers, precum şi la eventualele obstacole (gropi de cenuşă, inimi de
încrucişare, bare de conexiune etc.).
Art.161 Este interzisă staţionarea lucrătorului în zona de acţiune a
elementelor mobile ale aparatelor de cale, în gabaritul de liberă
trecere al liniei, pe poduri, pe viaducte sau în tuneluri dacă prezenţa
sa nu este necesară pentru lucrările sau reviziile acestora.
Art.162 Este interzis lucrătorului:
a. să se aşeze pentru odihnă, pe şina de cale ferată sau între şinele
liniei de cale ferată, pe scările vagoanelor, locomotivelor etc;
b. să se agaţe de uşa vagonului ca să se urce în vagon, după ce trenul
de călători s-a pus în mişcare;
c. să staţioneze pe scara vagonului, în faţa uşii deschise a vagonului
sau să deschidă uşa în timpul mersului trenului;
d. să se urce pe acoperişul vagoanelor, în vagoanele cu platformă, pe
mărfurile încărcate în vagoane, în vagoanele descoperite când se
depăşeşte înălţimea pereţilor sau când aceştia se pot deplasa;
e. să urce şi să coboare pe şi de pe scările materialului rulant în
mişcare;
f. să circule, să traverseze sau să staţioneze pe locul dintre rampă şi
linie;
g. să împingă sau să tragă vagoanele cu braţele, stând în interiorul
liniei sau pe linie;
h. să urce cu picioarele pe cutiile de unsoare, tampoane, arcuri etc.
sau să se urce, în timpul deplasării convoiului de manevră, pe
2015
scările de colţ, de acces la părţile superioare ale materialului

rulant;
i. să staţioneze în faţa uşilor deschise ale vagoanelor acoperite sau
de serviciu, dacă nu este lăsată bara de protecţie şi uşile nu sunt
asigurate;
j. să ocupe gheretele sau platformele de frână care nu sunt în bună
stare, care nu sunt bine fixate sau cărora le lipsesc balustradele,
treptele scărilor sau barele de prindere, să se aplece în afara
gheretei sau să nu se ţină de balustradă;
k. să tragă de sârma dispozitivului de descărcare de aer al frânelor
vagoanelor aflate în mers sau să încerce să manipuleze robinetul
de izolare a frânelor acestora;
l. să se abată de la căile de deplasare stabilite în incinta unităţii.
Art.163 În timpul deplasării, întotdeauna lucrătorul trebuie să
privescă în direcţia de mers, iar atunci când se transportă pachete în
braţe, acestea nu trebuie să împiedice vizibilitatea.
Art.164 Orice deplasare în incinta punctului de lucru se face cu
atenţie evitându-se obstacolele, precum şi deplasarea pe suprafeţe
neregulate, nesigure care pot prezenta riscuri de accindentare, cum ar
fi: suprafeţe alunecoase, denivelări, gropi, capacele hidranţilor de
incendiu şi canalelor de colectare a apelor uzate, conductelor de apă,
de gaze, instalaţiilor electrice şi telefonice etc..
Art.165 Deplasarea lucrătorilor de la domiciliu la locul de muncă şi
invers, în interes de serviciu sau de la un loc de muncă la altul se face
pe jos, cu mijloace de transport în comun, cu mijloace de transport
proprii, de serviciu şi cu trenurile de călători în circulaţie.
Art.166 Lucrătorul este obligat să declare pe proprie răspundere
traseul normal de deplasare de la domiciliu la locul de muncă şi
invers şi dsurata de timp corespunzătoare. La fişa individuală de
instruire a lucrătorului se anexează declaraţia de traseu pe proprie
răspundere, completată şi actualizată conform formularului din
Anexa nr.6.
Art.167 Deplasarea lucrătorilor pe jos se face numai pe trotuar sau,
în lipsa acestuia, pe partea stângă a drumului, cât mai aproape de
marginea părţii carosabile, cu deosebită atenţie pentru evitarea
riscurilor de accidentare.
Art.168 În timpul deplasării pe jos lucrătorul trebuie să privească în
direcţia de mers, să meargă cu pas normal, fără a alerga. Atenţia
lucrătorului trebuie să fie concentrată asupra căii de circulaţie, se
ocolesc porţiunile de drum acoperite cu zăpadă, gheaţă, polei, mâzgă,
umezeală, care prezintă denivelări etc., cele pe care s-au executat
lucrări sau care sunt semnalizate pentru a fi ocolite, fiind interzisă
privirea din mers a vitrinelor magazinelor, a mărfurilor de pe tarabe,
citirea anunţurilor şi altele asemenea ce ar putea conduce la
accidentare.
Art.169 În timpul deplasării se evită locurile în care există pericol de
cădere de corpuri de la înălţime (schele de construcţii, cădere de
gheaţă/zăpadă de pe acoperişul clădirilor, etc.), pericolul de
agresiune din partea unor persoane necunoscute.
Art.170 Trecerea peste şanţuri se face obligatoriu pe pasarele special
amenajate în acest scop. Este interzisă deplasarea pe străzi insuficient
iluminate şi care prezintă risc de cădere în gropi, şanţuri, canale fără
capace.
Art.171 La intersecţii trebuie să se circule pe partea dreaptă,
deplasarea se face încet şi cu atenţie pentru a se evita coliziunea cu o
persoană sau un mijloc de transport care ar putea veni din sens opus
sau de după colţul clădirii.
Art.172 În cazul traversării arterelor de circulaţie se trece numai prin
locuri special amenajate pentru pietoni (pe zebră) şi la culoarea verde
a semaforului.
Art.173 Traversarea drumului public se face perpendicular pe axa
acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate
corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor,
iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce
s-au asigurat.
2015
Art.174 În situaţii cu vizibilitate redusă (noapte, ceaţă etc) lucrătorul

care circulă pe partea carosabilă a drumului neprevăzut cu trotuar sau
acostamente, trebuie să circule pe partea stângă contrar sensului de
mers al autovehicolelor şi să poarte îmbrăcăminte cu elemente
reflectorizante, vizibilă din ambele sensuri.
Art.175 Se interzice lucrătorilor care se deplasează pe jos:
a. să se angajeze în traversarea drumului public atunci când se
apropie un autovehicul cu regim de circulaţie prioritară care are în
funcţiune semnalele speciale de avertizare luminoase şi sonore;
b. să traverseze partea carosabilă prin faţa sau prin spatele
vehiculului oprit în staţiile mijloacelor de transport public de
persoane, cu excepţia cazurilor în care există treceri pentru
pietoni, semnalizate corespunzător;
c. să prelungească timpul de traversare a drumului public, să se
oprească ori să se întoarcă pe trecerile pentru pietoni care nu sunt
prevăzute cu semafoare;
d. să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise;
e. să ocupe partea carosabilă în scopul împiedicării circulaţiei;
f. să traverseze calea ferată atunci când barierele sau semibarierele
sunt coborâte ori când semnalul luminos sau acustic interzic
trecerea;
g. să circule pe pistele pentru biciclete, amenajate şi semnalizate
corespunzător.
Art.176 La deplasarea cu mijloace de transport în comun, lucrătorii
sunt obligaţi:
a. să aştepte mijloacele de transport în comun pe refugiile amenajate
sau pe trotuar. Este interzisă staţionarea pe partea carosabilă;
b. deplasarea de pe trotuar către mijlocul de transport în comun se
face numai după ce acesta a oprit în staţie;
c. urcarea şi coborârea din mijlocul de transport în comun se face cu
atenţie utilizând mâna curentă a acestuia;
d. în timp ce mijlocul de transport auto este în mers, pentru
menţinerea echilibrului se utilizează barele de susţinere sau alte
elemente amenajate în acest scop;
e. după coborârea din mijlocul de transport auto deplasarea se
continuă pe trotuar. Este interzisă deplasarea pe partea carosabilă.
Art.177 Se interzice lucrătorilor care se deplasează cu mijloace de
transport în comun:
a. să urce, să coboare, să ţină deschise ori să forţeze deschiderea
uşilor în timpul mersului autovehiculului;
b. să urce, să coboare pe treptele mijlocului de transport în comun
prin săritură;
c. să călătorească pe scări sau pe părţile exterioare ale caroseriei
autovehiculului;
d. să staţioneze în zone în care pot fi prinşi de uşi care se închid, bare
sau platforme care se rotesc sau în zone de unde se poate aluneca;
e. să scoată mâinile sau capul pe geamurile autovehiculului;
f. să atingă firele sau alte părţi ale instalaţiei electrice a
autovehiculului.
Art.178Este interzisă folosirea autovehiculelor, bicicletelor sau
mopedelor pentru deplasarea pe drumurile publice dacă nu corespund
din punct de vedere tehnic.
Art.179Se recomandă ca, în circulaţia pe drumurile publice,
biciclistul să poarte cască de protecţie şi vestă avertizoare cu
elemente reflectorizante.
Art.180Se interzice conducătorilor de biciclete sau mopede:
a. să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare
pe pedale;
b. să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului, a produselor
ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte
similare acestora;
c. să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă
există o cale laterală, o potecă sau un acostament practicabil, ce
pot fi folosite;
2015
d. să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei,

gheaţă sau zăpadă;
e. să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor,
în timp ce se deplasează pe bicicletă sau moped;
f. să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament,
cu excepţia cazurilor în care, înainte de intersecţie, trebuie să se
încadreze regulamentar pentru efectuarea virajului la stânga;
g. să circule fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent –
reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci
când vizibilitatea este redusă.
Art.181 Lucrătorii care au acces în parcările unităţii trebuie să se
deplaseze în incinta acestora cu atenţie, pentru evitarea oricărui
accident, atât în situaţia în care sunt conducători auto, la volanul unei
maşini cât şi în postura de pietoni.
Art.182 În zonele în care există zăpadă sau gheaţă, se circulă cu
atenţie sporită, cu paşi mici şi cu asigurarea unui contact pe toată
talpa încălţămintei.
Art.183 Pentru perioada de iarnă, îmbrăcămintea lucrătorului trebuie
să asigure confortul termic şi încălţămintea să fie cu talpă
antiderapantă, astfel încât să se evite îmbolnăvirile de sezon sau
accidentarea.
Art.184 Pe timp de vară şi temperaturi caniculare, lucrătorii trebuie
să poarte îmbrăcăminte de culoare deschisă şi încălţăminte lejeră
pentru evitarea supraîncălzirii, să nu se expună prelungit la soare, să
îşi acopere capul iar deplasările să fie cât mai scurte şi, pe cât posibil,
prin zone umbrite. Pe timp de caniculă, lucrătorii trebuie să aibă
asupra lor o sticlă cu apă necesară pentru hidratarea corespunzătoare
a organismului.
Art.185 Este interzisă atingerea cablurilor sau firelor căzute pe jos.
De asemenea, este interzisă atingerea cutiilor sau carcaselor care sunt
semnalizate ca prezentând pericol de electrocutare.
Art.186 La deplasarea cu autovehiculele proprietatea unităţii,
lucrătorii trebuie să respecte dispoziţiile interne privind repartizarea
autovehiculelor respective.
Art.187 Este interzisă folosirea autovehiculelor unităţii:
a. fără documente corespunzătoare şi pentru alte scopuri decât
îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
b. de către o persoană care nu îndeplineşte calitatea de lucrător;
c. pentru transportarea unor persoane străine cu autovehiculele
unităţii. Prin derogare, conducătorii de subunităţi pot aproba
transportarea cu autovehiculele unităţii (special destinate
transportului de persoane) a unor persoane cu care unitatea
întreţine relaţii de serviciu, delegaţii, clienţi, etc.;
d. pentru pregătirea lucrătorilor care urmează şcoala de şoferi;
e. pentru transportul în autovehicule a unor materiale periculoase ca
substanţe inflamabile, explozivi, otrăvuri, acizi sau materiale.
Art.188 Utilizatorii autovehiculelor proprietatea unităţii sunt obligaţi
să respecte întocmai regulile de circulaţie precum şi cele privind
încărcătura. În cazul producerii oricărui eveniment rutier în care este
implicat un autovehicul proprietatea unităţii, lucrătorul căruia i-a fost
încredinţat acesta se conformează întocmai prevederilor
regulamentului de circulaţie şi anunţă de urgenţă conducerea în
vederea deschiderii unei cercetări imediate.
Art.189 La deplasarea cu trenurile de călători, lucrătorul trebuie să
utilizeze spaţiile şi peroanele special amenajate din staţiile de cale
ferată.
Art.190 Traversarea liniilor de cale ferată în vederea urcării în
trenurile de călători se face prin tunele pietonale, pasarele sau prin
orice alt loc de trecere special amenajat şi destinat acestui scop.
Art.191 Urcarea şi coborârea în şi din vagoanele trenurilor de
călători în timpul staţionării acestora, se face cu atenţie, cu utilizarea
barelor de sprijin ale uşilor vagoanelor şi stabilirea unui contact ferm
între talpa piciorului şi treapta vagonului.
2015
Art.192 În timpul circulaţiei cu trenurile de călători, lucrătorul

trebuie să aibă un comportament civilizat, ocupă locul stabilit în
vagon sau, dacă circulă în picioare, se sprijină cu mâna de barele de
sprijin special amenajate ale vagonului.
Art.193 După plecarea trenului, este interzisă deschiderea uşii
vagonului şi orice intervenţie la instalaţiile electrice sau mecanice ale
vagonului.
Art.194 La deplasarea în incinta clădirilor, lucrătorul trebuie să aibă
un ritm normal, în special în zona scărilor şi uşilor.
Art.195 Orice deplasare dintr-o încăpere în alta, pe holuri, scări, căi
de acces şi deplasare din incinta unităţii cf se efectuează cu atenţie la
mişcarea făcută şi cu privirea în direcţia mişcării.
Art.196 Deschiderea unei uşi se execută lent pentru a nu se
accidenta vreo persoană aflată în vecinătatea uşii.
Art.197 Uşile cu geamuri trebuie manevrate foarte atent, închiderea
şi deschiderea acestora se face uşor şi se evită mişcările bruşte. Este
interzis a se sprijini sau a se împinge de partea de sticlă a uşilor şi
geamurilor.
Art.198 Circulaţia pe scări se efectuează respectându-se următoarele
reguli:
a. se circulă numai pe partea dreaptă;
b. se merge încet, unul după altul, în şir simplu;
c. se sprijină mâna pe balustradă, nu se citeşte în timpul
urcării/coborârii, nu se numără bani, nu se aprinde ţigara, nu se sar
mai multe trepte;
d. privirea este îndreptată în direcţia de mers şi, dacă se transportă
pachete în braţe, acestea nu trebuie să împiedice vizibilitatea.
CAPITOLUL XIII
INSTRUCŢIUNI PROPRII SSM SPECIFICE
ACTIVITĂŢILOR
13.1 Activitatea desfăşurată în condiţii de izolare
Art.199 Diviziile de specialitate trebuie să identifice locurile de

muncă în care lucrătorii lucrează în condiţii de izolare, să ţină
permanent evidenţa acestora şi să stabilească prin decizie scrisă
persoane cu atribuţii concrete de supraveghere, luând în considerare
că lucrătorul care nu are contact vizual şi comunicare verbală directă
cu alţi lucrători pentru o perioadă mai mare de o oră şi când nu este
posibil să i se acorde primul ajutor imediat în caz de accident sau
într-o situaţie critică, se consideră că lucrează în condiţii de izolare.
Art.200 Diviziile de specialitate reglementează prin proceduri
specifice modul de supraveghere a lucrătorilor care lucrează în
condiţii de izolare.
Art.201 Diviziile de specialitate vor asigura dotarea cu mijloace
tehnice de comunicaţie, pentru a se putea interveni în timp util în caz
de accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii de izolare.
Art.202 Mijloacele tehnice de comunicaţie trebuie să permită
legătura cu persoana care face supravegherea:
a. constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de
alarmare prin unde radio);
b. periodic automat (radio-telefon, telefon);
c. periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-
telefon, cameră de luat vederi şi monitor).
Art.203 Supravegherea lucrătorilor care lucrează în condiţii de
izolare de către persoanele desemnate se realizează prin comunicare
periodică telefonică, din oră în oră. În cazul în care legătura
telefonică periodică nu se poate realiza prin reţeaua telefonică CFR
(inclusiv staţii RER), lucrătorii trebuie să fie dotaţi cu telefoane
mobile, astfel încât să se poată realiza comunicarea periodică.
Art.204 Conducătorul locului de muncă este obligat ca pentru
lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare să ţină seama de
recomandările din fişa de aptitudine a acestora.
2015
Art.205 Lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare, indiferent de

domeniul de activitate, trebuie să fie apţi din punct de vedere fizic, să
cunoască prevederile privind acordarea primului ajutor şi modul de
acţiune în caz de pericol grav şi iminent şi să fie dotaţi cu echipament
individual de protecţie şi/sau telefon, staţii RER pentru comunicare
periodică.
13.2 Activitatea desfăşurată la înălţime
Art.206 Prin "lucrul la înălţime" se înţelege activitatea desfăşurată la

minim 2 (doi) metri, măsurat de la tălpile picioarelor lucrătorului
până la baza de referinţă naturală (solul), sau orice altă bază de
referinţă artificială, bază faţă de care nu există pericolul căderii în
gol.
Art.207 Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m
se consideră "lucrul la înălţime mică", se adoptă, de la caz la caz, în
funcţie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre măsurile
de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălţime.
Art.208 Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a
fost amenajat şi dotat din punct de vedere tehnic şi organizatoric,
astfel încât să prevină căderea de la înălţime a lucrătorilor.
Art.209 Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime
trebuie asigurat împotriva căderii în gol a lucrătorilor.
Art.210 Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de
gradul de pericol existent şi de condiţiile concrete, organizarea
locului de muncă trebuie să fie făcută luându-se toate sau numai o
parte din măsurile tehnico-organizatorice prevăzute pentru lucrul la
înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol a lucrătorilor să fie
eliminat.
Art.211 Obligaţia organizării verificării centurilor de siguranţă din
dotare revine conducătorului locului de muncă. Pentru identificarea
corectă a echipamentelor verificate, centurile de siguranţă se
numerotează distinct, astfel încât să nu existe două elemente cu
acelaşi număr într-o unitate cf.
Art.212 Verificarea centurilor şi a frânghiilor de siguranţă (cordiţe)
se face periodic la 6 luni, cu excepţia centurilor noi care sunt
garantate 12 luni de la data fabricaţiei. Centurile de siguranţă care au
fost solicitate dinamic prin suspendarea unui lucrător în cazul căderii
în gol, nu se mai utilizează fără o verificare prealabilă.
Art.213 Verificarea centurilor de siguranţă se face de un lucrător
desemnat şi instruit de către conducătorul locului de muncă pe baza
instrucţiunilor de verificare din Anexa nr.7.
Art.214 Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub
supraveghere. În funcţie de complexitatea lucrărilor şi a gradului de
periculozitate existent, persoana care asigură supravegherea
(supraveghetorul) este şeful de district sau şeful de formaţie (echipă).
Art.215 Înainte de începerea lucrului, supraveghetorul trebuie să
verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare
pentru prevenirea accidentării lucrătorilor.
Art.216 Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la
şi de la aceste locuri de muncă, trebuie marcate şi semnalizate.
Art.217 Operaţiile de manipulare, transport şi depozitare, în
condiţiile lucrului la înălţime, se efectuează numai sub supravegherea
conducătorului formaţiei de lucru, care conduce operaţiile, stabileşte
măsurile de securitate necesare şi supraveghează permanent
desfăşurarea acestora, respectând prevederile privind manipularea şi
depozitarea maselor.
Art.218 Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie
legată de această activitate la locul de manipulare a materialelor.
Art.219 Toţi cei care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime,
indiferent de domeniul de activitate, vor purta EIP specific eliminării
pericolului căderii în gol.
Art.220 Este interzisă utilizarea EIP improvizate, care nu sunt
realizate şi certificate în conformitate cu standardele în vigoare.
2015
Art.221 EIP specific eliminării pericolului căderii în gol trebuie

suplimentat, de la caz la caz, cu EIP pentru combaterea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesionale, specific activităţilor
desfăşurate la înălţime.
Art.222 Pentru lucrul la înălţime mică, EIP trebuie acordat în funcţie
de gradul de periculozitate al activităţii depuse şi de condiţiile
concrete de muncă.
Art.223 Lucrătorii sunt obligaţi să folosească EIP pe timpul lucrului
precum şi la accesul la şi de la locul de muncă şi să-l păstreze în
condiţii bune de utilizare.
Art.224 Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor,
accesoriilor sau pieselor metalice ale EIP defecte precum şi repararea
acestora.
Art.225 Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de
utilizare emise de către producător şi prevederilor prezentelor
instrucţiuni.
Art.226 Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul
(punctul) de ancorare trebuie astfel ales, încât zona de prindere a
lucrătorului de acesta să fie sub cota locului de ancorare pe toată
perioada lucrului.
Art.227 Rezistenţa minimă a locului de ancorare trebuie să fie
conform standardelor în vigoare.
Art.228 Frânghiile de siguranţă (frânghii, cabluri, lanţuri) denumite
şi mijloace de legătură trebuie să aibă o lungime maximă desfăşurată
de 2 m.
Art.229 Reglarea frânghiilor de siguranţă se face astfel încât, după
trecerea peste elementul de construcţie (stâlp, cheson, profil metalic)
distanţa dintre bustul lucrătorului şi elementul de construcţie să fie de
maximum 0,5 m.
Art.230 Pentru lucrul la înălţime este obligatorie purtarea căştii de
protecţie fixată obligatoriu prin curelele de prindere.
Art.231 Persoanele care coordonează, controlează şi îndrumă
procesul de muncă vor purta obligatoriu casca de protecţie atunci
când îşi desfăşoară activitatea în condiţiile lucrului la înălţime.
Art.232 Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de
gradul de periculozitate şi în condiţiile concrete de muncă, lucrătorii
trebuie dotaţi cu cască de protecţie.
Art.233 Dacă se lucrează la nivelele superioare, dar nu pe verticala
locului de muncă amplasat la înălţime mică, se va asigura un spaţiu
de siguranţă lateral, stânga-dreapta, proporţional cu înălţimea
maximă de lucru (de 2,5 ori înălţimea) şi se va purta obligatoriu
cască de protecţie.
Art.234 La locurile de muncă cu temperaturi scăzute, casca de
protecţie trebuie purtată peste un capişon.
Art.235 Înainte de începerea lucrului, este obligatorie verificarea de
către lucrător a integrităţii căştii de protecţie, a sistemului de
amortizare şi a posibilităţii de reglare a acestuia şi a curelelor de
prindere.
Art.236 Este interzisă folosirea căştii de protecţie dacă aceasta
prezintă spărturi, fisuri ale calotei, defecţiuni ale sistemului de
amortizare etc.. Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz.
Art.237 Pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă
este obligatorie, dacă măsurile integrate de amenajare şi de dotare a
locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în gol.
Art.238 Dacă locul de muncă amplasat la înălţime nu poate fi
amenajat sau dotat prin măsuri integrate pentru eliminarea
pericolului de cădere în gol, lucrătorii trebuie să poarte centura de
siguranţă de tipul şi în componenţa specifică fiecărui domeniu de
activitate.
Art.239 Centura de siguranţă trebuie folosită fie ca mijloc de sprijin
al corpului, fie ca mijloc de protecţie prin suspendarea împotriva
căderii în gol, fie ca mijloc de oprire a accesului într-o zonă
periculoasă.
2015
Art.240 Este interzis a se folosi centura pentru alte funcţii de

protecţie decât cele pentru care a fost proiectată.
Art.241 Lucrătorii trebuie să folosească centurile de siguranţă şi
accesoriile lor numai în cadrul lucrărilor pentru care au fost dotaţi cu
acestea, iar la terminarea lucrului trebuie să le predea conducătorului
locului de muncă sau să le depună în locul de păstrare desemnat de
acesta.
Art.242 Înainte de utilizare, lucrătorul îşi verifică obligatoriu centura
de siguranţă şi accesoriile prin examinarea cu atenţie a cusăturilor,
cordoanelor, părţilor metalice, frânghiilor, cârligelor de siguranţă,
niturilor etc.. Atunci cînd există vreo defecţiune, centura de siguranţă
nu se mai foloseşte şi se scoate obligatoriu din uz în vederea casării.
Art.243 Este interzisă scurtarea frânghiilor de siguranţă prin
înnodare şi utilizarea centurilor de siguranţă care:
a. prezintă rupturi, pete, destrămări, nituri lipsă sau slăbite, catarame
defecte, răscoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosături
etc.;
b. au fost odată solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului
căzut de la înălţime);
c. au fost scurtate prin coasere (bucle).
Art.244 Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora (cordoanele de
legătură) trebuie păstrate la loc uscat, fără umezeală sau temperaturi
excesive, respectând instrucţiunile producătorului.
Art.245 Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora păstrate în
magazii o perioadă mai mare de un an înainte de folosire, se supun la
încercări dinamice conform instrucţiunilor producătorului, în cazul în
care aceste instrucţiuni lipsesc se verifică conform reglementărilor
din Anexa nr.7.
Art.246 Casarea centurilor de siguranţă care nu au rezistat la
verificarea periodică se face conform reglementărilor specifice şi a
procesului verbal de verificare din care rezultă starea
necorespunzătoare a lor.
Art.247 Dacă, în timpul lucrului la înălţime, există pericole de
accidentare, altele decât pericolul căderii în gol, lucrătorii trebuie să
poarte EIP specifice acestor pericole.
Art.248 Purtarea EIP, altele decât cele specifice pericolului căderii
în gol, nu trebuie să influenţeze în nici un fel capacitatea de protecţie
a EIP specifice pericolului căderii în gol.
Art.249 În cazul unor tehnologii tip unicat, se întocmesc
reglementări de lucru în care se precizează procesul tehnologic şi
măsurile de prevenire a accidentării specifice.
Art.250 Conducătorul formaţiei de lucru trebuie să verifice zilnic
integritatea şi starea de funcţionare a instalaţiilor, dispozitivelor şi
sculelor folosite pentru lucrul la înălţime, precum şi modul de
asigurare a lucrătorilor de a nu cădea în gol în timpul lucrului. Pentru
orice defecţiune sau lipsă constatată, trebuie să oprească lucrul şi
accesul lucrătorilor şi să asigure remedierea celor constatate.
Art.251 Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare. Pentru
cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte şi
fără defecte.
Art.252 Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita
alunecarea scărilor şi căderea lucrătorului. În cazul în care condiţiile
de lucru permit fixarea scării sus, atunci se fixează cârlige la capetele
superioare ale ramelor longitudinale.
Art.253 Pentru ca scara să nu alunece, capetele înferioare ale
ramelor longitudinale trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboţi
metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc.
Art.254 Utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină
maximă de 125 kg şi numai de către un singur lucrător.
Art.255 Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu
trebuie să depăşească 5 metri, dacă este folosită ca suport al locului
de muncă pentru lucrător.
2015
Art.256 Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea

posibilitatea lucrătorului să lucreze stând pe o treaptă care se află la o
distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al scării.
Art.257 Este interzis lucrul de pe primele două trepte superioare ale
scărilor simple sau duble.
Art.258 Este interzisă utilizarea scărilor prelungite prin legare
provizorie. De asemenea, nu este permisă utilizarea scărilor care au
trepte lipsă sau sunt reparate provizoriu.
Art.259 Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive
solide care să nu permită desfacerea lor accidentală în timpul
lucrului.
Art.260 Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile
cu circulaţie intensă sau pardoseli alunecoase, la baza scării trebuie
să stea un lucrător care va asigura stabilitatea scării. La sol se va
asigura o zonă de protecţie, avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită
în funcţie de înălţimea maximă de lucru (de 2,5 ori înălţimea),
accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis.
Art.261 Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte
încălţăminte corespunzătoare pentru evitarea alunecării.
Art.262 Este interzisă executarea de lucrări de pe scările extensibile,
dacă instrucţiunile producătorului nu prevăd altfel. Aceste scări
trebuie folosite numai la urcarea/coborârea de pe stâlpi (sau similar).
Art.263 Conducătorul formaţiei de lucru trebuie să verifice
integritatea scării înaintea fiecărei montări (utilizări). Sistemul de
îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid.
Art.264 Este interzis ca pe scara extensibilă să se urce mai mult de
un lucrător pentru accesul la şi de la locul de muncă.
Art.265 Este interzisă repararea scărilor extensibile de către
utilizatori. Reparaţiile trebuie executate numai de către unităţi
specializate, agreate de către producători.
Art.266 Este interzisă întinderea de conductoare sau ridicarea de
greutăţi cu ajutorul scărilor.
Art.267 În timpul lucrului la înălţime se respectă următoarele:
a. în toate cazurile, lucrătorul trebuie să fie asigurat, bine rezemat pe
cârlige, zăbrele, platformă, scară sau scăunel suspendat;
b. pe tot timpul lucrului, cordonul centurii de siguranţă trebuie legat
la un element rigid component al stâlpului aflat deasupra
punctului de lucru, în aşa fel încât să nu fie stânjenite mişcările
lucrătorului;
c. trebuie să se evite lucrul în poziţii etajate a doi sau mai mulţi
lucrători pe acelaşi stâlp;
d. este interzisă executarea oricărei lucrări la fundaţia stâlpilor;
e. lucrătorii, inclusiv manevranţii autoutilajelor şi organele de
control trebuie echipaţi tot timpul lucrului şi cu cască de protecţie.
Art.268 Urcarea pe stâlpi, indiferent de materialul din care sunt
construiţi este permisă numai după verificarea prealabilă a acestora la
bază şi pe tot parcursul urcării.
Art.269 Înainte de urcarea pe stâlpi trebuie verificat gradul de
coroziune la nivelul solului şi la 20-25 cm sub nivelul solului.
Art.270 Înainte de urcarea pe stâlpii din beton trebuie efectuat un
control vizual în zona fundaţiei şi a consolelor pentru verificarea
integrităţii acestora.
Art.271 La locul de muncă aflat la înălţime, trebuie ridicate numai
materialele strict necesare. Sculele necesare executării diferitelor
operaţii trebuie păstrate în buzunare speciale sau teci prinse în
centura de siguranţă.
Art.272 Sculele şi materialele trebuie să fie urcate şi coborâte pe
măsura necesităţilor cu funie de ajutor, interzicându-se aruncarea
acestora de la sol la poziţia de lucru sau invers.
Art.273 Aşezarea chiar temporară a sculelor, dispozitivelor sau a
materialelor nefixate pe elementele stâlpilor este interzisă.
Art.274 Pe stâlpii metalici cu zăbrele urcarea şi coborârea se fac
utilizând tehnologia alpinismului utilitar, prin asigurarea lucrătorului
2015
în trei puncte (ambele mâini şi un picior sau ambele picioare şi o

mână). Asigurarea cu unul din cordoanele centurii de siguranţă este
obligatorie în cazuri deosebite (stâlp acoperit cu chiciură sau zăpadă)
precum şi în cazul opririlor pentru odihnă sau trecerea peste
obstacole.
Art.275 Este interzisa urcarea şi coborârea directă pe stâlpi de beton
acoperiţi cu polei.
13.3 Activitatea desfăşurată în birou
Art.276 În birouri trebuie păstrate numai piese de mobilier (birouri,

mese, scaune, cuiere, dulapuri, fişete, case de bani, etc.) în perfectă
stare de funcţionare şi astfel amplasate (poziţionate) încât să nu
provoace accidente.
Art.277 Orice obiect de birotică depistat ca defect, este reparat
imediat de către personal calificat; dacă acest lucru nu este posibil,
obiectul respectiv este retras la magazie, astfel încât să nu se mai
permită folosirea sa în stare defectă şi să se elimine posibilitatea
producerii unui accident.
Art.278 Este interzisă folosirea improvizaţiilor de orice natură,
respectiv repararea echipamentelor de muncă cu mijloace
improvizate (scule, unelte,etc.) de către personal neinstruit.
Art.279 Orice fel de reparaţii la instalaţiile electrice (tablouri de
distribuţie, iluminat, prize, etc.), sanitare, de gaze, încălzire şi altele
asemenea se execută numai de personal specializat.
Art.280 Amplasarea birourilor de lucru, meselor, dulapurilor,
scaunelor, se face astfel încât să se asigure o circulaţie lejeră, fără
pericol de accidentare.
Art.281 Cablurile de alimentare a aparatelor electrice (lămpi de
birou, calculatoare, radiatoare, etc.) precum şi cablurile telefonice
trebuie astfel amplasate şi fixate în aşa fel încât să se elimine
posibilitatea accidentării (împiedicarea persoanelor). Periodic se
procedează la verificarea integrităţii acestora şi eliminarea oricărui
pericol de electrocutare.
Art.282 Este interzisă utilizarea oricăror echipamente electrice
prezentând defecţiuni precum: prize sparte sau avariate,
conductoare/prelungitoare neizolate sau cu izolaţia deteriorată,
aparate electrice deteriorate, radiatoare electrice improvizate şi
altele asemenea.
Art.283 Este interzisă depozitarea sau amplasarea provizorie la
înălţime (pe dulapuri, cuiere, etc.) a unor obiecte care, prin cădere
pot provoca accidente.
Art.284 Poziţia de lucru la birou şi amplasarea scaunului faţă de
masa de lucru se aleg de lucrător astfel încât să se asigure condiţii
de muncă optime, cu siguranţă deplină. Este interzis a se balansa
scaunul de lucru sau de a se sta pe acesta în condiţii prezentând risc
de accidente (înclinat, etc.).
Art.285 La sediul structurii organizatorice şi/sau unităţii cf trebuie
asigurată curăţenia în încăperile de lucru şi pe culoare, holuri,
grupuri sanitare, astfel încât să nu existe pericol de alunecare.
Art.286 Pardoselile din încăperi trebuie să fie întreţinute, iar urmele
de ulei, apă, alte lichide, trebuie înlăturate imediat pentru a se evita
alunecările. Orice defecţiune în pardoseală (spărturi sau rupturi de
linoleum, covoare, etc.) trebuie semnalată şi remediată.
Art.287 Orice deplasare dintr-o încăpere în alta se efectuează atent,
cu faţa înainte.
Art.288 Deschiderea uşii se execută lent pentru a nu accidenta vreo
persoană aflată în încăperea alăturată, în imediata apropiere a ei.
Art.289 Când trebuie luat un obiect aflat la înălţime, obligatoriu se
foloseşte o scară sigură. Este interzis să se improvizeze podeţe
formate din scaune, cutii, sertare aşezate unele peste altele, etc..
Art.290 La folosirea ascensoarelor, trebuie respectate următoarele
norme:
a. este interzisă intrarea sau ieşirea din cabină în fugă;
2015
b. este interzisă împiedicarea funcţionării normale a uşii ascenso-

rului;
c. totdeauna se va intra cu faţa înainte în cabină;
d. nu se depăşeşte sarcina maximă de transport a ascensorului, iar
încărcătura trebuie repartizată uniform pe platforma cabinei;
e. se semnalează spre depanare orice defecţiune constatată la
ascensor.
Art.291 La ieşirea din clădire, orice persoană se asigură în toate
direcţiile pentru a nu fi surprinsă de vreun vehicul de transport în
circulaţie sau de autovehicule care ies din garaj.
Art.292 În timpul programului, trebuie folosită o încălţăminte
adecvată suprafeţei de deplasare pentru a se evita orice sursă de
accident.
Art.293 Deşeurile de sticlă se colectează cu atenţie şi se depo-
itează în containere specializate.
Art.294 Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie făcut cu muşchii
picioarelor şi nu cu muşchii spatelui. Trebuie evitate întinderile
rapide ale braţelor şi întoarcerile bruşte.
Art.295 Atunci când se foloseşte un cuţit de mână, foarfece,
briceag, cutter, lamă, etc. pentru tăierea unei coli de hârtie, carton
sau sfori (şi altele asemenea), operaţiunea respectivă se efectuează
cu atenţie pentru evitarea pericolului de tăiere.
Art.296 Sertarele birourilor se ţin în mod normal în poziţia închis.
Deschiderea lor se face numai în condiţii care să nu provoace
accidentarea persoanelor aflate în trecere prin zonă.
Art.297 Este interzisă introducerea la locurile de muncă a unor
substanţe periculoase, toxice, nocive (solvenţi, benzină, acizi, etc.).
Art.298 Transportarea şi montarea accesoriilor pentru pregătirea
personalului (flip-chart, tablă magnetică, smart-board, ecrane,
retroproiectoare) se face cu deosebită atenţie, pentru evitarea
pericolelor de lovire/zdrobire a degetelor sau ce pot apare prin
căderea acestora de la înălţime.
Art.299 Este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi care nu au
legătură cu serviciul şi care pot conduce la accidentarea altor
persoane (ex: utilizarea ustensilelor din trusa de machiaj, etc.).
Art.300 Toţi lucrătorii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte
instrucţiunile pentru utilizarea instalaţiilor electrice din biroul în
care lucrează, ca şi din alte zone la care au acces pentru rezolvarea
sarcinilor de serviciu.
Art.301 Utilizarea aparaturii pentru efectuarea de copii pe hârtie de
scris (copiatoare, imprimante, fax) se face potrivit regulilor stabilite
de conducătorul structurii organizatorice/ unităţii cf.
Art.302 Lucrătorii care utilizează pentru prima dată la un copiator,
imprimantă, fax, maşină de scris, smart board şi alte asemenea,
trebuie instruiţi de către conducătorul locului de muncă cu privire la
modul de lucru cu echipamentul respectiv, potrivit instrucţiunilor
furnizorului.
Art.303 Lucrătorilor le este permis numai accesul la butoanele şi
serviciile exterioare ale echipamentelor (de exemplu pentru
alimentarea cu hârtie sau introducerea de date), fără să aibe acces la
partea interioară, prin îndepărtarea capacelor de protecţie. Este
interzisă orice tentativă de reparare sau intervenţie de către
personalul neinstruit, neautorizat, sau încercarea de deblocare prin
introducerea de şurubelniţe, sârme, creioane, etc.
Art.304 În cazul defectării copiatorului, imprimantei etc.,
echipamentul respectiv se scoate din funcţiune şi de sub tensiune
prin scoaterea ştecherului de alimentare din priză şi se anunţă
unitatea de service.
Art.305 La utilizarea copiatorului, imprimantei, faxului sau a
oricărui alt echipament electric şi electronic trebuie respectate
a. instalaţiile electrice să fie bine izolate, iar maşinile sau aparatele
respective legate la pământ, potrivit instrucţiunilor furnizorului;
b. este interzisă scoaterea ştecherului din priză, prin tragerea de
cordon;
2015
c. să se evite bararea trecerilor (căilor de circulaţie) cu cordoane

electrice. Maşinile, aparatele sau echipamentele respective
trebuie aşezate cât mai aproape de prizele electrice;
d. trebuie semnalată orice uzură sau defect care apare la cordonul
electric. Acesta poate fi reutilizat numai după ce a fost reparat
sau înlocuit, după caz;
e. este interzis să se atingă sau să se ţină cu mâna un obiect metalic
(ţeava sau radiatorul caloriferului, etc.) în timp ce cu cealaltă
mână se introduce ştecherul în priză;
f. este interzisă punerea în funcţiune a unei maşini sau aparat
înainte de a fi cunoscute instrucţiunile de utilizare ale acesteia şi
măsurile de securitate impuse de fabricant;
g. este interzis ca operatorii de la maşinile de scris, fax, imprimantă
sau de calcul, să-şi repare singuri maşinile. Întreţinerea şi
reglarea lor ca şi al oricărui aparat electric trebuie efectuate de
personal calificat;
h. orice operaţie de reglare, reparare, întreţinere şi curăţare la
maşini se efectuează atunci când s-a întrerupt alimentarea cu
energie electrică şi după ce au fost deconectate;
i. este interzis să se introducă conductoarele direct în priza
electrică, fără ştecher;
j. echipamentele trebuie fixate pe masa de lucru, pentru a se
elimina tendinţa de alunecare şi cădere;
k. nu se pune niciodată în funcţiune un echipament sau o maşină
căreia i s-a scos carcasa;
l. maşina de scris trebuie aşezată pe un postament de plasă sau de
cauciuc, în cazul în care datorită trepidaţiilor în timpul lucrului,
se poate răsturna de pe masă;
m. nu se permite transportul maşinilor de scris prin prinderea de
părţile mobile.
Art.306 În situaţiile în care echipamentele şi aparatura sunt utilizate
pentru realizarea sarcinilor de serviciu în alte spaţii decât în cele
uzuale (de exemplu în locaţii închiriate pentru pregătirea
profesională a lucrătorilor şi reprezentanţilor unităţii) se solicită ca
orice lucrare sau intervenţie pentru alimentarea cu energie electrică
să fie realizată de reprezentanţii (lucrătorii) locaţiei respective.
Art.307 Oficiile amenajate pentru servirea ceaiului/cafelei şi
pregătirea, încălzirea, servirea hranei se dotează numai cu utilaje şi
instalaţii omologate, lipsite de risc de accidentare a utilizatorilor.
Art.308 Punerea şi scoaterea de sub tensiune a aparatelor electrice
de încălzit cafea/ceai se face astfel:
a. folosindu-se ambele mâini, cu mâna stângă fiind ţinută priza iar
cu mâna dreaptă fiind ţinut ştecherul;
b. numai cu mâinile uscate, fiind interzis a se acţiona cu mâinile
ude;
c. cu acordarea atenţiei necesare pentru a nu se răsturna apa
fierbinte provocând autoaccidentare sau accidentarea altor
persoane prezente în zonă.
Art.309 Manipularea vaselor conţinând lichide (apă) sau hrană
fierbinte atunci când situaţia impune se face cu atenţie.
Art.310 În cazul folosirii gazului metan la oficiu trebuie respectate
a. înainte ca instalaţia să fie pusă în funcţiune, se verifică dacă nu
sunt pierderi de gaze şi dacă toate robinetele sunt închise (în
cazul în care există pierderi de gaze, se ventilează întreaga
încăpere cel puţin 30 minute şi se anunţă furnizorul de gaz
metan);
b. robinetul de admisie a gazului se deschide numai după ce se
aprinde chibritul;
c. poziţia persoanei care execută aprinderea trebuie să fie laterală
faţă de arzător;
d. închiderea şi deschiderea gazului se face întotdeauna numai de la
robinetul dinspre arzător;
e. este interzisă aprinderea focului atunci când se constată o
defecţiune, indiferent de natura acesteia. În astfel de situaţii se
anunţă unitatea de service pentru remedierea situaţiei;
2015
f. periodic se face verificarea cu apă şi săpun (spumă de săpun) a

pierderii de gaze pe la robinete sau mufele de legătură. Este
interzisă verificarea cu flacăra deschisă.
Art.311 Când se simte mirosul specific al gazului sau când arderea
se face în mod neobişnuit trebuie luate următoarele măsuri:
a. se închid robinetele de admisie, se sting toate focurile;
b. este interzisă aprinderea brichetelor, ţigărilor, a lămpilor electrice
(acţionarea întrerupătoarelor, comutatoarelor electrice), folosirea
uneltelor ce ar putea genera scântei;
c. se deschid imediat uşile şi ferestrele pentru aerisire;
d. se cheamă unitatea de service.
Art.312 În cazul în care oficiul este dotat cu aragaz cu butelie, pe
lângă măsurile de la punctul de mai sus, trebuie respectate
instrucţiunile privind utilizarea corectă a buteliei de aragaz şi
anume:
a. transportul buteliei este permis numai dacă are montate piuliţa de
siguranţă şi capacul de protecţie;
b. se evită lovirea sau trântirea buteliei;
c. buteliile se depozitează numai în poziţie verticală, cu robinetul
închis; buteliile de rezervă trebuie să aibă montate piuliţa de
siguranţă şi capacul de protecţie;
d. distanţa dintre butelie şi orice sistem de încălzire trebuie să fie de
minim 1 metru;
e. este interzisă folosirea buteliei fără regulator de presiune;
f. la montarea regulatorului se face întotdeauna verificarea
garniturii de etanşare, care trebuie să fie în perfectă stare şi
corect aşezată pe orificiul regulatorului;
g. pentru aprinderea flăcării la aragaz se deschide mai întâi
robinetul buteliei, apoi se aprinde chibritul care se apropie de
orificiul de ardere, al cărui robinet se deschide încet. După
utilizare se închide întâi robinetul buteliei şi numai după ce s-a
stins flacăra arzătorului se închid robinetele de manipulare ale
aragazului (sobei de gătit);
h. în timpul funcţionării aparatelor de încălzire cu flacără se
urmăreşte permanent ca lichidele care fierb să nu curgă din vas,
pentru a nu stinge flacăra, producând astfel emanarea de gaze
care pot duce la explozie.
13.4 Activitatea desfăşurată în timpul circulaţiei şi
manevrei trenurilor
Art.313 Lucrătorii care au sarcini de muncă în zona de circulaţie şi

manevră a trenurilor inclusiv lucrări la linii şi/sau instalaţii SCB, pe
liniile căii ferate sau în apropierea acestora, sunt obligaţi să respecte
şi prevederile privind activitatea desfăşurată în zona căii ferate
electrificate şi deplasarea lucrătorilor, după caz.
Art.314 Lucrătorii aflaţi în zona de circulaţie şi manevră a trenurilor
trebuie să fie atenţi permanent la apropierea materialului rulant aflat
în mişcare. Când lucrează individual (revizii linii/instalaţii,
remedierea deranjamentelor), lucrătorul este obligat să cunoască
circulaţia trenurilor pentru porţiunile de linie respective, să fie dotat
EIP corespunzător şi staţie RER pe aceeaşi frecvenţă cu IDM
dispozitor de la cea mai apropiată staţie de cale ferată.
Art.315 Este interzisă:
a. intervenţia lucrătorului la echipamentele electrice/mecanice
specifice căii ferate în lipsa atribuţiilor de serviciu specifice;
b. staţionarea lucrătorului în zona de acţiune a elementelor mobile
ale aparatelor de cale, în gabaritul de liberă trecere al liniei, pe
poduri sau în tuneluri, dacă prezenţa sa nu este necesară pentru
lucrările sau reviziile acestora.
Art.316 La lucrul în gabaritul liniei, pentru a putea fi observaţi de la
distanţă, lucrătorii sunt obligaţi să poarte EIP cu elemente
reflectorizante ( vestă avertizoare, bretele reflectorizante etc.) şi pe
timpul nopţii, când nu este asigurată vizibilitatea prin iluminat
general, trebuie să folosească lanterne aprinse.
Art.317 Lucrările executate în condiţii meteorologice nefavorabile
(pe ceaţă, viscol, ploaie, etc.), în locuri cu vizibilitate redusă (curbe),
pe poduri, tunele şi viaducte, trebuie executate de cel puţin doi
2015
lucrători, unul efectuează lucrările propriu-zise, iar celălalt asigură

supravegherea circulaţiei trenurilor, astfel încât să-şi poată avertiza
colegul asupra apropierii vehiculelor şi să-i comunice în ce direcţie
să se retragă.
Art.318 Pentru prevenirea accidentelor, la intrarea în serviciu toţi
lucrătorii trebuie instruiţi asupra cerinţelor minime de securitate şi
sănătate în muncă specifice activităţii ce urmează a fi desfăşurată, cu
consemnarea, sub semnătura, în evidenţele de serviciu.
Art.319 Conducătorul locului de muncă trebuie să asigure
amenajarea, iluminarea şi întreţinerea grupelor de linii unde se
execută operaţii de manevră pentru desfăşurarea normală a activităţii,
indiferent de perioada de timp (zi/noapte), anotimp, condiţii
atmosferice etc..
Art.320 La executarea operaţiilor de manevră, înainte de începerea
manevrei, conducătorul acesteia (autorizat conform reglementărilor
de serviciu) are următoarele obligaţii:
a. să aducă la cunoştinţa personalului de manevră şi de locomotivă
planul de manevră stabilit, modul de executare a manevrei,
existenţa unor condiţii speciale privind manevrarea materialului
rulant, precum şi mijloacele de comunicare folosite şi ia măsuri de
organizare a lucrului prin repartizarea de sarcini precise
lucrătorilor din partida de manevră;
b. să verifice personal sau prin manevranţii din subordine, dacă pe
liniile care urmează să se manevreze sunt condiţii pentru
executarea normală a acesteia, astfel încât să nu fie periclitată
integritatea corporală proprie, a lucrătorilor din subordine şi a
altor lucrători care îşi desfăşoară activitatea în acea zonă;
c. să anunţe lucrătorii care execută lucrări la linii/instalaţii,
operaţiuni la liniile de încărcare-descărcare şi pe cei de la
repararea, ungerea şi salubrizarea vagoanelor, etc., că urmează să
se efectueze manevra, în vederea retragerii acestora şi a
materialului rulant din gabaritul liniilor;
d. să încunoştiinţeze lucrătorii care lucrează la liniile vecine despre
executarea manevrării materialului rulant;
e. să verifice dacă materialul rulant cu care se execută manevra,
respectă condiţiile de siguranţă necesare;
f. să se posteze astfel încât să poată supraveghea întreaga zonă de
manevră, să păstreze legătura prin mijloacele de comunicare
instrucţionale stabilite cu personalul din subordine, precum şi cu
cel de pe locomotivă pentru desfăşurarea optimă a operaţiilor de
manevră.
Art.321 Conducătorul manevrei este obligat ca în orice condiţii să
supravegheze executarea mişcărilor de manevră şi dacă în timpul
executării manevrei sau a operaţiilor de legare-dezlegare a
vehiculelor apare cel mai mic pericol, trebuie să dea de îndată
semnale de oprire (acustice şi optice), iar mecanicul de locomotivă
trebuie să oprească imediat manevra.
Art.322 Prin programul de manevră, IDM îl avizează pe
conducătorul de manevră asupra existenţei unor condiţii de lucru
deosebite. Manevrele, indiferent de mijlocul de tracţiune folosit, se
execută numai în prezenţa şi sub coordonarea unui conducător de
manevră instruit şi autorizat profesional în acest scop, el fiind
răspunzător de executarea instrucţională a acestora. Se interzice ca
manevrarea materialului rulant să se facă numai de o singură
persoană.
Art.323 Se interzice conducătorului manevrei să părăsească locul de
muncă înainte de terminarea operaţiilor de manevră, precum şi
celorlalţi agenţi care participă la efectuarea manevrei, fără aprobarea
conducătorului manevrei.
Art.324 În timpul cât se află în vehiculele în mers, lucrătorul este
obligat să respecte următoarele:
a. să se ţină cu mâna de balustradă, atunci când stă pe platformă sau
ghereta de frână;
b. să nu se aplece în afara gheretei sau de pe platforma frânei
vagoanelor, evitând lovirea sau agăţarea de instalaţiile sau
construcţiile din apropierea liniei;
2015
c. să nu se posteze în uşa deschisă a vagoanelor clasă, excepţie

făcând cazurile prevăzute în reglementările specifice;
d. să circule în locomotivă numai în cabina de conducere;
e. să nu treacă de pe scara unui vagon pe scara altui vagon.
Art.325În cazul în care se impune deplasarea înaintea convoiului de
manevra a unui agent pentru acoperirea mişcărilor de manevră,
trebuie respectate următoarele reguli:
a. agentul merge înaintea convoiului, în afara gabaritului liniei, dând
din timp semnale care să poată fi recepţionate clar şi fără dubii,
fie de personalul din partida de manevră, fie de cel de locomotivă;
b. agentul avizează şi îndepărtează lucrătorii şi utilajele care lucrează
sau se afla în gabaritul sau în imediata apropiere a liniei, iar după
ce s-a convins că acestea s-au îndepărtat, înlătură discul roşu sau
alte mijloace de asigurare, conform reglementărilor din PTE, şi
numai după aceea dă semnalele instrucţionale pentru punerea în
mişcare a convoiului;
c. viteza de deplasare a convoiului nu trebuie să depăşească viteza
de deplasare a agentului trimis la acoperire, astfel încât să poata fi
oprit imediat după perceperea semnalului de oprire dat de agentul
aflat la acoperire.
Art.326 Vagoanele aflate la încărcare/descărcare, pe liniile staţiei,
se acoperă la ambele capete ale liniei cu discuri roşii (cu exceptia
cazului când din unul din capetele liniei este înfundat, în care situaţie
se va acoperi numai capătul care dă acces la liniile staţiei), dublate pe
timp de noapte cu felinare roşii aprinse, activitatea fiind realizată
numai de personalul unităţii stabilit prin P.T.E. (planul tehnic de
exploatare).
Art.327 Semnalele “Fine de tren” se aşează în suporţii ultimului
vagon numai după terminarea operaţiei de compunere sau
ataşare/detaşare a vagoanelor la tren. Această operaţie se face
avându-se în vedere mişcările de manevră care se execută pe linia
unde se găseşte trenul sau pe liniile alăturate acestuia, într-un timp
cât mai scurt posibil, dar cu mare atenţie.
Art.328 Manevrarea vagoanelor cisternă încărcate cu substanţe
şi/sau produse vătămătoare (acizi, gaze lichefiate, alte produse
chimice şi petrochimice periculoase, materiale explozive etc.)
prevăzute în Instrucţiile de serviciu, se execută prin tragere sau
împingere, dar numai legate direct de locomotivă şi frână automată.
Se interzice manevrarea prin îmbrâncire sau trierea pe plan înclinat.
Art.329 Manevrarea vagoanelor cu tractorul, cu alte mijloace
mecanizate, se face cu respectarea regulilor generale privind
executarea manevrelor şi în plus a următoarelor prevederi specifice:
a. viteza de deplasare a vagoanelor nu trebuie să depăşească viteza
normală de mers a unui om;
b. manevra care se execută pe liniile staţiei se face numai sub
supravegherea unui agent obligat să impună respectarea măsurilor
tehnice, organizatorice şi de securitate şi sănătate în muncă
stabilite prin planul tehnic de exploatare al unităţii respective;
c. tragerea vagoanelor cu alte mijloace se face numai din afara
gabaritului căii ferate;
d. lanţul, cablul sau frânghia de tractare trebuie să aibă o lungime de
cel puţin 5 m, să fie în bună stare şi se prinde de cârligul special
(cârligul de ancorare), fixat pe colţurile extreme de pe traversele
frontale ale vagonului, iar în lipsa acestuia, de cârligul de
tracţiune;
e. în timpul manevrării vagoanelor nu trebuie să se găsească nici un
lucrător în apropierea lanţului, cadrului, troliului, etc.;
f. manevrarea vagoanelor cu braţele se face numai prin împingerea
de părţile laterale ale vagoanelor, iar personalul muncitor trebuie
să se găsească în afara liniei, dar în nici un caz în partea unde se
găsesc rampele, cheiurile şi locurile îngustate;
g. se interzice împingerea materialului rulant de tampoane sau cu
prăjini, manele, etc.;
h. în cazul în care pentru punerea în mişcare a materialului rulant se
folosesc pârghii speciale, manevrarea se face stând în afara liniei;
pentru frânarea sau oprirea materialului rulant care nu este
prevăzut cu frână de mână sau la care aceasta este defectă, trebuie
2015
folosiţi saboţi de mână, fiind însă interzisă întrebuinţarea, în acest

scop, a traverselor, lomurilor, drugilor, pietrelor etc. sau
introducerea între spiţele roţilor a unor pârghii sau a altor obiecte.
Art.330 Oprirea materialului rulant în timpul manevrării se face cu
frâne automate, frână de mână a vehicolului şi/sau sabot de mână
etc., corespunzător prevederilor din P.T.E. şi a instrucţiunilor proprii.
Art.331 În timpul executării serviciului la manevră şi la circulaţia
trenurilor, se interzice personalului de manevră şi următoarele:
a. darea semnalelor de manevră din interiorul firelor căii;
b. postarea şi darea semnalelor de manevră, în timpul deplasării
convoiului, de pe scările de colţ a materialului rulant;
c. manevrarea vagoanelor defecte, fără a avea stabilite de organele
de specialitate de la atelierele reparatoare sau reviziile de vagoane,
condiţiile în care aceasta se poate face;
d. urcarea pe tampoane pentru a da semnale;
e. darea semnalelor pentru punerea în mişcare a convoiului, înainte
ca agentul însărcinat cu legarea sau dezlegarea vagoanelor să fie
ieşit dintre ele şi înainte de îndepărtarea din raza de stropire a
cisternelor încărcate cu acizi sau alte produse vătămătoare;
f. staţionare în picioare pe vagoanele platformă, pe platforma cu
pereţi mici sau fără pereţi;
g. staţionarea pe platformele locomotivelor diesel-hidraulice;
h. staţionarea pe platforma frânelor situată deasupra nivelului
vagonului;
i. urcarea şi coborârea pe şi de pe scările vagoanelor în timpul
mersului convoiului.
Art.332 Pentru supravegherea prin defilare a trenurilor IDM este
obligat să se posteze la locul stabilit prin instrucţinile de serviciu.
Art.333 Este interzis ca IDM să efectueze operaţii care sunt în
sarcina operatorilor de transport feroviar (manevrarea vagoanelor,
asigurarea materialului rulant etc.). Poate executa astfel de operaţii
numai în scopul asigurării condiţiilor SC.
Art.334 Pe timp cu vizibilitate redusă, IDM stabileşte măsurile
necesare astfel încât activităţile de circulaţie şi manevră să se
desfăşoare în bune condiţii; atunci când este vânt puternic, dispune
luarea măsurilor suplimentare de asigurare a materialului rulant aflat
în staţionare pe liniile din staţie.
Art.335 IDM urmăreşte ca activitatea desfăşurată de către salariaţii
operatorilor de transport feroviar, pe liniile aparţinând C.N. C.F.
“CFR” S.A. sau pe parcursurile de acces la aceste linii, să se
desfăşoare în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei şi respectând
normele specifice de SSM. În cazul în care constată deficienţe în
activitatea acestor lucrători, avizează imediat şeful staţiei (sau
înlocuitorul acestuia la conducerea staţiei) prin raport de eveniment.
13.5 Activitatea desfăşurată în zona căii ferate

electrificate
Art.336 Lucrătorii trebuie să fie instruiţi asupra prevederilor
specifice de securitate şi sănătate a muncii privind lucrul în zona căii
ferate electrificate, chiar dacă aceştia nu lucrează pe astfel de linii.
Art.337 Materialele metalice lungi sau voluminoase care depăşesc
lungimea de 4 m şi înălţimea de 2,4 m sau lungimea de 10 m oricare
ar fi înălţimea deasupra şinei, trebuie legate obligatoriu printr-o
legatură metalică de şasiul vagonului care să nu poată fi smulsă,
aceasta fiind considerată legătură de protecţie.
Art.338 Manipularea materialelor, utilajelor sau obiectelor de orice
fel, precum şi apropierea lucrătorilor la o distanţă mai mică de 1,5 m
faţă de elementele liniei de contact, sunt interzise.
Art.339 Materialele metalice voluminoase depozitate la o distanţă
mai mică de 5 m de linia de contact, trebuie să fie legate la şină sau
la priza de pământ.
Art.340 Este interzis lucrătorilor:
a. să atingă stâlpii şi elementele liniei de contact;
b. să se apropie la o distanţă mai mică de 10 m de locul în care
conductorul liniei de contact s-a rupt, atârnă sau atinge solul ori
2015
alte instalaţii, precum şi în cazul unor obiecte străine agăţate de

linia de contact;
c. să prindă de suporturile liniei de contact orice obiecte;
d. să stingă cu apă sau soluţii lichide obiectele incendiate din
apropierea liniei de contact, dacă nu se asigură o distanţă de cel
puţin 7 m până la liniile de contact aflate sub tensiune.
Art.341 Steagurile desfăşurate trebuie să aibă o distanţă de minim
5 m faţă de elementele liniei de contact chiar dacă aceasta este scoasă
de sub tensiune.
Art.342 Locurile unde prin natura serviciului sau pe căile de acces,
se poate atinge linia de contact sau elementele ei, trebuie prevăzute
cu indicatoare de avertizare.
Art.343 Elementele metalice ale lucrărilor de artă (poduri, viaducte,
copertine, garduri protecţie etc.) trebuie să fie conectate cu legături
echipotenţiale şi legate la şină; în cazul constatării întreruperii
acestor legături se avizează imediat dispecerul energetic feroviar
(DEF).
Art.344 Orice vehicul care circulă pe calea ferată electrificată, izolat
sau în tren, trebuie să aibă afişate la loc vizibil avertizarea «Feriţi-vă
de reţeaua de contact!».
Art.345 Pentru lucrările efectuate cu scoatere de sub tensiune a liniei
de contact, până la scoaterea de sub tensiune şi punerea la pământ a
liniei de contact, se interzice:
a. urcarea pe acoperişul materialului rulant;
b. executarea de lucrări cu macarale;
c. încărcarea sau descărcarea vagoanelor dacă lucrătorii sau
echipamentele de muncă pot ajunge la o distanţă mai mică de
1,5 m de reţeaua de contact sau elementele aflate sub tensiune;
d. identificarea sau măsurarea transporturilor agabaritice, cu obiecte
lungi care necesită urcarea pe încărcătură.
Art.346 După manipularea separatoarelor liniei de contact din biroul
de mişcare, se aplică indicatoare de avertizare cu inscripţia «NU
ÎNCHIDEŢI! SE LUCREAZĂ LA LINIA DE CONTACT» pe
butoanele care au fost manevrate, imediat după acţionarea lor.
Art.347 Manipularea separatoarelor liniei de contact prin CDS
(comanda separatorilor de la distanţă) se poate face şi de către IDM,
instruit şi autorizat profesional în acest sens, dar numai la dispoziţia
dispecerului energetic feroviar comunicată prin telefonogramă.
13.6 Activitatea executată în cadrul lucrărilor

comune, programate sau accidentale
Art.348 La lucrările programate la care participă lucrători din ramuri

de activitate diferite, responsabilii SC nominalizaţi prin
prescripţii/reglementările de lucru aprobate sunt totodată şi
responsabili SSM pentru lucrătorii respectivi. La aceste lucrări, se
nominalizează dintre responsabilii SC-SSM, un coordonator SC-
SSM al lucrării care asigură aplicarea unitară a măsurilor de
prevenire şi protecţie stabilite.
Art.349 Responsabilul SC-SSM pune în aplicare următoarele
măsuri:
a. stabileşte măsurile tehnice şi organizatorice suplimentare pentru
asigurarea securităţii lucrătorilor în timpul desfăşurării lucrărilor;
b. întocmeşte formalităţile de lucru prin solicitarea închiderilor de
linie, scoaterilor de sub tensiune a instalaţiilor electrice,
consemnare în evidenţele operative stabilite, etc.;
c. urmăreşte menţinerea condiţiilor tehnice luate la începerea
lucrărilor şi respectarea de către lucrători a regulilor stabilite
iniţial;
d. verifică îndeplinirea cerinţelor privind prezenţa, verificarea stării
fizice a lucrătorilor precum şi instruirea privind desfăşurarea
lucrării în condiţii de securitate;
e. verifică utilizarea corectă a echipamentului individual de protecţie
de către lucrători;
f. stabileşte locurile de refugiu, după caz;
2015
g. stabileşte modul de acţiune în cazul apariţiei unui pericol grav şi

iminent;
h. supraveghează lucrătorii şi urmăreşte operaţiile executate de
aceştia, în timpul lucrării.
Art.350 Responsabilul SC-SSM linii coordonează şi supraveghează
unitar desfăşurarea lucrărilor şi stabileşte agenţii şi mijloacele de
semnalizare instrucţionale.
Art.351 Responsabilul SC-SSM instalaţii coordonează instalarea
dispozitivelor de protecţie electrică (ocuparea de secţiuni izolate,
etc.).
Art.352 Coordonatorul lucrării, anterior începerii lucrării, stabileşte
cu IDM modul de comunicare (staţie RER, nr. telefon mobil, etc.),
pentru avizarea circulaţiei trenurilor în zona de lucru.
Art.353 Coordonatorul SC-SSM al lucrării, pe baza informaţiilor
privind circulaţia trenurilor, comunică celorlalţi responsabili SC-
SSM să retragă toţi lucrătorii la locurile de refugiu, a sculelor şi
materialelor în vederea trecerii trenului.
Art.354 Lucrătorii aflaţi în zona liniilor de cale ferată sunt obligaţi să
fie atenţi la apropierea materialului rulant aflat în mişcare, la
deplasarea şi traversarea liniilor cf precum şi la toate elementele în
mişcare ale echipamentelor de muncă implicate la lucrarea
respectivă.
Art.355 Lucrătorii nu vor staţiona pe linie sau în gabaritul liniei dacă
prezenţa acestora nu este necesară pentru desfăşurarea lucrării şi se
vor retrage întro zonă în care să nu fie expus pericolului de
accidentare.
Art.356 Pentru lucrările de restabilire a circulaţiei în caz de
accidente, incidente feroviare, precum şi pentru lucrările accidentale
(şină ruptă, deranjamente, închidere accidentală de linii, etc.),
lucrătorii trebuie să respecte prevederile pentru activităţile
desfăşurate pe calea ferată precum şi reglementările şi instrucţiile de
serviciu specifice.
13.7 Activitatea la macazuri, bariere şi instalaţii mecanice
Art.357 În timpul lucrului la macazuri, bariere şi instalaţii mecanice

se respectă următoarele prevederi:
a. curăţarea macazurilor se face numai după obţinerea încuviinţării
impiegatului de mişcare dispozitor, care va stabili perioada de
timp în care acestea pot fi curăţate;
b. curăţarea şi executarea diferitelor lucrări la macazuri centralizate
sau necentralizate, se face numai în pauzele de circulaţie şi
manevră din zona respectivă, urmărindu-se mişcarea vehiculelor
feroviare de pe celelalte linii;
c. macazurile, barierele şi instalaţiile mecanice trebuie curăţate şi
unse numai cu ajutorul mijloacelor de curăţat şi uns cu coadă
lungă (răzătoare, mături, pâslă, etc.), fiind interzisă intervenţia
directă cu mâna sau piciorul;
d. la posturile de macazuri din staţiile centralizate mecanic sau
electromecanic deservite de un singur agent, la părăsirea cabinei,
lucrătorul este obligat să încuie uşa pentru a preveni manipularea
macazurilor de către persoane străine;
e. curăţarea macazurilor centralizate electromecanic, începe numai
după introducerea între ac şi contraac a unei pene speciale de
protecţie.
Art.358 În timpul manevrării macazurilor, agentul care le
manipulează trebuie să respecte:
a. să nu lase pârghia contragreutăţii aparatului de manevrat în poziţie
verticală sau incomplet manevrată;
b. să ocupe cu deosebită atenţie locul fixat, atât pentru circulaţie, cât
şi la manevra vehiculelor, pe liniile pe care le deserveşte, fiind
foarte atent la liniile vecine pe care se execută mişcări simultane;
c. să observe dacă vehiculele, la trecerea peste macazuri, respectă
condiţiile de siguranţă (încărcătură deplasată, uşi desprinse etc.) şi
în caz de nereguli, să dea semnale de oprire a vehiculului şi să
avizeze pe IDM;
2015
d. să nu intervină la instalaţii şi/sau părţi de instalaţie pentru care nu

sunt autorizaţi;
e. canalele şi/sau şanţurile transmisiei se curăţă cu unelte
corespunzătoare, fiind interzisă intervenţia direct cu mâna;
f. să nu verifice direct cu mâna lipirea acului de contraac;
g. ungerea articulaţiilor, rolelor, cablurilor se efectuează numai cu
pensule sau dispozitive speciale, fiind interzisă aplicarea uleiului
sau a unsorii direct cu mâna.
Art.359 Trecerile la nivel păzite trebuie iluminate corespunzător pe
timp de noapte şi vor fi prevăzute cu plasă de protecţie a lucrătorului.
Art.360 Instalaţia electrică pentru iluminarea semnalelor mecanice şi
a cumpenelor de barieră, se va realiza conform documentaţiilor
tehnice şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. utilizarea tensiunii reduse de alimentare de până la 24V;
b. protecţia circuitului de alimentare printr-un transformator de
separaţie galvanică, având carcasa şi miezul magnetic legat la o
priză de pământ de protecţie de maxim 4 ohmi;
c. se interzice iluminarea cu instalaţii electrice care prezintă
improvizaţii periculoase.
Art.361 Pentru manipularea barierei mecanice sau a celor mobile se
respectă următoarele:
a. deplasarea se efectuează cu deosebită atenţie la circulaţia
vehiculelor feroviare pe linie, respectiv a celor rutiere prin pasaj;
b. traversarea transmisiei mecanice se face prin zone ale canalelor
acoperite cu capace, evitându-se locurile cu cable aeriene;
c. în timpul trecerii trenului, păzitorul de barieră, acarul, sau
revizorul de ace se postează în locul stabilit şi protejat; pe timpul
iernii aceste locuri se curăţa de zăpadă, gheaţă, polei, etc..
Art.362 Felinarele şi lămpile pentru iluminarea macazelor, barierelor
şi/sau semnalelor se vor întreţine, depozita şi amplasa la locul
stabilit.
Art.363 Petrolul lampant, uleiul pentru ungerea macazelor se va
păstra în recipiente speciale, este interzisă depozitarea acestora în
interiorul cabinei.
Art.364 Întreţinerea trecerii la nivel se face numai cu bariera închisă,
în intervalele libere de circulaţie şi după oprirea manevrei.
Art.365 În timpul curăţirii pasajului, lucrătorul se va asigura în
permanenţă că nu se apropie vehicule rutiere sau/şi vehicule
feroviare care circulă pe baza unei programări de care nu a luat
cunostinţă.
Art.366 Curăţirea pasajului se face numai cu unelte în bună stare,
fiind interzisă utilizarea uneltelor de mână improvizate.
Art.367 Cozile şi mânerele uneltelor de mână trebuie să fie bine
fixate, cu pene corespunzătoare, să fie netede, fără fisuri.
Art.368 Uneltele de mână trebuie verificate la intrarea în serviciu de
către lucrătorii care asigură curăţarea/manevrarea macazurilor,
barierelor sau instalaţiilor mecanice, iar cele necorespunzătoare se
înlocuiesc.
Art.369 Se interzice deschiderea barierei (îndepărtarea barierei
mobile) înaintea scoaterii sculelor şi uneltelor de lucru în afara
gabaritului de liberă trecere a căii ferate şi rutiere.
Art.370 Cu ocazia deszăpezirii liniei cu plugul de zapadă, păzitorul
de barieră se refugiază în aşa fel pentru a nu fi surprins de aripile
deschise ale plugului de zăpadă, de gheaţa sau de pietrele aruncate de
plug în timpul acţionării acestora.
Art.371 Atunci când este necesară traversarea căii ferate sau/şi a
drumului public, în cazul manipulării manuale a barierei, păzitorii de
barieră trebuie să se asigure să nu fie surprinşi de vehicule feroviare
sau rutiere aflate în mişcare.
13.8 Activitatea de revizie a căii şi a punctelor periculoase
Art.372 Revizia căii se efectuează de către revizorul de cale sau de

alt lucrător stabilit în acest scop, care trebuie să fie instruit, examinat
2015
şi autorizat profesional pentru această activitate. Pentru efectuarea

reviziei căii, revizorul de cale avizează în scris în RRLISC,
personalul de mişcare de la postul de mişcare cel mai apropiat de
punctul de lucru, la începerea şi la terminarea reviziei.
Art.373 Verificarea stării fizice a revizorului de cale şi proba cu
alcooloscopul la intrarea în serviciu se face de către şeful de echipă
sau şeful de district în cazurile în care începerea reviziei căii
(conform graficului de revizie aprobat) începe dintr-un punct de
secţionare în care este sediul districtului sau sediul echipei.
Consemnarea verificării se face în carnetul de lucrări (livretul
echipei) partea I.
Art.374 Lucrătorii care efectuează revizia liniei (programată sau
neprogramată) îşi desfăşoară activitatea pe proprie răspundere,
corespunzător instruirii periodice de specialitate şi de securitate şi
sănătate în muncă efectuată la locul de muncă şi trebuie să fie
echipaţi şi dotaţi cu echipament individual de protecţie reflectorizant,
extras de mers de tren etc..
Art.375 La orice activitate sau deplasare care se execută în gabaritul
căii, lucrătorul trebuie să fie atent la circulaţie şi să se asigure
permanent că nu se apropie material rulant (tren, drezină, vagonete
etc.) care circulă pe baza unei programări de care nu a luat
cunoştinţă.
Art.376 În staţii, triaje, depouri, pe liniile magistrale duble, revizia
liniilor se va face mergând în afara gabaritului de liberă trecere al
căii, de regulă în sens contrar circulaţiei normale a trenului. Această
obligaţie este valabilă şi atunci când pe linia ce trebuie revizuită se
face circulaţie, manevră, triere.
Art.377 Lucrătorul care efectuează revizia căii trebuie să meargă în
afara gabaritului de liberă trecere al căii şi nu printre firele căii în
următoarele situaţii:
a. când se fac revizii suplimentare şi nu se cere verificarea întregii
porţiuni de linie, ci verificarea sau starea anumitor puncte fixe (un
tunel, un pod, o porţiune de linie inundată, terasamente, taluzuri
alunecătoare etc.);
b. când plouă, ninge sau viscoleşte sau când vizibilitatea este sub
1000 m;
c. în alte cazuri speciale dispuse de către un organ superior.
Art.378 Dacă revizia trebuie efectuată contra vântului, se acordă
mare atenţie prevenirii accidentării prin surprinderea de către trenuri
din ambele sensuri de circulaţie. Pe linie dublă sau multiplă,
personalul de revizie trebuie să aibă în vedere şi eventualitatea
apropierii unui tren care circulă pe linie falsă sau linia din stânga a
căii duble.
Art.379 Este interzisă curăţarea cu mâinile goale a aşchiilor,
rumeguşului sau gunoiului de sub talpa şinei montată în cale, această
operaţie trebuie efectuată cu ajutorul unei măturici, cu cârlig etc..
Art.380 Iarna, în timpul curăţirii liniei de zăpadă, al strângerii
şuruburilor slăbite etc., revizorul de cale trebuie să stea cu faţa în
partea de unde se aşteaptă trenul. Revizorul va avea permanent
urechile neacoperite.
Art.381 La trecerea prin staţii sau pe la cantoane, revizorul de cale
trebuie să se intereseze asupra eventualelor modificări de circulaţie
(trenuri suplimentare sau dacă pe liniile duble se circulă pe linie falsă
etc.), semnează în condica de la cantoane că a luat cunoştinţă de
circulaţie şi avizează echipa (când o întâlneşte) despre circulaţia
suplimentară, prin luare de semnătură în carnetul său.
Art.382 La revizia liniilor din staţii, revizorul de cale se interesează,
în prealabil, la ce linii se fac garările de trenuri şi dacă sunt trenuri
fără oprire; în triaje se interesează de liniile pe care se face trierea şi
de manevrele care se execută. Îşi organizează revizia căii astfel încât
să nu fie surprins de trenuri.
Art.383 Este interzis ca revizorul de cale să se aşeze pe şine, pe
traverse, în interiorul căii sau între două linii pentru a se odihni. Este
interzisă aşezarea la o distanţă mai mică de 3 m de la cel mai
apropiat fir de şină al căii.
2015
Art.384 La trecerea peste poduri sau în tuneluri, revizorul trebuie să

fie atent la apropierea trenului, şi apreciază timpul până la sosirea
trenului, astfel încât lucrătorul să se găsească în afara podului sau
tunelului sau să se poată refugia în nişele construite în acest scop.
Art.385 Revizorul de cale şi puncte periculoase trebuie să utilizeze
EIP reflectorizant şi să aibă în dotare mijloace de comunicaţie (staţie
radiotelefon/telefon) şi rechizite de semnalizare.
13.9 Activitatea de întreţinere şi reparaţie a liniilor
Art.386 Se interzice începerea lucrărilor la linie înainte de a acoperi

locul de muncă (punctul de lucru) cu semnale mobile, precum şi
ridicarea semnalelor mobile înainte de terminarea completă a
lucrărilor, de scoatere a lucrătorilor, sculelor, maşinilor şi uneltelor
de lucru în afara gabaritului de liberă trecere al căii.
Art.387 Pentru avertizarea lucrătorilor la apropierea unui tren,
locurile de executare a lucrărilor din linia curentă sau din linia directă
a staţiei se acoperă, din ambele părţi, cu câte o paletă albă cu trei
dungi orizontale albastre. Paleta de semnalizare a echipei se aşează la
o distanţă de cel puţin 1200 m faţă de limitele locului lucrării. În
cazul când astfel de locuri de executare a lucrărilor se află pe
celelalte linii din staţie, acoperirea lor se face prin aşezarea paletelor
de semnalizare a echipelor în dreptul vârfului macazurilor extreme
ale staţiei. Dacă locul de executare a lucrărilor se află pe una din
liniile unei căi duble sau multiple, atunci acoperirea lui se face şi pe
liniile vecine.
Art.388 Se interzice ca lucrătorii cu contract de muncă pe durată
determinată şi cei de curând încadraţi în muncă şi care nu au
experienţă să fie puşi să execute singuri lucrări în puncte izolate, mai
ales în legătură cu circulaţia trenurilor şi în puncte expuse
accidentării, ca de exemplu: plantarea şi scoaterea semnalelor mobile
(paletelor) de acoperire a echipelor de linie, a restricţiilor şi
închiderilor de linie.
Art.389 Conducătorul formaţiei de lucru este obligat ca înaintea
începerii lucrărilor să informeze lucrătorii asupra lucrării, modului
corect de efectuare a acesteia şi să verifice starea echipamentelor de
muncă utilizate la aceste lucrări.
Art.390 Este interzis lucrătorilor să între în gabaritul de liberă
trecere al căii după scoaterea semnalelor de acoperire mobile a
echipei.
Art.391 Executarea lucrărilor pe porţiuni de linii din staţii, triaje, la
aparate de cale, poduri, tuneluri, în zona de triere, în zona
manevrelor, unde configuraţia căii poate periclita securitatea
personalului, se face cu închiderea liniei. Aceste zone sunt stabilite
de comisia MLCT constituită conform RET şi se aduc la cunoştinţa
tuturor lucrătorilor cu ocazia instruirilor.
Art.392 Înainte de începerea lucrărilor pe o linie în circulaţie,
conducătorul formaţiei de lucru stabileşte locurile de refugiu şi
înştiinţează toţi lucrătorii care participă la lucrare. Acestea se
amplasează la distanţă de cel puţin 3 m de partea exterioară a
ciupercii şinei celei mai apropiate, măsurată la nivelul ei.
Art.393 Locurile de muncă situate în staţii, în depouri, în tuneluri, pe
poduri şi viaducte, în tranşee cu taluzul având înclinări mari, ziduri
de sprijin, stânci şi în alte locuri unde nu se poate asigura această
distanţă, în care caz retragerea se face în afara gabaritului de liberă
trecere, în locuri de refugiu amenajate în acest scop (nişe, trotuare,
etc.) şi stabilite de către conducătorul formaţiei de lucru.
Semnalizarea locului de refugiu se face prin plantarea tăbliţei "LOC
DE REFUGIU".
Art.394 Înainte de trecerea trenului pe o linie în lucru, conducătorul
formaţiei de lucru dispune întreruperea lucrărilor şi retragerea
lucrătorilor la locul de refugiu stabilit şi semnalizat corespunzător şi
permite reluarea lucrărilor, numai după ce s-a convins personal că nu
mai circulă alt material rulant.
Art.395 În timpul executării lucrărilor la care se folosesc maşini care
produc zgomot, maşini grele etc. sau sunt în apropierea unor surse de
2015
zgomot de orice natură şi atunci când vizibilitatea este redusă,

protecţia lucrătorilor şi a utilajelor se asigură prin agenţi de
semnalizare, postaţi în locuri care permit urmărirea circulaţiei, dotaţi
cu mijloacele necesare de semnalizare şi comunicare.
Art.396 Efectuarea lucrărilor (măsurători, reparaţii, etc.) sub
circulaţie în zona aparatelor de cale, pe liniile staţiei se aduce la
cunoştinţa IDM de către conducătorul formaţiei de lucru prin
înscrierea în RRLISC. Înainte de a efectua parcursul de circulaţie sau
manevră şi/sau de a manevra aparatele de cale, IDM înştiinţează
conducătorul formaţiei de lucru aflat în cale, despre mişcările
materialului rulant peste punctul de lucru respectiv.
Art.397 Se interzice lucrătorilor să se aşeze pe linii, în gabaritul
acestora, pe traversele unei linii sau între două linii care au distanţă
între ele mai mică de 6 m.
Art.398 Pentru tragerea liniei la tipar, se permite mişcarea firului de
şină cu ajutorul manelelor care trebuie sprijinite pe crampoane, pe
tirfoane sau alte materiale, astfel încât să fie eliminată posibilitatea
alunecării, iar capătului manelei trebuie bine înfipt în balastul dintre
traverse.
Art.399 Pentru readucerea joantelor la echer trebuie folosite
dispozitive speciale care să asigure deplina securitate a lucrătorilor.
Art.400 Este interzis să se verifice cu degetul dacă găurile din eclise
coincid cu găurile din şină; verificarea se face cu ajutorul unui dorn.
Art.401 În timpul executării lucrărilor la aparatele de cale
centralizate se interzice să se pună piciorul sau mâna între ac şi
contraac, înainte de a se fixa poziţia acelor cu ajutorul penelor de
lemn.
Art.402 Montarea şi demontarea clemelor elastice se face cu ajutorul
sculelor adecvate.
Art.403 Pentru executarea burajului la traverse cu ajutorul
târnăcoapelor sau al ciocanelor electrice de burat, lucrătorii se aşează
câte doi la ambele capete ale aceleiaşi traverse, faţă în faţă, unul în
afara firului de şină şi altul în interiorul lui, pentru a nu se lovi în
timpul lucrului. Este obligatorie purtarea căştii şi a ochelarilor de
protecţie.
Art.404 Lucrătorii care nu participă la operaţia de buraj manual, se
îndepărtează la o distanţă minimă de siguranţă.
Art.405 Pe durata executării lucrărilor pe liniile aflate sub circulaţie,
uneltele de mână, sculele, materialele se aşează ordonat în afară
gabaritului căii, fiind interzisă aşezarea acestora pe instalaţiile şi
echipamentele existente pe liniile cf.
Art.406 În cazul dezvelirii de balast a liniei se interzice să se facă
între firele căii grămezi de balast care să depăşească nivelul ciupercii
şinei.
Art.407 La înlocuirea traverselor de lemn se interzice scoaterea sau
introducerea la loc a acestora cu ajutorul târnăcoapelor sau lopeţilor,
înfipte în traverse.
Art.408 Se interzice prelungirea cheilor de buloane prin folosirea a
două chei prinse una în alta, cu scopul de a prelungi braţul de pârghie
şi folosirea de dispozitive care se ataşează la capul cheii pentru
schimbarea destinaţiei pentru care a fost construită cheia (de la cap
de buloane la cap de tirfoane şi invers).
13.10 Activitatea de detensionare/pretensionare a căii
Art.409 Lucrările de detensionare/pretensionare a şinei de cale ferată

se efectuează numai cu închiderea liniei pe care se lucrează şi
respectarea măsurilor specifice.
Art.410 Desfacerea prinderilor liniei de cale ferată se face cu
mijloace de mică mecanizare sau manual. Echipamentele de muncă
folosite la tăierea şi găurirea şinei se utilizează conform
instrucţiunilor de utilizare stabilite de producător.
Art.411 Caprele (dispozitivele auxiliare pentru ridicat/suspendat
şina) trebuie verificate periodic cu înscrierierea verificării în
registrul de supraveghere ISCIR.
2015
Art.412 Şufele, cablurile, lanţurile, zalele nu trebuie să prezinte

deformări şi/sau rupturi.
Art.413 Toate operaţiunile de ridicare trebuie să fie planificate
corect, supravegheate de o manieră adecvată şi efectuate astfel încât
să protejeze securitatea lucrătorilor de către conducătorul formaţiei
de lucru. În special, pentru sarcinile ridicate simultan de două sau
mai multe echipamente de muncă folosite la ridicarea sarcinilor
neghidate, trebuie să fie stabilită şi aplicată o procedură pentru a se
asigura buna coordonare a operatorilor. Procedura trebuie întocmită
de operatorul RSVTI regional.
Art.414 Presele hidraulice folosite pentru pretensionarea şinei de
cale ferată trebuie să aibă furtunele hidraulice în bună stare,
prevăzute cu dispozitiv sigur pentru fixarea lor. Manipularea acestora
se face cu număr suficient de personal.
Art.415 Înainte de utilizare se verifică dacă toate recomandările
din ,,Instrucţiunile de exploatare” sunt respectate. Penele folosite la
împănarea şinelor în cazul pretensionării se urmăresc în permanenţă
pentru a avea pe partea activă (suprafaţă) proeminenţe suficient de
adânci pentru a avea o aderenţă cât mai bună cu şina. Nu se folosesc
pene cu uzuri care nu au o aderenţă corespunzătoare. În momentul
activării presei hidraulice, personalul care a ridicat şina pe capre
trebuie avizat în vederea îndepărtării de lângă firul de şină
pretensionat, pentru evitarea pericolelor în cazul scăpării din presă a
şinei.
Art.416 Pentru desprinderea de pe talpa şinei a plăcuţelor de cauciuc
existente (vechi) se utilizează raşchete, interzicându-se cu
desăvârşire introducerea mâinilor între şina ridicată şi plăcile
metalice de pe traversă.
Art.417 Plăcuţele de cauciuc se înlocuiesc atunci când şina de cale
ferată este suspendată în dispozitivele pentru ridicat/suspendat şi se
poziţionează din lateral, fără a se introduce mâna între talpa şinei
ridicate şi placa metalică.
Art.418 Ciocanele folosite pentru vibrarea şinei de cale ferată trebuie
să fie din bronz, lemn sau cauciuc, în bună stare, fără fisuri,
deformări şi bine fixate în cozi.
Art.419 Se interzice să se cureţe direct cu mâinile aşchiile,
rumeguşul sau gunoiul de sub talpa şinei; această operaţie se
efectuează cu ajutorul unei măturici cu cârlig etc..
Art.420 Lucrările pe linie electrificată (inclusiv dezeclisarea şinelor)
trebuie efectuate pe câte un fir de şină cu montarea cablurilor
transversale de o parte şi alta a zonei de lucru, cu asigurarea returului
curentului de tracţiune pe celălalt fir.
13.11 Activitatea de întreţinere şi reparaţii

a liniilor de cale ferată electrificate
Art.421 Este interzisă aşezarea sculelor, pieselor, balastului, altor

materiale sau obiecte personale la o distanţă mai mică de 1,5 m în
jurul stâlpilor sau al altor suporturi ale liniei de contact.
Art.422 Măsuri speciale de protecţie se iau şi pentru conductoarele
scoase de sub tensiune dar nelegate la şină, acestea fiind considerate
sub tensiune.
Art.423 Conductoarele scoase de sub tensiune şi legate la şină,
eliberate de sarcina electrică remanentă sau protejate de influenţa
inductivă a părţilor vecine aflate sub tensiune nu prezintă pericol de
electrocutare.
Art.424 Lucrările la linie cu afectarea circuitului de retur al
curentului de tracţiune se execută cu scoaterea liniei de contact de
sub tensiune.
Art.425 Începerea lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este permisă
numai după admiterea la lucru efectuată de agentul secţiei de
electrificare şi confirmată în scris prin Convenţia de lucru conform
modelului din Anexa nr. 8. Acest document se transmite
responsabilului SC-SSM stabilit sau şefului de echipă, după caz.
2015
Lucrările cu scoaterea liniei de contact de sub tensiune se execută

numai în zona cuprinsă între scurtcircuitoarele de legare la şină.
Art.426 Pe liniile duble electrificate în care numai una dintre linii
este scoasă de sub tensiune, maşinile grele de cale lucrează în zonele
încadrate cu scurtcircuitoare mobile aşezate la o distanţă de
maximum 200 m între ele. În orice altă situaţie, linia de contact se
consideră sub tensiune şi se respectă reglementările prevăzute pentru
acest caz.
Art.427 Este interzisă atingerea directă cu mâna sau indirectă prin
intermediul obiectelor neizolate, a conductoarelor din reţeaua de
iluminat aflate în apropierea căii ferate electrificate.
Art.428 Ridicarea liniei pentru rectificarea nivelului, precum şi
riparea ei, cu valori mai mari decât cele prevăzute în cadrul
întreţinerii curente, se execută pe baza reglementărilor de lucru
întocmite în comun cu centrul de electrificare care conţine şi măsuri
de prevenire SSM.
Art.429 Dacă eclisele şi conexiunile de la aceeaşi joantă sunt rupte,
se consideră discontinuitate în firul de şină şi atunci lucrările se
execută numai cu scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi
legarea acesteia la şină.
Art.430 Înlocuirea unei eclise de joantă, sau a amândurora de la
aceeaşi joantă se execută numai după ce în prealabil s-au montat cele
două cabluri transversale de o parte şi de alta a joantei.
Art.431 Lipsa sau funcţionarea anormală a conexiunilor de joantă,
reprezintă întreruperea circuitului de retur a curentului de tracţiune,
pentru înlocuirea acestora fiind necesară scoaterea liniei de contact
de sub tensiune.
Art.432 La înlocuirea izolată a traverselor, la verificarea nivelului, la
tragerea la tipar şi la orice altă lucrare de întreţinere curentă a căii, se
admite, pentru asigurarea spaţiului necesar lucrărilor, mişcarea
cablurilor de conexiune între bobina de joantă şi şină, a instalaţiilor
BLA şi CED, însă cu atenţie deosebită pentru a nu se desface
legăturile lor şi pentru a nu le deteriora.
Art.433 Lucrările de verificare a gabaritului căii care se execută cu
folosirea conturului de gabarit, cu măsurarea directă a gabaritului căii
la partea ei superioară, montarea şi repararea conturului de gabarit se
fac numai după scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi
legarea acesteia la şină, sau se execută pe linii cf neelectrificate.
Art.434 Încărcarea şi descărcarea materialelor pe linii electrificate cu
linia de contact sau cu părţile ei aflate sub tensiune pot fi executate
cu condiţia ca apropierea lucrătorilor, direct sau prin intermediul
diferitelor mijloace (scule, dispozitive etc.) folosite sau prin însăşi
materialele manipulate, să nu se facă la o distanţă mai mică de 1,5 m
de elementele reţelei de contact. Când aceste condiţii nu pot fi
respectate, manipularea materialelor pe linii electrificate se face
numai cu scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi legarea
acesteia la şină.
Art.435 Uneltele de mână şi utilajele, inclusiv cele care fac legătura
între şină şi prisma de balast sau de piatră spartă fără a ajunge la
pământ (vinciurile, manelele, târnăcoapele şi ciocanele de burat
traverse, monoraiurile, tiparele, cheile de strâns şuruburi, penele
gradate pentru măsurarea rosturilor, maşinile electrice, etc.), pot fi
folosite pe linii electrificate fără a fi izolate electric.
Art.436 La executarea lucrărilor cu macaraua pe linii vecine cu cele
electrificate, responsabilul SC-SSM stabilit şi conducătorul tren
macara/macaragiu au obligaţia să ia măsuri ca nici o parte a
macaralei să nu se apropie la mai puţin de 1,5 m de linia de contact
sau de părţile ei sub tensiune. Când pentru lucrările care se execută
este necesară apropierea la o distanţă mai mică de 1,5 m se permite
executarea lucrărilor numai cu scoaterea de sub tensiune a liniei de
contact şi legarea ei la pământ (la şină).
Art.437 Este interzisă apropierea la o distanţă mai mică de 1,5 m de
linia de contact, sau de părţile elementelor maşinilor grele de cale sau
a macaralelor în timpul staţionării, transportului şi la executarea
lucrărilor.
2015
Art.438 Este interzisă orice lucrare pe cabinele maşinilor de cale, pe

plugurile de zăpadă, pe vagoane şi pe orice altă parte înaltă a
acestora, la o distanţă mai mică de 1,5 m de elementele aflate sub
tensiune a liniei de contact, fără ca linia de contact să fie scoasă de
sub tensiune şi legată la şină.
Art.439 Calea de rulare pentru deplasarea macaralelor portal mobile,
în cazul lucrărilor de reparaţii capitale de linii, se leagă la şină prin
intermediul prizelor de pământ montate din 100 în 100 m.
Art.440 Conducătorii autorizaţi ai macaralelor, maşinilor grele şi
utilajelor de cale trebuie să ia măsurile de electrosecuritate stabilite
pentru utilajele pe care le conduc.
Art.441 După terminarea lucrărilor de cale cu scoaterea liniei de
contact de sub tensiune, conducătorul acestora este obligat să ia
măsuri ca nici un lucrător, utilaj, dispozitiv sau unealtă să nu rămână
în zona de lucru la o distanţă mai mică de 1,5 m de linia de contact
sau de elementele ei aflate sub tensiune.
Art.442 Este interzisă atingerea şinei rupte, când linia de contact este
sub tensiune.
Art.443 Este interzisă înlocuirea izolată a şinei defecte dar nu ruptă,
pe un singur fir, pe linie electrificată aflată sub tensiune, cu sau fără
instalaţii BLA sau CED (respectiv cu sau fără curent de semnalizare),
fără montarea a două cabluri transversale care să completeze circuitul
electric.
Art.444 Cablurile transversale se prind în mod sigur de talpa şinelor
vecine, care rămân în cale, cu ajutorul unor cleme cu cârlig cu care
sunt prevăzute cablurile transversale la capetele lor, legând între ele
cele două fire de şine din panourile vecine şinei care se înlocuieşte.
Art.445 Cârligele pe porţiunile de şine de care se leagă trebuie
curăţate de impurităţi, rugină etc. pentru a se asigura contactul
electric între ele. Cablurile transversale se confecţionează din cupru
cu secţiunea de cel puţin 50 mm2.
Art.446 Şina defectă se înlocuieşte numai după prinderea sigură a
cablurilor transversale.
Art.447 Desfacerea cablului transversal de la şine se admite după
montarea şinei noi şi după ce aceasta a fost eclisată, buloanele bine
strânse şi conexiunile electrice restabilite.
Art.448 Înainte de înlocuirea şinei defecte de la joanta izolantă,
trebuie să se verifice modul de prindere la şina a cablurilor bobinei
de joantă şi numai după aceea se montează un cablu transversal ale
cărui capete se leagă la tălpile şinelor de pe ambele fire din panoul
vecin cu şina de înlocuit. În cazul constatării unei discontinuităţi la
bobina de joantă se avizează organul CT/DEF.
Art.449 Desfacerea şi prinderea cablului bobinei de joantă de la şina
defectă care se înlocuieşte şi înlocuirea izolată a şinei de la joanta
izolantă trebuie executate numai de către personalul Secţiei de
electrificare sau personalul CT.
Art.450 În cazul înlocuirii şinelor din circuitele de cale monofilare
din staţii, triaje etc., personalul CT marchează pe şine, cu vopsea sau
cretă uleioasă, locul de montare a cablurilor transversale, dacă
lucrările se execută sub tensiune.
Art.451 Pe linii electrificate, înlocuirea izolată a şinelor, simultan pe
ambele fire ale aceleaşi linii, se poate face şi fără scoaterea de sub
tensiune a liniei de contact, cu condiţia asigurării permanente a
continuităţii returului de tracţiune.
Art.452 Continuitatea returului circuitului de tracţiune se asigură
prin montarea a două cabluri longitudinale de ocolire, care vor lega
între ele cele patru capete ale şinelor care rămân în cale. Cablurile se
prind strâns cu cleme cârlig de ambele şine ale fiecărui panou rămas
în cale.
Art.453 Scoaterea cablurilor se face după introducerea şi eclisarea
şinelor noi şi restabilirea conexiunilor electrice. Cablurile ocolitoare
se confecţionează din conductoare multifilare de cupru, cu secţiunea
de 50 mm2.
2015
Art.454 Înlocuirea şinelor de la care trebuie desprinse conexiunile se

permite numai în prezenţa şi sub supravegherea personalului CT.
Desfacerea conexiunilor de la şine este interzisă înainte de montarea
celor două cabluri transversale.
Art.455 Nu se admite demontarea nici chiar a unui singur cablu al
bobinelor de joantă înainte de a conecta ambele şine cu conductorul
median al bobinei de joantă de pe circuitul de cale vecin. De
asemenea, se interzice deconectarea conductorului median al bobinei
de joantă sau întreruperea în alt mod a continuităţii returului
curentului electric de tracţiune.
Art.456 Dacă la executarea lucrărilor de linie, la lucrările de artă etc.
nu se pot realiza legăturile arătate mai sus, deconectarea cablurilor
bobinei de joantă se admite numai cu scoaterea de sub tensiune a
reţelei de contact şi legarea ei la pământ. După executarea lucrărilor,
cablul bobinei de joantă se leagă imediat la şină.
Art.457 În cazul constatării unei discontinuităţi a firului de şină (şine
rupte, ruperea ambelor eclise de la o joanta de pe acelaşi fir de şine
etc.) se iau următoarele măsuri:
a. este interzisă atingerea simultană a celor două capete de şină sau
eclisă, direct cu mâinile sau indirect cu orice obiect izolat sau
neizolat electric sau trecerea peste ruptură a monoraiului, a
vagonetului etc.;
b. lucrătorul care constată discontinuitatea ia măsuri de acoperire şi
avizare;
c. este interzisă orice lucrare de consolidare provizorie fără scoaterea
de sub tensiune a liniei de contact;
d. este obligatorie montarea celor două cabluri transversale din
panourile vecine celui în care se efectuează lucrările de înlocuire.
Art.458 Este interzisă înlocuirea simultană a tuturor buloanelor de
eclisare de la o joantă neizolantă; buloanele se înlocuiesc pe rând,
unul câte unul. Înainte de înlocuirea unui bulon de eclisare, se
verifică dacă s-a realizat bine conexiunea de joantă.
Art.459 Când conexiunea de la joantă este desprinsă sau lipseşte, dar
eclisele sunt bune asigurând continuitatea curentului de tracţiune
electrică, mai întâi se montează două cabluri transversale pe tălpile
şinelor celor două fire din panourile vecine joantei, similar cu cele
folosite la înlocuirea izolată a şinelor defecte.
Art.460 Pentru înlocuirea totală a buloanelor de eclisare, înainte de a
se deşuruba buloanele care trebuie înlocuite, se strâng bine restul
buloanelor de la aceeaşi joantă, pentru a se asigura continuitatea
curentului de tracţiune în firul de şine, apoi se trece la înlocuirea
buloanelor defecte, pe rând, unul câte unul.
Art.461 La joanta izolantă se verifică, mai întâi, dacă prinderile
bobinei de joantă sunt bune şi apoi se înlocuiesc buloanele defecte,
pe rând, unul câte unul. Dacă prinderile bobinei de joantă nu sunt
bune, cele două capete ale şinelor vecine cu firul respectiv se leagă
cu câte un cablu transversal cu şinele de pe celălalt fir şi apoi se trece
la înlocuirea buloanelor.
Art.462 Înlocuirea unei eclise de joantă neizolantă sau a ambelor de
la aceeaşi joantă, se execută numai după ce în prealabil s-au montat
cele două cabluri, transversale.
Art.463 La înlocuirea ecliselor de la joanta izolantă se verifică în
primul rând cablurile bobinei de joantă şi dacă acestea sunt bine
prinse de şină, se trece la înlocuirea ecliselor.
Art.464 În situaţia în care cablurile bobinei de joantă nu sunt prinse
corespunzător, înlocuirea ecliselor se face numai după legarea
capetelor celor două şine vecine de pe acelaşi fir, cu câte un cablu
transversal, cu şinele de pe celălalt fir, pentru a asigura continuitatea
curentului electric din şine.
Art.465 La înlocuirea traverselor de la joantele izolante este interzisă
desfacerea de la şine a legăturilor cablurilor bobinei de joantă sau a
altor cabluri şi conductoare legate la şină. Se admite desprinderea
cablurilor bobinei de joantă sau de conexiune de pe traversa care se
înlocuieşte, cu condiţia prinderii lor în aceeaşi poziţie, cu grijă
deosebită, pentru a nu le desprinde de şine.
2015
Art.466 La rectificarea rosturilor de dilataţie, cu întreruperea

continuităţii firului de şină (numai pe un singur fir al aceleiaşi căi),
înaintea începerii rectificării rosturilor se montează câte un cablu
transversal la extremităţile porţiunii de linie la care urmează a se face
rectificarea rosturilor de dilataţie.
Art.467 Readucerea joantelor la echer se execută numai cu scoaterea
de sub tensiune a liniei de contact şi legarea ei la pământ.
Art.468 Cablurile transversale şi longitudinale de ocolire, precum şi
clemele cu cârlig cu care se face legarea cablurilor la şine trebuie să
fie verificate PRAM la 6 luni, iar buletinele de verificări se păstrează
în evidenţele de la sediul secţiilor L. Înainte de a fi montate, cablurile
se verifică vizual de către şeful de echipă.
Art.469 Maşinile de cale şi macaralele se semnalizează cu benzi
albe, la înălţimea de 3 m de la ciuperca şinei şi se înscrie cu litere de
culoare roşie „PERICOL DE MOARTE: SUNT 2,2 m PÂNĂ LA
LINIA DE CONTACT".
Art.470 Ciuruirea prismei de balast pe linie electrificată aflată sub
tensiune se face numai cu maşini care constructiv permit executarea
unor astfel de lucrări şi numai pe timp uscat.
Art.471 Când maşina de ciuruit se află pe linie electrificată sub
tensiune este interzisă urcarea lucrătorilor în partea superioară a
maşinii sau pe acoperiş, căile de acces fiind blocate prin bare şi
lanţuri încuiate.
13.12 Activitatea în tuneluri, pe poduri şi podeţe
Art.472 Activitatea în tunele, viaducte, poduri se execută în echipă.
Conducătorul formaţiei de lucru supraveghează lucrătorii astfel încât
în orice moment să îi poată avertiza din timp asupra apropierii
vehiculelor şi să le comunice în ce direcţie să se retragă.
Art.473 Lucrătorul trebuie să fie atent să nu fie surprins de
materialul rulant atât din faţă cât şi din spate, precum şi la
eventualele obstacole, pe podeţe şi viaducte, la lipsa unor părţi
metalice la trecerile speciale pentru persoane, la mersul pe traverse
când acestea sunt umede sau uleioase, sau la căderea în gol de la
înălţime.
Art.474 În timpul nopţii când nu este asigurată vizibilitatea prin
iluminat general lucrătorii trebuie să folosească lămpi de
mână/lanterne aprinse pentru a putea fi observaţi de la distanţă.
Art.475 Circulaţia lucrătorilor pe poduri şi podeţe se face numai prin
locurile special destinate, existente pe podul/podeţul respectiv, iar
staţionarea se face în spaţiul de refugiu amenajat prin proiect.
Art.476 Centurile de siguranţă se leagă în structura montanţilor de
cârlige special construite sau de mâna curentă formată în structura
schelelor cu podine de lemn.
Art.477 Scările, locurile de trecere şi punţile vor avea balustrade de
1 m înălţime, iar la partea inferioară vor fi prevăzute cu o bordură
continuă de 15...20 cm înălţime.
Art.478 Pentru prevenirea căderii lucrătorilor de pe poduri se
folosesc mijloace de protecţie adecvate (plase de sârmă, centuri şi
frânghii de salvare etc.).
Art.479 Podurile metalice situate pe linii electrificate care nu au
schele laterale trebuie dotate cu suporţi rabatabili pe montanţi şi
accesorii specifice în vederea asigurării accesului la distanţe de
minim 1,5 m faţă de elementele liniei de contact.
Art.480 Pentru evitarea căderii în gol a lucrătorilor pe podurile din
grinzi cu zăbrele, se leagă o frânghie groasă, întinsă de la un capăt la
celălalt al grinzii, la cca. 1 m înălţime, de care lucrătorii se prind cu
bretelele (cordiţele) centurilor de siguranţă.
Art.481 Revizia podurilor se face de pe schele solide, suspendate pe
tablier sau rezemate pe capre de lemn şi/sau folosind utilaje
specifice.
Art.482 În cazul podurilor cu o înălţime liberă mai mică de 3 m,
revizia părţilor de sub nivelul căii se poate face şi cu ajutorul scărilor
2015
transportabile, prinse şi asigurate la partea superioară cu funie sau

lanţ cu cârlig.
Art.483 Dulapii aşezaţi pe elementele tablierului pentru revizia
podului metalic trebuie să aibă grosimea de minim 50 mm, să fie
fixaţi şi asiguraţi pentru a nu aluneca, a nu se răsturna şi a evita
formarea consolelor.
Art.484 Construcţia schelelor cu podină de lemn pe suport rabatabil
se efectuează numai pe partea exterioară a montanţilor asigurând
dulapii împotriva deplasării în plan orizontal.
Art.485 Amplasarea materialelor, sculelor, etc. pe schele se face
asigurând căi de acces şi spaţii de modificare a poziţiilor de prindere
a centurilor de siguranţă.
Art.486 Accesul persoanelor pe schele cu podină de lemn sau
platforme de lucru pe căi de rulare se efectuează utilizând scări
metalice asigurate în ambele capete.
Art.487 Pentru revizia sau revopsirea părţilor superioare ale
tablierelor (cazul tablierelor grinzi cu zăbrele cale joasă) schelele se
montează în afara grinzilor, fără afectarea gabaritului.
Art.488 Părţile din tablier care sunt la mai puţin de 1,5 m de linia de
contact se revizuiesc sau revopsesc numai cu scoaterea acesteia de
sub tensiune.
Art.489 Conducătorul formaţiei de lucru supraveghează permanent
ca fiecare lucrător de pe schelă să fie asigurat cu centura de
siguranţă.
Art.490 Conducătorul formaţiei de lucru, înainte de a începe lucrul
la tunel, stabileşte pentru fiecare lucrător sarcinile şi locul de refugiu,
le comunică acestora şi se convinge dacă aerul din tunel este
respirabil (are un conţinut de oxigen de peste 18%) iar în caz contrar
interzice staţionarea şi lucrul în tunel.
Art.491 Tunelurile trebuie iluminate şi nişele trebuie făcute vizibile
prin văruirea lor şi a peretelui tunelului pe conturul nişelor.
Art.492 Marcarea conturului nişelor şi a direcţiei de deplasare se
face în felul următor:
a. direcţia spre nişa apropiată se indică pe peretele tunelului, atât
prin săgeţi, cât şi printr-o linie continuă oblică frântă la mijlocul
distanţei dintre două nişe consecutive, realizată prin văruire;
b. marcarea conturului nişelor, cât şi linia continuă oblică dintre
două nişe consecutive, trebuie să aibă o lăţime de 30-50 cm;
c. linia continuă oblică porneşte de la baza marginii primei nişe, urcă
până la mijlocul distanţei dintre cele două nişe, unde atinge
înălţimea maximă de 1,5 - 2 m faţă de nivelul punctului de
pornire, apoi descreşte continuu în înălţime până atinge baza
marginii celei de a doua nişe;
d. marcarea săgeţilor se face la mijlocul distanţei dintre două nişe, la
0,5 m de mijloc (25 m) sub linia oblică continuă şi la 12,5 m de
axul nişei deasupra liniei oblice continue. Săgeţile se orientează
întotdeauna spre direcţia descrescândă în înălţime a liniei continue
oblice.
Art.493 În cazul în care iluminatul electric permanent nu este în
stare de funcţionare se pot utiliza surse alternative pentru a se
ilumina corespunzător zona de lucru.
Art.494 În cazul tunelurilor, unde evacuarea gazelor se face cu
dificultate şi dacă nu există ventilaţie naturală asigurată, trebuie să
existe ventilaţie artificială.
Art.495 În timpul executării lucrărilor în tuneluri a căror vizibilitate
este împiedicată (de construcţia tunelului în curbă, ceaţă, fum etc.) şi
dacă nu există alte mijloace eficiente de semnalizare a trecerii
trenurilor, conducătorul formaţiei de lucru trebuie să posteze agenţi
de semnalizare, în număr suficient, cu rechizitele şi mijloacele de
comunicare necesare, ca să poată asigura avertizarea la timp a
formaţiei de lucru.
Art.496 În tuneluri este interzisă staţionarea persoanelor care nu au
sarcini de serviciu pentru respectiva zonă de lucru, iar la terminarea
lucrului trebuie părăsit imediat tunelul.
2015
Art.497 Maşinile şi utilajele care degajă gaze trebuie aşezate în afara

tunelurilor.
Art.498 Este interzisă depozitarea materialelor în tuneluri.
Materialele necesare consumului zilnic trebuie astfel aşezate încât să
se asigure gabaritul de liberă trecere.
Art.499 Nişele de refugiu trebuie să fie în permanenţă libere de
materiale sau scule.
Art.500 Gunoiul, materialele în plus sau cele rezultate din lucrări
trebuie scoase imediat afară din tunel.
Art.501 Ţurţurii formaţi pe bolta tunelurilor se îndepărtează
operativ. Pe linie electrificată se utilizează unelte electroizolante sau
se procedează la scoaterea liniei de contact de sub tensiune.
Art.502 Este obligatorie identificarea zonelor de unde se pot
desprinde bucăţi de rocă şi luarea de măsuri pentru îndepărtarea lor.
13.13 Activitatea de întreţinere şi reparaţii

a liniei cu maşini grele de cale (MGC)
Art.503 Conducătorul formaţiei de lucru este mecanicul maşinii

grele de cale.
Art.504 Înainte de pornirea utilajelor, mecanicul MGC este obligat
să verifice starea tuturor ansamblelor utilajelor.
Art.505 La executarea de lucrări pe linie dublă este interzisă urcarea
sau coborârea din cabina maşinii pe partea dinspre linia dublă, uşile
de pe această parte se vor bloca.
Art.506 Urcarea sau coborârea din cabină se face numai cu faţa spre
maşină. Este interzisă urcarea în cabina maşinilor a persoanelor
străine şi depăşirea numărului maxim de persoane admis în cabină.
Art.507 Este interzisă urcarea sau coborârea din cabină precum şi
staţionarea în afara cabinei în timpul deplasării.
Art.508 Este interzisă punerea în mişcare a maşinilor de către
persoane neautorizate în acest sens.
Art.509 La lucrările pe linie dublă, supravegherea funcţionării
maşinilor se face numai din exteriorul liniei duble.
Art.510 Este interzisă părăsirea maşinii în timpul funcţionării.
Art.511 În timpul lucrului mecanicul MGC are obligaţia să
supravegheze activitatea personalului maşinii, şi să urmărească
lucrătorii de la locurile de muncă din vecinătate.
Art.512 Este interzisă orice intervenţie pentru remedierea
eventualelor defecţiuni în timpul funcţionării maşinii.
Art.513 Este interzisă păstrarea pieselor sau a altor obiecte în
tablourile electrice ale maşinilor.
Art.514 La lucrul pe linii duble, trecerea personalului de deservire
dinspre spatele maşinii spre faţă sau invers se efectueză numai prin
partea din afara liniei duble.
Art.515 Este interzisă efectuarea de improvizaţii la instalaţia
electrică a maşinii sau folosirea de siguranţe fuzibile necalibrate.
Art.516 În timpul mersului şi al funcţionării este interzis a se sta pe
scări sau pe agregatele maşinii, fiind permisă staţionarea numai în
cabină sau în spaţii asigurate.
Art.517 În timpul lucrului, nu se admite intrarea în raza de acţiune a
agregatelor active sau a pieselor în mişcare.
Art.518 La maşina de profilat, atunci când se coboară plugul lateral
al maşinii, mecanicul care efectuează operaţia trebuie să fie atent să
nu surprindă în raza de acţiune a plugului eventualii lucrători care
lucrează la linie sau la instalaţiile nedemontate.
Art.519 Este interzisă oricărei persoane, atât în staţionare cât şi în
mers, să manipuleze obiecte metalice sau nemetalice care s-ar putea
apropia la mai puţin de 1,5 m de linia de contact sau părţile aferente
acesteia.
Art.520 Înainte de începerea, în timpul şi la terminarea lucrărilor de
cale, pe liniile duble, se va asigura protecţia lucrătorilor care lucrează
în gabaritul de liberă trecere al liniei vecine prin semnale luminoase,
acustice şi agenţi de semnalizare.
2015
Art.521 În cazul lucrului cu utilaje, fără închiderea liniei, acoperirea

zonei de lucru se face cu palete de acoperire şi agenţi de semnalizare.
13.14 Activitatea de legare şi manipulare

a sarcinilor cu echipamente ISCIR
Art.522 Legarea şi fixarea sarcinilor se face de către lucrători

instruiţi şi autorizaţi, respectiv abilitaţi conform reglementărilor
ISCIR.
Art.523 Legătorul de sarcină efectuează legarea şi fixarea sarcinilor
în cârligul maşinii de ridicat, le urmăreşte în timpul transportului,
semnalizează macaragiului/manevrantului manevrele pe care trebuie
să le execute şi eliberează sarcinile după aşezarea corectă a acestora
la locul dorit.
Art.524 Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă la legarea,
fixarea sarcinilor în cârligul macaralei, transportul şi depozitarea
acestora la locul stabilit, legătorul de sarcină are următoarele
obligaţii:
a.să cunoască şi să aplice regulile de verificare a elementelor de
legare şi a dispozitivelor de prindere, precum şi instrucţiunile de
exploatare ale maşinii de ridicat a căror respectare este obligatorie
pentru legătorul de sarcină;
b.să cunoască şi să aplice întocmai codul de semnalizare a macara-
lei, precum şi procesul de producţie (succesiunea operaţiilor) pen-
tru a semnaliza corect manevrele necesare;
c.să se prezinte odihnit la lucru şi să nu fie sub influenţa băuturilor
alcoolice;
d.să poarte echipamentul de protecţie pe care-l are în dotare;
e.să utilizeze pentru legarea şi transportul sarcinilor numai organe
sau dispozitive care au plăcuţe indicatoare cu privire la sarcinile
maxime pe care le suportă şi să nu lege sarcini a căror greutate
depăşeşte sarcina maximă admisă pentru organul, dispozitivul sau
macaraua respectivă, ţinând seama şi de înclinarea ramurilor de
cablu sau lanţ;
f.să utilizeze numai organe de legare şi dispozitive de prindere
verificate;
g.pentru legarea sarcinii, să aleagă organele de legare
corespunzătoare greutăţii şi formei geometrice a acesteia;
h.să execute legarea sarcinii în aşa fel încât cablurile şi lanţurile să nu
se încrucişeze la introducerea lor în cârlig, să fie întinse şi aşezate
uniform pe sarcină fără a forma noduri şi ochiuri, asigurându-se
echilibrarea şi asigurarea sarcinii numai pe verticală;
i.să execute şi să asigure legarea sarcinii astfel încât să nu se poată
deplasa, roti, aluneca sau cădea după ce a fost ridicată;
j.pe muchiile ascuţite ale sarcinilor să aşeze piese speciale sau
garnituri de tablă sau lemn pentru protejarea cablului sau lanţului
de legare;
k.să nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau perete;
l.să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea organelor
de legare prin greutatea proprie a unor lucrători, precum şi
transportul lucrătorilor urcaţi pe sarcini sau agăţaţi pe cârligul
macaralei sau a altor dispozitive de prindere a sarcinii;
m.să lege obiectele lungi şi rigide în cel puţin două puncte pentru a
se evita balansarea lor; în aceste cazuri sarcina trebuie să fie
ghidată de pe sol, prin intermediul unei frânghii;
n.să transporte materiale mărunte sau piesele mici numai în lăzi şi nu
pe platforme sau tărgi care nu sunt prevăzute cu pereţi; încărcarea
lăzilor cu materiale mărunte sau piese mici nu trebuie să
depăşească marginea superioară a pereţilor laterali;
o.după legarea şi prinderea sarcinii în cârligul macaralei, să
semnalizeze macaragiului efectuarea unei ridicări de probă până la
înălţimea de cca. 100 mm de la nivelul solului; dacă echilibrul
sarcinii este stabil, fără pericol de deplasare sau alunecare, să
semnalizeze macaragiului, continuarea ridicării precum şi restul
de mişcări pe care trebuie să le execute cu macaraua, aşezându-se
astfel încât să se afle tot timpul în câmpul vizual al macaragiului;
2015
p.la macaralele cu deplasare pe sol, să verifice dacă pe calea de

rulare se găsesc obiecte sau persoane;
q.să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate,
mergând în urma ei pe tot traseul, având grijă ca aceasta să nu
lovească persoane şi să le accidenteze;
r.să interzică circulaţia persoanelor pe sub sarcina suspendată şi să
aibă grijă să nu se facă transportarea sarcinilor pe deasupra
locurilor de muncă, dacă necesităţile de producţie nu impun
aceasta; dacă totuşi trebuie transportată sarcina, se îndepărtează în
prealabil persoanele de pe traseul sarcinii la o distanţă care să
asigure securitatea acestora;
s.să nu folosească organe de legare sau dispozitive înădite sau care
prezintă uzuri;
t.să cunoască şi să respecte instrucţiunile proprii de securitate şi
sănătate în muncă specifice locului de muncă pe care îl
deserveşte; când lucrează la înălţime pe platforme, schele, planşee
etc., se asigură cu centura de siguranţă pe care o fixează pe
elemente de rezistenţă ale acestora;
u.la aşezarea sarcinilor în stive, pe platformă, pe schele sau pe clădiri
trebuie avut grijă ca acestea să nu se răstoarne, urmărind ca
înălţimea stivei să nu depăşească de 1,5 ori latura mică a bazei;
v.să supravegheze sarcina până ce se convinge că aceasta este
coborâtă şi aşezată corect la locul dinainte stabilit;
w.să nu dezlege sarcina înainte de fixarea corespunzătoare pe baza de
referinţă;
x.să nu aşeze şi să nu reazeme sarcinile pe pereţii laterali ai
vagoanelor sau ai remorcilor;
y.în situaţiile în care lucrează plasat la înălţime, pe platforme, schele,
planşee etc, se asigură conform instrucţiunilor proprii de securitate
şi sănătate în muncă pentru lucrul la înălţime;
z.să nu părăsească locul de muncă fără a-i aduce la cunostinţă
macaragiului.
Art.525 După terminarea lucrului, legătorul de sarcină, depozitează
organele de legare şi dispozitivele de prindere în locuri uscate, ferite
de umezeală, de agenţi corozivi etc..
Art.526 La legarea şi transportul sarcinilor trebuie folosite numai
organele de legare sau dispozitivele executate şi verificate periodic
conform prescripţiilor tehnice ISCIR şi care au plăcuţe indicatoare cu
privire la sarcinile maxime admise pe care le suportă.
Art.527 Este interzisă legarea sarcinilor a căror greutate depăşeşte
sarcina maximă admisă pentru organul de legare sau dispozitivul
respectiv.
Art.528 Pentru verificarea gradului de uzură, cablurile şi lanţurile se
examinează în timp ce se înfăşoară cu viteză redusă pe tambur, roata
de fricţiune, roata cu alveole sau rolă, după caz.
Art.529 Înainte de utilizare cablurile se verifică dacă au următoarele
defecte:
a. deteriorări (striviri, ruperi de toroane, aplatizări, etc.) sau înnodări;
b. sârme rupte, plesnite sau încrucişate;
c. uzuri provenite din exploatarea normală, din ruginire, din
corodare.
Art.530 Funiile vegetale se păstrează în locuri aerisite şi uscate. Este
interzisă depozitarea acestora în apropierea instalaţiilor de încălzire
centrală, precum şi în locurile în care sunt depozitate substanţe acide.
Art.531 Dacă funiile vegetale sunt umede ele trebuie uscate înainte
de a fi depozitate. Uscarea şi depozitarea trebuie să se facă în
conformitate cu instrucţiunile producătorului.
Art.532 Cablurile din oţel se păstrează în încăperi răcoroase, uscate
şi bine aerisite. Este interzisă păstrarea acestora în încăperi cu
temperatură ridicată sau în care se produc degajări de vapori de acizi
şi depozitarea lor pe pământ.
Art.533 Cablurile de oţel păstrate un timp mai îndelungat în depozite
trebuie să fie verificate periodic şi unse conform prescripţiilor ISCIR.
2015
Înainte de darea cablului în exploatare, surplusul de unsoare se

îndepărtează cu ajutorul unei cârpe.
Art.534 Lanţurile se păstrează în magazii uscate, iar în dreptul lor se
fixează o tablă în care se indică dimenisunea lanţului şi sarcina
maximă de lucru.
Art.535 Înainte de utilizare, lucrătorul verifică şi scoate din uz
cablurile care nu respectă prescripţiile tehnice ISCIR şi anume:
a. unul din toroane este deteriorat;
b. prezintă deformări: elicoidală, în colivie, extrudare a toroanelor,
creştere sau diminuare locală a diametrului cablului, aplatizare,
ochiuri sau bucle strânse, frângeri;
c. prezintă rupturi ale firelor în dreptul fixărilor de capăt;
d. concentraţia de rupturi de fire este limitată pe o lungime mică şi se
situează într-un toron, chiar dacă numărul de fire rupte este mai
mic decât cel indicat;
e. se diminuează elasticitatea constatată în cadrul examinărilor
periodice sau prin analize specializate;
f. prezintă coroziune exterioară, interioară sau apar pete de rugină;
g. prezintă deteriorare vizibilă la exterior, produsă prin căldură sau
prin fenomen electric, manifestată prin culori de recoacere;
h. s-a produs ieşirea capetelor de sârmă din împletire sau ruperea şi
desfacerea matisării pe un sfert din lungimea ei;
i. s-a produs ieşirea sârmelor din inelele presate, ruperea sau
deformarea acestor inele.
Art.536 Înainte de utilizare lucrătorul verifică cârligele să nu aibă
următoarele defecte:
a. deteriorări (aplatizări, îndoiri, fisuri etc.);
b. uzuri provenite din exploatarea normală, din ruginire, din
corodare.
Art.537 Realizarea ochiurilor de la capetele libere ale cablurilor de
ridicare precum şi fixarea lor se face conform prescripţiilor tehnice
ISCIR.
Art.538 Este interzisă fixarea cablurilor sau a lanţurilor prin
înnodare.
Art.539 Este interzisă utilizarea lanţurilor înnădite prin şuruburi, ca
organe de ridicare şi legare. Sudarea lanţurilor se face numai de către
lucrători calificaţi în meseria de sudor.
Art.540 Manevrarea macaralelor se face numai de către macaragii
autorizaţi ISCIR. Macaragii sau alţi lucrători însărcinaţi să dirijeze
mişcările macaralelor, trebuie să cunoască şi să aplice întocmai codul
de semnalizare a macaralei, în funcţie de tipul macaralelor pe care le
au în dotare.
Art.541 Accesul pe macarale este permis numai macaragiului şi
lucrătorilor a căror activitate este legată de instalaţiile respective şi
care şi-au însuşit în prealabil instructajul privind lucrul pe macarale.
Art.542 În timpul lucrului cu macaraua este interzis:
a. transportul sarcinilor pe deasupra oamenilor, utilajelor sau instala-
ţiilor;
b. transportul persoanelor în cârligul macaralei;
c. echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane sau obiecte
aşezate pe sarcini.
Art.543 Căile de acces la locurile de urcare pe macarale trebuie să
fie în permanenţă libere de orice fel de obstacole.
Art.544 Urcarea sau coborârea pe scări trebuie să se facă numai cu
mâinile libere. Pentru sculele necesare se utilizează o geantă care se
poartă pe umăr.
Art.545 Pentru legarea şi ridicarea sarcinilor trebuie folosite numai
organe de legare şi dispozitive de prindere verificate,
corespunzătoare cu sarcina maximă a macaralei respective şi
verificate conform prescripţiilor ISCIR.
Art.546 Este interzisă desfacerea mijloacelor de prindere de pe
sarcină înainte ca ea să fie aşezată şi stabilizată pe platforma
vagonului sau pe pământ.
Art.547 Este interzisă circulaţia lucrătorilor sub sarcină în timpul
ridicării sau coborârii ei.
2015
Art.548 În cazul manipulării şinelor şi traverselor cu macarale, se

interzice staţionarea sau circulaţia lucrătorilor pe sarcină, sub sarcină
sau în faţa ei, pe direcţia de transport.
Art.549 În afara lucrătorilor cu misiuni precise în legătură cu
lucrarea executată de macarale, nimeni nu va staţiona lateral în
apropierea macaralelor portal mobile; macaragii vor fi atenţi la
manipularea macaralelor pentru a nu fi accidentaţi.
Art.550 La terminarea sau întreruperea lucrului, sarcina nu trebuie să
rămână suspendată în dispozitivul de prindere. Nu este permis să se
execute lucrări de montare, verificare, măsurare, etc. la sarcina care
este suspendată în cârlig, orice intervenţie se face numai după
coborârea ei şi desfacerea din cârligul macaralei.
Art.551 Macaragii sunt obligaţi:
a.să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau
pe macara;
b.să urce sau să coboare de pe macara numai prin locurile special
amenajate în acest scop;
c.să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există lucrători pe
macara;
d.să nu poarte mănuşi cu un singur deget precum şi încălţăminte cu
talpă alunecoasă;
e.să nu părăsească cabina cât timp sarcina este suspendată;
f.să nu se urce pe macara în stare de oboseală, sub influenţa
drogurilor sau în stare de ebrietate;
g.să verifice ca pe macara să nu se găsească obiecte aşezate liber;
h.să semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustică fiecare
pornire sau manevră a macaralei;
i.să nu apropie braţul macaralei în imediata vecinătate a conductoa-
relor electrice aeriene sau în zona lor de influenţă;
j.să nu depăşească sarcina maximă admisă înscrisă sau, în cazul
macaralelor cu braţ variabil, sarcina maximă admisă corespunză-
toare deschiderii braţului;
k.să execute manevra macaralei lin, astfel încât să evite balansarea
sarcinii şi producerea şocurilor;
l.să nu transporte sarcinile pe deasupra oamenilor;
m.să nu transporte persoane cu cârligul macaralei sau aşezate pe
sarcina prinsă în cârlig;
n.la deplasarea sarcinilor pe orizontală să păstreze o distanţă de cel
puţin 1 m faţă de obiectele ce se află în raza de acţiune a
macaralei. În cazul în care unele obiecte nu pot fi ocolite, sarcinile
trebuie să fie ridicate la cel puţin 300 mm deasupra acestor
obiecte;
o.să nu folosească macaraua pentru dezbaterea pieselor, precum şi
aruncarea sarcinilor care sunt fixate în cârligul macaralei;
p.să nu lucreze în condiţii lipsite de vizibilitate perfectă;
q.să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de
muncă este insuficient sau dacă vizibilitatea este împiedicată de
fum, vapori, ceaţă, obiecte, etc.;
r.să oprească funcţionarea macaralei atunci când vântul depăşeşte
limita prescrisă în cartea macaralei şi să o ancoreze corespunzător;
s.să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu
au cabina închisă se va închide cu lacăt sau cheie întrerupătorul
principal.
Art.552 În timpul mersului şi al funcţionării este interzis a se sta pe
scări sau pe agregatele maşinii, fiind permisă staţionarea numai în
cabină sau în spaţii asigurate.
Art.553 În timpul lucrului, nu se admite intrarea în raza de acţiune a
echipamentelor active sau a pieselor în mişcare.
Art.554 Se interzice urcarea pe partea superioară a maşinii sau pe
acoperişul cabinei a oricărei persoane când maşina se află în
funcţionare.
Art.555 Înainte de începerea lucrului cu vinciurile manuale, este
obligatorie verificarea integrităţii acestora (lipsa fisurilor, deformă-
rilor sau rupturilor, etc.).
2015
Art.556 Manevrarea vinciurilor manuale se face de către personal de

deservire instruit în acest scop, verificat şi acceptat de operatorul
RSVTI, denumit „manevrant”.
Art.557 Este interzisă depăşirea sarcinii maxime admise de ridicat.
Art.558 Pentru punerea în funcţiune a vinciului este necesar a se
stabili suprafaţa de sprijin sub sarcina de ridicat pe care se aşează
talpa cremalierei. Ridicarea sarcinii se face fie cu coroana, fie cu
consola, în funcţie de înălţimea la care se află sarcina.
Art.559 Aşezarea vinciurilor în vederea ridicării se face pe teren
sigur, iar în cazul când este necesară ridicarea sarcinii la o înălţime
mai mare decât cursa maximă a vinciului se folosesc numai chituci
de lemn din esenţă tare.
Art.560 Manevrarea vinciurilor se face numai din lateral.
Art.561 Se interzice depăşirea sarcinii nominale marcată pe eticheta.
Art.562 Se interzice a se ridica sarcini îngropate, lipite sau înghetate
pe teren.
Art.563 Este interzisă rotirea liberă a manivelei la coborârea sarcini-
lor.
Art.564 Controlul stării tehnice şi funcţionale se face ori de câte ori
se constată o funcţionare anormală a vinciului şi periodic la 50 de ore
de funcţionare efectivă. Reviziile tehnice se efectuează la 100 ore de
funcţionare, reparaţiile curente se efectuează la 1000 ore de func-
ţionare şi reparaţiile capitale se efectuează la 3000 ore de funcţi-
onare.
Art.565 În timpul ridicării şi menţinerii sarcinii este interzisă
trecerea clichetului în poziţia deblocat.
13.15 Activitatea de control cu defectoscopul
Art.566 Controlul şinelor cu defectoscopul se efectuează de către

lucrători specializaţi numit în continuare defectoscopişti.
Art.567 Formaţia de lucru este formată din defectoscopişti şi
lucrători din cadrul districtelor de linii unde se face controlul, care
asigură acoperirea în linie curentă, transportul materialelor şi sunt
dotaţi cu staţii RER.
Art.568 Formaţia de lucru începe controlul şinelor cu defectoscopul
numai după ce conducătorul formaţiei a luat la cunoştinţă de
circulaţia trenurilor de la staţia cf cea mai apropiată de distanţa pe
care face controlul.
Art.569 Pe timpul efectuării controlului la şine trebuie să se asigure
permanent că nu se apropie material rulant (tren, drezină, vagonete
etc.) spre a nu fi surprinşi mai ales când înaintează contra vântului.
Art.570 În vederea trecerii trenului, formaţia de lucru se retrage în
afara gabaritului căii ferate la o distanţă de cel puţin 3 m de partea
exterioară a ciupercii şinei celei mai apropiate, măsurate la nivelul
liniei (inclusiv defectoscopul), când trenul care se apropie este la cel
puţin 200 m şi reintră în linie pentru continuarea măsurătorilor,
numai după ce s-a convins că nu mai circulă un alt tren, vagon etc..
Art.571 Retragerea lucrătorilor se face la comanda conducătorului
formaţiei de lucru care are obligaţia supravegherii permanente a
formaţiei de lucrători.
Art.572 În cazul în care măsurarea cu defectoscopul se face pe linie
electrificată, este intezisă apropierea cu corpul sau prin intermediul
oricărui obiect la o distanţă mai mică de 1,5 m faţă de linia de contact
sau de elementele ei aflate sub tensiune.
13.16 Activitatea de sudură a căii fără joante
Art.573 Este interzis ca la sudarea cu termit să lucreze un singur

lucrător. Sudorii trebuie să fie calificaţi şi instruiţi în acest scop.
Art.574 Pe o rază de 12 m de la locul sudării trebuie îndepărtaţi
lucrătorii, materialele inflamabile, materialele de altă natură şi
utilajele, fiind interzisă staţionarea sau trecerea prin zona de lucru.
2015
Art.575 Sub locul unde se face sudură aluminotermică se pune un

strat de nisip. Spaţiul în care se toarnă sau se transportă metalul topit
trebuie să fie ferit de umezeală şi apă.
Art.576 Materialele prime componente ale termitului se păstrează
neamestecate, amestecul cu aluminiul granulat fiind inflamabil.
Aluminiul granulat trebuie păstrat în vase bine acoperite, dar nu
ermetic închise. Recipientele de plastic cu termit se păstrează tot
timpul bine închise, ferite de umiditate.
Art.577 Este interzis să se facă un amestec de termit mai mare de
6 kg. Separarea granulaţiei se face numai cu sită mecanică, prin
cernere în aer liber. Când se face cernerea în atelier, uşile şi
geamurile trebuie să fie deschise, suspendându-se orice altă
activitate. Lucrătorii trebuie să poarte măşti pentru praf, iar restul
lucrătorilor care nu participă la lucrare trebuie îndepărtaţi.
Manipularea silicatului de sodiu din butoi în vase mai mici se face de
doi lucrători care trebuie să evite atingerea pielii şi ochilor.
Art.578 În timpul manipulării recipientelor cu termit este interzis
fumatul. Manipularea formelor calde se face numai cu scule (cleşti,
cârlige,etc.) corespunzătoare.
Art.579 Tăierea bavurilor şi îndepărtarea zgurii rezultate în urmă
sudării se face numai cu ciocane corespunzătoare. Staţionarea altor
personae în această zona este interzisă.
Art.580 Este interzisă aruncarea zgurii fierbinţi rezultate în apă,
zăpadă, pe locuri umede.
13.17 Activitatea de manipulare manuală şi transport prin

purtare a maselor,
încărcarea şi descărcarea materialelor în/din vehicule,
depozitarea şi stivuirea materialelor,
transportul maselor cu mijloace nemecanizate
Art.581 La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin

purtare a maselor, conducătorul locului de muncă repartizează numai
lucrători care corespund din punct de vedere fizic şi sunt apţi
medical.
Art.582 Conducătorul formaţiei de lucru asigură respectarea
următoarelor limite:
a) distanţele de transport manual a maselor nu pot depăşi 60 metri,
iar diferenţele de nivel nu pot fi mai mari de 4 metri (pe scară sau pe
planuri înclinate). Înălţimea maximă la care se pot ridica mase
manual pe verticală este de 1,5 m;
b) transportul manual al maselor pe plan înclinat nu trebuie să
depăşească 25 kg pentru bărbaţi şi 12 kg pentru femei;
c) limitele maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în
kg) sunt precizate în tabelul de mai jos:
Bărbaţi Femei
Tip de Frecvenţa Vârsta (ani) Vârsta (ani)
manipulare operaţiilor
16 - 19 19 - 45 > 45 16 - 19 19 - 45 > 45
rar 35 55 50 13 15 13
Ridicare frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte
20 25 20 8 9 8
frecvent
rar 30 50 40 13 15 13
frecvent 20 30 25 9 10 9
Purtare
foarte
15 20 15 8 10 8
frecvent
rar 15 10
Tragere
frecvent 10 7
rar 16 11
Împingere
frecvent 11 7,5
Art.583 Operaţiile de manipulare, încărcare, descărcare, depozitare

şi transport cu mijloace nemecanizate se execută numai sub
supravegherea conducătorului formaţiei de lucru, care asigură
respectarea măsurilor de securitatea muncii. Dacă formaţia de lucru
2015
se împarte în două sau trei echipe, fiecare din ele trebuie condusă de
către un responsabil dintre muncitorii cu experienţă, numit de către
conducătorul formaţiei de lucru.
Art.584 Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiile de
încărcare, descărcare şi transport, se face în funcţie de natura şi
greutatea materialului care se manipulează, de natura terenului, a căii
de comunicaţie şi a condiţiilor de transport.
Art.585 Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare,
descărcare şi depozitare, precum şi căile de acces la aceste locuri,
trebuie nivelate şi amenajate pentru scurgerea apelor. Ele trebuie să
fie pavate sau podite. Iarna trebuie curăţate de zăpadă şi menţinute în
stare nealunecoasă. În cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri
trebuie să fie iluminate.
Art.586 Locurile destinate temporar pentru operaţiile de încărcare
sau descărcare, dacă nu prezintă caracteristici naturale
corespunzătoare de nivelare, rezistenţă şi scurgere a apelor, trebuie
amenajate prin instalare de podine de circulaţie adaptate mijloacelor
de transport folosite.
Art.587 Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare şi
descărcare a autovehiculelor trebuie prevăzute cu drumuri de
întoarcere, cu rază de curbură care să permită manevrarea
nepericuloasă a acestora.
Art.588 Rampele de încărcare/descărcare se construiesc astfel încât
cota lor superioară să fie la nivelul platformei mijlocului de transport.
Art.589 La manipulare muncitorii trebuie să se asigure că obiectele
respective se pot prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mâinile,
după caz.
Art.590 Conducătorul formaţiei de lucru este obligat ca înaintea
începerii operaţiilor să dea lucrătorilor instrucţiunile necesare asupra
metodelor de lucru, pentru ca operaţiile respective să se execute în
deplină siguranţă; el verifică dacă utilajele, dispozitivele şi sculele
folosite la aceste lucrări sunt în stare bună şi corespunzătoare acestor
operaţii.
Art.591 Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau de
descărcare dintr-un mijloc de transport, acesta trebuie asigurat contra
deplasării necomandate, prin frânare pe teren orizontal şi prin frânare
şi saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea vehicu-
lelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau descărcare.
Art.592 Încărcarea, descărcarea şi deplasarea materialelor grele sau
voluminoase se execută cu ajutorul instalaţiilor de ridicat, sub
supravegherea conducătorului formaţiei de lucru.
Art.593 Încărcarea şi descărcarea materialelor pe linii electrificate cu
linia de contact sau cu părţile ei sub tensiune, pot fi executate cu
condiţia ca apropierea lucrătorilor, direct sau prin intermediul
diferitelor mijloace (scule, dispozitive etc.) folosite sau prin însăşi
materialele manipulate, să nu se facă la o distanţă mai mică de
1,5 metri de elementele liniei de contact. Când aceste condiţii nu pot
fi respectate, manipularea materialelor se poate face numai cu
scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi legarea ei la pământ.
Art.594 Pentru operaţiile de încărcare/descărcare prin rostogolirea
sau alunecarea materialelor din autocamioane, vagoane etc. trebuie
întrebuinţate plane înclinate sau grinzi suficient de rezistente, bine
fixate şi corespunzătoare greutăţii materialelor (obiectelor)
respective, luându-se măsuri de stăpânire şi frânare a obiectelor
manipulate, cu trolii, frânghii, etc..
Art.595 Lucrătorii nu trebuie să se găsească în timpul executării
operaţiilor în faţă obiectelor sau lateral, pentru a nu fi surprinse de
acestea în cazul unei căderi accidentale.
Art.596 Nu se admite arcuirea planurilor înclinate sau a grinzilor sub
greutatea materialelor care se încarcă sau se descarcă.
Art.597 În cazul descărcării materialelor lângă calea ferată, baza
grămezilor acestor materiale trebuie să fie la o distanţă de cel puţin
2 metri de şină.
2015
Art.598 Dacă materialul de masă (piatră spartă, balast etc.) se aruncă

cu lopata, în apropierea locului respectiv este interzisă staţionarea
oamenilor sau executarea de alte lucrări.
Art.599 Traversele de lemn trebuie să fie transportate la încărcare şi
descărcare de către doi lucrători, pe acelaşi umăr, şi să fie coborâte
de pe umăr în acelaşi timp.
Art.600 La descărcarea din mijloacele de transport, fiecare traversă
din rândurile superioare trebuie să fie dusă la marginea rândului şi
coborâtă apoi vertical. De asemenea, descărcarea trebuie să fie făcută
pe rânduri orizontale, adică trebuie să fie descărcat complet rândul de
sus, apoi cel următor.
Art.601 Este interzisă în timpul mişcării pieselor grele (încărcare,
deplasare, descărcare) prezenţa nejustificată sau trecerea lucrătorilor
pe lângă ele sau pe sub ele.
Art.602 Este interzisă lăsarea pieselor în poziţii instabile.
Art.603 Încărcarea şi descărcarea traverselor de beton, a şinelor şi a
pieselor grele se face de regulă cu mijloace mecanizate. În lipsa
acestora, se folosesc pentru încărcare şi descărcare rampe speciale,
plane înclinate, trolii etc..
Art.604 Lucrările de încărcare-descărcare efectuate cu macaralele
manuale din dotarea remorcilor RDC, se execută după ce s-a ancorat
fiecare remorcă, prin agăţarea cleştilor acesteia de ambele şine ale
căii de rulare şi tensionarea lor cu ajutorul şurubului de forţă.
Art.605 Este interzisă rotirea liberă a manivelei la coborârea
sarcinilor. Troliul de sarcină este prevăzut cu elemente de siguranţă,
respectiv mecanism cu clichet, ce oferă posibilitatea menţinerii
sarcinii la înălţimea dorită şi frâna cu panglică ce permite
manipularea sarcinii în cursa de coborâre când clichetul este
deblocat.
Art.606 În timpul transportului, macaraua se asigură împotriva
rotirilor accidentale prin aducerea braţului în axa longitudinală a
remorcii şi blocarea coloanei cu ajutorul bolţului de asigurare.
Art.607 La încărcarea şi descărcarea mecanizată a pieselor lungi,
acestea trebuie apucate simultan de cel puţin două macarale, pentru
evitarea pătrunderii accidentale a pieselor în zona de influenţă a
liniilor de contact a căii ferate electrificate. Se interzice manipularea
materialelor, utilajelor şi a obiectelor de orice fel dacă nu este
asigurată distanţa de 1,5 metri faţă de elementele liniei de contact
aflată sub tensiune, a celui care manipulează direct sau prin
intermediul obiectelor sau al uneltelor.
Art.608 La încărcarea şi descărcarea traverselor din lemn sau beton,
se foloseşte dispozitivul de agăţare a traverselor aflat în dotarea
drezinei. Legarea traversei în dispozitiv se face simetric la ambele
capete. După legarea corectă la ambele capete, se face o ridicare de
probă pentru a se constata dacă traversa îşi menţine poziţia orizontală
şi dacă nu, se reface legarea.
Art.609 Este interzisă folosirea macaralei pentru ridicarea unor
sarcini mai mari decât sarcina maximă admisă (0,5 tf), pentru
smulgerea sarcinilor aderente la sol sau târârea sarcinilor pe sol.
Art.610 La ridicarea sau coborârea unei sarcini care în timpul
manevrei se poate lovi sau agăţa de anumite părţi ale macaralei sau
alte elemente ce se găsesc în raza de acţiune, sarcina trebuie condusă
cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace mobile, în nici un caz cu
ajutorul unor elemente rigide.
Art.611 La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete,
stâlp, vagon, utilaj nu se permite prezenţa persoanelor între acestea şi
sarcina suspendată.
Art.612 La ridicarea unei sarcini cu ajutorul a două macarale poziţia
cablurilor de tracţiune trebuie să fie verticală, vitezele de ridicare
egale şi să nu se depăşească sarcina maximă la nici una din macarale.
Art.613 În cazul manipulării manuale a şinelor cu ajutorul cleştilor
de transportat şine, lucrătorii trebuie să fie bine instruiţi asupra
modului cum trebuie făcută manipularea şi anume:
a. toţi lucrătorii trebuie să o ridice sau să o coboare strict la
comandă;
2015
b. numărul lucrătorilor care iau parte la asemenea operaţii se

calculează în raport cu greutăţile de manipulat şi cu frontul de
lucru;
c. la transportarea ei, şina trebuie ţinută la acelaşi nivel de toţi
lucrătorii, cu acelaşi efort;
d. poziţia de mers trebuie astfel aleasă ca în timpul deplasării laba
piciorului, să nu calce sub materialul transportat, ci în afara lui;
e. mersul lucrătorilor se va face în acelaşi pas, la comanda
conducătorului lucrării.
Art.614 Aşezarea şinelor pe două sau mai multe platforme complete
de vagon, de vagonete de cale, se face numai prin intermediul unor
tălpi din traverse sau tălpi speciale.
Art.615 Este interzisă încărcarea sau descărcarea şinelor sau a altor
piese grele de pe platforma trenului de lucru, vagoneţilor de cale etc.
în timpul mersului acestora, ci numai după oprirea şi fixarea
mijlocului de transport respectiv.
Art.616 Încărcarea şi descărcarea pieselor grele trebuie să se facă cu
respectarea următoarelor condiţii:
a. terenul pe care se prevede transportul trebuie să fie liber, pentru a
nu împiedica mişcarea;
b. în cazul mişcării pieselor grele pe role, lungimea acestora trebuie
astfel aleasă încât capetele lor să nu iasă mai mult de 30 centimetri
de sub încărcătură;
c. în timpul deplasării pieselor grele pe teren orizontal, acestea se
împing numai din partea opusă sensului de mers (spate), folosind
răngi; când este necesar ca piesa să fie trasă (din partea dinspre
sensul de mers) se folosesc trolii sau frânghii, astfel ca lucrătorii
să păstreze o distanţă suficientă de la piesă la locul de tragere,
pentru a nu fi surprinşi de piesă;
d. pentru urcarea şi coborârea pieselor grele pe plan înclinat se
folosesc trolii, iar lucrătorii trebuie să stea la distanţe suficiente
pentru a nu fi surprinşi de piesă;
e. este interzisă îndepărtarea cu mâinile a rolelor de sub încărcătură;
îndepărtarea rolelor se face numai după ce ele sunt complet
eliberate de încărcătură.
Art.617 Pentru a se asigura stabilitatea şi rezistenţa planului înclinat,
în funcţie de greutatea încărcăturii, sub planele înclinate sau sub
podeţe trebuie puse capre sau picioare din traverse.
Art.618 La efectuarea operaţiilor de încărcare-descărcare, transport,
manipulare şi depozitarea materialelor, echipamentul de protecţie
trebuie să corespundă operaţiilor ce se execută.
Art.619 Depozitarea materialelor se face astfel încât să se excludă
pericolul de accidentare, incendiu, explozie etc.. La stivuirea
materialelor în depozit, greutatea stivelor nu trebuie să depăşească
sarcina maximă admisă a pardoselii şi/sau a planşeului. Sarcina
maximă admisă a pardoselii şi/sau a planşeului se afişează în loc
vizibil.
Art.620 Materialele cu forme geometrice regulate, precum şi cele
ambalate în lăzi, saci şi baloturi, care nu sunt explozive, inflamabile,
caustice sau corozive, se depozitează în stive cu rânduri întreţesute.
Art.621 Înălţimea stivei nu trebuie să fie mai mare de 1,5 ori latura
mică a bazei. Această înălţime poate fi depăşită dacă se asigură
măsuri speciale de rigidizare.
Art.622 Când depozitarea se face paletizat, înălţimea stivei poate
depăşi limita prevăzută la alineatul precedent, dar nu mai mult decât
înalţimea a patru palete suprapuse.
Art.623 Stivuirea în aceeaşi stivă a materialelor sau a ambalajelor cu
forme geometrice diferite este interzisă.
Art.624 Stivuirea se face fără deteriorarea ambalajului datorită
manipulării necorespunzătoare sau depăşirii rezistenţei acestuia.
Stivele se constituie din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni
sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.
Art.625 Scoaterea materialelor din stive se face astfel încât să se
evite prăbuşirea stivei. Desfacerea stivelor se face numai de sus în
2015
jos, pe rânduri complete. Se interzice răsturnarea sau dărâmarea prin

smulgere a materialelor din stivă.
Art.626 În cazul depozitării materialelor mărunte (piese mici, resturi
de materiale etc.) în cutii, pereţii acestora trebuie să reziste presiunii
exercitate de materialul din interior şi să nu prezinte deformări sau
deteriorări.
Art.627 Depozitarea materialelor pe rafturi şi stelaje se face în aşa
fel încât să nu fie posibilă căderea lor. La aşezarea materialelor în
rafturi se ţine seama de greutatea acestora, cele cu greutate mai mare
fiind aşezate pe rafturile de jos.
Art.628 Materialele de cale (şine, traverse de lemn/beton, etc.) se
depozitează în stive.
Art.629 Şinele se depozitează în stive, primul rând de şină se aşează
la minim 2 m de la axul liniei cf, cu lăţimea tălpii unei şine de la un
rând la altul.
Art.630 Înălţimea maximă a stivelor de traverse nu trebuie să fie mai
mare de 2 m; acestea se aşează în rânduri ordonate, întreţesute, astfel
încât să se evite alunecarea sau prăbuşirea lor.
Art.631 Se interzice lucrătorilor să staţioneze sau să se odihnească
lângă stivele de materiale.
Art.632 La stivuirea materialelor, greutatea stivelor nu trebuie să
depăşească sarcina maximă admisă a pardoselii şi/sau a planşeului.
Art.633 Încărcăturile în mijloacele de transport trebuie să fie
uniform repartizate pe platforma acestuia şi asigurate împotriva
deplasării, răsturnării sau căderii.
Art.634 Încărcătura se ancorează şi se asigură pe platforma
vehiculului, astfel încât să nu fie posibilă deplasarea ei la frânări
bruşte sau la înscrierile în curbă. Legarea încărcăturii care prezintă
muchii tăioase se face astfel încât în timpul transportului să nu se
producă deteriorarea sau desfacerea legăturilor.
Art.635 Încărcătura transportată nu trebuie să depăşească capacitatea
maximă a mijlocului de transport. În cazul transportului materialelor
lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului.
Art.636 Se interzice transportul persoanelor pe mijloacele destinate
transportului de materiale, cu excepţia cazurilor când vehiculele au
amenajare specială pentru persoane.
Art.637 La închiderea şi deschiderea uşii vehiculului de transport
lucrătorul trebuie să se aşeze astfel încât să nu fie lovit de eventualele
căderi ale încărcăturii din vehicul sau de uşa acestuia.
Art.638 La închiderea şi deschiderea uşilor vehiculului de transport
se acordă o atenţie deosebită pentru ca să nu se prindă mâna celui
care face această operaţie sau să nu se lovească persoana care ar fi
lângă uşă.
Art.639 La lăsarea pereţilor vagoanelor, platformelor sau remorcilor
descoperite, lucrătorii trebuie să stea astfel încât să nu fie atinşi de
căderea peretelui.
Art.640 Este interzisă fixarea pereţilor mobili numai cu un singur
cârlig.
Art.641 La deschiderea obloanelor de la vagoanele şi/sau vehiculele
încărcate cu piatră, lucrătorii trebuie să stea la capetele obloanelor la
o distanţă suficientă pentru a fi feriţi de pietrele ce s-ar putea
rostogoli.
Art.642 Lucrătorii trebuie dotaţi cu măşti contra prafului şi/sau cu
ochelari de protecţie, după caz.
Art.643 Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport
alăturate ce se încarcă sau descarcă simultan se stabileşte de către
conducătorul lucrării, astfel încât să fie exclusă posibilitatea de
accidentare.
Art.644 Traversele de lemn se transportă, de regulă, cu ajutorul unor
cleşti speciali.
2015
Art.645 În cazul transportării unor materiale de către doi sau mai

mulţi lucrători, aceştia trebuie să meargă numai cu faţa în direcţia de
mers, fiind interzis mersul înapoi (cu spatele spre sensul de mers).
Art.646 Dacă nu există cleşti, transportul manual al traverselor de
lemn se face purtându-l pe acelaşi umăr de către toţi lucrătorii, pe cât
posibil de aceeaşi înălţime.
Art.647 Coborârea de pe umăr a traverselor de lemn, jos pe pământ,
respectiv aşezarea lor în stive până la 1,50 m înălţime cu planul
înclinat format din traverse, se face în acelaşi timp, la comanda
lucrătorului care merge în spate.
Art.648 Pentru transportul cu ajutorul monoraiului se folosesc
următoarele tipuri de utilaje:
a. monorai cu platforma pentru şine şi traverse sau pe care se pot
aşeza cutii mobile din lemn sau tablă pentru transportul sculelor,
materialului mărunt, balastului;
b. monorai cu una sau două role pentru transportul şinelor.
Art.649 Circulaţia monoraiului se face fără încuviinţarea IDM, cu
excepţia monoraiurilor încărcate cu şine. De asemenea, când se
transportă materiale şi scule grele ce nu pot elibera gabaritul prin
răsturnare se circulă numai cu încuviinţarea IDM.
Art.650 Circulaţia monoraiului se face sub supravegherea şi
răspunderea conducătorului formaţiei de lucru.
Art.651 În condiţii de vizibilitate redusă, monoraiul se acoperă din
spate cu agent semnalizator la distanţă de 300–400 metri, astfel încât
semnalele date de acesta să poată fi văzute de conducătorul formaţiei
de lucru.
Art.652 Când circulă în condiţii de vizibilitate redusă sub 1000 metri
(curbe, debleuri, ramblee, ceaţă, ploi, ninsoare abundentă) precum şi
treceri peste poduri sau tunele mai lungi de 30 metri, monoraiul se
acoperă cu agenţi de semnalizare din ambele părţi la distanţă de 300–
400 metri; folosirea monoraiului în aceste condiţii se va face doar în
caz de strictă necesitate.
Art.653 În toate cazurile când transportă şine, materiale şi scule
grele ce nu pot elibera gabaritul prin răsturnare, monoraiul se acoperă
cu agenţi de semnalizare din ambele părţi la distanţă 300–400 metri.
Când se transportă în limitele de lucru ale echipei, circulaţia
monoraiului se face sub supravegherea conducătorului formaţiei de
lucru, dar cu agent de acoperire din spate la distanţă de 100 metri.
Art.654 În toate cazurile, pe liniile pe care trenurile circulă cu viteza
mai mare de 100 km/h, agentul de acoperire trebuie să fie la o
distanţă de 500 – 600 metri de monorai.
Art.655 Lucrătorul care împinge monoraiul trebuie să circule în
interiorul firelor căii, pentru ca la apariţia trenului să poată elibera
gabaritul prin răsturnarea monoraiului în exteriorul căii. Se poate
circula şi în afara căii atunci când pe capetele traverselor forma
prismei de balast permite; în aceste condiţii monoraiul trebuie să fie
însoţit de un număr suficient de lucrători pentru a putea fi scos din
cale imediat la apariţia trenului.
Art.656 Conducătorul formaţiei de lucru trebuie să aibă asupra lui
extrasul de mers de tren şi rechizitele de semnalizare.
Art.657 Este interzisă cu desăvârşire folosirea monoraiului pe
ambele fire pentru transportul materialelor sub formă de vagoane.
13.18 Activitatea de exploatare a vagonetelor şi altor vehicule de

cale care pot fi scoase din cale cu braţele
Art.658 Echipamentele de muncă se verifică înainte de începerea

lucrului şi nu se lasă fără supraveghere în timpul exploatării.
Art.659 Nu se admite împingerea cu ajutorul răngilor, al manelelor
etc., a vagoneţilor sau a altor vehicule care pot fi scoase din cale cu
braţele.
Art.660 La cuplarea vagoneţilor trebuie luate următoarele măsuri de
siguranţă:
a. cuplarea se face cu bare de legătură rezistente;
b. vagoneţii care se remorchează trebuie să fie prevăzuţi cu frână.
2015
Art.661 La trecerile peste poduri, aparate de cale, treceri la nivel

etc., lucrătorii care împing vagoneţii trebuie avertizaţi din timp de
către conducătorul formaţiei de lucru.
Art.662 Pentru transportul materialelor cu ajutorul vagoneţilor de
cale, încărcătura trebuie să fie bine asigurată, ţinând seama de
înclinarea terenului şi viteza de circulaţie. Greutatea încărcăturii nu
trebuie să depăşească sarcina indicată în instrucţiunile de utilizarea
vagoneţilor. Traversele şi alte materiale lungi vor fi aşezate pe
vagoneţii de cale cu latura lungă în lungul căii şi nu perpendicular
sau oblic pe cale.
13.19 Activitatea de legare, dezlegare, cuplare-decuplare

a materialului rulant şi utilajelor de cale (UAM, DC şi a RDC)
Art.663 Lucrătorul care efectuează operaţia de legare-dezlegare

trebuie să respecte următoarele reguli:
a. intrarea/ieşirea la şi de la legat/dezlegat să se facă numai pe sub
tamponul vagonului aflat în staţionare, ţinându-se cu mâna de
mânerul de prindere anume destinat al vagonului, indiferent de
distanţa dintre vagoane;
b. intrarea/ieşirea se face obligatoriu pe partea unde se află postat
conducătorul manevrei;
c. la legarea/dezlegarea vagoanelor staţionează între vagoane numai
timpul strict necesar pentru executarea acesteia;
d. ieşirea de la legarea/dezlegarea vagoanelor se face cu respectarea
gabaritului faţă de vehiculele şi liniile vecine;
e. la legarea/dezlegarea vagoanelor cupla se ţine astfel încât degetele
să nu intre în interiorul inelului cuplei.
Art.664 Este interzisă legarea/dezlegarea materialului rulant atunci
când se găseşte:
a. în mişcare, deasupra canalelor de curăţat sau revizie. Această
activitate se poate face numai după oprirea completă a convoiului,
folosindu-se podeţe mobile care să le acopere pe porţiunea unde
se execută operaţia;
b. în zona macazurilor şi pe diagonale;
c. pe trecerile de nivel;
d. peste liniile de încrucişare.
Art.665 Înainte de a executa proba de continuitate, agenţii autorizaţi
să efectueze proba frânelor automate sunt obligaţi să scoată tubul
flexibil din suportul de fixare, să-l ţină strâns în mână şi apoi să
deschidă robinetul frontal de aer.
Art.666 Asigurarea materialului rulant aflat în staţionare se face
numai cu frâna de mână a vagonului şi cu saboţi de mână. Nu se
admite folosirea pietrelor, lemnelor sau altor obiecte şi materiale.
Art.667 La legarea drezinei cu UAM sau cu locomotive trebuie
respectate şi următoarele măsuri:
a. vehiculul remorcat ce urmează a fi cuplat se frânează cu frâna de
mâna, se montează bara de cuplare şi se poziţionează orizontal în
axul longitudinal al căi, cu ajutorul dispozitivului cu lanţ;
b. vehiculul cu care urmează a fi cuplată drezina se apropie la o
distanţă de aproximativ 100 mm între ochiul barei de legătură şi
cuplajul de remorcare. Se verifică centrarea corectă a barei de
cuplare faţă de cuplajul de remorcare şi se execută eventualele
reglaje modificând corespunzător lungimea lanţului de susţinere;
c. vehiculul care nu are bară de cuplare se deplasează până la
înzăvorârea automată a sistemului de cuplare;
d. după executarea cuplării vehiculelor, lanţurile dispozitivelor de
orientare se slăbesc la maximum, fixându-se în cârlige ultima zală
a fiecărui lanţ, pentru a permite înscrierea în curbe şi preluarea
diferenţelor de nivel.
Art.668 În cazul în care drezina (DC) se leagă de un utilaj automotor
(UAM) sau oricare tip de locomotivă pentru a fi remorcată (nu se
deplasează prin împingere), operaţia de legare se va desfăşura în felul
următor:
a. UAM/locomotiva se opreşte la circa 3 m de drezină şi se asigură
prin frânare;
2015
b. mecanicul ajutor sau lăcătuşul însoţitor de pe UAM/locomotivă

pune un sabot de mână la circa 1 m de la tamponul
UAM-ului/locomotivei;
c. sub supravegherea mecanicului ajutor sau lăcătuşului însoţitor,
manevrantul intră la legare ţinând bara de cuplare care a fost
agăţată în cârligul UAM/locomotivei iar drezina este împinsă cu
braţele de ceilalţi lucrători până la cuplare;
d. la terminarea operaţiunii de legare, manevrantul iese din gabarit
pe sub tampoane.
Art.669 Modul de cuplare a drezinei de mică capacitate (DC) cu
remorca drezinei de mică capacitate (RDC), RDC cu RDC sau DC cu
DC este următorul:
a. înainte de efectuarea cuplării – legării utilajelor se strânge frâna
de mână a RDC sau DC remorcat după caz, se introduc saboţii de
mână de către însoţitorii utilajului, sub supravegherea atentă a
mecanicului MGC;
b. se introduce un capăt al ştăngii în cupla RDC sau DC, după caz;
c. se reglează lanţurile de legare prin inelele de pe platforma RDC
sau de pe cabina DC, astfel încât ştanga să fie menţinută în poziţie
orizontală;
d. reglarea ştăngii pentru potrivirea capătului liber în cuplă se face
cu ajutorul lanţurilor de legare, micşorarea lungimii făcându-se în
sus sau în jos şi stânga-dreapta şi strângerea şurubului în poziţia
corespunzătoare;
e. DC se apropie, la semnalele date cu ajutorul rechizitelor de
semnalizare din dotare de către agentul sau însoţitorul utilajului, la
o distanţă de aproximativ 100 mm între ochiul barei de legatură şi
cuplajul de remorcare, apoi se frânează cu frâna de mână şi se
asigură cu sabot de mână. Se verifică centrarea corectă a barei de
cuplare faţă de cuplaj, prin intrarea între vehicule şi se efectuează
eventualele reglaje modificând corespunzător lungimea lanţului de
susţinere. După finalizarea reglajului, agentul ridică sabotul de
mână şi se retrage în afara gabaritului;
f. agentul sau însoţitorul utilajului care supraveghează legarea-
cuplarea utilajelor din afara gabaritului de liberă trecere, dă
semnale mecanicului MGC, cu ajutorul rechizitelor de
semnalizare din dotare (stegulet, fluier) pentru mişcarea “încet” a
vehiculului până se realizează cuplarea, moment în care dă semnal
de oprire. Mecanicul MGC dă la rândul său semnale acustice,
atenţionând însoţitorul de eventualele pericole şi asigurându-se că
totul este în regulă;
g. mecanicul MGC, după asigurarea DC cu frâna de mână, intrând
între vehiculele cuplate, se asigură dacă cuplarea-legarea s-a
efectuat în bune condiţii, verificând atât cupla automată a RDC
sau DC remorcat, cât şi prinderea ştăngii în cupla DC de tracţiune;
h. după efectuarea cuplării vehiculelor, lanţurile de orientare se
slăbesc la lungimea maximă, asigurându-se capetele lanţurilor
prin prinderea cu şurub, pentru a permite atât înscrierea în curbă,
cât şi preluarea diferenţelor de nivel;
i. însoţitorul DC slăbeşte frâna de mână a RDC şi scoate saboţii de
mână sub supravegherea atentă a mecanicului MGC;
j. în situaţia în care se cuplează DC cu DC, mecanicul DC remorcat
scoate sabotul de mână şi slăbeşte frâna de mână a utilajului;
k. saboţii de mână se depozitează în DC, în spaţiul special amenajat;
l. agentul de însoţire raportează verbal mecanicului MGC asupra
acţiunilor întreprinse cu privire la operaţia de cuplare;
m. mecanicul MGC supraveghează, din cabină, permanent activitatea
desfăşurată de agentul de însoţire cu care efectuează operaţiunea
de cuplare, comunicând permanent cu acesta;
n. agenţii sau însoţitorii care execută legarea-cuplarea utilajelor
trebuie să fie instruiţi în acest sens şi să poarte obligatoriu vesta
reflectorizantă şi casca de protecţie.
13.20 Activitatea lucrătorilor în condiţii nefavorabile
Art.670 Sunt considerate condiţii nefavorabile, condiţiile

atmosferice date de temperaturile ridicate/scăzute extreme (sub
2015
minus 20°C sau peste 37°C), ploaia, ceaţa, ninsoare abundentă,

viscol, creşterea debitului apei curgătoare.
Art.671 Conducătorul locului de muncă asigură măsurile de
protecţie suplimentare pentru lucrători în cazul în care condiţiile
atmosferice de temperatură sunt extreme şi se prelungesc mai mult
de 2 zile, precum şi când se dispune comandamentul de iarnă, după
cum urmează:
I. în perioadele cu temperaturi ridicate extreme:
A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
a) reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
b) asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri
umbrite, cu curenţi de aer.
B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
a) asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4
litri/persoa-nă/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecţie;
c) asigurarea de duşuri.
II. în perioadele cu temperaturi scăzute extreme:
Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
a) distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/persoa-
nă/schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare,
scop în care se asigură spaţii fixe sau mobile cu microclimat
corespunzător;
c) asigurarea echipamentului individual de protecţie.
Art.672 Angajatorul mai poate lua, după caz, următoarele măsuri:
a. reducerea duratei zilei de lucru;
b. eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 şi
după ora 17,00,
c. întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii
activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit
prevederilor legale.
Art.673 În condiţii nefavorabile echipa de lucru trebuie formată din
minim doi lucrători, unul efectuează lucrarea, iar celălalt suprave-
ghează activitatea celuilalt lucrător şi circulaţia trenurilor.
Art.674 Lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în aer liber în
condiţii nefavorabile trebuie să poarte echipament individual de
protecţie adecvat condiţiilor.
Art.675 Deplasarea se face cu respectarea prevederilor pentru zona
de circulaţie feroviară şi rutieră, după caz.
Art.676 Deplasarea pe linia de cale ferată se face astfel încât să nu se
meargă în sens contrar vântului şi se acordă mare atenţie circulaţiei
trenurilor din ambele sensuri. Pe linie dublă sau multiplă, lucrătorii
trebuie să aibă în vedere şi eventualitatea apropierii unui tren care
circulă pe linie falsă sau linia din stânga a căii duble.
Art.677 La lucrările de apărare contra viiturilor sau eroziunii
malurilor de lângă ape, lucrătorii trebuie să fie atenţi la ceea ce se
întâmplă în imediata apropiere a lor pentru a nu cădea în apă prin
alunecare, împiedicare sau cedare a terenului pe care stau.
Art.678 Circulaţia de-a lungul malurilor ameninţate de viituri sau
eroziuni se face cu mare atenţie şi pe cât posibil în afara crăpăturilor
apărute.
Art.679 Se interzice intervenţia lucrătorilor pentru înlăturarea
zăpezii de pe linie sau pentru străpungerea nămeţilor de zăpadă de
către plug fără supravegherea unui conducător al formaţiei de lucru şi
acoperirea cu agenţi de semnalizare (piloţi) pentru evitarea
surprinderii lucrătorilor de pluguri de zăpadă/trenuri în circulaţie.
Art.680 În cazul debleurilor şi al tranşeelor de zăpadă se fac trepte
de acces care să asigure refugiul lucrătorilor în locurile stabilite
dinainte.
Art.681 La trecerea plugului de zapadă care aruncă zăpada lateral,
lucrătorii trebuie îndepărtaţi din timp, de conducătorul formaţiei, la o
2015
distanţă suficientă pentru a nu fi atinşi de aripile deschise ale

plugului, precum şi de zapadă, de gheaţă sau de pietrele aruncate de
plug în timpul funcţionării.
Art.682 În timpul funcţionării plugului de zapadă, mecanicul
locomotivei plugului trebuie să fie deosebit de atent pentru a nu
accidenta lucrătorii şi va da semnale de atenţie cât mai dese cu
fluierul locomotivei, iar în timpul nopţii trebuie iluminate şi
felinarele de semnalizare, astfel încât plugul să poată fi observat de
personalul de linie.
Art.683 Se interzice lucrătorilor de pe pluguri să staţioneze pe părţile
frontale ale plugurilor, pe scări sau pe tampoane iar uşile de acces
trebuie asigurate pentru a nu se deschide în timpul mersului.
Observarea poziţiilor aripilor laterale ale plugurilor în timpul acţiunii
de deszăpezire se face prin ferestrele laterale ale plugului, evitându-
se deschiderea uşilor.
Art.684 Sculele şi dispozitivele din interiorul plugului (vinciuri,
lopeţi, târnăcoape, manele etc.) trebuie aşezate şi fixate în stelaje,
anume făcute pentru a nu se rostogoli sau deplasa.
Art.685 Conducătorul plugului de zapadă nu dă semnalul de pornire
la acţiunea de deszăpezire, până nu s-a asigurat că toate dispozitivele
şi instalaţiile sunt în ordine, că întreg personalul s-a urcat în plug şi
nu au mai rămas lucrători pe linie, în tranşee sau în copcile făcute în
zapadă.
Art.686 La efectuarea lucrărilor de curăţire de zăpadă a aparatelor de
cale, formaţia de deszăpezire trebuie să respecte următoarele reguli:
a. nu se începe curăţirea schimbătoarelor de cale până când nu s-au
făcut înscrierile corespunzătoare în RRLISC şi nu s-a obţinut
încuviinţarea IDM;
b. nu se începe curăţirea macazelor decât după ce se asigură prin
introducerea între ace şi contraace a penelor de protecţie pentru
blocare;
c. schimbătoarele de cale se curăţă numai cu ajutorul mijloacelor de
curăţat (răzuitoare, mături etc.) fiind interzisă intervenţia directă
cu mâna sau piciorul;
d. nu trebuie să se pună piciorul pe şină, între acele şi contraacele
macazelor, între şină şi contraşină, între aripile inimilor de
încrucişare şi în general să se evite părţile metalice ale căii;
e. curăţarea schimbătoarelor de cale simple şi a acelor laterale ale
macazurilor de la traversările-joncţiuni, precum şi a contraşinelor
se face în toate cazurile din exteriorul liniei;
f. curăţarea acelor interioare ale macazurilor de la traversările-
joncţiuni, precum şi a inimilor de încrucişare de la toate tipurile de
aparate de cale se face din interiorul liniei cu o deosebită atenţie la
mişcarea vehiculelor în zonă;
g. atunci când vizibilitatea este redusă pe timp de noapte, pe timp de
ceaţă, viscol şi ninsoare abundentă, trecerea peste linie trebuie să
se facă cu mare atenţie şi numai prin locurile marcate şi iluminate;
h. lucrătorii trebuie să evite acoperirea urechilor cu căciuli, gulere
ridicate, glugi sau capişoane care împiedică perceperea semnalelor
acustice ale locomotivelor, zgomotul materialului rulant aflat în
mişcare sau comanda conducătorului de formaţie;
i. se interzice depozitarea hainelor, a sculelor sau materialelor la o
distanţă mai mică de 1,5 m de stâlpii sau instalaţiile liniei de
contact aflată sub tensiune;
j. conducătorul formaţiei se poziţionează astfel încât să poată
supraveghea formaţia de lucru şi mişcările materialului rulant,
urmărind şi dacă încărcătura de pe vagoane este deplasată, dacă
pereţii sau uşile vagoanelor sunt deschise, dacă atârnă sârme sau
alte obiecte, dacă persoane necunoscute aruncă obiecte din
vagoane;
k. conducătorul formaţiei, la întreruperea lucrărilor pentru trecerea
unui tren, dispune retragerea formaţiei la locul de refugiu şi
înlăturarea uneltelor şi sculelor folosite;
l. la terminarea lucrului, conducătorul formaţiei ridică de pe teren
toate sculele şi uneltele folosite.
2015
Art.687 În planul de combatere a înzăpezirilor, se stabilesc măsuri

comune de securitate, specifice desfăşurării activităţii lucrătorilor,
astfel:
a. şeful staţiei din staţia în care se desfăşoară activitatea de
deszăpezire, respectiv şeful de echipă pentru linia curentă unde se
face deszăpezirea efectueză instruirea la începerea lucrului cu tot
personalul stabilit pentru activitatea de deszăpezire, verifică starea
fizică a acestora, dotarea cu EIP şi consemnează efectuarea
instruirii şi rezultatele verificărilor făcute într-un proces verbal la
staţie, respectiv în livretul echipei, în care semnează toţi lucrătorii
participanţi;
b. conducătorul formaţiei de lucru în zona în care se execută operaţia
de deszăpezire este şeful de district sau şeful de echipă, după caz;
c. lucrătorii folosiţi la acţiunile de deszăpezire sunt dotaţi cu EIP şi
mijloace de intervenţie prin grija societăţii de unde provin;
d. echipele de intervenţie trebuie să fie dotate cu staţii RER care
asigură comunicarea eficientă cu personalul staţiei şi personalul
de tren.
Art.688 Spargerea manuală a gheţii de pe poduri sau de pe alte
lucrări de artă, cu căngi, târnăcoape, topoare se face sub supraveghe-
rea conducătorului formaţiei de lucru. Lucrătorii trebuie să foloseas-
că centuri de siguranţă şi în imediata apropiere a locului de muncă
trebuie să existe un colac de salvare şi două frânghii de 25-30 m
lungime fiecare, una din frânghii va fi legată de colac, iar cealaltă de
o bandulă.
Art.689 Când spargerea gheţii se face prin copci, lucrătorii trebuie să
stea pe scânduri sau dulapi, de minimum 1,5 m lungime şi de cel
puţin 0,20 m lăţime.
Art.690 Este interzis ca lucrătorul să circule pe sloiuri de gheaţă,
chiar dacă sunt prinse între ele prin îngheţ. În cazuri excepţionale
lucrătorul poate să circule pe gheaţă dacă poartă în mâini câte o
prăjină de 3 sau 4 m lungime pentru echilibrare.
13.21 Activitatea de întreţinere, exploatare şi reparare
a instalaţiilor SCB exterioare
Art.691 Executarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii la

instalaţiile SCB este permisă numai lucrătorilor autorizaţi pentru
riscul electric.
Art.692 Toate lucrările la instalaţiile SCB exterioare trebuie
executate cu respectarea prevederilor privind deplasarea lucrătorilor,
activitatea desfăşurată în timpul circulaţiei şi manevrei, în zona căii
ferate electrificate şi la înălţime.
Art.693 În cazurile în care se lucrează în condiţii meteorologice
nefavorabile (pe ceaţă, viscol, ploaie, etc) şi în locuri cu vizibilitate
redusă, lucrătorii trebuie să fie cel puţin câte doi, unul efectuând
lucrările propriu-zise, iar celălalt supraveghind circulaţia trenurilor,
astfel încât, din timp şi în orice moment, să-şi poată avertiza colegul
asupra apropierii vehiculelor şi să-i comunice în ce direcţie să se
retragă.
Art.694 Este obligatorie identificarea şi evidenţa zonelor cu risc
ridicat şi specific de accidentare şi stabilirea măsurilor tehnice,
organizatorice, igienico-sanitare şi de altă natură pentru prevenirea
evenimentelor de muncă.
Art.695 Zonele cu risc ridicat şi specific se semnalizează prin
vopsirea în culori convenţionale, împrejmuiri, montarea de plăcuţe
avertizoare etc., după caz.
Art.696 La executarea lucrărilor în legătură cu circuitul de retur al
curentului de tracţiune este interzisă cu desăvârşire întreruperea
continuităţii acestuia. Lucrările se pot executa numai după şuntarea
locului lucrării cu un cablu din cupru cu secţiunea de minim 50 mm2.
Art.697 La pozarea cablurilor sau montarea conductoarelor aeriene
pe podeţe, poduri şi viaducte, se iau măsuri contra căderii de la
înălţime a lucrătorilor. Conducătorul formaţiei de lucru indică,
înaintea începerii lucrului, locul de refugiu al fiecărui muncitor, la
trecerea trenurilor.
2015
Art.698 Înainte de începerea lucrului la instalaţiile şi echipamentele

SCB exterioare, pentru acţionarea macazurilor etc., trebuie obţinut
acceptul IDM, după înscrierea în RRLISC.
Art.699 Lucrul la cabluri sau aparatajul exterior, alimentate cu
tensiune mai mare de 60 V se face numai cu întreruperea alimentării
şi asigurarea că aceasta nu poate fi făcută necontrolat sau de personal
neautorizat, folosind încuietori, plăcuţe avertizoare etc..
Art.700 Este interzisă staţionarea lângă compensatoare atunci când
se fac probe de rupere a transmisiei pentru a se evita lovirea prin
căderea braţelor acestora.
Art.701 La lucrările de verificare, întreţinere şi curăţare a
macazurilor centralizate şi a frânelor de cale, trebuie respectate şi
următoarele:
a. lucrările efective încep numai după ce a fost anunţat IDM sau
agentul care manevrează macazurile de la masa sau coloana de
manevră, pentru ca aceştia să nu manevreze macazurile fără a
aviza la rândul lor pe executanţi;
b. lucrările încep numai după ce au fost introduse între limbile
macazurilor pene de protecţie pentru blocare;
c. lucrările la frânele de cale încep numai după ce s-a realizat
întreruperea posibilităţii manevrării acestora, pe parcursul
lucrărilor;
d. la curăţarea cu aer comprimat se utilizează mănuşi şi ochelari de
protecţie;
e. lucrătorii trebuie să se îndepărteze din timp de linie când se
apropie trenurile sau convoaiele de manevră, fiind interzisă
executarea lucrărilor la macazuri şi frâne atât timp cât peste
acestea se găseşte material rulant;
f. lucrătorii trebuie să fie atenţi la trecerea materialului rulant peste
macazurile sau frânele de cale lângă care se găsesc, pentru a nu fi
loviţi de încărcăturile care eventual depăşesc gabaritul;
g. înlăturarea blocărilor de la frânele de cale sau ale macazurilor este
permisă numai după retragerea uneltelor şi lucrătorilor.
Art.702 Macazurile şi frânele de cale se curăţă numai cu scule
speciale (răzuitoare, mături, etc.) şi niciodată direct cu mâna, spre a
se evita prinderea şi strivirea mâinii la o schimbare neprevăzută a
poziţiei.
Art.703 Pentru curăţarea papucilor de alunecare a acelor macazului
şi a părţilor componente ale frânelor de cale, precum şi pentru
ungerea lor se utilizează scule speciale de curăţare sau ungere, cu
coadă lungă.
Art.704 În timpul executării lucrărilor la macazurile centralizate
trebuie respectate următoarele prevederi:
a. nu se ating direct cu mâna elementele aflate sub tensiune;
b. nu se intervine la elementele mobile din electromecanism, dacă
există posibilitatea manevrării acestora;
c. este interzisă efectuarea verificărilor funcţionale şi de concordanţă
dacă nu au fost îndepărtate toate materialele şi sculele folosite şi
nu au fost îndepărtaţi şi lucrătorii.
Art.705 Este interzisă începerea lucrările de revizie şi reparare a
electromecanismelor de macaz până nu se execută:
a. întreruperea circuitului de acţionare a macazului;
b. întreruperea alimentării circuitului de cale în care este cuprins
macazul la care se lucrează sau întreruperea circuitului de control.
Art.706 La executarea lucrărilor de revizie bianuală a electromeca-
nismelor de macaz şi sabot şi verificarea părţilor ascunse de la apara-
tele de cale se respectă şi următoarele:
a. conducerea echipei complexe formată din lucrători L şi SCB este
în sarcina conducătorului formaţiei de linii care trebuie să
coordoneze şi să supravegheze unitar desfăşurarea lucrărilor, prin
stabilirea agenţilor şi mijloacele de semnalizare;
b. conducătorul formaţiei SCB trebuie să supravegheze ca la
manevrarea macazului să nu se accidenteze lucrătorii echipei
complexe;
c. la utilizarea generatoarelor de sudură trebuie respectate şi
instrucţiunile proprii pentru sudarea metalelor, evitând
manipularea pieselor încinse.
2015
Art.707 În cadrul lucrărilor la frânele de cale trebuie respectate şi

următoarele:
a. înlocuirea lamelelor de frânare se face în formaţie de cel puţin
şase persoane, dintre care unul este conducătorul formaţiei de
lucru;
b. ridicarea pieselor grele se face cu mijloace mecanizate;
c. verificarea şi repararea instalaţiilor de presiune se fac cu respec-
tarea prescripţiilor tehnice ISCIR specifice.
Art.708 Măsurătorile electrice care se efectuează la secţiunile
izolate, la circuitele de cale, picheţi, distribuitori, dulapuri exterioare,
semnale luminoase şi coloane de manevră se fac numai din afara căii,
cu cordoane suficient de lungi şi bine izolate electric, iar executantul
trebuie să poarte echipament de protecţie electroizolant.
Art.709 Este interzisă intervenţia la aparatajul SCB (macaz, barieră,
semnal mecanic, etc.) în timpul manevrării acestora, pentru reglaje,
măsurători, remedieri, etc..
Art.710 Lucrările la şină sau la instalaţiile care sunt în legătură cu
returul curentului de tracţiune se execută numai după ce s-a realizat
verificarea continuităţii circuitului de retur. În cazul când se constată
o întrerupere a circuitului de retur, se începe lucrul numai după ce s-a
cerut şi s-a obţinut scoaterea de sub tensiune a liniei de contact.
Art.711 În cadrul lucrărilor la circuitele de cale este interzisă
demontarea elementelor care asigură returul curentului de tracţiune,
ca: bobine de joantă, funii, conexiuni, legături echipotenţiale,
împământări, etc.. Dacă lucrările impun acest lucru se scoate linia de
contact de sub tensiune.
Art.712 Este interzisă deconectarea de la şină a unui singur
conductor al bobinei de joantă, fără conectarea prealabilă a ambelor
şine la mediana bobinei de joantă a secţiunii vecine.
Art.713 Este interzis ca în timpul lucrărilor să se deconecteze
circuitele de cale dintre transformatorul de izolare şi bobina de
joantă, fără o prealabilă scurtcircuitare a înfăşurării bobinei de joantă
care este în legătură cu acesta.
Art.714 La urcarea pe semnale, pe console şi pe pasarelele
semnalelor luminoase este interzisă apropierea la o distanţă mai mică
de 1,5 m faţă de elementele liniei de contact aflate în mod normal
sub tensiune, cu oricare parte a corpului sau cu diverse scule,
dispozitive, materiale, etc..
Art.715 Pentru lucrări la barierele centralizate se realizează
acoperirea şi semnalizarea echipelor privind circulaţia auto peste
pasaje.
Art.716 La lucrările pe semnale este interzisă ridicarea sau coborârea
piesele sau sculelor de lucru direct cu braţele sau prin aruncare;
operaţia se execută numai cu ajutorul frânghiilor.
Art.717 Este interzisă urcarea pe stâlpi sau pe catargele semnalelor,
în staţiile unde există pericolul depăşirii gabaritului şi de lovire a
personalului de către materialul rulant. Trebuie luate măsuri de
supraveghere a liniei de către un agent care să semnalizeze din timp
orice apropiere a trenurilor, menţinându-se legătura cu IDM pentru a
se lucra numai în pauzele libere de circulaţie.
Art.718 Este interzisă măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de
pământ sau a continuităţii circuitului de împământare pe timp de
ploaie, descărcări atmosferice şi în cazuri de punere accidentală la
pământ.
Art.719 La executarea montajului pentru măsurarea rezistenţei de
dispersie a prizelor de pământ sau a continuităţii circuitului de
împământare, ultima operaţie trebuie să fie conectarea cordoanelor la
priza de pământ, iar la desfacere prima operaţie să fie desfacerea
cordoanelor de la priza de pământ.
Art.720 Înaintea începerii lucrului personalul ce îşi desfăşoară
activitatea în prezenţa şi vecinătatea maşinilor grele de cale, participă
la instruirea la începerea lucrului efectuată de conducătorul formaţiei
de lucru nominalizat în prescripţiile de lucru.
2015
Art.721 Este interzisă apropierea lucrătorilor SCB de elementele în

mişcare ale echipamentelor de muncă (maşini grele de cale) în timpul
executării lucrărilor la liniile cf.
Art.722 Lucrătorul SCB trebuie să ţină legătura permanent cu meca-
nicul utilajului pentru protejarea instalaţiilor SCB.
Art.723 Manevrarea cablurilor şi ţevilor de subtraversare în afara
zonei de acţiune a lanţurilor se face de lucrătorii SCB numai atunci
cînd activitatea de ciuruit este întreruptă şi maşina dezamorsată
corespunzător.
Art.724 Lucrările la instalaţiile din cale care presupun montarea/de-
montarea/măsurarea interstiţiilor de scânteiere se execută numai în
baza unei proceduri sau instrucţiuni de lucru întocmită la nivelul
diviziei de specialitate.
13.22 Activitatea de întreţinere, exploatare şi reparare

a instalaţiilor SCB interioare
Art.725 Lucrările la circuitele SCB care funcţionează cu tensiuni

mai mari de 110 V se execută numai cu scoaterea de sub tensiune a
acestor circuite.
Art.726 La panoul de siguranţe, unde s-au scos de sub tensiune se
montează un indicator de avertizare cu inscripţia: "Nu cuplaţi. Se
lucrează la circuite". La tabloul de distribuţie electric (TID) se
folosesc numai siguranţe calibrate, iar cele utilizate pentru
alimentarea altor consumatori trebuie marcate cu vopsea roşie pentru
intervenţie în caz de eveniment, incendiu.
Art.727 Scoaterea de sub tensiune şi cuplarea din nou a tensiunii se
face numai la dispoziţia conducătorului formaţiei de lucru.
Art.728 Părţile din instalaţii la care se lucrează se leagă la pământ.
Nu se începe lucrarea decât după ce, în prealabil, s-a verificat că
legătura la pământ a fost făcută, că este corect realizată şi că nu
există tensiune. Se lucrează numai cu scule şi unelte cu mânerul
electroizolant.
Art.729 Lucrările la circuitele releelor sau părţilor electrice cu
tensiune de până la 110 V pot fi executate cu instalaţia sub tensiune;
în acest caz se va lucra cu EIP eletroizolant şi scule şi unelte cu
mânerul electroizolant.
Art.730 În timpul executării lucrărilor la instalaţiile interioare sunt
interzise:
a. atingerea elementelor sub tensiune (indiferent de valoarea aces-
teia) direct cu mâna sau cu corpul;
b. utilizarea de unelte necorespunzătoare sau cu părţile electroizo-
lante deteriorate;
c. curăţarea instalaţiilor sau pardoselilor cu materiale uşor volatile
sau inflamabile;
d. fumatul;
e. lucrul fără EIP adecvat;
f. lucrul la instalaţiile electrice cu mâinile umede sau unsuroase;
g. blocarea căilor de acces cu materiale sau piese.
Art.731 Curăţarea prafului de pe instalaţii se face numai cu ajutorul
unor pensule cu coadă izolantă sau cu ajutorul aspiratoarelor de praf
la care gura de aspiraţie trebuie să fie izolată.
Art.732 Paravanele sau îngrădirile de protecţie a instalaţiilor aflate
sub tensiune se leagă la priza de pământ.
Art.733 În sălile cu echipamente se utilizează numai scări duble, cu
tălpi corespunzătoare asigurate împotriva alunecării şi împotriva
deschiderii accidentale. Este interzisă rezemarea scărilor direct pe
elementele instalaţiilor.
Art.734 În timpul lucrului la înălţime sau pe scară este interzisă
aruncarea uneltelor sau pieselor de jos în sus sau invers.
Art.735 Deblocarea, ungerea şi gresarea angrenajelor nu se
efectuează direct cu mâna, ci numai cu scule sau dispozitive
adecvate.
2015
Art.736 Sunt interzise improvizaţiile de orice fel în instalaţiile

electrice, indiferent de tensiunea de alimentare. Se folosesc numai
siguranţe calibrate, iar pentru asigurarea contactului de fund este
interzisă utilizarea de adaosuri metalice, monede, etc..
Art.737 În faţa tablourilor de alimentare şi de distribuţie se pun
covoare de cauciuc electroizolant.
Art.738 Cordoanele de alimentare şi ale aparatelor de măsură, ale
ciocanelor de lipit electrice, etc., trebuie să fie bine izolate, fără părţi
libere de izolaţie, dotate cu dispozitive corespunzătoare de conectare
la sursa de energie electrică.
Art.739 În sălile de relee este interzisă folosirea sau păstrarea
oricăror sortimente de produse petroliere uşor inflamabile (benzină,
toluen, acetonă, etc.).
Art.740 Bornele sub tensiune aflate pe panoul de distribuţie, precum
şi întrerupătoarele trebuie protejate cu capac din material
electroizolant. Acestea trebuie montate în aşa fel încât cuţitele
mobile să nu fie sub tensiune atât timp cât întrerupătorul este deschis.
13.23 Activitatea de întreţinere şi reparare a cablurilor SCB

Art.741 Lucrările de întreţinere şi reparaţii la cablurile SCB se
execută numai cu scoaterea conductoarelor cablului de sub tensiune.
Art.742 Este interzisă începerea lucrărilor la cablu până când
conducătorul formaţiei de lucru nu se asigură personal că scoaterea
de sub tensiune s-a făcut pe întregul cablu şi s-au luat toate măsurile
de prevenire a repunerii accidentale sub tensiune.
Art.743 Pentru identificarea conductoarelor în cabluri este interzisă
utilizarea cămăşii, armăturii sau a pământului ca retur al circuitului
de identificare. Ca retur se utilizează numai un alt conductor din
cablu.
Art.744 Când se lucrează la cablul supus unei inducţii periculoase,
cămaşa sau armătura cablului se pot tăia numai după ce s-a stabilit o
legătură metalică de continuitate între cele două părţi care se separă
prin tăietură. Este obligatorie utilizarea uneltelor şi a EIP electroi-
zolant.
Art.745 În timpul derulării şi desfăşurării cablurilor, executanţii
trebuie să îşi protejeze mâinile, utilizând mănuşi de protecţie
(palmare).
Art.746 La pozarea manuală a cablurilor, prin susţinerea acestora pe
umăr, lucrătorul executant trebuie să poarte umerare, iar lungimea
porţiunii manevrate şi numărul lucrătorilor trebuie astfel alese, încât
unui lucrător să-i revină o greutate de cel mult 30 kg. În timpul
pozării unui cablu, prin acest procedeu, întregul personal trebuie să
se plaseze pe aceeaşi parte a cablului (şanţului).
Art.747 La pozarea cablurilor în profile existente cu alte cabluri
decopertate aflate sub tensiune, lucrătorul trebuie să poarte
obligatoriu cască de protecţie a capului, încălţăminte electroizolantă
şi costum de salopetă.
Art.748 În cazul în care pozarea cablurilor se face pe role, personalul
executant care ajută la tragerea cablurilor, trebuie să se aşeze cu faţa
spre tambur, la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de rola din spate,
pentru a se evita prinderea mâinilor în role.
Art.749 Pentru a se evita o eventuală răsturnare a tamburului în
timpul derulării cablului, acesta trebuie să fie asigurat corespunzător.
Art.750 Prepararea şi turnarea maselor electroizolante, a aliajelor de
lipit şi a altor metode folosite la executarea manşoanelor şi capetelor
terminale trebuie să se facă numai în baza unor proceduri sau
instrucţiuni de lucru întocmite la nivelul diviziei de specialitate.
Art.751 La executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe
cablurile îngropate sau pozate pe rastel, trebuie să se realizeze urmă-
toarele etape succesive:
a. marcarea de către identificator a locului unde urmează a se
executa, după caz, săpătura în vederea identificării cablului şi
locului de defect pe acesta;
b. îngrădirea locului de muncă şi montarea indicatoarelor
semnalizare de securitate.
2015
Art.752 Tăierea cablurilor se face numai cu dispozitive speciale de

tăiere a cablurilor.
Art.753 În cazul cablurilor de joasă tensiune, la care identificarea se
poate face în mod cert, se admite ca şeful de lucrare să folosească în
locul dispozitivului de tăiere, un ferăstrău metalic legat la pământ,
utilizând mijloacele de protecţie individuale.
Art.754 În acelaşi caz, şefului de lucrare îi este admisă deschiderea
manşoanelor fără tăierea prealabilă a cablului, cu condiţia ca
executantul să utilizeze până când realizează verificarea lipsei
tensiunii la locul de defect din interior, încălţăminte şi mănuşi
electroizolante, cască cu vizieră de protecţie a feţei şi scule
corespunzătoare (ciocan şi daltă cu mânere din lemn).
Art.755 În cazul lucrărilor la cablurile la care pot apărea curenţi de
circulaţie prin manta, este necesar ca în zona de lucru să se asigure
continuitatea atât a armăturii de protecţie cât şi a mantalei din plumb
(cupru) a cablului.
Art.756 Deplasarea cablurilor şi manşoanelor se face, de regulă, cu
scoaterea de sub tensiune a cablurilor respective. Toţi executanţii
trebuie să utilizeze încălţăminte electroizolantă, mănuşi electroizo-
lante, cască de protecţie a capului.
13.24 Activitatea de punere în funcţie, exploatare

şi întreţinere a bateriilor de acumulatoare
Art.757 La lucrările de manipulare, de întreţinere şi de reparare a

acumulatoarelor este obligatorie utilizarea EIP antiacid. Pentru
protejarea ochilor se utilizează, în mod obligatoriu, ochelari de
protecţie.
Art.758 La montarea şi demontarea bateriilor de acumulatoare
pentru reparaţii, se lucrează cu deosebită atenţie, pentru a se evita
stropirea corpului şi a hainelor cu electrolit.
Art.759 Plăcile de plumb şi alte materiale defecte, care se scot din
acumulatoare nu se depozitează în atelier; acestea se transportă şi se
depozitează în locuri special destinate.
Art.760 Este interzis transportul elementelor de acumulator deschise,
umplute cu electrolit.
Art.761 Este interzisă manipularea acumulatorilor prin ridicarea
acestora de borne.
Art.762 Depozitarea recipientelor cu acizi sau electroliţi se face în
încăperi amenajate, separate de alte spaţii de lucru, având aerisire
naturală permanentă.
Art.763 Acizii sau electroliţii împrăştiaţi se neutralizează cu lapte de
var. Pe locul respectiv se pune un strat de nisip sau de cenuşă, care se
colectează şi se depozitate în spaţii special destinate. În acest scop în
sălile bateriilor de acumulatoare şi depozitele de acizi sau electroliţi
se păstrează o rezervă de lapte de var şi una de nisip, în funcţie de
cantitatea de acid ce se poate împrăştia accidental.
Art.764 La prepararea manuală a soluţiei de electrolit, se respectă
următoarele reguli minime:
a. acidul se toarnă din damigene în vase de sticlă cu o deosebită
atenţie ca să nu se verse sau să sară stropi;
b. acidul se toarnă foarte încet şi treptat în vasele cu apă distilată,
agitând permanent soluţia cu un bastonaş de sticlă sau de ebonită;
ESTE STRICT INTERZIS SĂ SE TOARNE APĂ DISTILA-
TĂ ÎN ACID;
Art.765 Dacă întâmplător au sărit stropi de acid sau electrolit pe
piele, locul atins se spală imediat cu multă apă şi apoi se tamponează
cu o soluţie de bicarbonat de sodiu (2%). Hainele se tamponează cu
aceeaşi soluţie.
Art.766 Este interzis fumatul sau introducerea oricărei surse de foc
deschis în încăperea bateriei de acumulatoare, interdicţie care se
semnalizează cu indicator de interzicere amplasat la intrare în loc
vizibil.
2015
Art.767 Este interzisă categoric intrarea persoanelor străine în

această încăpere.
Art.768 Este interzis a se păstra alimente sau a se mânca în sălile de
acumulatoare sau în timpul lucrului la bateria de acumulatoare. Este
interzisă depozitarea substanţelor inflamabile sau materialelor
combustibile în sala sau antecamera sălii de baterii.
Art.769 În apropierea locului de reparare a acumulatoarelor mari
staţionare, se înfiinţează un punct dotat cu trusă sanitară şi cu
mijloace contra accidentelor provocate de contactul cu acizi sau alte
tipuri de electroliţi.
Art.770 Înainte de începerea lucrărilor de orice fel, în sala bateriei de
acumulatoare se face obligatoriu aerisirea corespunzătoare a încăperii
cu ajutorul ventilaţiei artificiale sau naturale, după caz iar ventilaţia
se menţine în funcţie şi pe timpul executării lucrării.
Art.771 Pentru curăţarea impurităţilor de pe suprafaţa acumulatorilor
nu se utilizează cârpe din materiale sintetice.
13.25 Activitatea de exploatare a echipamentelor de

măsură şi control
Art.772 Măsurările cu aparate portabile în instalaţiile electrice de

joasă şi înaltă tensiune se execută în mod direct sau indirect, pe
secundarul transformatoarelor existente în instalaţii.
Art.773 Se permite executarea unor măsurări folosind transformatoa-
rele de măsură montate provizoriu, dar numai după stabilirea con-
cretă a măsurilor de securitatea muncii ce trebuie luate.
Art.774 Măsurările directe în instalaţiile de joasă tensiune cu aparate
portabile (ampermetrul, voltmetrul, trusa wattmetrică, contorul etalon
şi cleştele ampermetric) se execută de lucrători care trebuie să fie
echipaţi pe durata realizării legăturilor la circuitul primar sau
secundar cu mănuşi electroizolante şi să utilizeze unelte
electroizolante sau electroizolate. În staţii şi posturi de transformare
se foloseşte în plus încălţăminte electroizolantă sau covor
electroizolant.
Art.775 Nu se permite folosirea clemelor de tip crocodil la
efectuarea măsurărilor în circuitele de curent.
Art.776 Măsurările directe cu megohmmetrul asupra instalaţiilor
(aparataj electric, cabluri etc.) trebuie să se execute în următoarele
condiţii:
a. instalaţia respectivă trebuie să fie separată electric şi descărcată de
sarcină capacitivă, înaintea fiecărei măsurări;
b. celelalte lucrări asupra instalaţiei respective trebuie întrerupte şi
personalul evacuat, în zonă rămânând numai executanţii
măsurării. În cazul în care instalaţia supusă măsurărilor este
separată prin dezlegări de cordoane, prin dezlegări de conductoare
de la aparataj sau prin demontarea unei porţiuni de bare de restul
instalaţiei care rămâne legată la pământ şi în scurtcircuit, lucrările
în aceste zone de lucru pot continua în timpul măsurării cu
megohmmetrul în instalaţia dezlegată;
c. în punctele accesibile ale instalaţiilor asupra cărora se efectuează
măsurările şi care nu sunt îngrădite, în incinte neîncuiate, trebuie
să se posteze personal de pază;
d. formaţia de lucru trebuie să fie formată din cel puţin doi
electricieni dintre care unul având minimum grupa a III-a de
autorizare;
e. electricianul care aplică conductoarele megohmmetrului pe
elementul de încercat trebuie să utilizeze mănuşi electroizolante şi
încălţăminte electroizolantă sau covor electroizolant;
f. este interzisă atingerea bornelor aparatului, cordoanelor sau
instalaţiei încercate, înainte de descărcarea de sarcină capacitivă, a
acesteia.
13.26 Activitatea de exploatare a instalaţiilor de centralizare

electronică (CE)
2015
Art.777 La executarea lucrărilor la instalaţiile CE se pun în aplicare

toate măsurile de prevenire stabilite pentru instalaţiile SCB
interioare.
Art.778 Suplimentar, la instalaţiile CE se pun în aplicare şi
următoarele măsuri:
a. zonele neîmpământate din sala cu echipament de centralizare
electronică se delimitează de zonele împământate, prin marcare
cu indicatoare de avertizare (zona împământată, respectiv zona
neîmpământată);
b. filtrele ventilatoarelor echipamentelor de calcul se menţin curate
prin operaţiuni de întreţinere periodice;
c. legătura de protecţie a podelei sălii cu echipament de centralizare
electronică se verifică la un interval de şase luni;
d. sondele detectoare ale instalaţiei de detectare de incendiu
(amplasate pe plafon şi sub podeaua repartitorului de cabluri şi a
sălii cu echipamente electronice) se curăţă periodic, prin aspirarea
prafului;
e. la revizia electromecanismelor de macaz se verifică legătura de
protecţie a cutiei electromecanismelor de macaz faţă de tensiunea
de alimentare cu 380 V curent alternativ (legarea cutiei
electromecanismelor de macaz se face prin intermediul unei funii
metalice cu secţiunea de minim 50 mm2 la şina aferentă polului
comun al circuitului de cale bifilar şi la şina de retur a curentului
de tracţiune al circuitului de cale monofilar de macaz).
Art.779 Executarea lucrărilor la instalaţiile de centralizare
electronică se face cu scule şi echipament electroizolant adecvat şi
fără defecţiuni.
13.27 Activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor

şi echipamentelor de muncă electrice
Art.780 Instalaţiile electrice şi componentele acestora trebuie să fie
alese astfel încât să corespundă condiţiilor specifice locului de muncă
în care se montează, activităţii ce se desfăşoară şi a echipamentelor
de muncă (receptoare) ce urmează să fie utilizate.
Art.781 La instalaţiile electrice se verifică periodic obligatoriu,
conform legislaţiei în vigoare, circuitul de împământare a prizelor
electrice iar o copie al buletinului de verificare se păstrează la
conducătorul locului de muncă. Se interzice utilizarea prizelor
electrice fără circuit de împământare.
Art.782 La alegere EM electrice trebuie avute în vedere influenţele
externe asupra caracteristicilor acestora precum prezenţa atmosferei
explozive, materiale inflamabile sau atmosfera corozivă şi/sau orice
alt factor care ar putea creşte semnificativ riscul electric.
Art.783 Reglementările tehnice trebuie să stabilească condiţiile pe
care trebuie să le îndeplinească instalaţiile, echipamentele de muncă
în scopul de a evita atingerile directe şi a anula efectele atingerilor
indirecte, în scopul asigurării securităţii generale.
Art.784 La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru
protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se
aplice măsuri tehnice, completate cu măsuri organizatorice.
Art.785 Măsurile tehnice pentru protecţia împotriva electrocutării
prin atingere directă sunt:
a. izolarea de protecţie (acoperirea cu materiale electroizolante ale
părţilor active ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice);
b. carcasarea (închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri
exterioare);
c. îngrădirea;
d. amplasare în locuri inaccesibile (asigurarea unor distanţe minime
de securitate);
e. scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau a echipamentului
electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de
tensiune;
2015
f. legarea la pământ şi în scurtcircuit;

g. utilizarea mijloacelor de protecţie electroizolante;
h. alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS);
i. egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de
lucru.
Art.786 În etapa de exploatare şi mentenanţa a instalaţiilor electrice,
respectiv a echipamentelor de muncă se adoptă măsurile tehnice de la
pct. e, f, g, i.
Art.787 Măsurile tehnice pentru protecţia împotriva electrocutării
prin atingere directă trebuie verificate periodic.
Art.788 Măsurile organizatorice pentru protecţia împotriva
electrocutării prin atingere directă sunt:
a. executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări,
racordări etc.) trebuie să se facă numai de către personal calificat
în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul
respectiv;
b. executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru;
c. delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
d. eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
e. elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la
instalaţiile electrice;
f. organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor
tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe.
Art.789 Principala măsură organizatorică o reprezintă instruirea şi
autorizarea electricienilor din punct de vedere al securităţii muncii,
care intervin în instalaţiile electrice şi la echipamentele de muncă
acţionate electric. Această instruire în vederea autorizării din punct
de vedere al securităţii muncii trebuie făcută anual.
Art.790 Documentaţia tehnică de securitate şi sănătate în muncă ce
trebuie deţinută de fiecare unitate cf (în cazul în care aceasta deţine
instalaţii electrice şi/sau echipamente de muncă alimentate electric),
trebuie să cuprindă şi instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie
la instalaţia electrică/echipamentul de muncă precum, formele de
lucru şi lista verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie
împotriva electrocutării. Toate aceste documentaţii se elaborează la
nivelul diviziei de specialitate.
Art.791 La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru
protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se
realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehni-
ce, fiind interzise înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de
protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice.
Art.792 Măsurile tehnice pentru protecţia împotriva atingerii
indirecte sunt:
a. legarea la nul de protecţie;
b. legarea la pământ;
c. dirijarea distribuţiei potenţialelor;
d. egalizarea potenţialelor;
e. izolarea suplimentară de protecţie, aplicată echipamentului de
muncă (în procesul de fabricare);
f. izolarea amplasamentului;
g. protecţia prin separare;
h. alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS);
i. protecţia automată împotriva tensiunilor de defect;
j. protecţia automată împotriva curenţilor de defect;
k. folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Art.793 Alegerea măsurilor tehnice pentru protecţia împotriva
electrocutării prin atingere indirectă se face în funcţie de tipul reţelei
electrice sau al instalaţiei electrice şi, după caz, al influenţelor
externe.
Art.794 În exploatare, măsurile tehnice pentru protecţia împotriva
electrocutării prin atingere indirectă trebuie verificate periodic.
Art.795 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie
aplicată o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în
orice condiţii, şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure
2015
protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale. Cele două măsuri

de protecţie trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
Art.796 Următoarele măsuri tehnice nu trebuie utilizate ca protecţie
principală împotriva electrocutării prin atingere indirectă:
a. izolarea zonei de manipulare a omului;
b. dirijarea distribuţiei potenţialelor;
c. egalizarea potenţialelor;
d. protecţia automată împotriva tensiunilor de defect;
e. protecţia automată împotriva curenţilor de defect;
f. folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Art.797 Protecţia împotriva electrocutării la un echipament de
muncă alimentat electric se asigură din fabricaţie, prin instalare sau
prin combinarea celor două.
Art.798 Echipamentele de muncă alimentate electric pot fi
clasificate în echipamente de clasa 0, clasa I, clasa II şi clasa III,
astfel:
a. Clasa 0 -Nu este prevăzut din fabricaţie cu protecţie în caz de
defect;
b. Clasa I -Trebuie să se asigure legături de protecţie pentru
asigurarea protecţiei în caz de defect;
c. Clasa II -Trebuie să fie prevăzut din fabricaţie cu o izolaţie
suplimentară;
d. Clasa III -Trebuie să fie prevăzut din fabricaţie să nu producă o
tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare.
Art.799 Echipamentul de muncă electric/instalaţia electrică de
clasa 0 de protecţie este echipamentul de muncă electric/instalaţia
electrică la care izolaţia de bază constituie protecţie de bază şi nu are
protecţie în caz de defect.
Art.800 Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de
protecţie trebuie să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe
a pieselor aflate normal sub tensiune şi să fie prevăzut/prevăzută cu
legături de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect.
Art.801 Un echipament de muncă electric/ instalaţie electrică de
clasa I de protecţie poate fi utilizat numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a. este executată legătura de protecţie necesară pentru asigurarea
protecţiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu
apariţia unei tensiuni periculoase de atingere;
b. se asigură deconectarea automată a echipamentului electric/insta-
laţiei sau sectorului defect şi dispariţia tensiunii periculoase de
atingere;
c. este verificată periodic legătura de protecţie necesară pentru
asigurarea protecţiei împotriva electrocutării în cazul unui defect
soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere;
d. este verificată periodic deconectarea automată a echipamentului
electric/instalaţiei sau sectorului defect şi dispariţia tensiunii
periculoase de atingere;
e. este verificată periodic protecţia împotriva atingerii directe a
pieselor aflate normal sub tensiune.
Art.802 Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de
protecţie trebuie să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe
a pieselor aflate normal sub tensiune şi să fie prevăzut/prevăzută din
fabricaţie cu o izolaţie suplimentară dublă sau întărită.
Art.803 Un echipament de muncă electric/ instalaţie electrică de
clasa II de protecţie poate fi utilizat numai dacă sunt îndeplinite
a. este verificată periodic izolaţia suplimentară;
b. este verificată periodic protecţia împotriva atingerii directe a
Art.804 Echipamentul de muncă electric/instalaţia electrică de clasa
III de protecţie trebuie să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii
directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi să nu producă o
tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare.
Art.805 Un echipament de muncă electric/instalaţie electrică de
clasa III de protecţie poate fi utilizat numai dacă sunt îndeplinite
2015
a. este alimentat la tensiunea foarte joasă (tensiunea pentru care a

fost proiectat să funcţioneze);
b. sursa de tensiune este construită astfel încât să nu permită apariţia
în circuitul de tensiune foarte joasă a unei tensiuni mai mari;
c. izolaţia circuitului de foarte joasă tensiune nu permite apariţia
unei tensiuni mai mari din alte circuite;
d. este verificată periodic protecţia împotriva atingerii directe a
Art.806 Secţiile de linii şi instalaţii trebuie să deţină o evidenţă a
instalaţiilor electrice, a echipamentelor de muncă electrice, a
sistemelor de protecţie împotriva electrocutării şi echipamentelor şi
mijloacelor de protecţie. În acest sens trebuie:
a. să se desemneze o persoană responsabilă cu menţinerea evidenţei;
b. să existe o evidenţă clară a echipamentelor de muncă electrice, a
sistemelor de protecţie împotriva electrocutării şi a echipamen-
telor şi mijloacelor de protecţie aflate în utilizare;
c. să se asigure planificarea pentru controlul prin verificare periodică
a instalaţiilor, echipamentelor de muncă electrice, a sistemelor de
protecţie împotriva electrocutării şi echipamentelor şi mijloacelor
de protecţie aflate în utilizare.
Art.807 În evidenţa echipamentelor de muncă electrice şi
instalaţiilor electrice trebuie să se menţioneze în mod expres:
a. denumirea/tipul echipamentului de muncă, instalaţiei electrice,
echipamentului şi mijlocului de protecţie, producătorul, ţara;
b. seria/anul de fabricaţie, numărul de inventar;
c. codul de clasificare conform Catalogului privind clasificarea şi
duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe;
d. actul de provenienţă;
e. data punerii în funcţiune;
f. evidenţa reparaţiilor şi a altor operaţii;
g. evidenţa verificărilor periodice;
h. implicarea în eventuale incidente în utilizare;
i. mişcarea internă în cadrul unităţii.
Art.808 Instalaţiile electrice şi echipamentele de muncă trebuie
verificate la recepţie şi înainte de punerea în funcţiune, după reparaţii
şi periodic.
Art.809 Instalaţiile electrice, la fel ca şi echipamentele de muncă,
trebuie verificate în timpul montării, având în vedere că pot conţine
şi părţi ascunse (în pereţi, plafon, pardoseală, etc.).
Art.810 Verificările periodice ale instalaţiilor electrice, echipamen-
telor de muncă alimentate electric reprezintă o cerinţă de securitate
pentru a se asigura protecţia împotriva pericolelor generate de
energia electrică.
Art.811 Verificările ce trebuie efectuate la punerea în funcţiune şi
periodic în timpul utilizării, precum şi periodicitatea lor, trebuie
extrase din documentaţia tehnică de însoţire (cartea tehnică sau
instrucţiunile de utilizare) elaborată de producătorii echipamentelor
de muncă.
Art.812 Echipamentele şi mijloacele de protecţie utilizate în
instalaţiile electrice au rolul de a proteja lucrătorii dar şi persoanele
neavizate aflate în zonă, de pericolele generate de energia electrică.
Art.813 Categoriile de echipamente şi mijloace de protecţie care
trebuie să existe în instalaţiile sau locurile de muncă unde există sau
se exploatează echipamente electrice sunt următoarele:
a. echipamente şi mijloace de protecţie care au drept scop protejarea
omului prin izolarea acestuia faţă de elementele aflate sub
tensiune sau faţă de pământ, respectiv: prăjini electroizolante
pentru utilizarea indicatoarelor/detectoarelor/testerelor mobile de
tensiune, scurtcircuitoarelor, acţionarea cuţitelor separatoarelor
etc., scule cu mânere electroizolante, covoare şi platforme
electroizolante, mănuşi şi încălţăminte electroizolante etc.;
b. detectoare/indicatoare/testere mobile de tensiune (pentru verifica-
rea prezenţei sau lipsei tensiunii);
c. dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit
(scurtcircuitoare);
d. îngrădiri;
2015
e. panouri de semnalizare.
Art.814 Echipamentele şi mijloacele de protecţie trebuie să ateste
conformitatea cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate
prevăzute de directivele aplicabile, să fie însoţite de cartea tehnică (în
limba română) şi documente de atestare a conformităţii şi să fie
prevăzute cu marcaj CE de conformitate.
Art.815 Alegerea echipamentelor şi mijloacelor de protecţie care
trebuie utilizate în instalaţiile sau locurile de muncă unde există sau
se exploatează echipamente electrice se efectuează în funcţie de
tensiunea nominală a instalaţiei, respectiv a echipamentului electric,
de tipul acestora, lucrările executate şi condiţiile de exploatare.
Art.816 Lucrătorii care folosesc echipamentele şi mijloacele de
protecţie sunt obligaţi să facă o verificare vizuală, înaintea fiecărei
utilizări a acestuia privind:
a. tensiunea la care este permisă utilizarea;
b. starea tehnică generală;
c. încadrarea în termenul de încercare periodică.
Art.817 Mijloacele şi echipamentele electrice de protecţie trebuie să
fie verificate, în conformitate cu prevederile reglementărilor şi
regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în
funcţiune, după reparaţii sau modificări şi apoi periodic (în
exploatare).
Art.818 Metodologia de încercare profilactică a echipamentelor şi a
mijloacelor de protecţie trebuie prevăzută în cărţile tehnice,
instrucţiunile de utilizare şi întreţinere, elaborate de producători.
Art.819 În cazul în care reglementările, cărţile tehnice, instrucţiunile
de utilizare nu prevăd periodicitatea verificărilor echipamentelor şi
mijloacelor de protecţie, se recomandă periodicitatea verificărilor
conform tabelului de mai jos:
Denumirea mijlocului de protecţie

Nr.
electroizolant care se supune Periodicitatea
crt.
încercării periodice
1 Indicatoare de corespondenţă a fazelor o dată pe an
2 Mănuşi electroizolante o dată la şase luni
Încălţăminte electroizolantă din
3 o dată la şase luni
cauciuc
4 Covoare electroizolante portabile o dată la trei ani
5 Platforme electroizolante o dată la trei ani
Art.820 Încercările echipamentelor şi mijloacelor de protecţie la

darea lor în folosinţă, periodic, după reparare sau înlocuire a unor
părţi componente şi când există îndoieli asupra stării lor tehnice sau
apar semne de deteriorare, trebuie confirmate prin rapoarte/buletine
de încercări, care se păstrează la sediul formaţiei de lucru ce le are în
dotare.
Art.821 Fiecare echipament şi mijloc de protecţie încercat trebuie
marcat, de către laboratorul de specialitate acreditat (prin aplicarea
directă sau prin etichetă).
13.27.1. Tehnici şi proceduri de lucru în instalaţiile

electrice scoase de sub tensiune
Art.822 Pentru a proteja lucrătorul împotriva riscurilor de natură
electrică rezultate din apariţia accidentală a tensiunii în instalaţia la
care se lucrează, cauzate de operaţii greşite, se procedează la
scoaterea de sub tensiune a instalaţiei, prin legarea la pământ şi în
scurtcircuit.
Art.823 Manevrele şi operaţiile de scoatere de sub tensiune a unei
instalaţii, înainte de a începe „lucrul cu scoatere de sub tensiune” şi
repunerea sub tensiune a instalaţiei după terminarea lucrului, trebuie
efectuate de către electricieni autorizaţi din punct de vedere al
securităţii muncii.
Art.824 Manevrele necesare realizării măsurilor tehnice privind
scoaterea de sub tensiune trebuie să se execute de către una sau două
persoane autorizate pentru efectuarea manevrelor în instalaţiile
respective.
13.27.1.1. Scoaterea de sub tensiune

2015
Art.825 În vederea desfăşurării lucrărilor în condiţii de securitate şi

sănătate trebuie să fie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
a. instalaţia electrică sau partea de instalaţie la care urmează a se
lucra;
b. instalaţiile electrice sau părţile de instalaţie aflate sub tensiune la
care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanţă mai mică decât
limita admisă până la care se pot apropia persoanele sau obiectele
de lucru, indicată în documentaţia tehnică specifică;
c. instalaţiile electrice sau părţile de instalaţie aflate sub tensiune
situate la o distanţă mai mare decât limita admisă, dar care,
datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de
sub tensiune.
Art.826 Mărimile limitelor admise/distanţelor de vecinătate până la
care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (maşini, unelte
etc.) sunt:
Tensiunea nominală a instalaţiei [kV] 1-20 27,5 110

Distanţa minimă la manevre [m] 0,8 1 1,5
În instalaţii
interioare şi
Distanţa 0,8 1 1,5
exterioare
minimă la
De la sol din staţii
executarea
În celelalte
lucrărilor
instalaţii 2 2,5 3
[m]
exterioare
Prin urcare pe stâlpii LEA 1,5 2 2,5
Art.827 În instalaţiile de joasă tensiune, distanţa de vecinătate nu se

normează.
Art.828 Imediat ce instalaţia la care urmează să se intervină, a fost
identificată, trebuie respectată următoarea procedură de scoatere de
sub tensiune a instalaţiei electrice:
a. separarea electrică a instalaţiei, urmată de blocarea echipamen-
telor de comutaţie;
b. identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a
se lucra;
c. verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a
părţii de instalaţie la pământ şi în scurtcircuit;
d. delimitarea materială a zonei de lucru;
e. asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
Art.829 Partea instalaţiei în care urmează să se lucreze trebuie să fie
separată vizibil, respectiv izolată de toate sursele electrice de
alimentare.
Art.830 Pentru a efectua separarea electrică în condiţii de securitate,
este necesar să se ţină seama de caracteristicile tehnice şi limitările
fiecărui tip de echipament electric care se acţionează/manevrează.
Astfel, trebuie să se ţină seama că:
a. separatoarele pot conecta sau deconecta un circuit fără sarcină sau
când curentul de sarcină este nesemnificativ;
b. întreruptoarele sunt capabile să suporte sau să întrerupă curenţi în
condiţii normale de funcţionare, inclusiv în condiţii de
suprasarcină sau scurtcircuit;
c. întreruptoarele automate sunt capabile să suporte sau să întrerupă
curentul în condiţii de scurtcircuit.
Art.831 Echipamentele de muncă electrice care asigură separarea
electrică a instalaţiei sau părţii de instalaţie în care urmează a se lucra
trebuie să fie asigurate împotriva reconectării, de preferat prin
blocarea mecanismului de acţionare şi montarea indicatoarelor de
securitate care să avertizeze împotriva reconectării.
Art.832 Identificarea se realizează vizual, obligatoriu la faţa locului,
pe baza următoarelor elemente, după caz:
a. schema electrică a fluxurilor de cabluri;
b. schema electrică de traseu a liniei aeriene sau în cablu;
c. caietul de marcaje şi etichetări;
d. inscripţii, numerotări, denumiri;
e. planuri, hărţi, planşe şi confruntarea cu dispunerea în teren a
instalaţiilor;
f. aparate sau instalaţii de detecţie;
2015
g. aparate de măsură;
h. alte elemente.
Art.833 Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau
îndepărtarea oricărui tip de îngrădire sau verificarea, prin acţionare, a
oricărei componente a instalaţiei.
Art.834 Lipsa tensiunii trebuie verificată pe toate elementele aflate
normal sub tensiune aflate în zona de lucru sau în imediata vecinătate
a acesteia.
Art.835 Verificarea lipsei tensiunii în instalaţie trebuie să se
efectueze înainte şi imediat după legarea la pământ şi în scurtcircuit a
instalaţiei electrice.
Art.836 Pentru verificarea lipsei tensiunii în instalaţii de joasă
tensiune se pot utiliza indicatoare de tensiune/testere/detectoare
conforme şi certificate.
Art.837 În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară
legarea la pământ şi în scurtcircuit a conductoarelor de fază, inclusiv
pe conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene, operaţie care
trebuie să se execute imediat după verificarea lipsei de tensiune
datorită riscului de repunere accidentală sub tensiune în timpul
desfăşurării lucrătorilor în zona de lucru.
Art.838 Părţile din instalaţie în care urmează să se lucreze, trebuie să
fie legată la pământ şi în scurtcircuit.
Art.839 Dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie să
fie montate prima dată la instalaţia de legare la pământ, apoi la
elementele de instalaţie ce trebuie legate în scurtcircuit.
Art.840 Dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie
alese astfel încât să fie corespunzătoare instalaţiei unde se montează.
Art.841 Dacă există elemente din instalaţie, în apropierea zonei de
lucru, care trebuie să rămână sub tensiune, trebuie să se adopte
măsuri de securitate suplimentare înainte de începerea lucrului, după
caz, astfel:
a. pot fi tratate precum “lucru în vecinătatea instalaţiei sub
tensiune”;
b. pot fi tratate precum “lucru sub tensiune”;
c. se montează elemente de protecţie electroizolante sau obstacole,
care să permită tratarea zonei de lucru complet izolată faţă de zona
periculoasă.
Decizia se ia înainte de începerea activităţii şi etapa de montare a
protectoarelor electroizolante se introduce la procesul aferent
scoaterii de sub tensiune.
Art.842 Delimitarea materială a zonei de lucru şi semnalizarea zonei
de lucru este necesară pentru a separa zona de lucru scoasă de sub
tensiune de zona periculoasă din vecinătate, în care nu trebuie să se
intre, cu excepţia cazului în care este necesar să se efectueze
măsurători şi teste.
Art.843 Semnalizarea şi delimitarea materială poate fi asigurată
utilizând garduri, bariere, benzi sau lanţuri special destinate acestui
scop.
Art.844 Repunerea sub tensiune se realizează numai după încheierea
lucrărilor şi după ce toţi lucrătorii au părăsit zona de lucru şi toate
sculele şi echipamentele de lucru au fost scoase din zona de lucru.
Art.845 Ordinea operaţiilor pentru repunerea sub tensiune a
instalaţiei este aceeaşi ca şi scoaterea de sub tensiune, dar în sens
invers. Măsurile de securitate trebuie să fie aceleaşi pentru fiecare
etapă în parte.
Art.846 Înainte de repunerea sub tensiune trebuie să se adopte
măsuri organizatorice speciale. Aceste măsuri se referă în special la
asigurarea faptului că:
a. toţi lucrătorii au fost informaţi asupra faptului că instalaţia
urmează să fie repusă sub tensiune;
b. toate echipamentele de muncă şi sculele au fost scoase din zona de
lucru;
c. toţi membrii echipei au părăsit zona de lucru.
13.27.1.2. Lucrul în vecinătatea instalaţiilor aflate sub tensiune

2015
Art.847 În toate situaţiile în care urmează să se lucreze în

vecinătatea instalaţiilor aflate sub tensiune, lucrătorii trebuie să
rămână, pe cât posibil, în afara zonei de vecinătate a zonei
periculoase (zona în care există pericole de natură electrică).
Art.848 Înainte de începerea lucrului în vecinătatea instalaţiilor
aflate sub tensiune, un electrician autorizat din punct de vedere al
securităţii muncii, trebuie să stabilească posibilitatea efectuării
lucrării.
Art.849 În măsura în care este posibil, trebuie să se adopte măsuri de
securitate pentru a reduce la minimum riscul de electrocutare.
Art.850 Prima măsură de protecţie, care trebuie să fie adoptată este
scoaterea de sub tensiune a cât mai multor elemente cu putinţă.
Art.851 A doua măsură de protecţie care trebuie adoptată, pentru
acele elemente de instalaţie care nu pot fi scoase de sub tensiune
constă în reducerea “zonelor periculoase”. Această cerinţă se poate
realiza prin montarea protectoarelor, cu ajutorul cărora se previne
apropierea lucrătorilor de elementele aflate sub tensiune.
Art.852 Dacă, în urma măsurilor adoptate, rămân elemente aflate sub
tensiune accesibile, trebuie adoptate următoarele măsuri:
a. delimitarea materială a zonei de lucru, inclusiv a zonelor
periculoase;
b. informarea lucrătorilor cu privire la existenţa pericolelor şi a
tuturor măsurilor de securitate adoptate.
Art.853 Perimetrul zonei învecinate poate fi demarcat astfel încât
doar lucrătorii autorizaţi din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii
în muncă pentru lucru sub tensiune, să poată intra.
Art.854 Semnalizarea şi delimitarea materială poate fi asigurată
utilizând garduri, bariere, benzi sau lanţuri special destinate acestui
scop.
Art.855 Dacă măsurile de securitate adoptate în etapa de delimitare a
zonei de lucru nu sunt suficiente pentru a proteja lucrătorii împotriva
riscului de electrocutare, activitatea trebuie să se desfăşoare de către
electricienii autorizaţi din punct de vedere al securităţii muncii sau
sub supravegherea unui electrician autorizat din punct de vedere al
Art.856 Când activitatea se desfăşoară sub supravegherea unui
electrician, acesta trebuie să se asigure că măsurile de securitate sunt
corespunzătoare. De asemenea, trebuie să supravegheze lucrătorii pe
toată durată în care aceştia se află în zona de lucru. Această
supraveghere nu este obligatorie dacă activitatea se desfăşoară în
afara zonei de vecinătate a instalaţiilor de joasă tensiune.
Art.857 Accesul în spaţii tehnice electrice (puncte de alimentare, săli
cu aparataj, etc.) pentru realizarea de intervenţii, reparaţii, teste sau
încercări trebuie să se limiteze la electricienii autorizaţi sau alţi
lucrători supravegheaţi permanent de către un electrician autorizat.
Art.858 Deschiderea uşilor, îngrădirilor celulelor electrice sau altor
carcase ale spaţiilor electrice şi echipamente de muncă, trebuie să se
realizeze doar de către electricieni. Accesul în spaţiile tehnice
electrice este permis doar electricienilor.
Art.859 Pentru celelalte categorii de personal, accesul este permis
numai dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:
a. au fost instruiţi cu privire la pericolele şi riscurile la care pot fi
expuşi şi asupra măsurilor de securitate cu privire la accesul în
instalaţiile electrice;
b. sunt permanent sub supravegherea unui electrician autorizat din
punct de vedere al securităţii muncii.
Art.860 Pentru prevenirea riscurilor de electrocutare în activităţi care
presupun manipularea sau transportul materialelor în vecinătatea
LEA sau LEC trebuie să se respecte următoarele măsuri:
a. înainte de începerea activităţii, trebuie identificate toate LEA sau
LEC din zona de lucru;
b. dacă în una din etapele desfăşurării lucrărilor, există un risc de
electrocutare, trebuie să se adopte măsuri suplimentare de
protecţie;
2015
c. dacă în una din etapele desfăşurării lucrărilor, prezenţa LEA sau a

altor elemente neprotejate aflate sub tensiune pot constitui un risc
pentru lucrători şi, din motive obiective, aceste linii nu pot fi
deviate sau scoase de sub tensiune, trebuie să se adopte măsuri
suplimentare.
Art.861 În scopul stabilirii pericolului şi a zonelor învecinate,
precum zona de lucru şi a zonelor de transport tehnologic, trebuie să
se ţină cont de următoarele:
a. identificarea elementelor neprotejate aflate sub tensiune, cele mai
apropiate în oricare din etapele desfăşurării activităţii;
b. mişcările şi direcţiile de manipulare ale echipamentelor sau
materialelor.
Art.862 Înainte de începerea activităţii, conducătorul formaţiei de
lucru trebuie să realizeze o evaluarea a riscurilor şi să se realizeze un
plan de măsuri de prevenire. Această evaluare trebuie să cuprindă o
inspecţie a zonei unde urmează să se desfăşoare activitatea precum şi
o investigare a amplasării LEC/LEA.
Art.863 După cunoaşterea acestor informaţii se face un plan de
prevenire, bazat pe măsurile de prevenire stabilite pentru situaţia în
care instalaţiile electrice nu pot fi scoase de sub tensiune.
13.27.1.3. Lucrul sub tensiune în instalaţiile de joasă tensiune
Art.864 În cazul instalaţiilor de joasă tensiune, metoda de lucru sub

tensiune este metoda de lucru în contact.
Art.865 Metoda de lucru sub tensiune implică utilizarea materialelor,
a echipamentelor de muncă, echipamentelor de protecţie,
echipamentelor individuale de protecţie, care să garanteze protecţia
împotriva riscurilor de electrocutare.
Art.866 Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile
electrice de joasă tensiune, măsurile organizatorice necesare constau
în îndeplinirea formelor de lucru sau dispunerea de lucrări, prin
consemnarea lucrărilor în evidenţele destinate acestui scop.
Art.867 În condiţii meteo nefavorabile (precipitaţii atmosferice,
ceaţă, descărcări atmosferice, vânt puternic) trebuie evitată
executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice exterioare
de joasa tensiune.
Art.868 Dacă lucrările sunt în desfăşurare, se întrerup şi pot fi
continuate numai după ce conducătorul formaţiei de lucru apreciază
că acestea se pot executa în condiţii de securitate.
Art.869 La terminarea lucrării, şeful de lucrare asigură măsuri
organizatorice (strângerea tuturor materialelor, a echipamentelor de
muncă, executarea curăţeniei la locul de muncă) şi dispune retragerea
membrilor formaţiei de lucru sub tensiune din zona de lucru.
13.27.2. Forme organizatorice de lucru în instalaţiile electrice de

joasă tensiune
Art.870 Din punct de vedere organizatoric, lucrările din instalaţiile
electrice de joasă tensiune aflate în exploatare se execută, după caz,
în baza uneia din următoarele forme:
a. instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM);
b. atribuţii de serviciu (AS);
c. dispoziţii verbale (DV);
d. procese verbale (PV);
e. obligaţii de serviciu (OS).
Art.871 Pregătirea şi executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de
joasă tensiune aflate în exploatare, se execută, după caz, de către:
1. Emitent – Persoana care dispune executarea lucrărilor, grupa
de autorizare SSM - V
2. Admitent – Persoana care admite la lucrare, grupa de
autorizare SSM - IV
3. Şef lucrare – Persoana care conduce, controlează şi
supraveghează formaţia de lucru, grupa de autorizare
SSM - III
2015
4. Executanţi – Persoanele care fac parte din efectivul formaţiei

de lucru, grupa de autorizare SSM I şi II
13.27.2.1. Forma organizatorică de lucru - instrucţiuni tehnice

interne de protecţie a muncii (ITI-PM)
Art.872 Instrucţiune tehnică internă de protecţie a muncii (ITI-PM)

este documentul scris, întocmit pentru executarea unor lucrări, în
condiţii tehnice şi organizatorice identice, în instalaţii electrice având
scheme şi tipuri constructive similare.
Art.873 Executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare
în baza ITI-PM, este permisă doar electricienilor autorizaţi din punct
de vedere al securităţii muncii.
Art.874 ITI-PM sunt aprobate de către conducătorul unităţii (şeful
secţiei) care execută lucrarea. Modelul de conţinutul ITI-PM este dat
în Anexa nr.9.
Art.875 Lista personalului care are dreptul de a executa lucrări în
baza ITI-PM şi a categoriilor de lucrări ce se pot executa pe bază de
ITI-PM, este aprobată de conducătorul structurii organizatorice (şeful
secţiei).
Art.876 Personalul executant de lucrări în baza ITI-PM, trebuie să
respecte:
a. măsurile tehnice şi organizatorice de securitate în cazul executării
lucrărilor cu scoatere de sub tensiune a instalaţiei;
b. măsurile tehnice şi organizatorice de securitate în cazul executării
lucrărilor fără scoaterea instalaţiei de sub tensiune.
13.27.2.2. Forma organizatorică de lucru - atribuţii de serviciu

(AS)
Art.877 Forma organizatorică atribuţii de serviciu (AS) este
specifică unităţilor care au instalaţii electrice cu supraveghere,
respectiv au personal de servire operativă (tură).
Art.878 Îndeplinirea formalităţilor pentru lucrările executate în baza
atribuţiilor de serviciu se realizează prin semnătura de preluare a
serviciului, în registrul operativ, după caz de către întreaga formaţie
de lucru.
Art.879 Lista categoriilor de lucrări ce se pot executa în baza
atribuţiilor de serviciu, este aprobată de conducătorul structurii
organizatorice (şeful secţiei).
Art.880 Lista lucrărilor ce se execută în baza atribuţiilor de serviciu
se păstrează la sediul personalului de servire operativă şi trebuie
cunoscută de acesta.
13.27.2.3.Forma organizatorică de lucru - dispoziţii verbale (DV)
Art.881 Executarea lucrărilor în baza unei dispoziţii verbale (dată

direct, prin viu grai) în instalaţiile electrice, este permisă numai dacă
acestea sunt prevăzute în „Lista cu lucrări în instalaţiile electrice ce
se pot executa în baza formei organizatorice - Dispoziţii verbale”
Art.882 Executarea lucrărilor în instalaţiile electrice în baza DV,
este permisă doar electricienilor autorizaţi din punct de vedere al
Art.883 Personalul executant de lucrări în baza DV, ca măsură
organizatorică de securitate a muncii, trebuie să respecte:
13.27.2.4. Forma organizatorică de lucru - obligaţii de serviciu

(OS)
2015
Art.884 Lucrările executate în baza formei organizatorice de lucru

“obligaţii de serviciu” (OS) sunt specifice unităţilor care au
organizată activitatea de exploatare a instalaţiilor electrice de
utilizare cu electricieni angajaţi, autorizaţi din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă, dar nu dispun de emitenţi.
Art.885 Conducătorul structurii organizatorice (şeful de secţie)
trebuie să întocmească şi să aprobe lista cu lucrările concrete, pe care
lucrătorii autorizaţi din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în
muncă le execută, în instalaţia de joasă tensiune, în baza formei
organizatorice “obligaţie de serviciu” OS.
Art.886 Personalul executant de lucrări în baza obligaţiilor de
serviciu OS, trebuie să respecte:
Art.887 La lucrările ce se execută în instalaţii de joasă tensiune în
baza obligaţiilor de serviciu OS poate participa unul sau mai mulţi
electricieni (o formaţie). Lucrările în baza obligaţiilor de serviciu OS
se pot executa de către o singură persoană, dacă are minimum grupa
a IV-a de autorizare din punctul de vedere al securităţii muncii.
13.27.3. Lucrări la liniile electrice subterane
Art.888 La derularea şi pozarea cablurilor se vor respecta următoa-

rele:
a. în timpul derulării şi desfăşurării cablurilor executanţii trebuie să
îşi protejeze mâinile utilizând mănuşi de protecţie (palmare);
b. la pozarea manuală a cablurilor prin susţinerea acestora pe umăr,
personalul executant trebuie să poarte umerare, iar lungimea
porţiunii manevrate şi numărul persoanelor trebuie astfel alese,
încât unei persoane să-i revină o greutate de cel mult 30 kg. În
timpul pozării unui cablu prin acest procedeu, întregul personal va
fi plasat pe aceeaşi parte a cablului (şanţului);
c. la pozarea cablurilor în profile existente, împreună cu alte cabluri
decopertate aflate sub tensiune, personalul trebuie să poarte
obligatoriu cască de protecţie a capului, mănuşi şi cizme
electroizolante;
d. în cazul în care pozarea cablurilor se face pe role, personalul
executant care ajută la tragerea cablurilor trebuie să se aşeze cu
faţa spre tambur, la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de rola din
spate, pentru a se evita prinderea mâinilor în role;
e. pentru a se evita o eventuală răsturnare a tamburului în timpul
derulării cablului, acesta trebuie să fie asigurat corespunzător.
Art.889 Lucrările la capătul terminal al unuia din cablurile care se
alimentează din aceeaşi celulă împreună cu alt cablu cu destinaţie
diferită, trebuie tratate ca activităţi în zone cu risc ridicat şi specific.
Art.890 La executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe
cablurile îngropate sau pozate pe rastel, trebuie să se realizeze
următoarele etape succesive:
a. localizarea defectului sau stabilirea zonei de defect cu ajutorul
aparaturii sau a instalaţiilor speciale utilizate de personal special
autorizat în acest scop (identificator);
b. marcarea de către identificator a locului unde urmează a se
executa, după caz, săpătura în vederea identificării cablului şi
locului de defect pe acesta;
c. îngrădirea locului de muncă şi montarea indicatoarelor de
securitate;
d. identificarea cablului defect din flux de către identificator pe baza
planurilor, schiţelor, hărţilor, marcajelor sau a stării acestuia;
e. etichetarea distinctă a cablului defect, pregătirea şi tăierea
mecanică a acestuia cu ajutorul unui dispozitiv electroizolant,
operaţiuni ce se execută de identificator;
f. după tăiere, identificatorul efectuează verificarea lipsei de
tensiune şi a legării celor două extremităţi la pământ şi, după caz,
în scurtcircuit.
2015
Art.891 Deplasarea cablurilor şi manşoanelor se face, de regulă, cu

scoaterea de sub tensiune a cablurilor respective.
Art.892 Se admite deplasarea acestora sub tensiune, numai pe
distanţe mici, cu respectarea următoarelor condiţii:
a. deplasarea se va face manual cu sau fără unelte electroizolante;
b. dacă pe porţiunea de cablu care trebuie deplasată există manşoane
acestea vor fi fixate pe scânduri, astfel încât să se excludă
posibilitatea deteriorării manşoanelor, precum şi încovoierea sau
întinderea cablului lângă manşon;
c. toţi executanţii vor purta cizme şi mănuşi electroizolante, precum
şi cască de protecţie a capului.
Art.893 Când se lucrează la cablul supus unei inducţii periculoase,
armătura metalică a cablului nu va fi tăiată înainte de a se stabili
continuitatea printr-o legătură metalică de mică rezistenţă între cele
două părţi ale armăturii care va fi separată prin tăiere.
Art.894 Pentru restul lucrărilor se va alege, după împrejurări, una
din următoarele trei metode:
A. Izolarea completă în raport cu pământul - această metodă se
poate aplica numai în cazul unei camere sau a unei săpături de
dimensiuni mari, care poate fi uscată suficient. În acest caz, se
procedează după cum urmează:
a. se acoperă fundul şi, dacă este necesar, se acoperă şi pereţii
săpăturii sau ai camerei cu scânduri uscate sau cu plăci ori
covoare electroizolante;
b. se acoperă cu material electroizolant toate părţile metalice care
pot fi atinse (armătura, suporturi metalice din cameră, celelalte
cabluri etc.).
B. Izolarea în raport cu conductoarele periculoase – această
metodă poate să se aplice în cazurile în care nu este posibilă
izolarea completă în raport cu pământul, atunci când camera este
strâmtă sau când lucrările sunt urgente. În acest caz, cei care
lucrează trebuie să poarte în mod obligatoriu cizme şi mănuşi
electroizolante, să utilizeze unelte cu mânere electroizolante şi să
evite orice contact cu conductoarele.
C. Legarea generală la pământ – înainte de a se tăia un
conductor acesta se leagă la pământ de o parte şi de alta a tăieturii
iar firele pot fi atinse numai cu mănuşi electroizolante sau cu
ajutorul unor unelte legate la pământ. Priza de pământ trebuie să
aibă rezistenţa de dispersie de max.4 .
Art.895 Săparea gropilor pentru cabluri până la adâncimea de
îngropare a cablurilor se face cu încălţăminte electroizolantă.
Dezgroparea cablului se face numai cu lopeţi, cizme şi mănuşi
electroizolante protejate la rândul lor cu palmare.
Art.896 Lucrările la capetele de cabluri se vor executa numai cu
mănuşi şi cizme electroizolante, cu deosebită atenţie, fiind interzisă
atingerea cu vreo parte a corpului a capului de cablu şi simultan a
părţilor metalice ale ramelor.
Art.897 Lucrările de revizie şi reparaţie, precum şi înlocuirea
aparatajului şi a pieselor, curăţarea contactelor şi reglarea reţelelor
care au legatură galvanică cu conductoarele din cablu pot fi executate
cu sau fără deconectarea aparaturii respective de la conductoarele
cablului, în modul următor:
a. dacă există posibilitatea de deconectare prin fişe la capetele de
cablu, aparate de deconectare etc., se lucrează cu deconectarea
aparatelor de la conductoarele cablului, cu încălţăminte
electroizolantă şi cu scule cu mânere electroizolante;
b. în cazul lucrărilor exterioare fără deconectare se lucrează la
instalaţii, atât la interior cât şi la exterior, numai cu mănuşi şi
încălţăminte electroizolantă.
13.27.4. Lucrări executate de terţi în instalaţiile electrice

(firme autorizate, prestatori servicii)
2015
Art.898 În situaţia în care o lucrare în instalaţia electrică (ex: de

exploatare, montaj, modernizare, revizie, reparaţie, verificări, teste,
măsurători) nu se poate executa de către proprii angajaţi, aceasta se
poate executa de către personalul unei alte firme (denumit personal
delegat) sau de către prestatori de servicii.
Art.899 Executantul denumit personal delegat poate fi şi orice
lucrător, prestator de servicii care execută lucrări pe baza unui
contract de lucrări. Firmele contractate trebuie să aibă electricieni
angajaţi autorizaţi din punct de vedere al securităţii muncii şi după
caz, autorizaţi ANRE şi să fie autorizate de către ANRE în vederea
executării respectivei lucrări.
13.27.5. Convenţiile de lucrări

Art.900 Convenţiile de lucrări se încheie la nivelul conducătorilor de
structuri organizatorice (şef secţie) sau împuterniciţii acestora şi sunt
anexe la contractul de execuţie.
Art.901 În cazul în care lucrările sunt subcontractate unei/unor alte
firme, convenţiile de lucrări trebuie să fie însuşite şi semnate de către
toţi subcontractanţii.
Art.902 Categoriile de lucrări pentru care se încheie convenţii de
lucrări sunt:
a. lucrări de construcţii-montaj;
b. lucrări de mentenanţă;
c. lucrări de modernizare instalaţii electrice în exploatare;
d. lucrări de intervenţii pentru prevenirea şi lichidarea urmărilor unor
incidente/deranjamente;
e. lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune;
f. lucrări de service, ce implică formaţii de lucru specializate sau
dotări speciale;
g. lucrări privind efectuarea probelor de punere în funcţiune a unor
echipamente de muncă;
h. lucrări de modernizări în instalaţiile de protecţie, telemecanică,
telecomunicaţii etc.;
i. experimentări în instalaţii privind echipamente, produse sau
tehnologii noi;
j. lucrări de vopsitorie în instalaţii electrice;
k. lucrări de zugrăveli, amenajări sau reparaţii la partea de
construcţii şi instalaţii neelectrice din staţii, posturi de
transformare şi instalaţii electrice de utilizare a energiei electrice,
etc.;
l. lucrări de instalaţii neelectrice;
m. lucrări de telecomunicaţii, reţele informatice, instalaţii de
supraveghere, televiziune în circuit închis şi alte similare.
Art.903 Convenţiile de lucrări nu se încheie pentru lucrările de
construcţii montaj ale unor instalaţii electrice noi care nu se află în
incinta unor instalaţii în exploatare şi care nu se pot pune accidental
sub tensiune, neexistând legături fizice cu instalaţii aflate în
exploatare.
Art.904 Convenţia de lucrări trebuie să conţină, după caz, minimum
următoarele date:
a. obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
b. responsabilităţile privind măsurile de securitate a muncii;
c. programele de lucrări;
d. lista cu personalul executant autorizat la executarea lucrărilor, cu
precizarea grupelor de autorizare;
e. condiţiile şi modul de acces în instalaţiile electrice din exploatare;
f. formele organizatorice în baza cărora se execută lucrările;
g. delimitările dintre instalaţiile în care se lucrează;
h. subcontractanţii, dacă există;
i. depozitarea materialelor;
j. modul de înregistrare a accidentelor de muncă;
k. alte prevederi legate de mediu şi situaţii de urgenţă;
l. măsuri PSI.
Art.905 Convenţia de lucrări de întocmeşte conform formularului
din Anexa nr. 10.
2015
Art.906 Pentru lucrările care necesită retrageri din exploatare a

instalaţiilor electrice, între unitatea de exploatare, şi unitatea care a
contractat lucrarea trebuie să existe un program de lucrări, aprobat şi
semnat de ambele părţi care să conţină, minimum următoarele date:
a. locul / incinta unde urmează a se executa lucrarea;
b. forma organizatorică;
c. lucrările care urmează a se executa;
d. instalaţia care trebuie separată electric sau scoasă de sub tensiune;
e. data începerii execuţiei şi durata lucrărilor;
f. numele şi prenumele şefului de lucrare şi a executanţilor şi
grupele de autorizare ale acestora;
g. numele şi prenumele persoanei din partea unităţii de execuţie care
răspunde de pregătirea şi coordonarea executării lucrării;
h. numele şi prenumele persoanei din partea unităţii de exploatare
care răspunde de coordonarea executării lucrării, dacă este cazul;
i. lista echipamentelor de muncă ce se utilizează.
13.27.6. Prevenirea electrocutării prin atingere directă/indirectă
Art.907 Intervenţiile la instalaţiile electrice se fac numai de către

lucrători calificaţi şi autorizaţi în meseria de electrician.
Art.908 Este strict interzisă intervenţia lucrătorilor neautorizaţi la
instalaţiile electrice.
Art.909 În cazul echipamentelor electrice mobile sau
transportabile, respectiv acelea care sunt conectate la surse de
curent printr-un racord mobil (cablu, cordon de alimentare) se
respectă următoarele reguli:
a. alimentarea cu energie electrică a echipamentelor (aparatelor
etc.) se realizează numai prin racordurile/cablurile/cordoanele
livrate de furnizorul (fabricantul) acestora, care trebuie să se
găsească în perfectă stare de funcţionare, fără tăieturi, julituri,
rosături, adăugiri, cu fişele şi ştecherul în bună stare (nesparte,
nefisurate);
b. în cazul în care se constată defecţiuni ale prizelor, echipamen-
tului sau cordoanelor şi racordurilor, ce pot conduce la
accidentare prin electrocutare se scoate imediat de sub tensiune
echipamentul, după caz, de la întrerupătorul care alimentează
priza respectivă, iar echipamentul, aparatul, racordul, etc. se
retrage la magazie în vederea reparării, astfel încât să nu poată fi
utilizat de persoane neavizate; în cazul echipamentelor fixe
(strung, raboteză, polizor) care nu se pot deplasa în magazie,
cordonul de alimentare se sigilează de echipament, se pune un
afiş “ATENŢIE ECHIPAMENT SCOS DIN UZ, PERICOL DE
ELECTROCUTARE” şi se încheie obligatoriu un proces verbal
de scoatere din funcţie a echipamentului între conducătorul
locului de muncă şi lucrătorul/lucrătorii care utilizează
echipamentul respectiv;
c. pozarea cablurilor (cordoanelor) de alimentare trebuie făcută
astfel încât să nu se deterioreze învelişurile exterioare prin
frecare sau să poată fi agăţate de persoane în trecere prin zonă. În
nici un caz pozarea nu se face în locuri (de exemplu pe
pardoseală) în care cablurile pot fi traversate, agăţate şi rupte de
mijloacele de transport;
d. cablurile (cordoanele) de alimentare nu trebuie să fie expuse în
locurile de racordare (fişe şi echipamente) unor solicitări la
tracţiune, forfecare, răsucire şi/sau strivire;
e. la locurile de racordare a conductoarelor de protecţie (acolo unde
acestea există) trebuie prevăzută o rezervă suficientă pentru ca în
cazul smulgerii racordului, ele să fie solicitate ultimele;
f. în zonele de amplasare a prizelor, în faţa peretului sau pe
pardoseală, după caz, este necesar să existe un spaţiu liber,
degajat pentru a nu se împiedica manevrarea fişelor;
g. este interzisă utilizarea prizelor şi fişelor cu contacte îndoite,
murdare, sparte sau corodate;
h. este interzisă conectarea echipamentelor prin introducerea
conductoarelor direct în priză, fără fişe sau ştechere;
2015
i. este interzisă utilizarea dispozitivelor de conectare cu capacele

deteriorate sau lipsă.
Art.910 În beciuri, subsoluri şi alte spaţii cu grad mare de umiditate
şi cu pericol crescut de electrocutare se utilizează numai
echipamente electrice portabile special construite pentru astfel de
medii, se face alimentarea cu tensiune redusă, nepericuloasă de
24-65 volţi, după caz. Prizele montate pe circuitul cu tensiune
redusă trebuie să fie de forme diferite faţă de cele cu tensiune mare
şi marcate corespunzător.
Art.911 În locurile de muncă foarte periculoase nu se introduc
decât echipamentele portabile şi cablurile acestora prin care se
alimentează cu tensiune redusă, sursele de alimentare
(transformatorul de separare) fiind obligatoriu amplasate în afară
zonei periculoase.
Art.912 Obligatoriu întrerupătoarele şi prizele electrice trebuie
marcate cu valoarea tensiunii de alimentare, respectiv şi cu valoarea
puterii maxim admise a circuitului prizei electrice.
Art.913 Se interzice utilizarea prizelor electrice fără circuit de
împământare.
13.28 Activitatea de transport, depozitare,

manipulare şi utilizare a substanţelor periculoase
(toxice, inflamabile, explozive)
Art.914 Conducătorul locului de muncă trebuie să ia măsuri tehnice

necesare pentru:
a.a asigura spaţiile de depozitare în stare bună de curăţenie, libere de
orice obstacol, amenajate şi întreţinute corespunzător pe timp
nefavorabil, uşile inscripţionate cu indicatoare de avertizare
asupra pericolelor existente ( interzicerea fumatului, a accesului
persoanelor neautorizate, a utilizării sculelor care pot produce
scântei), conform standardelor în vigoare şi ţinute sub cheie de
către un gestionar. Uşile se vor deschide spre exterior;
b.a marca rezervoarele, conductele şi ambalajele care conţin
substanţe periculoase (toxice, inflamabile, explozive) prin semne
convenţionale specifice pericolului respectiv;
c.a inscripţiona gurile de descărcare cu tipul de produs petrolier care
se descarcă în acel punct, pompele cu tipul de produs petrolier pe
care îl debitează şi capacul fiecărui rezervor corespunzător
produsului petrolier pe care îl conţine;
d.capacele de la domul rezervorului să fie prinse în balamale şi
prevăzute cu lanţuri pentru limitarea cursei de deschidere,
dispozitive de fixare în poziţia deschis şi garnituri de cauciuc.
Gurile de măsurare ale rezervoarelor vor fi protejate cu ghidaje şi
capace din material antiscânteie;
e.ca vopselele şi diluanţii să fie depozitate în ambalaje metalice
prevăzute cu capace care se închid etanş şi dotate cu mânere;
f.spaţiile de depozitare să asigure circulaţia adecvată a aerului, prin
ventilare naturală organizată sau mecanică, în funcţie de
caracteristicile substanţelor depozitate şi conform specificaţiilor
producătorului, pentru a fi menţinută permanent o atmosferă fără
noxe sau amestecuri explozive de vapori;
g.spaţiile de depozitare să fie dotate cu substanţe neutralizante pentru
cazurile de scurgeri accidentale şi cu mijloace adecvate de stins
incendii, în funcţie de natura produselor stocate şi de indicaţiile
specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs privind stingerea
incendiilor;
h.transportul substanţelor toxice, caustice, inflamabile sau
explozibile de la depozite la locurile de muncă cu mijloace de
transport adecvate specificului substanţei respective şi tipului de
ambalaj, conduse de personal special instruit şi numit în acest
scop;
i.rezervoarele metalice vor fi prevăzute cu împământare;
j.operaţiile de descărcare şi manipulare de produse petroliere se
execută numai sub supravegherea conducătorului locului de
muncă.
2015
Art.915 Fişele tehnice ale substanţelor transportate, depozitate,

manipulate se includ în tematica de instruire periodică a lucrătorilor
de către conducătorul locului de muncă unde se desfăşoară activităţi
cu substanţele respective.
Art.916 Măsurarea nivelului produsului petrolier din rezervor se face
cu tija din material neferos sau cu sistem de măsurare automat de
construcţie antiexplozivă.
Art.917 În magazii, depozite sau alte încăperi nu se depozitează
împreună substanţe incompatibile din punct de vedere al reacţiilor
chimice, degajărilor de vapori toxici sau inflamabili şi din punct de
vedere al incendiilor.
Art.918 La depozitele de substanţe inflamabile, instalaţiile electrice
trebuie să fie de construcţie antiex. Depozitarea substanţelor
inflamabile se face în recipiente perfect etanşe, a căror integritate
iniţială trebuie verificată şi menţinută prin manipulări atente, fără
şocuri mecanice.
Art.919 Produsele ambalate se depozitează ordonat, pe loturi, şi
trebuie prevăzute cu etichete referitoare la conţinutul şi denumirea
chimică uzuală a produsului, data fabricării şi indicatoare de
avertizare asupra pericolului pe care îl prezintă.
Art.920 În spaţiile de depozitare se menţine obligatoriu ventilaţia,
curăţenia, prin îndepărtarea imediată a oricăror scurgeri accidentale
de produs, acestea prezentând în multe cazuri pericol de
autoaprindere prin oxidare.
Art.921 În timpul depozitării se respectă indicaţiile privind
incompatibilitatea diverselor categorii de produse, conform
specificaţiei tehnice şi etichetării, fiind interzisă depozitarea în
aceeaşi încăpere a produselor incompatibile.
Art.922 Este interzisă păstrarea substanţelor inflamabile în recipiente
improvizate.
Art.923 Lucrătorii au obligaţia să transporte produsele petroliere
numai în recipiente din materiale omologate.
Art.924 După parcarea la locul de descărcare, conducătorul auto
opreşte motorul şi asigură autovehiculul împotriva deplasării. Se
efectuează legătura autovehiculului la priza de împământare a gurilor
de descărcare, înainte de începerea operaţiei de descărcare a
produselor petroliere.
Art.925 În zonele de distribuire a produselor petroliere este interzisă
folosirea flăcării deschise şi menţinerea în funcţiune a motoarelor
autovehiculelor.
Art.926 Petele de ulei şi de combustibil se acoperă cu nisip, după
care se iau măsuri de curăţare şi evacuare a materialului rezultat în
locuri care nu prezintă pericol de incendiu.
Art.927 La intrarea în serviciu se verifică:
a. existenţa legăturilor la centura de împământare a tuturor
elementelor metalice;
b. existenţa punţilor electrostatice la flanşe şi elemente metalice.
Art.928 Trebuie să fie inscripţionate următoarele elemente:
a. gurile de descărcare cu tipul de produs petrolier care se descarcă
în acel punct;
b. pompele cu tipul de produs petrolier pe care îl debitează;
c. capacul fiecărui cămin de la domul rezervoarelor cu produsul
petrolier care se află în rezervor.
Art.929 Gurile de descărcare trebuie prevăzute cu cabluri şi sistem
de prindere la autocisterne, pentru scurgerea electricităţii statice.
Art.930 Dacă este cazul, se montează indicatoare de înalţime
maximă admisă pe copertina care acoperă partea carosabilă.
Art.931 În zona rezervoarelor pot fi admise numai autovehiculele
care transportă produse petroliere amenajate, echipate şi semnalizate
conform prevederilor legale în vigoare.
Art.932 Manevrele sau deplasările în marşarier a autocisternelor pe
teritoriul depozitului trebuie efectuate numai prin pilotare de către o
persoană aşezată în lateral.
2015
Art.933 Staţionarea autovehiculelor care transportă produse

petroliere se face doar în dreptul gurilor de descărcare.
Art.934 Operaţiile de descărcare, transport şi manipulare de produse
petroliere, cu excepţia celor distribuite la pompă se execută numai
sub supravegherea unui lucrător numit de conducătorul locului de
muncă.
Art.935 Accesul la spaţiile de depozitare, la zona de rezervoare
trebuie reglementat prin indicatoare de interzicere a fumatului, a
accesului persoanelor străine, a utilizării sculelor din materiale dure
care pot produce scântei.
Art.936 În zona rezervoarelor se folosesc pentru iluminat numai
lămpi antiexplozive.
Art.937 Efectuarea unor operaţii care necesită utilizarea focului
deschis în spaţiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie se
execută numai în baza documentului “PERMIS DE LUCRU CU
FOC”.
Art.938 Se interzice efectuarea lucrărilor cu foc deschis sau apropie-
rea cu surse de foc (ţigări aprinse, brichete, materiale incandescente
etc.) de materialul rulant încărcat sau care conţine substanţe sau
produse periculoase şi de depozitele de aceiaşi natură fără asigurarea
măsurilor de securitate necesare.
Art.939 Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor
aferente depozitelor se face numai cu apă caldă sau aburi, fiind
interzisă folosirea în acest scop a focului deschis.
Art.940 Demontările, înlocuirile, reparaţiile şi alte operaţii similare
la pompele, robinetele, conductele sau rezervoarele din dotarea
depozitelor, care impun folosirea focului deschis, se efectuează
numai după obţinerea „permisului de lucru cu foc", oprirea şi
curăţarea de produsele inflamabile a instalaţiei respective şi
asigurarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea
incendiilor sau exploziilor.
Art.941 După golire, ambalajele ce au conţinut materiale de vopsire
se depozitează în locuri special destinate acestui scop.
Art.942 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate
special pentru transportul substanţelor inflamabile şi neechipate cu
mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de natura produselor
transportate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui
produs privind stingerea incendiilor.
Art.943 Se interzice transportul substanţelor chimice în recipiente
deschise şi neprotejate.
Art.944 Toate operaţiile de manipulare a produselor de vopsire vor fi
executate respectându-se normele de prevenire a incendiilor şi
caracteristicile produsului din specificaţia tehnică aferentă.
Art.945 Operaţiile de transvazare a substanţelor se efectuează cu
dispozitive speciale, astfel încât să se evite contactul lucrătorilor cu
substanţele respective sau inhalarea de vapori nocivi. La transvazarea
substanţelor inflamabile se asigură scurgerea sub formă de jet
continuu şi nu sub formă de ploaie, pentru eliminarea posibilităţilor
de apariţie a electricităţii statice.
Art.946 Deschiderea capacelor metalice se face cu scule care nu
produc scântei. Colectarea reziduurilor, cârpelor, bumbacului, hârtiei
îmbibate cu substanţe sau cu produse auxiliare se face în recipiente
speciale. Cantităţile de substanţe şi materiale de vopsire scoase din
depozit nu trebuie să depăşească cantităţile necesare unui schimb de
lucru.
Art.947 În timpul manipulărilor se evită deversările şi se verifică
închiderea etanşă a ambalajelor, care trebuie depuse în spaţii special
amenajate.
13.29 Activitatea de instalare, exploatare şi întreţinere a

EM (maşini, utilaje, instalaţii)
2015
Art.948 Pentru utilizarea echipamentor de muncă ce prezintă un risc

specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, conducătorul
locului de muncă trebuie să se asigure că:
a. utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai
lucrătorilor însărcinaţi cu această atribuţie;
b. întreţinerea EM se face de lucrători calificaţi, cu atribuţii în acest
sens.
Art.949 În cadrul reviziilor tehnice ale echipamentelor de muncă se
urmăreşte reglarea unor piese şi subansamble pentru a se asigura
funcţionarea în condiţii normale ale acestora, precum şi determinarea
stării tehnice ale acestora.
Art.950 Pentru menţinerea în stare de funcţionare normală a
echipamentelor de muncă, cu excepţia uneltelor de mână, unităţile cf
efectuează reviziile tehnice şi reparaţiile acestor echipamente,
conform unui grafic anual de revizii şi reparaţii.
Art.951 La intrarea unui echipament de muncă la revizie/reparaţie se
întocmeşte un proces verbal de predare conform formularului din
Anexa nr.11.
Art.952 După efectuarea lucrărilor de revizie/reparaţie, preluarea
echipamentului de muncă se face pe bază de proces verbal de
recepţie, conform formularului din Anexa nr.12, în care este
specificată starea echipamentului (apt/inapt pentru utilizare).
Completarea procesului verbal se face de către şeful formaţiei care a
efectuat revizia/reparaţia echipamentului de muncă şi este semnat de
conducătorul locului de muncă care utilizează echipamentul, numai
după efectuarea probelor funcţionale.
Art.953 Toate lucrările de revizii şi reparaţii se execută de lucrători
calificaţi (mecanici, electricieni, etc.), conform normativelor de
specialitate.
Art.954 Echipamentele de muncă defecte sau care prezintă un
pericol de accidentare în exploatare se scot din funcţiune, se
marchează cu “ATENŢIE ECHIPAMENT SCOS DIN UZ,
PERICOL DE ACCIDENTARE” şi se întocmeşte un proces verbal
de scoatere din funcţie a echipamentului.
Art.955 Lucrările de întreţinere zilnică au ca scop să prevină uzurile
anormale şi defecţiunile tehnice, să asigure funcţionarea normală şi
să prevină accidentele pe timpul exploatării echipamentelor de
muncă.
Art.956 Principalele lucrări de întreţinere zilnică, care se execută
conform tipului de echipament, sunt:
a. verificarea şi curăţarea filtrelor de combustibil;
b. verificarea şi curăţarea filtrelor de aer;
c. verificarea elementelor de asamblare (şuruburi, bolţuri, piuliţe);
d. verificarea stării exterioare a echipamentului, să nu prezinte
scurgeri; dacă se constată acest lucru se va remedia imediat;
e. verificarea stării de prindere a apărătorilor şi dispozitivelor de
protecţie;
f. verificarea stării tehnice a sculelor aşchietoare (pietre polizor,
discuri, burghie, pânze, cuţite, etc.) şi înlocuirea celor care
prezintă uzuri;
g. verificarea prinderii sculelor şi organelor de antrenare;
h. verificarea legăturii şi stării cablurilor electrice, a siguranţelor
fuzibile, a prizelor, ştecherelor, împământărilor, etc. ale
echipamentelor de muncă electrice;
i. curăţarea aparatelor de control, a motorului, a sistemului de
alimentare cu combustibil şi a sistemului de ungere;
j. controlul organelor de asamblare, strângerea celor slăbite şi
completarea celor care lipsesc;
k. verificarea aparatelor de control şi a instalaţiilor electrice;
l. controlul nivelului lichidului în sistemul de răcire şi completarea
la nevoie;
m. verificarea existenţei completului de scule şi accesorii;
n. controlul funcţionării normale a motorului şi a sistemelor de
deplasare, direcţie, frânare etc.;
2015
o. controlul stării tehnice a dispozitivelor de producţie şi a

stingătorului de incendiu;
p. controlul etanşeităţii garniturilor de la sistemele de alimentare,
ungere şi răcire, precum şi de la sistemele hidraulice şi remedierea
eventualelor defecţiuni;
q. verificarea nivelului şi completarea pierderilor de lichid în
sistemul de ungere şi în sistemele hidraulice;
r. spălarea sitei filtrante a rezervorului de combustibil şi completarea
acestuia cu combustibil;
s. verificarea existenţei ungătoarelor, a dopurilor de scurgere şi de
control, a organelor de asamblare şi de asigurare, completarea
celor lipsă şi strângerea celor slăbite;
t. verificarea întinderii curelelor de transmisie ale ventilatorului şi
generatorului;
u. verificarea fixării bateriei de acumulatoare, a clemelor de contact
şi a nivelului electrolitului;
v. verificarea conductorilor de alimentare cu energie electrică şi
înlocuirea celor cu izolaţia deteriorată;
w. verificarea şi reglarea frânelor şi ambreiajelor;
x. controlul stării tehnice a cablurilor şi lanţurilor a punctelor de
fixare, precum şi a întinderii şi înfăşurării lor;
y. golirea apei în sistemul de răcire la sfârşitul programului de lucru
pe timp friguros;
z. curăţarea echipamentelor de muncă la sfârşitul programului de
lucru.
Art.957 În cadrul lucrărilor de întreţinere zilnică, se execută
periodic, la termenele prescrise care sunt mai mici decât intervalul
reviziei tehnice, lucrările prevăzute în fişa de ungere a utilajelor.
Art.958 De asemenea, tot în cadrul lucrărilor de întreţinere zilnică, la
fiecare tip de echipament de muncă, se execută şi lucrările specifice
de întreţinere prevăzute în cartea tehnică a acestuia:
a. spălarea şi curăţarea generală a echipamentului;
b. înlocuirea filtrelor de ulei şi de aer dacă s-a terminat perioada
prescrisă de folosire;
c. înlocuirea unor piese uzate care nu poate fi amânată până la prima
revizie tehnică şi care nu necesită un volum mare de manoperă.
Dacă este necesar se propune executarea unei reparaţii curente,
precizându-se remedierile care trebuie efectuate.
Art.959 Întreţinerea zilnică (Iz) se execută înaintea fiecărei utilizări.
Măsuri de securitate la utilizarea echipamentelor de muncă
Art.960 Conducătorii locurilor de muncă trebuie să afişeze la loc

vizibil instrucţiuni de utilizare a maşinii sau instalaţiei.
Art.961 Echipamentele de muncă trebuie verificate înainte de
începerea lucrului şi nu se lasă fără supraveghere în timpul
funcţionării.
Art.962 Este interzisă intervenţia la echipamentele de muncă în
timpul funcţionării.
Art.963 Conectarea maşinilor electrice de cale la reţeaua de
alimentare trebuie să se facă numai cu puţin timp înainte de
începerea lucrărilor. În orice pauză de lucru, maşina electrică se
deconectează.
Art.964 Este interzisă aşezarea cablului de alimentare cu energie
electrică a unei maşini electrice peste căile de acces sau în locuri
unde se depozitează materiale. Pentru protejarea împotriva
deteriorărilor, reţeaua de distribuţie poate fi suspendată sau îngropată
lăsându-se liberă o porţiune de cablu de lungime minimă necesară
manipulării maşinii electrice. Cablul de alimentare nu trebuie întins
când maşina electrică trece de la un loc la altul.
Art.965 Se interzice a se lucra cu maşini alimentate cu energie
electrică fără legare la pământ (sau la nul).
Art.966 Toate elementele mecanice în mişcare (pietre de polizor,
pânză de fierăstrău, lanţ, etc.) trebuie prevăzute cu apărători de
protecţie care nu se demontează în timpul lucrului.
2015
Art.967 Înainte de utilizarea echipamentelor de muncă se pun în

aplicare următoarele măsuri:
a. se verifică zona din jur pentru a nu fi persoane ce pot fi
accidentate sau alte obstacole;
b. se efectuează lucrările de întreţinere zilnică;
c. alimentarea rezervorului cu carburant se efectuează cu motorul
oprit; alimentarea nu trebuie să depăşească trei sferturi din
capacitatea rezervorului;
d. alimentarea cu combustibil nu se face în apropierea unor surse
posibile de incendiu;
e. se face proba de funcţionare în gol.
Art.968 Pentru prevenirea accidentărilor, înainte de orice lucrare
efectuată la echipamentelor de muncă (întreţinere, reglaje, reparaţii,
etc.) şi înaintea manipulării acestora (manevrare, ridicare,
transportare) se respectă următoarele:
a. este strict interzisă punerea în funcţiune şi folosirea
echipamentului de muncă de către lucrătorii care nu au fost
instruiţi, cu regulile de securitate a muncii specifice, care nu au
citit şi nu au asimilat instrucţiunile de exploatare conform cărţii
tehnice a acestuia;
b. lucrătorii care folosesc echipamentul de muncă trebuie să fie
odihniţi, sănătoşi şi în bună formă fizică şi să poarte echipamentul
de protecţie adecvat;
c. la oprirea motorului se aşteaptă oprirea tuturor componentelor
mobile;
d. lucrările de întreţinere a echipamentului de muncă se efectuează
conform instrucţiunilor elaborate de către producător, specificate
în cartea tehnică.
Art.969 După utilizarea echipamentului de muncă se pun în aplicare
a. la terminarea lucrărilor, acesta se depozitează în aşa fel încât să nu
se creeze pericol de accidentare;
b. echipamentul de muncă se asigură împotriva accesului şi utilizării
neautorizate;
c. echipamentul de muncă se menţine în stare perfectă de curăţenie.
Art.970 Lucrările de întreţinere zilnică a utilajelor de cale se execută
de către mecanicul de utilaj împreună cu însoţitorul autorizat. Aceste
lucrări se consemnează în “Foaia de parcurs” a utilajului. În mod
asemnător se procedează de către şofer/tractorist în cazul mijloacelor
auto.
Art.971 Întreţinerea zilnică a celorlalte echipamente de muncă se
efectuează de către deserventul echipamentului şi se va consemna în
partea a II-a din carnetul de lucrări (livret) a şefului de echipă
(formaţie) în care lucrează şi care a efectuat instruirea zilnică
specifică lucrărilor.
Art.972 După verificarea echipamentului de muncă, lucrătorul
(deserventul) care execută lucrări cu acesta, comunică
conducătorului formaţiei de lucru că echipamentul de muncă
respectiv a fost verificat şi este apt pentru executarea lucrărilor.
Conducătorul formaţiei de lucru consemnează în evidenţele operative
(llivret, registru de verificări etc.) că echipamentul de muncă
(denumirea şi nr.inventar) a fost verificat de către lucrătorul respectiv
(numele şi prenumele deserventului) şi este apt pentru executarea
lucrărilor respective, solicitându-i totodată şi semnătura acestuia.
Art.973 Echipamentele de muncă electrice se alimentează cu energie
electrică cu cablu de maxim 100 m lungime.
Art.974 Toate elementele echipamentelor de muncă electrice care
pot fi puse accidental sub tensiune (prizele, fişele, carcasa
generatorului, etc.) trebuie legate la priza de pământ.
Art.975 Toate tablourile electrice, aparatele de măsură etc. trebuie
asigurate cu posibilităţi de închidere, eventual de izolare electrică,
pentru a nu se produce accidente prin atingerea sau deteriorarea lor,
mai ales în timpul lucrului.
2015
13.30 Activitatea de verificare şi utilizare a uneltelor şi sculelor
Art.976 Uneltele de percuţie din oţel, ciocanele, dălţile, foarfecele,

dornurile şi alte unelte de mână similare se verifică înaintea utilizării
să nu prezinte bavuri, ştirbituri sau fisuri.
Art.977 Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii, ca: foarfece, cleşti
etc. trebuie întreţinute să nu prezinte frecări mari sau joc în
articulaţie. Braţele de acţionare ale acestor unelte trebuie executate
astfel încât la închidere să rămână un spaţiu suficient între ele pentru
a se preveni prinderea degetelor.
Art.978 La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele de mână se
păstrează în genţi rezistente şi se fixează în mod corespunzător,
pentru a fi asigurate împotriva căderii.
Art.979 În timpul lucrului cu uneltele de mâna la operaţii în care se
pot produce scântei, aşchii metalice etc., lucrătorii trebuie să poarte
ochelari de protecţie, iar dacă este cazul, zona de muncă se
protejează pentru a împiedica accidentarea celor din apropiere.
Art.980 Toate uneltele de mână trebuie verificate cu atenţie la
începutul lucrului de către lucrătorul care le foloseşte. Nu se folosesc
chei de buloane ori de tirfoane uzate sau de mărimi
necorespunzătoare.
Art.981 Târnăcoapele de burat, topoarele, ciocanele, dălţile, lopeţile,
furcile etc. trebuie să fie bine fixate în mâner cu ajutorul penelor.
Art.982 În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de
mână, ca: tăişuri, vârfuri etc., se aşează adecvat pentru a nu produce
rănirea lucrătorilor.
Art.983 Lucrătorii care folosesc unelte de mână trebuie să fie atenţi
faţă de colegii lor de muncă apropiaţi, pentru a nu-i lovi când
utilizează sculele în timpul lucrului (târnăcopul de burat traverse,
lopata, manela etc.).
Art.984 Uneltele de mână se păstrează în dulapuri, lăzi, rastele,
suporturi speciale, în apropierea locului de muncă, curăţate la
terminarea zilei de lucru de către lucrătorii care le-au folosit şi
depozitate corespunzător.
Art.985 Cozile şi mânerele uneltelor de mână trebuie să fie netede
fără asperităţi şi fără fisuri, bine fixate şi să aibă dimensiuni care să
permită prinderea lor comodă şi sigură.
Art.986 Este interzisă folosirea uneltelor de mână improvizate, ca şi
a celor cu suprafeţe de percuţie deformate, fisurate, înflorite sau
ştirbite.
13.31 Activitatea de exploatare a autovehiculelor
Art.987 Starea tehnică a autovehiculelor unităţii trebuie să

corespundă regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
Utilizatorii acestor autovehicule răspund de starea tehnică a bunului
încredinţat pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, de aspectul
autovehiculului la exterior şi interior. Autovehiculele trebuie
echipate cu toate dotările prevăzute de regulamentul de circulaţie pe
drumurile publice.
13.31.1.Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească

autovehiculele
Art.988 Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în
parcurs şi pentru a evita defecţiunile şi accidentele, autovehiculele
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:
a. dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
b. volanul să nu aibă joc mai mare de 15°;
c. piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri
(jocuri la articulaţie, lipsă şplinturi etc.);
2015
d. puntea faţă precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte

deformări sau alte defecţiuni la elementele de fixare de cadrul
autovehiculului;
e. elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer,
amortizoare etc.) să nu prezinte defecţiuni;
f. rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite
în prescripţiile tehnice de funcţionare ale acestora;
g. sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de
carburant sau fisuri, fiind interzise orice fel de improvizaţii;
h. carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a
se evita orice scurgere de combustibil;
i. rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi
asigurat pentru a nu se deschide în timpul mersului, iar suporturile
de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului să nu prezinte
fisuri;
j. instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare; sunt
interzise legăturile improvizate, cablurile neizolate, siguranţele
necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc., care pot provoca
scurtcircuite;
k. bateria de acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită
şi amplasată în aşa fel încât bacurile să nu se spargă în timpul
mersului sau să provoace scurtcircuit cu caroseria vehicului;
l. releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi
izolate faţă de exterior (capac etc.) pentru a se evita
scurtcircuitele;
m. sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare
de funcţionare;
n. compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât
să asigure presiunea şi debitul corespunzător de aer, potrivit
tipului anvelopei şi autovehiculului;
o. anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu
prezinte deformaţii ce indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor
componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de fabricant. Nu se
vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste
limita prevăzută de normele tehnice. Este interzisă folosirea
anvelopelor reşapate pe axa din faţă;
p. jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca
urmare a uzurii şi a loviturilor. Jantele trebuie să fie bine fixate cu
piuliţele respective;
q. ţeava de evacuare a gazelor arse trebuie să fie în bună stare, fără
fisuri sau garnituri defecte şi să fie prevăzută cu amortizor de
zgomot (tobă de eşapament);
r. parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună
stare şi curate. Se interzice înlocuirea geamurilor cu geamuri de
altă calitate decât cele prescrise de constructor, cu alte materiale
sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul trebuie
prevăzut cu ştergătoare în perfectă stare de funcţionare.
Art.989 Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care
prezintă stare tehnică şi estetică necorespunzătoare sau care depăşesc
limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentraţiile maxime
admise ale noxelor în gazele de evacuare.
Art.990 Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea
condiţiilor tehnice ale autovehiculelor, să verifice înainte de plecarea
în cursă următoarele:
a. instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia
de evacuare a gazelor arse (eşapate), instalaţia de încălzire,
sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare, care trebuie să
fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b. să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara
celor montate de către uzina constructoare;
c. existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovi-
zoare;
d. uşile să fie în bună stare de funcţionare;
e. să confirme prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul
corespunde din punct de vedere tehnic.
2015
Art.991 Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă

una din componentele sistemului de împerechere este defectă sau
deteriorată.
Foaia Oficială CFR nr. 3 / 22.09. 2015
212
Art.992 Este interzisă manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu

remorcă, dacă nu se blochează în prealabil, peridocul.
Art.993 Conducătorii auto trebuie să asigure ca în inventarul
autovehiculului să se găsească:
a. lampă electrică portabilă;
b. dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al
jantei (pe timpul umflării anvelopelor nedemontate);
c. dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei după rabatarea ei;
d. două capre pentru suspendarea autovehiculului;
e. patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a
mijloacelor de transport în timpul remedierii defecţiunilor tehnice,
în diferite situaţii ivite;
f. manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
g. trusă medicală de prim ajutor;
h. trusă de scule şi unelte, în bună stare, corespunzătoare tipului de
autovehicul;
i. cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat şi suport de
lemn pentru stabilitatea acestuia;
j. două triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a
avariilor;
k. manivelă de pornire la motoarele cu aprindere prin scânteie;
l. stingător, iar în cazul autovehiculelor care transportă încărcături
uşor inflamabile sau periculoase, câte două stingătoare, precum şi
ladă sau sac cu nisip, o pătură groasă şi o lopată pentru împrăşti-
erea nisipului;
m. în funcţie de natura transportului, autovehiculul va fi dotat şi cu
alte mijloace în scopul preîntâmpinării accidentelor (frânghii,
prelate etc.);
n. pe timp de iarnă, autovehiculele se dotează, în plus, cu: huse
pentru acoperirea măştii radiatorului, lanţuri antiderapante, lopeţi,
nisip, sare etc..
Art.994 Conducătorilor auto le este interzis să transporte în cabina
mijlocului de transport un număr de persoane mai mare decât cel
stabilit prin construcţia autovehiculului şi înscris în certificatul de
înmatriculare.
Art.995 Conducătorului auto îi este interzis să folosească, pentru
pornirea motorului cu manivela, persoane neinstruite în acest scop.
13.31.2. Parcarea
Art.996 Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de

trecere din garaj şi din incinta unităţilor, precum şi sub liniile
electrice aeriene.
Art.997 Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau
împrăştieri de substanţe grase, lichide etc. se curăţă şi apoi se presară
cu materiale aderente (nisip, cenuşă, zgură etc.).
Art.998 În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din
parcare trebuie curăţate de zăpadă sau de gheaţă, presărându-se
rumeguş, zgură, nisip, sare etc..
Art.999 La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui
scop, conducătorii auto trebuie să ia următoarele măsuri:
a. asigură distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi
între acestea şi construcţii;
b. opresc motorul;
c. frânează autovehiculul;
d. scot cheile din contact;
e. închid şi asigură prin încuiere uşile cabinei;
f. scot de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport,
acţionând întrerupătorul general (dacă este cazul).
Art.1000 Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de
foc pentru pornirea motorului.
Art.1001 Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în
funcţiune.
Art.1002 La locul de parcare sunt interzise:
2015
a. efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la

standurile de încercare a eficienţei sistemului de frânare sau în
zone special amenajate;
b. alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi;
c. aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.;
d. parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor
inflamabile, cu rezervoare de benzină fisurate sau sparte, cu
buşoane lipsă sau neetanşe.
Art.1003 Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse
petroliere (cisterne, remorci - cisterne etc.) se va face separat faţă de
celelalte autovehicule. Este interzisă parcarea acestor autovehicule în
apropierea staţiilor de alimentare.
Art.1004 Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele
unităţilor cf în drumurile publice se face cu faţa. În cazul când nu
este posibil, ieşirea pe drumurile publice se efectuează numai prin
pilotare.
13.31.3. Măsuri de securitate a muncii privind transportul

materialelor, sculelor, uneltelor şi echipamentelor de muncă
Art.1005 Încărcarea autovehiculelor se face în conformitate cu

indicaţiile date de fabrica constructoare.
Art.1006 La manevrarea, poziţionarea şi fixarea autovehiculelor
pentru încărcare/descărcare, conducătorii auto trebuie să respecte
prevederile instrucţiunilor de securitate a muncii specifice locurilor
de muncă respective.
Art.1007 Conducătorii auto trebuie să supravegheze ca încărcătura
să fie repartizată uniform pe platforma autovehiculelor, precum şi
respectarea tonajului şi gabaritului.
Art.1008 Conducătorul autovehiculului care efectuează transportul
verifică la plecarea în cursă şi în parcurs modul cum a fost legată
încărcătura. Se interzice plecarea în cursă dacă acesta constată că
încărcătura nu a fost legată corespunzător.
Art.1009 Aşezarea mărfurilor în autovehicule se face astfel încât să
fie asigurată stabilitatea lor în timpul parcursului. Responsabilitatea
asupra modului de aşezare şi de ancorare a încărcăturii revine unităţii
la care se face încărcarea. Conducătorul auto trebuie să refuze
efectuarea transportului dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile de
tonaj şi/sau gabarit. În cazul încărcăturilor formate din lăzi, butoaie,
cutii sau colete, se interzice să se lase locuri goale între acestea. La
nevoie, între rânduri se pun chituci sau şipci de lemn.
Art.1010 La transportul pieselor şi materialelor cilindrice cu volum
şi greutate mare, acestea se fixează de către expeditor cu juguri care
se fixează de platforma caroseriei. Când rămân spaţii pe platforma
caroseriei, se asigură încărcătura împotriva deplasării.
Art.1011 În caroseria autocamioanelor se pot transporta împreună cu
încărcătura numai încărcătorii sau însoţitorii mărfurilor prevăzuţi în
foaia de parcurs, cu obligaţia să nu călătorească deasupra încărcăturii
sau în picioare şi să nu fumeze. Pentru transportul lor se amenajează
un spaţiu prevăzut cu bancă fixată rigid de platformă, în partea din
spate a caroseriei.
Art.1012 Este interzis să se transporte persoane pe părţile laterale
ale caroseriei, în picioare, în caroserie, pe scări, precum şi în remorci,
sau deasupra încărcăturii.
Art.1013 Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina
autovehiculului, persoane care se află în stare de ebrietate.
Art.1014 Se interzice urcarea sau coborarea persoanelor în timpul
mersului.
Art.1015 Se interzice accesul la locul de încărcare/descărcare al
autovehiculelor, al persoanelor care nu au nici o atribuţie la aceste
operaţii.
Art.1016 Încărcarea cu materiale a autovehiculelor trebuie făcută
astfel încât conducătorul auto să aibă vizibilitatea necesară în mers şi
posibilitatea supravegherii parcursului.
2015
Art.1017 Conducătorul auto nu trebuie să efectueze controlul tehnic

sau repararea autovehiculului în timpul încărcării sau descărcării
acestuia.
Art.1018 În funcţie de felul şi dimensiunile mărfii transportate,
precum şi de lungimea autovehiculelor în care se transportă, pentru a
se efectua toate manevrele cu uşurinţă şi fără pericol de accidentare,
la locurile de încărcare/descărcare, beneficiarul transportului trebuie
să asigure spaţii corespunzătoare.
13.31.4.Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice
Art.1019 La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele

obligaţii:
a. înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autove-
hiculului;
b. pornirea motorului să o facă fie cu ajutorul electromotorului de
pornire, fie cu manivela, fie cu mijloace auxiliare de pornire
(instalaţia electrică pentru pornirea motoarelor pe timp friguros,
roboţi de pornire);
c. să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
d. să respecte următoarele reguli de pornire a motorului cu manivela:
- se verifică dacă maneta pentru schimbarea vitezelor se află la
punctul mort;
- se verifică dacă frâna de ajutor este cuplată;
- se verifică dacă mânerul manivelei este prevăzut cu manşon
metalic neted, care să se învârtească liber;
- se introduce manivela în racul arborelui cotit, astfel încât să nu
scape în timpul rotirii;
- se apucă manivela în aşa fel încât toate cele cinci degete să fie
numai pe o parte a ei;
- cel care învârteşte manivela se sprijină bine pe sol cu ambele
picioare;
- la început se învârte manivela uşor, în sensul acelor de ceasornic
de jos în sus şi de la dreapta spre stânga; este interzis să se facă o
rotaţie completă cu manivela sau să se mânuiască manivela de sus
în jos prin apăsare cu greutatea corpului;
- pe teren alunecos, se asigură stabilitatea picioarelor prin aşezarea
unui strat de nisip sau alt material antiderapant;
- în cazul când avansul la aprindere este mărit acesta se reduce;
- când autovehiculele se află pe rampa de revizie, conducătorii
auto trebuie să utilizeze podeţe mobile pentru evitarea căderii în
canal;
- să pornească şi să manevreze autovehiculul numai după ce
constată că nu se găsesc persoane sub maşină şi în imediata ei
apropiere.
Art.1020 Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de
vizibilitate. În aceste cazuri, precum şi în spaţii înguste sau
aglomerate, manevrarea trebuie dirijată de o persoană de la sol.
Art.1021 În timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea
sau coborârea conducătorului auto sau a altor persoane în sau din
autovehicule.
Art.1022 În timpul efectuării cursei conducătorii auto au
următoarele obligaţii:
a. să respecte viteza de circulaţie stabilită prin "Regulamentul
privind circulaţia pe drumurile publice" şi să o adapteze la
condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
b. să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
c. să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 km şi să
verifice starea pneurilor, direcţia, buloanele de fixare a jantelor
ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor
zgomote anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se
efectueze controlul tehnic în parcurs;
d. să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate
măsurile necesare pentru a nu provoca evenimente rutiere;
e. să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de
viteze corespunzătoare.
2015
Art.1023 După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după

spălarea lui (când frânele nu mai funcţionează normal), conducătorul
auto trebuie să verifice funcţionarea frânelor mergând pe o anumită
distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când acestea se
încălzesc şi apa se evaporă.
Art.1024 În cazul când la una din roţile autovehiculului se produce o
pană de cauciuc, aceasta se remediază sau se înlocuieşte cu roata de
rezervă. În cazul opririi pe carosabil se procedează astfel:
a. se pune în funcţie semnalizarea de avarie;
b. conducătorul auto se echipează cu vesta reflectorizantă;
c. se montează triunghiul reflectorizant la 30 metri în direcţia din
care vin celelalte autovehicule;
d. se verifică starea cricului şi a terenului pe care se montează;
e. poziţia de lucru trebuie să fie numai în exterior, astfel încât în nici
un moment să nu existe riscul surprinderii sub autovehicul a
lucrătorului.
Art.1025 Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu pietre prinse
între roţile duble.
Art.1026 Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa
cauciucurilor faţă de sol, se admite să se pună sub roţi:
a. nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
b. scânduri (în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
c. piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare).
13.31.5.Circulaţia pe timp nefavorabil
Art.1027 Pe timp de ceaţă, autovehiculele trebuie să circule cu

viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol. De asemenea, pe
timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel
trebuie iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt
obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la
avertizările altor autovehicule ce se apropie.
Art.1028 Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt
obligatorii şi în caz de ploaie torenţială, de ninsoare abundentă, de
viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea
vizibilităţii.
Art.1029 Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă,
conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca, la întâlnirea cu
autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita
evitării oricărui pericol.
Art.1030 În apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii
drumurilor, conducătorii auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi
să oprească pe partea dreaptă, pentru a face loc acestora.
13.31.6. Circulaţia autovehiculelor cu gabarite şi tonaje depăşite
Art.1031 Conducătorii auto de pe mijloacele de transport cu gabarite

şi tonaje depăşite sunt obligaţi:
a. să nu pună în pericol siguranţa celorlalte persoane sau vehicule
care circulă pe acelaşi traseu;
b. să nu staţioneze pe partea carosabilă a drumurilor;
c. să respecte traseul stabilit în autorizaţia organului de administrare
a drumului;
d. pe timp de ceaţă şi în alte situaţii când vizibilitatea este redusă, să
scoată în afara părţii carosabile autovehiculele respective.
Art.1032 Pentru transportul interjudeţean cu autovehicule ale căror
gabarite sau încărcături depăşesc în lăţime 3,5 m, unitatea care
efectuează transportul trebuie să anunţe, în prealabil, poliţia judeţului
de la locul de plecare.
13.31.7. Remorcarea autovehiculelor
Art.1033 Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se face în

conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulaţia pe
drumurile publice.
Art.1034 Remorcile trebuie tractate în următoarele condiţii:
2015
a. remorca trebuie prevăzută cu sistem de frânare, iar în spate cu

aceeaşi instalaţie de semnalizare şi de iluminat ca şi autovehiculul
trăgător;
b. nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci.
13.31.8. Transportul autovehiculelor cu bacul
Art.1035 Operaţiile de îmbarcare/debarcare a autovehiculelor pe bac

se efectuează sub directa supraveghere şi numai la comanda
organelor de deservire a bacului.
Art.1036 Este interzisă manevrarea autovehiculelor pe bac dacă
acesta nu este legat de pontoanele de acostare.
Art.1037 Viteza de circulaţie pe pasarelele de urcare-coborâre
trebuie redusă până la limita evitării oricărui pericol.
Art.1038 Este interzis să se efectueze repararea sau alimentarea
autovehiculelor, precum şi reglarea motoarelor acestora pe bac, în
timpul marşului.
Art.1039 Autovehiculele trebuie asigurate cu frâna de mână şi
cuplate într-o treaptă de viteză inferioară.
Art.1040 Este interzis conducătorilor auto sau pasagerilor să stea în
cabinele autovehiculelor sau saloanele autobuzelor, în timpul trecerii
cu bacul.
13.32 Activitatea de supraveghere a patrimoniului
Art.1041 Conducătorul locului de muncă trebuie să amenajeze locul

de muncă în vederea desfăşurării activităţii de supraveghere din
cadrul districtelor în care sunt amenajate depozite de materiale
specifice (şine de cale ferată, traverse etc.) sau din cadrul districtelor
EU şi să asigure:
a. un post de supraveghere dotat cu telefon pentru avizarea situaţiilor
critice şi cu microclimat corespunzător (ventilaţie, căldură,
iluminat etc.) în spaţiul respectiv;
b. instruirea lucrătorilor cu atribuţii de supraveghere la preluarea
atribuţiilor, în legătură cu natura obiectivelor ce urmează a fi
păzite, amplasarea, întinderea şi vulnerabilitatea lor, punctele de
acces şi alte criterii specifice;
c. amenajarea traseului de patrulare şi asigurarea unei vizibilităţi
corespunzătoare în timpul nopţii, care să nu favorizeze infiltrarea
persoanelor rău-intenţionate;
d. dotarea lucrătorului cu fluier, lanternă, telefon mobil/staţie
emisie/recepţie;
e. dotarea postului de supraveghere cu trusă de prim ajutor.
Art.1042 La postul de supraveghere, nu se permite accesul
persoanelor străine şi nu este permisă depozitarea de substanţe
toxice, caustice, inflamabile sau explozive.
Art.1043 Încălzirea spaţiului pentru asigurarea confortului termic în
interiorul postului de supraveghere se realizează cu sisteme de
încălzire locală (cu sau fără acumulare de căldură), verificate
periodic şi care să confere siguranţă în exploatare. Sunt strict
interzise orice fel de improvizaţii.
Art.1044 Se interzice folosirea motorinei sau benzinei pentru
aprinderea focului.
Art.1045 Lucrătorii care urmează să desfăşoare activităţi de
supraveghere trebuie să fie apţi medical.
Art.1046 Este interzis consumul de alcool de către personalul de
supraveghere în timpul exercitării funcţiei, prezentarea la locul de
muncă sub influenţa alcoolului sau accesul persoanelor aflate în stare
de ebrietate în incinta obiectivelor supravegheate.
Art.1047 Este interzis fumatul sau utilizarea focului deschis în
locurile în care acestea pot provoca incendii sau explozii.
Art.1048 Lucrătorul trebuie să se deplaseze numai pe traseul stabilit
şi verifică cu atenţie obiectivele repartizate. Deplasarea se face prin
mers normal, cu atenţie la prezenţa persoanelor necunoscute, la
eventualele obstacole (gropi, bolovani, etc.) din plan orizontal şi fără
să se escaladeze garduri, construcţii, materiale stivuite, etc.
2015
Art.1049 Lucrătorul trebuie să aibă un comportament adecvat şi

neprovocator în cazul apariţiei unei situaţii critice (apariţia
persoanelor necunoscute, acţiunea de sustragere şi/sau distrugere de
bunuri de către persoane necunoscute), să îşi păstreze calmul, să nu
provoace verbal sau fizic. Este interzisă interacţiunea verbală şi
fizică cu persoanele necunoscute.
Art.1050 În caz de avarii produse la instalaţiile din perimetrul
obiectivului supravegheat, personalul informează de îndată
conducătorul locului de muncă şi ia (în limita cunoştinţelor şi
posibilităţilor unei intervenţii fără risc) primele măsuri ce se impun
după constatare.
Art.1051 În caz de incendiu, se iau imediat măsuri de stingere şi
salvare a persoanelor, bunurilor şi valorilor din incinta obiectivului
supravegheat, se anunţă conducerea şi în funcţie de amploarea
evenimentului, se anunţă pompierii militari la telefon 112.
13.33 Activitatea de executare a săpăturilor
Art.1052 Lucrările de săpături necesare executării şanţurilor şi

canalelor se execută, de regulă, pe baza unui proiect. Înainte de
începerea lucrărilor de săpături de orice fel, beneficiarul trebuie să
predea executantului amplasamentul şi instalaţiile subterane existente
(fundaţii, conducte, cabluri electrice, canale de protecţie pentru
cabluri de forţă sau telecomunicaţii, canale acoperite pentru scurgeri
sau pentru protecţia unor conducte), pentru a se putea lua măsurile
necesare de securitatea muncii.
Art.1053 Conducătorul locului de muncă este obligat să verifice
dacă natura terenului corespunde prevederilor din proiect. În situaţia
în care constată nepotriviri (pământ cu caracteristici diferite,
infiltraţii puternice, suprafeţe de alunecare etc.) anunţă şeful ierarhic
şi solicită schimbarea soluţiei.
Art.1054 Când există instalaţii subterane, lucrările de săpătură
trebuie să se execute sub o supraveghere tehnică permanentă,
conducătorul locului de muncă luând toate măsurile de precauţie şi
numai după instruirea lucrătorilor care execută aceste lucrări, cu
privire la metodele de lucru sigure.
Art.1055 Dacă în urma săpăturilor sunt descoperite instalaţii
subterane nesemnalate în prealabil, se opreşte lucrul şi se stabileşte
precis natura instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate, după
care conducătorul formaţiei de lucru ia măsuri pentru evitarea
avarierii acestor instalaţii şi pentru eliminarea pericolelor.
Art.1056 Dacă la executarea săpăturilor, se detectează gaze sau alte
substanţe periculoase, ori se constată lipsa de oxigen, conducătorul
formaţiei de lucru evacuează lucrătorii şi ia măsuri de eliminare a
cauzelor ce ar putea produce accidente de muncă sau îmbolnăviri
profesionale.
Art.1057 Săpăturile trebuie executate astfel încât să fie prevenită
prăbuşirea pereţilor săpăturilor. În acest scop, pereţii săpăturilor
trebuie săpaţi în taluz şi verticali şi apoi se consolidează cu susţineri
corespunzătoare naturii rocilor şi procedeului de săpare aplicat.
Art.1058 Săpăturile trebuie semnalizate şi marcate vizibil şi
prevăzute cu dispozitive de protecţie corespunzătoare pentru
prevenirea căderii în gol atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte a
mijloacelor de transport, a persoanelor sau animalelor în
conformitate cu prevederile din proiect.
Art.1059 Săpăturile se execută în cel mai scurt timp posibil, după
care se execută lucrarea pentru care s-au făcut aceste săpături.
Art.1060 La executarea tuturor săpăturilor manuale sau mecanice,
trebuie prevăzute următoarele condiţii minime de securitate:
a. nu se permite formarea ieşirilor în consolă;
b. starea de echilihru a terenului şi a susţinerilor trebuie ţinută
permanent sub supraveghere de către un membru al echipei de
săpători;
c. se îndepărtează de pe taluze, bucăţile de rocă desprinse sau care
tind să se desprindă şi să cadă;
2015
d. lucrătorii trebuie dotaţi cu echipamentul de protecţie necesar

executării lucrărilor în condiţii de securitate;
e. în cazul săpăturii manuale, între lucrători se asigură o distanţă
corespunzătoare astfel încât să nu se producă accidente.
Art.1061 La executarea săpăturilor prin procedee mecanice, nu se
permite accesul lucrătorilor deasupra frontului de lucru, în limitele
taluzului natural al rocilor sau în raza de acţiune a utilajelor.
Art.1062 În apropierea locurilor unde se execută săpături, în zona
prismei de alunecare a terenului, este interzisă instalarea şi circulaţia
vehiculelor sau a utilajelor, amplasarea troliilor şi a altor dispozitive.
Art.1063 Amplasarea utilajelor şi a mecanismelor care produc
vibraţii în funcţionare, precum şi circulaţia vehiculelor şi a utilajelor
de construcţie în zona prismei de alunecare a terenului, în cazul
pereţilor sprijiniţi, este permisă cu condiţia verificării prealabile prin
calcul, a rezistenţei sprijinirii. În calculul efectuat, trebuie să se ţină
seama atât de mărimea sarcinilor, cât şi de solicitările dinamice.
Art.1064 Pământul provenit din săpături trebuie aşezat la o distanţă
de cel puţin 0,5 m de la marginea pereţilor săpăturii.
Art.1065 Este interzisă aşezarea stivelor de materiale de-a lungul
marginii de sus a gropii sau a şanţului, la o distanţă mai mică de
0,75 m de la margine.
Art.1066 Conducătorul locului de muncă trebuie să supravegheze
starea terenului, când sunt posibile surpări sau alunecări ale
pământului. Nu se începe lucrul fără o verificare prealabilă a
terenului. Când se constată crăpături longitudinale paralele cu
marginea săpăturii, se evacuează muncitorii şi utilajele, se
consolidează terenul şi numai după aceasta se reîncepe lucrul.
Art.1067 Pentru coborârea lucrătorilor în gropile săpate pentru
fundaţii, în şanţuri late etc., mai adânci de l m, se folosesc scări sau
rampe de acces; pentru coborârea lucrătorilor în şanţuri înguste se
folosesc scări rezemate, mobile. Numărul de rampe de acces (scări)
şi locul de amplasare trebuie alese astfel încât să permită evacuarea
rapidă a lucrătorilor în caz de pericol. Se interzice coborârea pe
săpături sau pe consolidările pereţilor săpăturii.
Art.1068 Când pământul se aruncă din gropile săpate sau din şanţuri
mai adânci de 2 m, pe podine situate la diferite niveluri, podinele
trebuie să fie bine fixate şi rezistente la încărcăturile pe care trebuie
să le suporte. Podinele trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 0,75 m şi
să fie situate la o distanţă între ele, pe verticală, de max. 1,5 m.
Art.1069 Săparea gropilor de fundaţie şi a şanţurilor cu adâncime
redusă, care nu întrece dimensiunile arătate mai jos, în terenuri cu
umiditate naturală şi în care nu există ape freatice, poate fi executată
cu pereţi verticali fără consolidări, în următoarele terenuri:
a. teren uşor (nisip, umpluturi etc.) la o adâncime maximă de 0,75 m;
b. teren mijlociu (se sapă cu cazmaua şi, parţial, cu târnăcopul) la
1,25 m;
c. teren tare (se sapă cu târnăcopul şi cazmaua) la 2,0 m;
d. teren foarte tare (se lucrează cu ranga, târnăcopul, şpiţul, barosul
etc., însă fără exploziv), la 2 m.
Art.1070 Săpăturile pentru gropi şi şanţuri se pot executa cu pereţii
nesprijiniţi, în taluz, numai dacă:
a. pământul are umiditate naturală;
b. săpătura nu stă deschisă mult timp;
c. panta taluzului realizat prin săpare este mai mică decât panta
taluzului natural al terenului.
Art.1071 Continuarea lucrărilor de săpături care se execută cu
pereţii în taluz (fără sprijiniri), dar care au fost supuse umidificării
este permisă cu condiţia luării măsurilor de evitarea a surpării cum ar
fi:
a. întreruperea temporară a lucrărilor până la uscarea terenului, în
cazul în care există un pericol evident de desprindere (alunecări)
de teren;
b. reducerea locală a înclinării pantei, acolo unde executarea
săpăturilor cu pereţii în taluz nu poate fi amânată;
c. interzicerea deplasării vehiculelor şi utilajelor de construcţii în
apropierea marginilor superioare ale taluzurilor.
2015
Art.1072 În tot timpul cât lucrările rămân descoperite, conducătorul

lucrării trebuie să cerceteze sistematic starea taluzurilor. În cazul în
care se observă apariţia de crăpături paralele cu marginea superioară,
se iau măsuri de consolidare şi evitarea surpării, până la executarea
acestor lucrări operaţiunile de săpare fiind întrerupte.
Art.1073 Gropile cu pereţi în taluz, dacă rămân descoperite mai mult
timp, trebuie cercetate periodic, iar dacă se observă crăpături paralele
cu marginea superioară a gropii, se iau măsuri de consolidare.
Art.1074 Dacă săparea gropilor de fundaţie şi a sanţurilor se face cu
pereţi mai inclinaţi faţă de orizontală decât unghiul taluzului natural
şi, în special, cu pereţi verticali, trebuie să se execute sprijinirea
pereţilor.
Art.1075 Dacă se sapă în apropierea imediată a unor gropi vechi,
astupate, la care umplutura nu s-a tasat complet, pereţii noi trebuie
sprijiniţi.
Art.1076 Săparea în terenuri saturate cu apă trebuie făcută conform
proiectelor special întocmite, în care se prevăd metode de consoli-
dare a pereţilor şi de coborâre artificială a pânzei freatice, astfel ca
lucrările să se poată efectua în condiţii de securitate.
Art.1077 Se permite executarea lucrărilor de săpat în timpul iernii,
fără sprijinirea pereţilor, însă numai până la adîncimea de îngheţ a
pământului. La adâncime mai mare, se iau măsuri pentru sprijinirea
pereţilor.
Art.1078 Părţile nesprijinite ale pereţilor trebuie supravegheate
continuu şi în cazul când apare pericolul surpării, se îndepărtează de
îndată lucrătorii, luând măsuri de sprijinire.
Art.1079 Dacă se sapă în timpul nopţii, locurile de muncă,
drumurile pentru vehicule şi trecerile pentru oameni trebuie
iluminate în mod corespunzător.
Art.1080 La executarea mecanizată a lucrărilor de săpături, pereţii
se consolidează cu panouri prefabricate care se introduc de sus pe
măsura avansării lucrărilor. În timpul lucrului se iau măsuri pentru a
nu se deteriora sprijinirile.
Art.1081 Conducătorul de utilaj este obligat să observe starea
săpăturii şi, în caz de pericol de surpare, să îndepărteze utilajul din
zona periculoasă.
Art.1082 În timpul lucrului este interzis accesul persoanelor
deasupra frontului de lucru în limitele taluzului natural. De asemenea
este interzis a se sta în raza de acţiune a utilajelor.
13.34 Activitatea de transport, manipulare

şi depozitare a recipientelor-butelie
Art.1083 În timpul transportului şi manipulării recipientelor-butelie,

trebuie să se ia măsuri împotriva căderii, lovirii sau murdăririi
acestora. Se interzice transportul recipientelor butelie în autovehicule
necorespunzătoare, precum şi în autovehicule cu remorci basculante.
Art.1084 Încărcarea recipientelor-butelii în vehicule se face astfel
încât robinetele lor să se găsească în aceeaşi parte, stivuite în cel mult
4 rânduri şi să nu depăşească înălţimea obloanelor.
Art.1085 Se interzice încărcarea şi transportul recipientelor-butelie
împreună cu materiale combustibile, explozibile.
Art.1086 Transportul persoanelor în autovehicule încărcate cu
recipiente-butelie este permis numai în cabina conducătorului auto.
Art.1087 Vehiculele care transportă recipiente-butelie încărcate nu
trebuie să staţioneze fără supraveghere.
Art.1088 Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule
prin căderea lor pe pat elastic (pneuri).
Art.1089 Pe distanţe scurte, în interiorul unităţii, transportul
recipientelor-butelie se face pe cărucioare speciale.
Art.1090 Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a
recipientelor-butelie, chiar şi pe distanţe scurte.
2015
Art.1091 Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor

de ridicat se permite numai dacă recipientele sunt bine fixate în
containere care permit o prindere sigură de cârligul macaralei.
Art.1092 Operaţiunile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu
deosebită atenţie luându-se măsurile necesare pentru prevenirea
rostogolirii recipientelor şi evitându-se ciocnirile recipientelor între
ele sau cu alte corpuri.
Art.1093 Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distanţe
scurte (cel mult 5 m) de către lucrători experimentaţi printr-o
aplecare uşoară şi rostogolire a lor în această poziţie pe postament.
Art.1094 Recipientele-butelie care formează bateria de recipiente şi
care nu sunt scoase din baterie la încărcare sau descărcare se verifică
periodic, interior, la cel mult 3 ani.
Art.1095 Recipientele-butelie pline sau goale se depozitează cu
capacul la racordul robinetului şi capacul de protecţie înşurubate.
Art.1096 Recipientele-butelie se depozitează în poziţie verticală şi
se asigură împotriva răsturnării.
Art.1097 Este interzisă depozitarea recipientelor în locuri umede sau
în mediu cu acţiune corozivă asupra materialului din care este
construit recipientul.
Art.1098 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spaţii
liber accesibile, pe scări, culoare, ganguri sau camere cu circulaţie de
persoane.
Art.1099 Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie pline sau
goale împreună cu materiale sau fluide inflamabile sau incompatibile
cu gazele conţinute. Se interzice depozitarea recipientelor pline
împreună cu cele goale.
Art.1100 În timpul depozitării se feresc recipientele-butelie de
intemperii, precum şi de încălzirea excesivă (peste 40°C).
Art.1101 Recipientele-butelie încărcate aflate în încăperi trebuie să
fie la cel puţin 1 m distanţă de radiatoare de încălzire sau alte aparate
încălzitoare şi la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de sursa de căldură
cu foc deschis sau sobe.
Art.1102 Toate încăperile şi locurile exterioare în care este posibilă
îmbogătirea aerului cu oxigen, chiar şi numai temporar, trebuie să fie
marcate prin indicatoare de securitate.
Art.1103 În încăperile şi locurile în care concentraţia oxigenului în
atmosferă poate creşte peste 22% se interzice depozitarea materiale-
lor organice, în afară de cele strict necesare pentru exploatarea
curentă, zilnică. Se evită orice apropiere de surse de aprindere şi se
aerisesc hainele şi părul până la îndepărtarea completă a oxigenului
(cel puţin 30 minute).
Art.1104 Persoanele care lucrează în zone în care este posibilă
îmbogăţirea atmosferei cu oxigen nu trebuie să poarte îmbrăcăminte
din materiale care se pot încărca cu electricitate statică şi nici
încălţăminte cu accesorii metalice.
Art.1105 Se interzice utilizarea oxigenului pentru îmbunătăţirea
aerului (ex. insuflare de oxigen în încăperile în care se lucrează).
Art.1106 Se interzice utilizarea oxigenului în locul aerului
comprimat (ex: pentru vopsire prin pulverizare, antrenarea sculelor
pneumatice, pornirea motoarelor, suflarea aşchiilor, prafului etc.).
Art.1107 Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se deschid
brusc, ci progresiv.
Art.1108 Nu se permite demontarea rozetei robinetului cu ventil şi
manevrarea lui cu chei sau cleşti.
Art.1109 Se interzice executarea oricărei reparaţii la robinetul cu
ventil sau la recipientul-butelie (inclusiv vopsire sau inscripţionare).
Reparaţiile se execută numai de ateliere autorizate ISCIR.
Art.1110 În cazul când robinetul cu ventil a îngheţat, dezgheţarea se
face numai cu cârpe curate muiate în apă caldă curată, cu aer cald sau
apă caldă, lipsite de grăsimi. Se interzice utilizarea flăcării sau a
oricărui alt mod de dezgheţare. Operaţia de dezgheţare se execută
numai de către personalul de specialitate.
2015
Art.1111 În cazul în care la locul de consum gazul nu poate fi scos

din recipient datorită robinetului defect, recipientul trebuie să fie
înapoiat agentului economic care a executat încărcarea.
Art.1112 Consumarea oxigenului din recipientul-butelie se va face
numai prin intermediul unui reductor de presiune destinat exclusiv
pentru oxigen.
Art.1113 Reductorul de presiune, manometrele şi robinetul cu ventil
se feresc de ulei sau alte materii grase.
Art.1114 Se interzice transportul recipientelor-butelie cu reductorul
de presiune montat.
Art.1115 Verificarea etanşeităţii robinetelor ventil şi a reductoarelor
de presiune se face numai cu o soluţie de apă şi săpun neutru.
Art.1116 În timpul consumului de oxigen se asigură stabilitatea
recipientului-butelie în poziţie verticală sau se aşează înclinat cu
robinetul în partea de sus.
Art.1117 La locul de utilizare nu se permite depozitarea recipien-
telor-butelie.
Art.1118 Recipientele-butelie nu se golesc complet, ci se asigură un
conţinut rezidual de gaz cu o presiune de cel puţin 3 bar, pentru a se
evita pătrunderea altor gaze în interior şi pentru a permite verificarea
conţinutului din recipientele-butelie înainte de umplere.
13.35 Activitatea de sudură comună tuturor

procedeelor de sudare şi tăiere a metalelor
Art.1119 La locurile de muncă permanente se afişează în mod

obligatoriu instrucţiunile de folosire ale utilajului şi indicatoare de
securitate, iar sudorii trebuie să aibă la dispoziţie dispozitive de
fixare, rotire şi înclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru
aprinderea arzătoarelor, dispozitive pentru agăţarea arzătorului sau a
portelectrodului etc., pentru a se putea asigura o poziţie cât mai
comodă de lucru.
Art.1120 La efectuarea lucrărilor de sudare într-o încăpere în care se
desfăşoară şi alte activităţi, se iau măsuri care să excludă posibilitatea
de acţiune a factorilor periculoşi şi nocivi asupra lucrătorilor.
Art.1121 Este interzis lucrătorilor care nu sunt direct implicaţi în
procesul tehnologic, să stea la o distanţă mai mică de 1 m de locul în
care se efectuează operaţiile de sudură, tăiere material. Lucrătorii
implicaţi direct în procesul tehnologic trebuie echipaţi cu EIP
corespunzător acestei activităţi (şorţ, ochelari, jambiere, mănuşi, etc.)
Art.1122 La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la
înălţime, începerea lucrului este permisă numai dacă sudorul este apt
pentru lucrul la înălţime, aptitudine atestată de medicul de medicina
muncii.
Art.1123 Când lucrările de sudare se execută la înălţimi mai mari de
1 m:
a. se vor folosi schele rezistente, asigurate împotriva incendiilor;
b. sudorii şi ajutoarele lor vor purta centuri de siguranţă pentru
prevenirea căderii de la înălţime, asigurate cu frânghie de
elementele fixe ale construcţiei;
c. este interzisă staţionarea şi trecerea oricărei persoane în zona de
lucru care va fi semnalizată prin indicatoare de avertizare.
Art.1124 În locurile de muncă unde există pericol de intoxicare cu
diverse gaze sau asfixiere, începerea lucrărilor este permisă numai
după ventilarea forţată a spaţiului şi verificarea prin probe a
atmosferei din spaţiul respectiv, dacă este cazul.
Art.1125 La toate atelierele de sudare şi depozitele sau magaziile de
butelii sub presiune se respectă prevederile normelor în vigoare
privind manipularea, depozitarea, transportul şi folosirea buteliilor
sub presiune (AÎI şi ISCIR).
Art.1126 Locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare sau
tăiere se curăţă de materiale inflamabile.
Art.1127 În cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu
vopsea, care prin ardere produc gaze nocive, înaintea începerii
2015
operaţiei respective, stratul de vopsea se îndepărtează pe o lăţime de

cel puţin 100 milimetri de fiecare parte, a tăieturii sau cusăturii.
Art.1128 Este interzisă sudarea instalaţiilor aflate sub tensiune şi a
recipientelor aflate sub presiune.
Art.1129 Pentru evitarea răsturnării şi deplasării pieselor în timpul
executării lucrărilor de sudare şi tăiere se folosesc suporturi
rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea de recipiente pline
sau goale pentru susţinerea pieselor în timpul lucrului nu este
permisă.
Art.1130 La executarea lucrărilor de sudare şi tăiere a metalelor în
apropierea elementelor de construcţie combustibile (grinzi de lemn,
pardoseală de lemn) trebuie luate măsuri pentru prevenirea
incendiilor, prin acoperirea acestora cu tablă sau plăci incombustibile
şi pregătirea unor vase cu apă, stingătoare cu praf inert şi bioxid de
carbon sau cu spumă carbonică, pentru stingerea unui eventual
început de incendiu. Locul de muncă şi zonele învecinate periculoase
rămân sub observaţie atentă, până când temperatura coboară în toate
punctele la valorile mediului ambiant.
Art.1131 Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de
incendiu sau explozie se execută numai după ce au fost luate toate
măsurile pentru prevenirea acestora şi se fac în baza Permisului de
lucru cu focul.
Art.1132 Măsurile de securitate a muncii care se impun a fi luate în
astfel de cazuri sunt:
a. locul de muncă trebuie supravegheat tot timpul desfăşurării
lucrărilor;
b. se previne formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau
pulberi în spaţii de lucru prin măsuri adecvate;
c. se asigură un grad de securitate sporită în apropierea locului de
muncă (raza de acţiune şi amănuntele se stabilesc de conducătorul
locului de muncă) prin oprirea aparatelor care conţin lichide, gaze
sau pulberi uşor inflamabile. Se etanşează perfect toate
recipientele sub presiune care conţin substanţe uşor inflamabile
prin izolarea şi montarea de flanşe oarbe. Se introduc gaze
protectoare împotriva focului (bioxid de carbon sau azot) în
recipientele ce conţin sau au conţinut substanţe uşor inflamabile;
d. este interzis accesul persoanelor a căror prezenţă nu este absolut
necesară la locul de muncă;
e. se pregăteşte o echipă AÎI precum şi dispozitivele de stingere
necesare;
f. se îndepărtează întreaga aparatură de sudare din încăperi, după
terminarea lucrului.
Art.1133 Combaterea incendiului apărut în cadrul sau în apropierea
unei instalaţii electrice de sudare aflată sub tensiune începe numai
după ce instalaţia respectivă a fost deconectată şi s-a primit
confirmarea verbală a efectuării acestei deconectări de către un
lucrător autorizat (electrician).
Art.1134 În cazul în care scânteile sau stropii de metal topit
împroşcaţi pot produce incendii sau explozii în încăperile aflate
deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se iau măsuri de
izolare corespunzătoare a acestor încăperi prin etanşare, acoperirea
deschiderilor din ziduri, respectându-se prevederile normelor AÎI în
vigoare.
Art.1135 După terminarea lucrului, se supraveghează prin lucrători
nominalizaţi încăperile unde se efectuează lucrări de sudare timp de
cel puţin 8 ore, pentru a preîntâmpina eventualele declanşări de
incendiu provocate de stropii de metal topit împroşcaţi.
Art.1136 Părţile active ale echipamentului pentru sudare trebuie să
se afle în interiorul unor carcase. Deschiderea carcaselor (uşilor,
capacelor etc.) se face numai prin utilizarea unor chei, scule speciale,
prin interblocări mecanice şi/sau electrice între uşile de acces şi
întreruptorul principal, în aşa fel încât să nu fie posibilă deschiderea
fără deconectarea întreruptorului principal, sau, în cazul deschiderii
uşii, să se deconecteze întreruptorul principal.
Art.1137 Părţile active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare,
trebuie complet acoperite cu o izolaţie care să reziste la eforturi
2015
mecanice, electrice şi termice la care poate fi solicitată în timpul

funcţionării şi care să le protejeze împotriva atingerilor accidentale.
Art.1138 Pentru protecţia împotriva electrocutării la atingerea
electrodului sau a altei părţi a circuitului de sudare, instalaţiile de
sudare în curent alternativ trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să
întrerupă funcţionarea în gol a instalaţiei.
Art.1139 Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune.
Schimbarea electrodului se face numai cu utilizarea mănuşilor de
sudor care trebuie să fie complet uscate.
Art.1140 Instalaţiile de sudare trebuie prevăzute cu cel puţin două
conductoare de protecţie, unul inclus în cablul de alimentare legat la
borna de protecţie aflată lângă bornele de alimentare şi al doilea,
legat vizibil la borna de legare la pământ aflată în exterior, pe carcasă
şi marcată cu simbolul grafic specific.
Art.1141 Fixarea bornelor de alimentare se asigură astfel încât să nu
se desfacă sau să nu se rotească atunci când mijloacele de prindere
sunt strânse sau desfăcute în mod repetat.
Art.1142 Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare
cu izolaţia deteriorată este strict interzisă. Starea izolaţiei şi a
legăturilor la priza de pământ se verifică de fiecare dată înainte de
începerea lucrului.
Art.1143 Reparaţiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de
comandă se face numai după întreruperea alimentării cu energie
electrică de către electricienii de întreţinere instruiţi şi autorizaţi
corespunzător.
Art.1144 Este interzisă pe timp de ploaie executarea lucrărilor de
sudare sub cerul liber, fără acoperiş.
Art.1145 Pentru menţinerea în condiţii corespunzătoare a
echipamentelor de sudare trebuie efectuate verificările instalaţiei
astfel:
a. instalarea circuitului de sudare se efectuează conform
prescripţiilor din documentaţiile tehnice;
b. izolaţia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare şi
dispozitivelor de conectare nu va fi deteriorată, iar curentul
admisibil în cabluri va corespunde curentului utilizat;
c. clemele de contact trebuie fixate în mod sigur, iar conexiunile
corect executate. Se verifică în special dacă cablul de retur este
corect şi direct racordat de la borna corespunzătoare a
echipamentului pentru sudare la piesa de sudat sau la suportul
acesteia, cât mai aproape de locul unde se efectuează lucrarea.
Art.1146 Este interzis sudorilor şi ajutorilor lor să efectueze
intervenţii pentru depanarea unor defecţiuni de natură electrică sau
mecanică. Elementele recunoscute a fi defecte trebuie reparate sau
înlocuite de persoane calificate.
Art.1147 Instalaţiile de sudare de orice fel trebuie incluse în
programele de supraveghere, întreţinere şi reparaţii a echipamentelor
de muncă.
Art.1148 La recepţie, după fiecare reparaţie sau modificare, în cazul
în care instalaţia nu corespunde la una din probe, este strict interzisă
punerea instalaţiei sub tensiune.
Art.1149 La toate locurile de muncă se iau măsuri pentru ca în
încăpere să nu fie depăşite concentraţiile maxime admise stabilite
pentru gaze, vapori şi pulberi nocive.
Art.1150 În cazul în care instalaţia de ventilaţie nu funcţionează
normal, nu se pot efectua lucrări de sudare şi tăiere a metalelor.
Art.1151 Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare şi
tăiere a metalelor trebuie să fie bine aerisite, prin ventilaţie naturală
şi prin ventilaţie mecanică, fără a permite formarea de pungi de aer
neventilate. În încăperile în care aceste lucrări nu se execută în mod
permanent, gazele, vaporii şi aerul ce se degajă în timpul lucrului se
îndepărtează printr-o aerisire corespunzătoare.
13.35.1. Sudarea prin topire

2015
Art.1152 La lucrările de sudare şi tăiere a metalelor prin topire,

executate în apropierea instalaţiilor electrice, locurile de muncă
trebuie protejate cu ecrane sau paravane, astfel încât să fie exclusă
posibilitatea de atingere accidentală a părţilor aflate sub tensiune.
Dacă lucrările se execută chiar asupra unei părţi componente a
instalaţiei electrice, aceasta se scoate de sub tensiune, se semnali-
zează şi se asigură conform instrucţiunilor pentru lucru în condiţii de
risc electric, până la sfârşitul lucrului.
Art.1153 Pentru protejarea lucrătorilor care lucrează în vecinătatea
locului de sudare (exceptând sudorul şi ajutoarele acestuia), se
izolează locurile de muncă ale sudorilor prin panouri fixe sau
transportabile din lemn ignifugat, tablă sau alte materiale opace,
neinflamabile, având înălţimea de cel puţin 2 m.
Art.1154 Carcasele echipamentelor de sudare, mesele de sudare şi
piesele metalice care se sudează trebuie legate la prize de pământ
corepunzătoare, la conductorul de nul sau la un declanşator de curent
de defect.
13.35.2. Sudarea cu arc electric
Art.1155 În vederea diminuării la minim a pericolelor datorate

tensiunii de mers în gol, care apare în mod obligatoriu pe electrod se
iau măsuri de prevenire a acestora. Astfel, instalarea echipamentelor
de sudare cu arc electric se face în aşa fel încât să se reducă riscurile
de şocuri electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari decât
tensiunea de mers în gol.
Art.1156 Trebuie luate măsuri pentru reducerea pericolelor de
contact accidental a circuitului de sudare cu conductorul de protecţie
sau cu pământul.
Art.1157 Dacă piesa de sudat este în mod intenţionat racordată la
conductorul de protecţie sau la pământ, legătura se face cât mai
direct, cu ajutorul unui cablu având secţiunea egală cu cea a cablului
de retur. Se iau măsuri de evitare a curenţilor vagabonzi de sudare.
Nu se va efectua în mod intenţionat conectarea piesei de sudat sau a
circuitului de sudare la conductorul de legare la pământ al reţelei de
alimentare a sursei pentru sudare sau cel al aparatului electric de
conectare asociat sursei.
Art.1158 Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare
şi elementele conductoare străine de instalaţie, situate în zona de
lucru şi pe care este posibil să fie pus un portelectrod sau un cap
pentru sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se
folosesc mijloace de protecţie ale acestora cum, ar fi: ecrane izolante,
distanţiere etc..
Art.1159 Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu
buteliile de gaz protector aflate în apropierea piesei de sudat.
Art.1160 La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa
de sudat este strict interzisă utilizarea unor elemente conductoare
străine de izolaţie (şine, ţevi, schele etc.) dacă acestea nu reprezintă
piesa de sudat însăşi.
Art.1161 Dacă piesele pentru sudat sunt amplasate pe o masă de
sudare, cablurile de retur şi de legături echipotenţiale trebuie
racordate la masă.
Art.1162 În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează aproape
unii de alţii şi, în mod deosebit, pe aceiaşi piesă, se iau măsuri
speciale în ceea ce priveşte racordarea surselor pentru sudare la
reţeaua de alimentare şi la piesa de sudat, în scopul eliminării
tensiunii de mers în gol, ce poate să apară între doi portelectrozi sau
între două capete pentru sudare.
Art.1163 Dacă una sau mai multe surse pentru sudare interconectate
sunt scoase de sub tensiune, ele trebuie deconectate atât de la reţeaua
de alimentare, cât şi de la circuitul de sudare comun pentru
înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur. Interconectarea
mai multor surse pentru sudare se face numai de către un expert.
Art.1164 Dacă se efectuează lucrări de întreţinere sau reparare,
echipamentul de sudare trebuie decuplat atât pe partea de alimentare
cât şi pe partea de utilizare. Derogări de la această condiţie se pot
2015
face numai de către un expert; orice racordare în circuitul de sudare

trebuie efectuată înainte de punerea sub tensiune a sursei pentru
sudare.
Art.1165 Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăseşte postul de
lucru, sursa pentru sudare sau circuitul de sudare se scoate de sub
tensiune astfel încât instalaţia să nu poată fi pusă în mod accidental
în funcţiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
Art.1166 În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserveşte mai
multe posturi de sudare sau în cazul mai multor surse pentru aceeaşi
piesă de sudat sau pentru piese interconectate, sudorii trebuie să
lucreze suficient de departe unii de alţii şi vor fi instruiţi să nu atingă
niciodată simultan doi portelectrozi sau două capete pentru sudare.
Art.1167 În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul se aşează sau se
agaţă de un suport izolat, astfel încât să nu atingă piesa sau suportul
acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a circuitului de
sudare. Este interzis categoric ţinerea portelectrodului sub braţ,
pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp.
Art.1168 Conductorii electrici mobili folosiţi la racordarea la reţea şi
cablurile pentru alimentarea circuitului de sudare trebuie feriţi
împotriva deteriorării în timpul exploatării şi al transportului şi în
mod special împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum şi
a trecerii peste ei cu mijloacele de transport. Cablurile mobile trebuie
să fie uşoare şi foarte flexibile, păstrându-se în colaci când nu se
execută operaţia de sudare.
Art.1169 La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu
izolaţia deteriorată, în cazul în care cablurile respective nu pot fi
înlocuite imediat, cele deteriorate se repară imediat, prin îndepărtarea
zonei deteriorate şi realizarea unei îmbinări în porţiunea respectivă.
Izolarea cu bandă izolatoare a zonei reparate nu este suficientă şi în
consecinţă este obligatorie folosirea bucşelor de protecţie din
material izolant, care să acopere în întregime zona reparată. Starea
izolaţiei cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se verifică
înainte de începerea lucrului.
Art.1170 Înainte de operaţia de îmbinare a cablurilor pentru
alimentarea circuitului de sudare, echipamentul de sudare trebuie
deconectat de la reţea.
Art.1171 Zonele de îmbinare ale cablului pentru alimentarea
circuitului de sudare trebuie să asigure o bună conductibilitate,
securitate faţă de solicitările mecanice şi o izolare perfectă în special
în zona de îmbinare.
Art.1172 Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de
sudare sau tăiere se realizează prin lipire la cald, prin sudare sau cu
mufe de conexiuni izolate.
Art.1173 Cablul de masă trebuie racordat direct la piesă, fiind
interzisă utilizarea unor improvizaţii. Racordarea se realizează numai
cu cleme de strângere, bornă cu şurub, bine strânse, cu condiţia ca
suprafeţele de contact să fie netede şi curate.
Art.1174 În cazul în care portelectrozii şi capetele pentru sudare nu
sunt utilizaţi, trebuie astfel amplasaţi încât să fie izolaţi. Electrodul se
scoate din portelectrod.
Art.1175 Posturile fixe pentru sudarea manuală cu arc electric
trebuie prevăzute cu un suport electroizolant pentru fiecare
portelectrod, pe care să se aşeze portelectrodul în perioadele de
pauză. Este strict interzisă aruncarea la întâmplare a portelectrodului,
chiar dacă nu este sub tensiune, indiferent de caracterul fix sau mobil
al postului de sudare.
Art.1176 La sudarea manuală cu electrozi înveliţi, sudorii trebuie să
utilizeze în mod obligatoriu mănuşi şi în timpul înlocuirii
electrozilor.
Art.1177 La utilizarea generatoarelor de curent continuu şi a
transformatoarelor folosite la sudarea cu arc electric trebuie
respectate condiţiile impuse în prescripţiile de electrosecuritate.
2015
Art.1178 Pentru racordarea la reţea, executarea legăturilor fixe,

inclusiv montarea pieselor, se face numai de către electricieni
autorizaţi, care trebuie să respecte toate prescripţiile în vigoare
referitoare la lucrul în condiţii de risc electric.
Art.1179 Dacă legarea la reţea a unui echipament de sudare se
realizează fără fişă şi priză trebuie prevăzut la locul de racordare un
întreruptor cu ajutorul căruia să se scoată de sub tensiune
concomitent toţi conductorii de alimentare.
Art.1180 La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin
fişă, conductorii de racordare la reţea se fixează cu papuci şi se
dispun astfel încât să se excludă posibilitatea deteriorării izolaţiei lor,
din cauza frecării lor de apărătorile de borne.
Art.1181 În cazurile în care urmează să se execute lucrări de
recepţie sau de curăţare a echipamentelor de sudare sau când se
schimbă locul lor de amplasare, acestea se scot de sub tensiune prin
deconectarea de la reţea.
Art.1182 Trebuie utilizate numai echipamente de sudare omologate
care îndeplinesc condiţiile de electrosecuritate.
13.35.3. Sudarea şi tăierea cu gaze
Art.1183 Reparaţiile arzătoarelor de sudură se efectuează numai de

personal calificat în acest sens.
Art.1184 Racordarea arzătoarelor se face numai prin intermediul
unui dispozitiv contra întoarcerii flăcării, de tipul supapă hidraulică
sau alte dispozitive.
Art.1185 Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins, în afara zonei de
lucru, urcarea pe scări sau schele, sunt interzise.
Art.1186 Este interzisă păstrarea arzătoarelor racordate la sursa de
gaz, în sertare sau dulapuri.
Art.1187 Înainte de începerea lucrului se verifică buna funcţionare şi
etanşeitatea arzătorului, respectiv a aparatului de sudat.
Art.1188 În timpul întreruperii lucrului, arzătorul se stinge şi se
agaţă pe un suport. Este interzisă agăţarea arzătorului (chiar stins) de
recipientele buteliilor sau de corpurile goale în interior. Arzătorul
aprins nu se lasă din mână nici un moment.
Art.1189 La întreruperile de lungă durată, în afară de închiderea
robinetelor de la arzător, se închid şi robinetele cu ventil ale
recipientelor butelie, precum şi robinetul de la punctul de distribuţie,
dacă alimentarea se face prin conducte.
Art.1190 Dacă becul arzătorului se încălzeşte excesiv în timpul
lucrului, se închide robinetul pentru gazul combustibil şi se introduce
aparatul într-un vas cu apa rece curată, fără urme de ulei, lăsând
robinetul pentru oxigen puţin deschis.
Art.1191 În cazul astupării duzelor arzătorului în urma întoarcerilor
de flacără, la stingerea accidentală a flăcării, sau în cazul altor
deranjamente, se închide imediat robinetul arzătorului. Dacă
defecţiunea nu poate fi înlăturată, prin simpla curăţare a duzei
arzătorului cu ajutorul unei sârme din alamă moale şi a becului de la
capătul tijei sau prin răcirea şi înlocuirea tijei sau a duzei, arzătorul
se scoate din uz şi se anunţă imediat conducătorul locului de muncă.
Art.1192 La fiecare şoc produs de întoarcerea flăcării, se închid
imediat robinetele pentru gazul combustibil şi oxigen ale arzătorului.
Înainte de reluarea lucrului se răceşte arzătorul în apă rece, curată,
fără urme de ulei şi se controlează şi purjează furtunurile.
Art.1193 Se utilizează numai arzătoare de sudare prevăzute cu câte
un element de închidere pentru admisia gazului combustibil şi pentru
oxigen. La manevrarea ambelor robinete se evită pătrunderea unui
gaz în circuitul celuilalt şi invers.
Art.1194 La aprinderea arzătorului se deschide cu 1/4 de tură
robinetul pentru oxigen, apoi cel pentru gazul combustibil, aprinzând
imediat amestecul. Flacăra de lucru se reglează apoi cu ajutorul celor
două robinete ale arzătorului. Stingerea se face închizând mai întâi
robinetul pentru gazul combustibil iar după stingerea flăcării, se
închide şi robinetul pentru oxigen.
2015
Art.1195 Pentru lucrările de sudare şi tăiere cu gaze se folosesc

numai furtunuri produse special în acest scop, care să satisfacă
condiţiile prevăzute în standardele în vigoare. Este interzisă folosirea
furtunurilor pentru oxigen la gazul combustibil şi invers.
Art.1196 Este interzis ca în timpul lucrului furtunurile să fie
încolăcite sub picioare.
Art.1197 Este interzisă folosirea furtunurilor murdare de ulei sau
grăsime. Nu se admite să se racordeze la furtun derivaţii pentru
alimentarea mai multor arzătoare.
Art.1198 Înainte de punerea în funcţiune, furtunurile trebuie purjate,
probate sub presiune şi trecute printr-un vas cu apă pentru a se
asigura că nu prezintă pori sau crăpături. Numai furtunurile pentru
oxigen pot fi suflate cu oxigen.
Art.1199 Folosirea furtunurilor defecte precum şi înfăşurarea
acestora cu bandă izolatoare sau alte materiale nu sunt admise.
Locurile defecte se înlătură, iar porţiunile separate se îmbină cu
nipluri duble. Lungimea tronsonului de furtun trebuie să fie de
minimum 5 metri. Nu se admite folosirea pentru îmbinare a unor ţevi
netede.
Art.1200 Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se
face numai prin coliere metalice bine strânse, pentru a nu se
desprinde sau a se produce scăpări de gaze. Controlul etanşeităţii la
furtunurile pentru gazul combustibil se face cu apă şi săpun.
Art.1201 La supapele hidraulice de siguranţă, furtunurile se
racordează cât mai strâns fără a se fixa cu coliere. La montare,
furtunurile nu trebuie deformate, răsucite sau îndoite, ele se plasează
astfel încât să fie ferite de scântei, stropiri de metal topit, de contactul
cu piese grele sau încălzite. Trecerea peste ele este interzisă.
Art.1202 Este interzisă racordarea la reţeaua de gaz a furtunurilor
aparţinând mai multor posturi de sudare prin intermediul
interpoziţiilor de genul aşa numitelor "furci".
Art.1203 Toate conductele de gaze trebuie legate la pământ.
Conductele nu trebuie să vină în contact cu conductoare şi cabluri
electrice şi se păstrează o distanţă de 1 metru faţă de acestea.
Art.1204 Este interzisă folosirea focului deschis la o distanţă mai
mică de 3 m faţă de conductele de gaz combustibil şi oxigen.
Distanţa de la punctele de distribuţie a gazului până la sursele de foc
deschis trebuie să fie de cel puţin 3 metri.
Art.1205 Pentru deservirea conductelor pentru oxigen şi a
armăturilor, nu se admit lucrători cu mâinile murdare de ulei sau
având pe îmbrăcăminte şi scule urme de ulei.
Art.1206 Este interzisă repararea conductelor de gaze folosite pentru
sudare când sunt sub presiune. Înaintea începerii lucrărilor de
reparaţii, conductele se suflă cu azot sau alt gaz inert.
Art.1207 Se verifică etanşeitatea armăturilor cel puţin o dată pe lună
cu apă şi săpun. Dacă se constată scăpări de gaze din conducte sau la
punctele de distribuţie se opreşte acea zonă de lucru, remediindu-se
imediat defecţiunile, iar încăperile se ventilează imediat.
Art.1208 La folosirea gazului metan din reţea pentru lucrări de
tăiere în amestec cu oxigen sau aer comprimat, fiecare post de
racordare trebuie prevăzut cu un dispozitiv de siguranţă omologat, de
preferinţă o supapă hidraulică care să împiedice pătrunderea aerului
sau a oxigenului în conducta de gaz.
Art.1209 Reductoarele de presiune trebuie ferite de lovituri, iar după
o întrebuinţare mai îndelungată, membrana de cauciuc a reductorului
va fi înlocuită. Urmele de grăsimi se îndepărtează numai cu alcool
sau cu dicloretan. Este interzis a apuca recipientele de reductor,
pentru a fi ridicate sau transportate.
Art.1210 Înainte de montarea reductoarelor de presiune, robinetul cu
ventil al recipientului butelie se suflă cu o mică cantitate de gaz sub
presiune. La executarea acestor operaţiuni nu se stă în dreptul jetului
de gaz.
Art.1211 Încercarea etanşeităţii robinetelor gazelor se face numai cu
apă şi săpun.
2015
Art.1212 Strângerea piuliţei de racordare a reductorului de presiune

se face numai cu robinetul cu ventil închis.
Art.1213 Dacă se constată că reductorul de presiune este îngheţat,
dezgheţarea lui se face numai prin aplicarea de cârpe curate înmuiate
în apă fierbinte.
Art.1214 În cazul unei întreruperi mai îndelungate a lucrului,
reductoarele de presiune trebuie păstrate sub cheie în locuri uscate,
ferite de praf, în care nu există posibilitatea venirii lor în contact cu
ulei sau substanţe grase.
Art.1215 Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune trebuie
să aibă orificiile de evacuare orientate vertical, în sus. Şurubul
arcului de reglare a presiunii va fi orientat vertical în sus sau în jos.
Capacele arcurilor trebuie prevăzute cu găuri de evacuare a presiunii,
orientate în sus sau în jos, racordurile şi niplurile pentru furtun
trebuie să fie orientate oblic în jos, în direcţia opusă recipientelor
butelie. Folosirea racordurilor de furtun îndoite este interzisă.
Art.1216 Reductorul de presiune folosit în instalaţie trebuie să aibă
resortul de reglaj slăbit complet.
Art.1217 Este interzisă folosirea alternativă a reductoarelor de
presiune pentru gaze diferite.
Art.1218 Reductoarele de presiune trebuie verificate înainte de
utilizare. Ele trebuie să fie perfect etanşe. Folosirea nu este permisă
dacă:
a. prezintă urme de ulei sau grăsimi;
b. au garnituri de etanşare defecte;
c. au filetul piuliţei olandeze de racordare defect;
d. au manometrul de presiune defect sau lipsă.
Art.1219 Manometrele reductoarelor de presiune trebuie să aibă
sigiliul intact, poanson de verificare metrologică pe sigiliu pentru
anul în curs. Se folosesc numai manometre de construcţie specială
inscripţionate. Presiunile maxime admise se marchează cu o linie
roşie pe cadranul manometrului.
Art.1220 Recipientele-butelie, folosite pentru gaze comprimate,
trebuie verificate după normele şi instrucţiunile tehnice în vigoare
(ISCIR, STAS, AÎI şi altele).
Art.1221 Recipientele-butelie pentru oxigen se pot folosi şi în
poziţia culcată, cu condiţia ca robinetul cu ventil să se găsească cu
cel puţin 40 cm mai sus. Recipientele-butelie pentru gazul
combustibil se folosesc numai în poziţie verticală.
Art.1222 Nu se admite exploatarea recipientelor-butelie la care:
a. a expirat termenul reviziei;
b. lipsesc inscripţionările şi poansonările reglementare;
c. se constată defecţiuni la robinetul cu ventil;
d. se constată deteriorări vizibile pe corp (fisuri, urme de lovituri sau
coroziune pronunţată).
e. lipsesc suporturile de bază sau sunt montate strâmb sau
deteriorate;
f. lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc trase pe corp.
13.36 Activitatea de prelucrare prin aşchiere
13.36.1. Deservirea echipamentelor de muncă pentru prelucrări

prin aşchiere
Art.1223 Înainte de începerea lucrului, lucrătorul trebuie să
controleze starea echipamentului de muncă (maşinii), a dispozitivelor
de comandă (pornire-oprire şi schimbarea sensului mişcării), existen-
ţa şi starea dispozitivelor de protecţie şi a grătarelor din lemn.
Art.1224 În mod obligatoriu, se deconectează motoarele electrice de
antrenare ale maşinilor în următoarele cazuri:
a. la părăsirea locului de muncă, chiar şi pentru un timp scurt;
b. la orice întrerupere accidentală a curentului electric;
c. la curăţarea şi ungerea maşinii şi la îndepărtarea aşchiilor;
d. la constatarea oricăror defecţiuni în funcţionare.
Art.1225 În cazul când în timpul funcţionării se produc vibraţii,
maşina se va opri imediat şi se va proceda la constatarea şi
2015
înlăturarea cauzelor. În situaţia în care acestea sunt determinate de

cauze tehnice, se va anunţa conducătorul locului de muncă.
Art.1226 După terminarea lucrului, lucrătorul este obligat să cureţe
şi să ungă maşina şi să lase ordine la locul de muncă.
Art.1227 Înlăturarea aşchiilor şi a pulberilor de pe maşini se face cu
ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Este interzisă
înlăturarea aşchiilor cu mâna. Este interzisă suflarea aşchiilor sau
pulberilor cu jet de aer.
Art.1228 Evacuarea deşeurilor de la maşini se face ori de câte ori
prezenţa acestora este stânjenitoare pentru desfăşurarea procesului de
producţie sau pentru siguranţa operatorului şi cel puţin o dată pe
schimb.
Art.1229 Piesele prelucrate, materialele, deşeurile se aşează în locuri
stabilite astfel încât să nu împiedice mişcările lucrătorilor,
funcţionarea maşinii şi circulaţia pe căile de acces. Piesele,
materialele şi deşeurile cu dimensiuni mai mici se depozitează în
containere.
Art.1230 Grătarele din lemn de la maşini trebuie menţinute curate şi
în bună stare, evitându-se petele de ulei. Petele de ulei de pe grătare
sau paviment se înlătură prin acoperire cu rumeguş.
Art.1231 Este interzisă spălarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de
răcire, produse inflamabile (benzină, tetraclorură de carbon, silicat de
sodiu etc.), precum şi ştergerea lor cu bumbac utilizat la curăţarea
maşinii.
13.36.2. Prelucrarea metalelor prin strunjire
Art.1232 Fixarea cuţitelor de strung în suport se face astfel încât

înălţimea cuţitului să corespundă procesului de aşchiere.
Art.1233 Partea din cuţit care iese din suport nu trebuie să
depăşească de 1,5 ori înălţimea corpului cuţitului pentru strunjirea
normală.
Art.1234 Fixarea cuţitului în suport se face cu şuruburile din
dispozitivul portsculă.
Art.1235 La montarea şi demontarea mandrinelor, universalelor şi
platourilor pe strung se folosesc dispozitive de susţinere şi deplasare.
Art.1236 Piesele de prelucrat trebuie fixate bine în universal sau
între vârfuri şi perfect centrate, pentru a nu fi smulse.
Art.1237 La fixarea şi scoaterea pieselor din universal se utilizează
chei corespunzătoare, fără prelungitoare din ţeavă sau alte pârghii.
Art.1238 La fixarea pieselor în universalul strungului, se respectă
condiţia L  3d, unde L şi d reprezintă lungimea, respectiv diametrul
piesei de prelucrat.
Art.1239 La prelucrarea pieselor lungi, pentru susţinerea lor se
utilizează linete.
Art.1240 La fixarea piesei între vârfuri se fixează rigid păpuşa
mobilă iar pinola se blochează în poziţia de strângere.
Art.1241 Slăbirea piesei din pinola păpuşii mobile se efectuează
numai după oprirea strungului.
Art.1242 Înainte de începerea lucrului, lucrătorul trebuie să verifice
starea fizică a fiecărui bac de strângere. Dacă bacurile sunt uzate
(şterse), au joc, prezintă deformaţii sau fisuri, universalul sau platoul
se înlocuiesc.
Art.1243 Înainte de începerea lucrului, lucrătorul verifică dacă
modul în care este ascuţit cuţitul şi dacă profilul acestuia corespund
prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialul din care
este confecţionată piesa. Se folosesc cuţite de strung cu prag special
pentru sfărâmarea aşchiei continue.
Art.1244 La cuţitele de strung prevăzute cu plăcuţe din carburi
metalice se controlează cu atenţie fixarea plăcuţei pe cuţit precum şi
starea acestuia. Nu se permite folosirea cuţitelor la care plăcuţele
prezintă fisuri, arcuiri sau deformaţii. Cuţitele cu plăcuţe din carburi
metalice sau ceramice se feresc de şocuri mecanice.
2015
Art.1245 Angajarea cuţitului în material se face lin, după punerea în

mişcare a piesei de prelucrat. În caz contrar, există pericolul
smulgerii piesei din universal sau ruperii cuţitului.
Art.1246 La sfârşitul prelucrării se îndepărtează mai întâi cuţitul şi
apoi se opreşte maşina.
Art.1247 La prelucrarea între vârfuri se folosesc numai antrenoare
(inimi de antrenare) de tip protejat sau şaibe de antrenare protejate.
Art.1248 La prelucrarea pieselor prinse cu bucşe elastice,
strângerea, respectiv desfacerea bucşei se face numai după oprirea
completă a maşinii.
Art.1249 Este interzisă urcarea pe platoul strungului carusel în
timpul cât acesta este conectat la reţeaua de alimentare.
Art.1250 Este interzisă aşezarea sculelor şi pieselor pe platou dacă
utilajul este conectat la reţeaua electrică de alimentare.
Art.1251 Pe strungurile automate se prelucrează numai bare drepte
teşite la ambele capete.
13.36.3. Prelucrarea metalelor prin frezare
Art.1252 Înainte de fixarea frezei se verifică ascuţirea acesteia, dacă

aceasta corespunde materialului ce urmează a se prelucra, precum şi
regimul de lucru indicat în fişa de operaţii.
Art.1253 Montarea şi demontarea frezei se face cu mâinile protejate
de mănuşi rezistente la tăiere.
Art.1254 După fixarea şi reglarea frezei, se reglează şi dispozitivul
de protecţie, astfel încât dinţii frezei să nu poată prinde mâinile sau
îmbrăcămintea lucrătorului în timpul lucrului.
Art.1255 Fixarea pieselor pe maşina de frezat se execută cu
dispozitive speciale de fixare sau în menghină.
Art.1256 Sunt interzise cu desăvârşire improvizaţiile pentru fixarea
pieselor.
Art.1257 La fixarea în menghină sau direct pe masa maşinii a
pieselor cu suprafeţe prelucrate, se folosesc menghine cu fălci
zimţate sau plăci de reazem şi strângere zimţate.
Art.1258 În timpul fixării sau desprinderii piesei, precum şi la
măsurarea pieselor fixate pe masa maşinii de frezat, se are grijă ca
distanţa dintre piesă şi freză să fie cât mai mare.
Art.1259 La operaţia de frezare, cuplarea avansului se face numai
după pornirea frezei.
Art.1260 La oprirea maşinii de frezat, se decuplează mai întâi
avansul, apoi se opreşte freza.
Art.1261 În timpul funcţionării maşinii de frezat nu este permis ca
pe masa maşinii să se găsească scule sau piese nefixate.
Art.1262 În timpul înlocuirii roţilor de schimb, maşina de frezat
trebuie deconectată de la reţea.
Art.1263 Verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa maşinii,
precum şi a calităţii suprafeţei prelucrate se face numai după oprirea
maşinii.
13.36.4. Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare şi

broşare
Art.1264 Înainte de fixarea cuţitului în suport se verifică ascuţirea şi

profilul cuţitului, precum şi dacă acesta corespunde materialului care
se prelucrează şi regimului de lucru indicat în planul de operaţii.
Art.1265 Broşele se montează şi demontează cu dispozitive special
construite în acest scop.
Art.1266 Este interzis a manevra broşa cu mâna liberă.
Art.1267 Piesele de prelucrat se fixează rigid pe masa maşinii, în
menghină sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare.
Art.1268 Înaintea pornirii maşinii se verifică fixarea sculei şi a
piesei şi se controlează să nu rămână chei sau piese nefixate pe masa
maşinii.
2015
Art.1269 Înaintea începerii lucrului, la maşinile de rabotat şi

mortezat, după pomirea acestora, se execută câteva curse de mers în
gol pentru verificarea funcţionării.
Art.1270 În timpul funcţionării maşinii de rabotat este interzisă
folosirea spaţiului dintre ghidajele rabotezei pentru păstrarea sculelor
sau a altor materiale.
Art.1271 În cazul prelucrării prin rabotare a unei piese ale cărei
dimensiuni depăşesc masa mobilă a rabotezei, pe toată durata
lucrului se îngrădeşte zona respectivă.
Art.1272 Maşinile de broşat trebuie prevăzute cu dispozitive
corespunzătoare de răcire a sculei. Broşele nu se răcesc cu bumbac
sau cârpe ude.
13.36.5. Prelucrarea metalelor prin găurire, alezare şi honuire
Art.1273 Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se

strâng şi se desfac numai cu chei adecvate, care se scot înainte de
pornirea maşinii.
Art.1274 Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere trebuie
bine centrat şi fixat.
Art.1275 Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrină se face
numai cu ajutorul unei scule speciale.
Art.1276 Este interzisă folosirea burghielor cu coadă conică în
universalele maşinilor.
Art.1277 Este interzisă folosirea burghielor cu coadă cilindrică în
bucşe conice.
Art.1278 Este interzisă folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor
de honuit cu cozi uzate sau care prezintă crestături, urme de lovituri
etc..
Art.1279 Este interzisă folosirea burghielor necorespunzătoare sau
prost ascuţite.
Art.1280 Ascuţirea burghielor se face numai cu burghiul fixat în
dispozitive speciale.
Art.1281 Cursa sculei aşchietoare trebuie reglată astfel încât aceasta
să se poată retrage cât mai mult la fixarea sau desprinderea piesei.
Art.1282 Înaintea fixării piesei pe masa maşinii se curăţă canalele de
aşchii.
Art.1283 Prinderea şi desprinderea piesei pe şi de pe masa maşinii
se face numai după ce scula aşchietoare s-a oprit complet.
Art.1284 Fixarea piesei pe masa maşinii se face în cel puţin două
puncte, fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul
menghinei.
Art.1285 Înaintea pornirii maşinii se alege regimul de lucru
corespunzător operaţiei care se execută, sculelor utilizate şi
materialului piesei de prelucrat.
Art.1286 La operaţia de honuire, având în vedere materialele din
care sunt realizate sculele, introducerea şi scoaterea în şi din alezajul
piesei de prelucrat se face cu foarte mare atenţie, pentru a evita
spargerea plăcilor de honuire.
Art.1287 În timpul funcţionării maşinii se interzice frânarea cu mâna
a axului portmandrină.
Art.1288 Maşinile de găurit portative se pornesc numai după ce au
fost ridicate de pe masă.
Art.1289 Maşinile de găurit portative se lasă din mână (se depun)
numai după oprirea burghiului.
13.36.6. Prelucrarea metalelor prin rectificare şi polizare
Art.1290 Verificarea, montarea şi utilizarea EM dotate cu corpuri
abrazive se face de lucrători autorizaţi şi numiţi prin decizie scrisă
conform procedurii specifice.
Art.1291 Alegerea corpului abraziv se face în funcţie de felul
materialului de prelucrat, de forma şi dimensiunile piesei de
2015
prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea

maşinii, de felul operaţiei de prelucrare.
Art.1292 Montarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către
persoane bine instruite şi autorizate conform reglementărilor să
execute astfel de operaţii.
Art.1293 La montarea corpului abraziv pe maşină se verifică
marcajul şi aspectul suprafeţei corpului abraziv şi se efectuează
controlul la sunet, conform standardelor în vigoare sau conform
documentaţiei tehnice de produs.
Art.1294 Fixarea corpului abraziv trebuie să asigure o centrare
perfectă a acestuia în raport cu axa de rotaţie.
Art.1295 Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu
minim 12 mm mai mare decât diametrul arborelui) se fixează cu
flanşe fără butuc.
Art.1296 Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de
350 mm se fixează cu flanşe cu butuc.
Art.1297 Flanşa fixă (de sprijin) trebuie să fie solidarizată cu
arborele printr-un mijloc sigur de fixare; flanşa mobilă (de strângere)
trebuie să intre cu joc pe butuc sau arbore.
Art.1298 Corpul abraziv trebuie să intre liber (neforţat) pe arbore, în
cazul flanşelor fără butuc, respectiv pe flanşa fixă şi pe cea mobil.
Art.1299 Dacă jocul dintre alezajul corpului abraziv şi arbore este
sub limita inferioară, gaura se lărgeşte cu mare atenţie, pentru a nu
se produce fisuri. Operaţia se execută pe o maşină care să permită
prinderea centrică a corpului abraziv şi cu ajutorul unei scule
adecvate (diamant, carburi metalice).
Art.1300 Nu este admisă lărgirea găurii prin spargere cu dalta.
Art.1301 După lărgire, corpul abraziv se controlează la sunet şi la
rezistenţa de rotire.
Art.1302 La montajul corpurilor abrazive, între acestea şi flanşă se
introduc garnituri din carton presat.
Art.1303 Înainte de montare, toate suprafeţele în contact reciproc ale
corpului abraziv, garniturilor şi flanşelor trebuie bine curăţate de
orice corp străin cu ajutotul aspiratorului, aerului comprimat sau
periei.
Art.1304 Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se
utilizează bucşe de oţel, pentru a compensa diferenţa dintre diametrul
alezajului corpului abraziv şi diametrul arborelui.
Art.1305 Lungimea bucşei de oţel nu trebuie să depăşească
grosimea corpului abraziv în zona alezajului.
Art.1306 Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rotire şi/sau
începerea funcţionării în gol, ansamblul corp abraziv-flanşe cu butuc
se echilibrează static şi, unde este posibil, se echilibrează dinamic.
Art.1307 Fixarea contragreutăţilor de echilibrare trebuie asigurată
corespunzător.
Art.1308 Este interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin
practicarea unor scobituri pe suprafaţa acestora.
Art.1309 Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi
arbore este permisă numai pentru maşini dotate cu această
posibilitate.
Art.1310 Atât lucrătorul instruit să monteze corpul abraziv cât şi
utilizatorul trebuie să verifice, respectiv să folosească corpul abraziv
la turaţia (sau viteza de lucru) înscrisă pe acesta sau pe eticheta de
fabricaţie.
Art.1311 Nu este permisă utilizarea pe maşini a corpurilor abrazive
ale căror turaţii sau viteze periferice nu sunt inscripţionate.
Art.1312 Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive cu liant
magnezic în cazul în care a trecut mai mult de un an de la fabricarea
lor.
Art.1313 La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea
acestora se realizează prin baterea lor pe circumferinţă cu ajutorul
unui ciocan din lemn.
2015
Art.1314 Este interzisă montarea corpurilor abrazive cu mai multe

garnituri suprapuse.
Art.1315 Corpurile abrazive cu tijă trebuie fixate astfel încât
lungimea liberă a cozii să nu depăşească, pentru turaţia respectivă, pe
cea indicată de producător.
Art.1316 Este interzisă utilizarea dornului port-piatră dimensionat
necorespunzător, ca lungime şi diametru, în raport cu partea de
prindere.
Art.1317 Este interzisă folosirea dornului port-piatră care prezintă
vibraţii sau excentricităţi (neechilibrat dinamic).
Art.1318 Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu se pornesc,
dacă corpul abraziv este în contact cu piesa de prelucrat.
Art.1319 La prelucrările cu corpuri abrazive se evită contactele
bruşte cu piesa sau solicitările prin şoc.
Art.1320 Contactul cu piesa se realizează lent şi progresiv.
Art.1321 La prelucrările cu corpuri abrazive este interzisă mărirea
artificială a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse
elemente ajutătoare (pârghii, greutăţi, etc.).
Art.1322 În timpul lucrului trebuie evitată uzura neuniformă a
corpului abraziv, procedându-se imediat la corectarea (diamantarea)
sau înlocuirea celui uzat neuniform.
Art.1323 Nu este permisă prelucrarea cu suprafeţele laterale ale
corpurilor abrazive atunci când maşina nu a fost construită pentru
astfel de prelucrări sau când corpul abraziv nu este conceput pentru
astfel de prelucrări.
Art.1324 Lagărele arborelui pe care se află montat corpul abraziv
trebuie să fie foarte bine unse pentru evitarea supraîncălzirii, care
poate provoca spargerea corpului abraziv.
Art.1325 Arborii, flanşele şi celelalte părţi ale maşinii pe care se
montează corpurile abrazive trebuie controlate periodic şi menţinute
la cotele prescrise.
Art.1326 Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie se execută cu
corpul abraziv în stare de repaus.
Art.1327 Este interzisă modificarea maşinilor în scopul utilizării
unor viteze superioare de lucru sau a unor diametre superioare de
corpuri abrazive.
Art.1328 Corpul abraziv al cărui diametru a fost micşorat datorită
uzurii poate fi utilizat la viteza periferică de lucru corespunzătoare
corpului abraziv nou obţinut.
Art.1329 Corpurile abrazive utilizate parţial, care se demontează şi
se depozitează în vederea unei reutilizări, se supun aceloraşi
controale înainte de reutilizare ca şi corpurile abrazive noi.
Art.1330 Corpurile abrazive trebuie ferite de lovituri şi trepidaţii.
Art.1331 Este interzisă manipularea corpurilor abrazive prin
rostogolire.
Art.1332 Toate corpurile abrazive, cu excepţia celor cu liant
bachelitic, trebuie controlate la sunet, înainte de fiecare utilizare sau
reutilizare.
Art.1333 Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe maşină,
corpurile abrazive trebuie încercate la rotirea în gol.
Art.1334 Polizorul manual nu se lasă din mână la întreruperea
lucrului decât după oprirea completă a corpului abraziv.
Art.1335 Polizoarele manuale se utilizează la operaţiile de polizare
exterioară numai dacă corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasă
de protecţie corespunzătoare.
Art.1336 Polizoarele manuale trebuie pornite numai dacă corpul
abraziv nu este în contact cu un corp care să împiedice rotirea lui
liberă.
Art.1337 La polizoarele manuale acţionate pneumatic sau electric,
nu se depăşeşte turaţia maximă a corpului abraziv, funcţie de
diametrul maxim admisibil al acestuia, funcţie de natura piesei
abrazive şi turaţia maximă a polizorului.
2015
Art.1338 Viteza periferică maximă de lucru a corpurilor abrazive

este cea care se află inscripţionată pe suprafaţa, eticheta, garnitura
corpului abraziv sau este indicată de producător.
Art.1339 Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive fără marcaj sau
cu marcaj neclar, din care nu se poate stabili cu precizie viteza
periferică de lucru sau turaţia de lucru.
Art.1340 Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul exterior
mai mare de 100 milimetri trebuie să conţină obligatoriu turaţia
maximă de lucru sau viteza periferică maximă de lucru.
13.36.7. Debitarea materialelor prin tăiere cu ferăstraie
Art.1341 Fixarea discului tăietor pe axul ferăstrăului circular se face

cu două flanşe de acelaşi diametru.
Art.1342 Înaintea montării discului tăietor al ferăstraielor circulare
se curăţă cu grijă suprafeţele de contact ale flanşelor şi discului.
Art.1343 Diametrul flanşelor de fixare a discului tăietor trebuie să
fie de cel puţin 1/3 din diametrul discului.
Art.1344 La viteze periferice ale discului tăietor mai mari de
12 m/sec, diametrul flanşelor de strângere trebuie să fie egal cu 1/2
din diametrul discului.
Art.1345 La montarea discului tăietor se realizează centrarea şi
echilibrarea corectă a acestuia.
Art.1346 Aşezarea materialului de debitat pe masa ferăstrăului
circular se face astfel încât înălţimea de tăiere să fie cât mai redusă,
adică numărul dinţilor care taie concomitent să fie cât mai redus.
Art.1347 La ferăstraiele circulare prevăzute cu dispozitive de fixare
a piesei în plan orizontal şi vertical se utilizează concomitent ambele
dispozitive.
Art.1348 Fixarea materialului de debitat şi susţinerea
semifabricatelor debitate se realizează astfel încât să se evite căderea
neprevăzută a acestora.
Art.1349 Fixarea materialului la debitarea cu ferăstrăul alternativ se
face cu ajutorul menghinei, iar capetele libere ale materialului de
debitat trebuie sprijinite pe un suport cu role.
Art.1350 La aşezarea şi fixarea materialului pe masa maşinii de
debitat, precum şi la desprinderea şi scoaterea materialului de pe
masă, maşina trebuie oprită, iar rama cu pânze va fi în poziţie
ridicată şi asigurată în această poziţie.
Art.1351 La exploatarea maşinilor de debitat se respectă întocmai
indicaţiile producătorului privind dimensiunile şi calitatea
materialului care se debitează, precum şi vitezele periferice admise.
Art.1352 Se respectă întocmai instrucţiunile de exploatare ale
constructorului maşinii şi ale producătorului de discuri tăietoare.
Art.1353 Pe ferăstraiele circulare obişnuite nu se debitează
materialele la care lungimea zonei de contact dintre piesă şi discul
tăietor depăşeşte 50 milimetri.
Art.1354 Este interzisă utilizarea discurilor tăietoare cu dinţi tociţi,
adică având muchiile tăietoare rotunjite, respectiv dacă înălţimea
dinţilor este mai mică decât 70 % din înălţimea dinţilor discului nou.
Art.1355 Discurile tăietoare la care au aderat particule din materialul
debitat pot fi utilizate dacă este posibilă curăţarea lor şi dacă în
procesul de tăiere nu a avut loc o încălzire excesivă.
Art.1356 Desprinderea materialului de pe discurile tăietoare se face
cu ajutorul unei scule cu muchii neascuţite.
Art.1357 Este interzisă utilizarea discurilor tăietoare care prezintă
crăpături, au trei dinţi lipsă pe toată circumferinţa, au doi dinţi
alăturaţi lipsă sau la care s-a rupt un dinte de sub cercul bazei
dinţilor.
Art.1358 Este interzisă solicitarea la încovoiere prin presare laterală
a discului tăietor, atât în timpul lucrului, cât şi după deconectarea
maşinii de la reţea.
Art.1359 Este interzisă debitarea materialelor nefixate pe masa
maşinii.
2015
Art.1360 Înaintea începerii lucrului la ferăstrăul alternativ, se alege

regimul de tăiere şi pânza corespunzătoare materialului de tăiat.
Art.1361 După fixarea pânzei, se porneşte ferăstrăul altemativ în
gol, verificându-se funcţionarea tuturor comenzilor.
Art.1362 În timpul lucrului, lucrătorul trebuie să aibă o poziţie
laterală faţă de planul pânzei de ferăstrău.
Art.1363 Este interzisă utilizarea pânzei de ferăstrău panglică la care
lipsesc mai mult de trei dinţi pe perimetru sau doi dinţi consecutivi.
Art.1364 După coborârea ramei cu pânza în poziţia de lucru şi
începerea tăierii, se deschide imediat robinetul pentru lichidul de
răcire.
Art.1365 Este interzisă utilizarea la ferăstrăul altemativ a pânzelor
care au pe toată lungimea lor cinci dinţi lipsă sau trei dinţi alăturaţi
lipsă.
Art.1366 Ungerea şi curăţarea maşinii de debitat, respectiv scoaterea
jgheabului de colectare a aşchiilor, se face numai după oprirea
maşinii şi cu rama în poziţie superioară.
13.36.8. Prelucrarea manuală a metalelor prin aşchiere
Art.1367 La operaţiile de prelucrare manuală a pieselor prinse pe

strung cu pila, şabărul sau pânza abrazivă se respectă următoarele:
a. operaţiile se execută numai atunci când sunt prevăzute în planul
de operaţii;
b. se îndepărtează căruciorul port-cuţit cât mai mult de piesă;
c. la pilirea pieselor se ţine mînerul pilei cu mâna stângă, iar capătul
pilei cu mâna dreaptă;
d. la prelucrarea muchiilor pieselor cu şabărul sau pânza abrazivă,
acestea se aplică pe partea piesei care se roteşte dinspre lucrător;
e. la prelucrarea interioară a pieselor cu pânza abrazivă, aceasta se
înfăşoară pe o bucată de lemn cu secţiunea rotundă.
13.37 Activitatea de prelucrări la cald
Art.1368 Atelierele de forjă se amplasează în clădiri fără etaj, de

construcţie şi rezistenţă la trepidaţii, grupându-se două sau maxim
trei deschideri pentru asigurarea unei ventilaţii naturale eficiente.
Pentru ventilarea naturală se prevăd suprafeţe cu posibilităţi de
deschidere în pereţi şi acoperiş.
Art.1369 La locurile de muncă se prevăd suficiente spaţii pentru
depozitarea semifabricatelor, a pieselor forjate, a bavurilor şi
deşeurilor, demarcate de linii vizibile. Spaţiile de depozitare a
pieselor calde trebuie să fie amplasate astfel încât căldura radiantă să
nu fie orientată asupra lucrătorilor. Aceste spaţii trebuie dotate cu
plăcuţe de avertizare „METAL CALD”.
Art.1370 Materialele din care se execută pardoseala din atelierele de
forjă trebuie să fie rezistente la presiune de peste 2,5 t/m 2, la
temperaturi până la 10000C în zonele de lucru şi să nu fie alunecoase.
Pardoseala din atelierele de forjă trebuie să fie plană, cu o uşoară
înclinaţie spre canalele de scurgere.
Art.1371 Iluminatul natural şi cel artificial trebuie să asigure o
distribuţie uniformă a fluxului luminos pe tot planul general de lucru
al atelierului. Este interzisă depozitarea în dreptul ferestrelor, atât în
interiorul, cât şi în exteriorul atelierului, a oricăror materiale care ar
împiedica pătrunderea luminii sau manevrarea ferestrelor. Corpurile
de iluminat trebuie curăţate periodic.
Art.1372 Pentru înlăturarea degajărilor nocive şi a surplusului de
căldură precum şi a prafului, atelierele de forjă trebuie prevăzute cu
instalaţii de ventilaţie.
Art.1373 Instalaţiile de ventilaţie trebuie construite astfel încât să
asigure suprimarea sau reducerea până la limitele admise a
nocivităţilor. În cazul când acest lucru nu este posibil se realizează
închiderea utilajelor în carcase puse sub depresiune, instalaţii de
aspiraţie locală (nişe, hote, perdele, ecrane de aer etc.) sau în cazurile
bine justificate, când sursele de nocivităţi sunt mobile sau dispersate
în toată încăperea, instalaţii de ventilaţie generală.
2015
Art.1374 Vetrele fixe pentru forjare manuală trebuie prevăzute cu

hote construite din tablă pentru captarea gazelor arse şi evacuarea lor
în atmosferă.
Art.1375 Pentru manevrarea pieselor forjate se prevăd dispozitive
speciale (cleşti cu mânere lungi), evitându-se astfel accidentările.
Art.1376 Nicovalele pentru forjare manuală trebuie să fie amplasate
la o înălţime de 0,65-0,75 m de la pardoseală pentru ca forjorul să
aibă o poziţie normală în timpul lucrului.
Art.1377 Suportul de lemn al nicovalei manuale trebuie să fie strâns
cu unul sau mai multe cercuri de oţel şi să aibă o tijă pentru montarea
nicovalei. Suporţii din fontă sau oţel trebuie să fie prevăzuţi cu
lăcaşuri pentru fixarea nicovalei cu ajutorul unor pene de oţel.
Art.1378 Ciocanele manuale şi baroasele trebuie să aibă suprafeţe
netede, puţin bombate, fără ştirbituri sau crăpături.
Art.1379 Este interzisă folosirea ciocanelor sau baroaselor necălite.
Sculele se supun unui tratament termic corespunzător.
Art.1380 Dălţile, topoarele, netezitoarele, precum şi orice altă sculă
de mână folosită în atelierele de forjă trebuie să aibă suprafeţele de
lovire netede şi muchiile fără ştirbituri.
Art.1381 Cleştii trebuie să fie în stare bună şi corespunzători
pieselor care se prelucrează.
Art.1382 Cleştii manuali trebuie să fie confecţionaţi din oţel
necălibil. Braţele acestora în poziţie închisă trebuie să lase între ele
un spaţiu mai mare decât grosimea degetelor.
Art.1383 Toate sculele pentru forjare, după folosire, trebuie să fie
aranjate la locuri special amenajate. Este interzisă depozitarea
sculelor grele la locuri situate la înălţimi susceptibile de a provoca
accidente la manipularea lor.
Art.1384 Lucrătorul din atelierul de forjă (forjorul) trebuie să poarte
obligatoriu echipamentul de protecţie corespunzător operaţiilor pe
care le execută, conform factorilor de risc la care este supus.
Art.1385 Este interzisă purtarea unei îmbrăcăminţi largi, descheiate,
pelerine lungi, şorţuri etc. de către lucrătorii care execută lucrări la
utilajele de forjă, unde există posibilitatea prinderii unor părţi ale
îmbrăcămintei de către organele de maşini sau utilaje aflate în
mişcare.
Art.1386 Răcirea sculelor se face în recipiente cu apă curentă,
amplasate la locul de muncă şi prevăzute cu conducte de golire.
Art.1387 La toate utilajele unde există pericol de accidentare trebuie
prevăzute dispozitive de închidere sau blocare a sistemelor de
comandă în aşa fel încât, în lipsa forjorului, să nu fie posibilă
pornirea utilajelor de către alţi lucrători (ciocan forjă, forjă cu vatră
fixă etc.).
Art.1388 Gazele arse de la cuptoarele cu suprafaţa vetrei mai mare
de 0,5 m2, trebuie evacuate în exteriorul atelierului de forjă prin hote
instalate deasupra lor sau prin canale şi coşuri de fum.
Art.1389 Este interzisă tăierea la rece a materialelor la ciocane
mecanice. Se interzice a bate cu ciocanul sau cu orice altă unealtă din
oţel călit direct în nicovală.
Art.1390 Înainte de începerea lucrului, forjorul trebuie să verifice în
mod obligatoriu funcţionarea utilajului de forjare. Se verifică
sistemul de acţionare, montarea corectă şi solidă a nicovalei în sabota
ciocanului sau în traversa fixă a presei, fixarea capului de oţel al
ciocanului în berbec sau în traversa mobilă a presei.
Art.1391 La tăierea liberă pe nicovală, forjorul trebuie să aibă grijă
să orienteze materialul în aşa fel încât părţile ce se desprind prin
tăiere să nu lovească alţi lucrători aflaţi în apropiere sau alte obiecte
sau materiale combustibile.
Art.1392 La tăierea sau retezarea cu ciocanul, barele trebuie ţinute
cu cleştele, iar lucrătorul (forjorul) trebuie să fie situat lateral faţă de
dalta cu care se execută operaţia.
Art.1393 Este interzis lucrătorilor (forjorilor) să ţină cu mâna piesa
pe nicovală sau să ţină mâna pe părţile în mişcare ale ciocanului de
forjat (ghidaje, berbeci, traverse mobile) în timpul lucrului.
2015
Art.1394 În timpul funcţionării ciocanelor sau a altor maşini de

forjat sunt interzise:
a. executarea reparaţiilor acestora;
b. îndepărtarea deşeurilor;
c. curăţirea;
d. ştergerea şi ungerea lor.
Art.1395 Lucrătorul care conduce un ciocan de forjă este obligat ca
la încetarea lucrului să lase berbecul pe nicovală şi să scoată ciocanul
din funcţiune.
Art.1396 Lucrătorul care deserveşte utilaje de forjă acţionate electric
trebuie să verifice zilnic:
a. integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie;
b. starea de contact între bornele vizibile de legare la pământ şi
conductorul de protecţie;
c. modul de dispunere a cablurilor flexibile care alimentează părţile
mobile cu caracter temporar şi integritatea învelişurilor exterioare;
d. continuitatea legăturii la centura de împământare.
Art.1397 În atelierele de forjă este interzisă introducerea sau
depozitarea materialelor şi lichidelor combustibile, folosirea
dulapurilor de lemn pentru scule sau îmbrăcăminte şi a altor
materiale care măresc pericolul de incendiu sau de explozie.
Art.1398 La operaţiile de forjare nu se utilizează scule murdare de
păcură, ulei ori alte substanţe combustibile.
Art.1399 După terminarea lucrului se controlează vetrele şi se sting
focarele.
Art.1400 Scurgerile de ulei sau unsori care se produc după ungere
pe utilajele de forjat sau pe pardoseli, trebuie curăţate şi îndepărtate
în cel mai scurt timp.
Art.1401 În jurul utilajelor de forjat la care se produc împroşcări cu
particule incandescente de metal, se prevăd paravane de protecţie din
materiale rezistente la foc.
13.38 Activitatea de exploatare a grupului electrogen
Art.1402 Conducătorul locului de muncă trebuie să asigure

următoarele:
a. exploatarea echipamentului de muncă (grupul electrogenerator) să
se facă de către lucrătorii care au atribuţii de serviciu
corespunzătoare şi care au fost instruiţi cu instrucţiunile de
utilizare specificate în cartea tehnică a echipamentului de muncă,
de către conducătorul locului de muncă înainte de începerea
activităţii şi ori de căte ori se modifică organizarea sau dotarea
locurilor de muncă;
b. aplicarea semnalizării de securitate privind pericolele specifice;
c. verificarea periodică a prizelor de pământ;
d. instrucţiuni de utilizare şi graficul de revizii şi reparaţii anuale;
graficele trebuie să cuprindă lucrările scadente, iar periodicitatea
de realizare a lor nu trebuie să depăşească pe cea indicată în cartea
tehnică a utilajului;
e. utilizarea de către lucrători a EIP corespunzător factorilor de risc
existenţi în activitatea desfăşurată;
f. căile de acces trebuie să fie libere, să nu fie blocate cu diverse
materiale, scule sau subansamble;
g. tablourile electrice cu un covor de cauciuc electroizolant.
Art.1403 Reviziile şi defecţiunile depistate se execută de către
persoane autorizate. Intervenţia altor persoane decât a celor
autorizate pentru întreţinerea şi repararea grupului electrogenerator
este interzisă.
Art.1404 Punerea în funcţiune a grupului electrogenerator după
revizii sau reparaţii se face numai după ce personalul autorizat să
efectueze revizia sau reparaţia confirmă prin înscrierea în RRLISC că
grupul electrogenerator este în stare bună de funcţionare.
Art.1405 În încăperea unde este amplasat grupul electrogen accesul
este limitat persoanelor neautorizate şi semnalizat corespunzător.
Lucrătorul îşi desfăşoară activitatea în aşa fel încât să prevină accesul
neautorizat al altor persoane străine la grupul electrogenerator.
2015
Art.1406 Înainte de pornirea grupului electrogenerator, lucrătorul

verifică starea tehnică a acestuia precum şi existenţa şi
funcţionabilitatea mijloacelor de stingere a incendiilor.
Art.1407 În cazul în care se constată anomalii în funcţionarea
grupului electrogenerator sau care pot împiedica buna funcţionare a
acestuia, lucrătorul este obligat să întrerupă activitatea şi să anunţe
conducătorul locului de muncă.
Art.1408 Este interzis fumatul în spaţiul aferent grupului
electrogenerator.
Art.1409 Se interzice lucrătorului:
a. să îndepărteze dispozitivele de protecţie ale grupului electrogene-
rator montate pe diverse piese mobile, suprafeţe fierbinţi, prize de
aer, curele de transmisie sau componente neizolate;
b. să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de
alimentare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice;
c. să pună în funcţie grupul electrogenerator care nu este echipat cu
aparate de măsură complete, în stare de funcţionare;
d. să permită intervenţia neautorizată asupra grupului electrogenera-
tor;
e. continuarea activităţii, atunci când se constată o defecţiune;
f. agăţarea de elementele grupului electrogenerator a uneltelor,
îmbrăcămintei, sculelor, dispozitivelor etc.;
g. utilizarea de lichide inflamabile în apropierea grupului electrogen,
de echipamentul electric sau de piese electrice.
13.38.1. Grupul electrogenerator mobil
Art.1410 Deplasarea grupurilor electrogene mobile trebuie să se

facă numai atunci când acestea nu sunt în funcţiune.
Art.1411 Grupul electrogenerator mobil trebuie amplasat în afara
drumului de circulaţie sau a liniilor cf respectând cu stricteţe
gabaritul de liberă trecere.
Art.1412 Masa grupului electrogen trebuie conectată la pământ
printr-o priză îngropată.
Art.1413 Se interzice folosirea focului deschis la pornirea motorului.
Art.1414 Cablurile nu trebuie să prezinte rosături, crăpături sau alte
defecte de izolaţie, acestea se remediază pe loc în momentul
constatării.
Art.1415 Cablurile electrice trebuie pozate în aşa fel încât să nu
împiedice circulaţia lucrătorilor, utilajelor sau altor vehicule
feroviare şi, în cazul în care nu pot fi ferite, se pozează subteran (sub
şina căii ferate). În cazul subtraversărilor liniilor, se prevăd izolaţii
suplimentare şi protejarea cablurilor cu manşoane din cauciuc.
Art.1416 Apărătorile sau capacele de protecţie trebuie prevăzute cu
dispozitive de înzăvorâre care să nu permită deschiderea sau
demontarea acestora în timpul funcţionării.
Art.1417 Oprirea grupului electrogenerator nu trebuie să se facă cu
mijloace improvizate (pene, răngi etc.), iar în caz de avarie se opreşte
alimentarea cu combustibil.
Art.1418 Se interzice alimentarea cu combustibil a motorului termic
de acţionare a grupului electrogen în timpul funcţionării. Alimentarea
se face numai cu motorul oprit şi nu cu dispozitive improvizate.
Art.1419 Tabloul cu întrerupător trebuie protejat şi ferit de
umezeală. Circuitele electrice se protejează cu siguranţe calibrate. În
permanenţă, tabloul trebuie să fie încuiat şi conectat la instalaţia de
protecţie de legare la pământ.
Art.1420 Aparatele de măsură şi control pentru măsurarea tensiunii
şi curentului electric trebuie să fie în bună stare de funcţionare.
Art.1421 Nu se execută nici un fel de reparaţii la instalaţiile electrice
aflate sub tensiune. Se interzice lucrătorului să efectueze orice
reparaţie la echipamentele grupului electrogen când acesta se află în
stare de funcţionare.
Art.1422 În cazul unui defect sau a unui început de incendiu se
scoate imediat instalaţia de sub tensiune, se decuplează motorul
2015
termic de acţionare ce antrenează generatorul şi se procedează la

stingere cu mijloace de protecţe din dotare, dar în nici un caz nu se
foloseşte apa.
Art.1423 La repunerea în funcţie a grupului după reparaţie sau după
o oprire accidentală a acestuia este obligatoriu ca în prealabil să fie
avizat personalul care lucrează cu utilaje alimentate de la generator şi
acesta să confirme că au recepţionat mesajul, apoi se porneşte.
Art.1424 La utilizarea grupului hidraulic, lucrătorul este obligat:
a. să îl menţină în perfectă stare de curăţenie, fără corpuri străine ca
diverse resturi, ulei, scule sau orice element ce nu face parte din
maşină;
b. să păstreze distanţa faţă de orice piesă în mişcare;
c. racordează furtunurile întotdeauna înainte de pornire şi nu
debranşează racordul rapid al tubulaturii hidraulice dacă maşina
funcţionează chiar şi în gol;
d. după fiecare utilizare se montează capişoanele de protecţie a
racordurilor rapide pentru a le proteja împotriva şocurilor şi a
corpurilor străine;
e. tubulatura se verifică cu atenţie, lucrătorul trebuie să poarte
mănuşi pentru verificarea eventualelor scurgeri; nu trebuie să se
răsucească sau găurească tubulatura;
f. operaţiile de întreţinere trebuie efectuate numai când motorul este
oprit şi nici o maşină/dispozitiv nu este conectată la grupul
hidraulic.
13.39 Activitatea de exploatare a centralelor termice,

sobelor şi altor surse de căldură
Art.1425 Montarea, instalarea, punerea în funcţie şi repararea

cazanelor se fac de către agenţi economici autorizaţi ISCIR.
Art.1426 Centralele termice la care întreţinerea şi reparaţiile se fac
obligatoriu de către societăţi autorizate ISCIR, specializate în acest
sens, supravegherea în regim nepermanent se efectuează de către
fochişti autorizaţi sau de personal tehnic din cadrul
deţinătorului/utilizatorului, instruit de către persoana juridică ce
efectuează punerea în funcţie, pe baza instrucţiunilor specifice emise
de către producătorul cazanului şi de proiectantul centralei termice,
iar conducătorul locului de muncă numeşte prin decizie internă
personal tehnic, pe care îl instruieşte în vederea pornirii şi opririi
centralei termice, respectând cu stricteţe instrucţiunile de exploatare
specifice centralei termice.
Art.1427 Conducătorul locului de muncă trebuie să asigure:
a. exploatarea echipamentului de muncă (centralei termice) de către
lucrătorii care au atribuţii de serviciu corespunzătoare şi care au
fost instruiţi cu instrucţiunile de utilizare specificate în cartea
tehnică a echipamentului de muncă, de către conducătorul locului
de muncă înainte de începerea activităţii şi ori de căte ori se
modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă;
d. instrucţiuni de utilizare şi graficul de revizii şi reparaţii anuale,
după caz; graficele trebuie să cuprindă lucrările scadente, iar
periodicitatea de realizare a lor nu trebuie să depăşească pe cea
indicată în cartea tehnică a utilajului;
g. tablourile electrice cu un covor de cauciuc electroizolant;
h. să interzică accesul persoanelor străine în incinta centralei termice
şi pătrunderea cu flacără deschisă sau cu ţigara aprinsă;
i. asigură lucrători calificaţi corespunzător pentru întreţinerea şi
reparaţia centralei termice.
Art.1428 Lucrătorul este obligat să verifice în permanenţă
funcţionarea corectă a aparaturii de măsură şi control.
Art.1429 Este interzis lucrul cu flacără deschisă, precum şi sudarea
electrică în timpul funcţionării centralei termice.
2015
Art.1430 Operaţiile de sudură se execută numai după oprirea

centralei şi pe baza "Permisului de lucru cu foc".
Art.1431 Conductele de agent termic, precum şi armăturile se
verifică zilnic, iar la apariţia scurgerilor de agent termic se opreşte
instalaţia (până la remedierea defecţiunii).
Art.1432 Este interzisă orice intervenţie la instalaţia de transport a
agentului termic în timpul funcţionării centralei termice.
Art.1433 Este interzisă păstrarea combustibilului sau a recipientelor
de combustibil în încăperea în care se află centrala termică.
Art.1434 În încăperea centralei termice se păstrează curăţenia cu
stricteţe. Înainte de a efectua operaţii de curăţare şi întreţinere,
centrala trebuie decuplată de la reţeaua de alimentare electrică prin
acţionarea asupra întrerupătorului general şi/sau prin dispozitivele de
închidere corespunzătoare.
Art.1435 În încăperea centralei este interzisă păstrarea obiectelor şi
materialelor inflamabile, precum şi a celor străine de exploatarea
instalaţiei.
Art.1436 La apariţia oricăror defecţiuni tehnice (scurgeri de
combustibil, creşterea presiunii, etc.), se opreşte imediat cazanul şi se
iau măsuri de înlăturare a acestora, exclusiv de către personalul
calificat.
Art.1437 Este interzisă blocarea momentană şi/sau parţială a
terminalelor de aspiraţie şi evacuare.
Art.1438 Este interzisă aşezarea obiectelor pe centrală. Centrala
trebuie să fie folosită numai în scopul pentru care a fost proiectată.
Art.1439 Presiunea apei reci la intrare trebuie să fie în concordanţă
cu specificaţiile din cărţile tehnice ale centralei.
Art.1440 Siguranţa electrică a centralei se realizează prin racordarea
instalaţiilor electrice la centura de împământare. Este interzisă
utilizarea conductelor instalaţiei ca împământări ale instalaţiei
electrice.
Art.1441 Înainte de punerea în funcţiune a centralei lucrătorul
trebuie să verifice dacă pompa de circulaţie nu s-a blocat cauza
depunerilor din pauza de funcţionare. Trebuie verificată deasemenea
integritatea garniturilor din fibră ignifugă şi din cauciuc din capacul
arzătorului.
Art.1442 Trecerea centralei de la un tip de combustibil solid la altul
se face numai de către personal autorizat.
Art.1443 Nu se efectuează curăţarea încăperii în care este instalată
centrala când aceasta este în funcţiune.
Art.1444 Curăţarea panourilor centralei trebuie făcută doar cu apă şi
săpun. Nu se curăţă panourile sau alte părţi vopsite sau din plastic cu
diluanţi.
Art.1445 Este interzisă utilizarea improvizaţiilor de orice natură,
înlocuirea pieselor defecte cu piese care nu corespund tipului de
centrală existent.
Art.1446 Se verifică în permanenţă buna funcţionare a dispozitivelor
de siguranţă cu care este dotată centrala. Funcţionarea defectuoasă a
acestora pune în pericol funcţionarea normală a centralei.
Art.1447 Nu se obturează deschiderile de aerisire ale încăperii în
care este instalată centrala, în scopul de a preveni acumularea de
substanţe toxice sau explozive.
Art.1448 În cazul nefolosirii centralei pe parcursul unei perioade
îndelungate, se consultă prescripţiile tehnice din manualul de folosire
referitoare la alimentarea cu energie electrică, funcţia de protecţie
antiîngheţ.
Art.1449 În zonele unde duritatea apei este mare se recomandă
instalarea unui dispozitiv anticalcar, evitând astfel curăţarea
frecventă a schimbătorului de căldură.
Art.1450 Se controlează periodic presiunea indicată pe manometre.
Art.1451 Nu se ating părţile calde ale centralei cum ar fi (uşiţa, hota,
racordul la coş, etc.) care pe timpul de funcţionare şi după oprire
rămân pentru un timp calde.
2015
Art.1452 Este interzisă prezenţa în timpul funcţionării centralei în

jurul acesteia a copiilor sau a altor persoane neautorizate.
Art.1453 Nu se udă centrala cu jeturi de apă sau alte lichide.
Art.1454 La curăţarea grupului de ardere, deoarece este posibil
contactul cu o pulbere fină şi cu condensul acid, trebuie utilizat
echipament de protecţie adecvat (ochelari, mănuşi, mască).
Art.1455 Sobele cu acumulare de căldură, respectiv coşurile de
evacuare din incinta încăperilor se curăţă, prin grija Diviziei
Patrimoniu, în perioada 01 mai – 31 august. Aceste lucrări se
efectuează de personal specializat, care încheie un proces verbal ce
atestă lucrările şi proba de funcţionare efectuate la sobă şi/sau la
coşul de evacuare al acesteia în 3 exemplare (1 ex. rămâne la locul
unde s-a efectuat curăţirea/verificarea, al 2-lea ex. se predă şef
staţie/şef district/şef secţie de care aparţine încăperea, iar al 3-lea
rămâne la întocmitor).
Art.1456 Conducătorii locurilor de muncă instruiesc lucrătorii din
subordine privind utilizarea sobelor cu acumulare de căldură. În
cazul în care în timpul utilizării sobelor cu acumulare de căldură se
constată ieşire de fum excesiv în interior sau gaze, se deschide
imediat uşa şi geamurile încăperii, lucrătorul evacuează încăperea şi
îl anunţă imediat pe şeful ierarhic superior. Se interzice utilizarea din
nou a sobei până la remediere.
13.40 Activitatea de tăiere a materialelor lemnoase şi

vegetaţiei
Art.1457 Lucrătorul care foloseşte echipamentul de muncă trebuie

să fie instruit cu privire la modul de exploatare în condiţii de
siguranţă, cartea tehnică a echipamentului şi privind deplasarea în
zona de circulaţie feroviară şi activitatea în zona căii ferate
electrificate, după caz.
Art.1458 Lucrătorul care utilizează echipamentul de muncă trebuie
să fie în stare fizică normală şi să poarte echipament individual de
protecţie din care să nu lipsească încălţămintea, ochelarii, mănuşile.
Art.1459 Este interzisă utilizarea oricărui echipament de muncă
defect care poate provoca răniri.
Art.1460 În timpul lucrului trebuie purtate haine potrivite care să nu
stingherească mişcările şi EIP adecvat care să protejeze mâinile,
picioarele şi capul. Nu se poartă îmbrăcăminte care se poate agaţa de
lemn, mărăciniş sau piese mobile ale utilajului.
Art.1461 Lucrătorii sunt obligaţi să se poziţioneze astfel încât să nu
intre în zona de acţiune a echipamentelor de muncă sau a
materialelor lemnoase tăiate.
Art.1462 Se interzice utilizarea echipamentelor de muncă destinate
tăierii materialelor lemnoase şi vegetaţiei în alte scopuri decât cele
stabilite de producător.
Art.1463 Lucrătorii sunt obligaţi să verifice starea echipamentelor
de muncă înainte de utilizare, iar după executarea lucrărilor, acestea
trebuie curăţate şi închise, după caz.
13.40.1.Tăierea materialului lemnos cu fierăstrăul mobil
Art.1464 Lucrătorul, înainte de utilizare, verifică starea tehnică a

fierăstrăului mecanic mobil (drujbă) şi a inventarului specific şi
respectă următoarele:
- se alege un loc corespunzător care să asigure stabilitatea
fierăstrăului mecanic şi a lucrătorului care-l manipulează şi care
să permită acţionarea nestânjenită a demarorului;
- se verifică starea de întindere a lanţului tăietor şi fixarea lamei
de ghidare.
Art.1465 Lucrătorul care deserveşte fierăstrăul mecanic trebuie să
respecte următoarele reguli şi condiţii:
a. să nu consume alcool şi să nu fumeze în timpul utilizării;
2015
b. să nu facă impovizaţii la sistemul de fixare a pânzei sau la cel de

alimentare cu combustibil;
c. să nu intervină pentru reparaţie sau remediere în timpul
funcţionării;
d. să oprească utilajul în cazul apariţiei unui pericol iminent;
e. să se asigure că buşteanul tăiat este poziţionat stabil inclusiv după
debitare;
f. să nu debiteze buştenii aflaţi pe mijloacele de transport sau prin
poziţionare stând pe stivă;
g. locul de muncă să fie degajat de pietre sau alte obstacole,
asigurându-se o poziţie de lucru cât mai stabilă pentru lucrătorul
care manipulează fierăstrăul mecanic;
h. antrenarea lamei în tăietură se face lin;
i. curăţarea de crengi se face începând de la bază spre vârf, de pe
partea opusă şi, pe cât posibil, din amonte faţă de arborele
doborât, avându-se în vedere eventualele mişcări ale trunchiului;
j. deplasarea de la un arbore la altul se poate face cu motorul
fierăstrăului mecanic pornit, dar numai cu lanţul oprit;
k. pentru debitare, distanţa între buştenii alăturaţi trebuie să fie de
minim 0,8 m şi trebuie să fie stabilizaţi împotriva rostogolirii, cu
opritori sau proptele, atât înainte, cât şi după secţionare.
Art.1466 Se interzice lucrătorului care manipulează fierăstrăul
mecanic să execute următoarele operaţii:
a. pornirea motorului cu lanţul tăietor decuplat;
b. ghidarea lanţului cu mâna sau cu alte obiecte;
c. atingerea lanţului tăietor cu solul sau a diverselor materiale
nelemnoase;
d. tăierea cu vârful lamei fierăstrăului mecanic;
e. ascuţirea lanţului tăietor, ori repararea curentă a fierăstrăului, cu
motorul pornit;
f. alimentarea rezervorului fără a utiliza pâlnia;
g. alimentarea cu combustibil prin folosirea bidoanelor sparte,
deformate, fără buşon sau dop.
Art.1467 Se interzice folosirea fierăstrăului mecanic dacă:
a. taie strâmb din cauza lamei sau a lanţului;
b. mânerele de susţinere, lama sau alte părţi mobile nu sunt bine
fixate;
c. ambreiajul patinează sau cuplează cu şocuri;
d. există scugeri de benzină pe rezervor sau conducte;
e. lipseşte dispozitivul de oprire şi blocare a lanţului tăietor;
f. spaţiul este închis sau în apropiere sunt materiale inflamabile.
Art.1468 În timpul lucrului cu fierăstrăul mecanic se interzice:
a. lucrul concomitent a doi lucrători la două sau mai multe operaţii,
pe acelaşi arbore sau trunchi;
b. tăierea unor trunchiuri sau crengi, când acestea se află în poziţii
periculoase;
c. executarea de către lucrătorul care manipulează fierăstrăul
mecanic a altor lucrări, în timp ce are fierăstrăul pornit asupra sa;
d. scoaterea fierăstrăului blocat în tăietură prin smucire violentă ori
cu lovirea lui cu piciorul sau cu diferite obiecte;
e. pornirea motorului cu lanţul decuplat;
f. ghidarea lanţului cu mâna sau alte obiecte sau intervenţia cu
utilajul în funcţie;
g. atingerea lanţului în mişcare de sol, pietre sau obiecte metalice;
h. tăiere cu vârful lamei, smucirea, înclinarea sau îndoirea pânzei;
i. fixarea buştenilor pentru tăiere cu mâna sau corpul;
j. tăierea buştenilor aflaţi pe stivă sau în poziţii instabile;
k. continuarea lucrului cu fierăstrăul mecanic defect sau în stare
tehnică necorespunzătoare;
l. ţinerea lemnului cu mâna sau sprijinirea lemnului cu orice parte a
corpului;
m. tăierea buştenilor prinşi în furcile încărcătorului frontal sau
macaralelor, pe autovehicule sau vagoane, în stive, sau a lemnului
aflat pe transportoare;
n. scoaterea din funcţie a dispozitivelor de protecţie;
o. curăţarea rumeguşului sau îndepărtarea resturilor de buştean, în
timpul funcţionării fierăstrăului;
2015
p. secţionarea lemnului mărunt direct în stivă.

Art.1469 Doborârea arborilor se face numai după ce au fost
efectuate următoarele:
a. tăierea crengilor de la baza arborelui şi degajarea locului de crengi
căzute, pietre;
b. stabilirea şi curăţarea potecilor de refugiu în partea opusă direcţiei
de doborâre, în unghi de 45o faţă de acestea;
c. direcţia de doborâre trebuie să fie aceeaşi cu direcţia de înclinare a
arborelui.
Art.1470 Tăierea vegetaţiei din zona de influenţă a liniei de contact
se face numai cu scoaterea liniei de sub tensiune.
Art.1471 Forma recomandată a tapei este cea rezultată din două
tăieturi, una orizontală la bază şi una înclinată, tăieturi care se
întâlnesc în fundul tapei. Tăieturile se execută cât mai plan, iar linia
fundului tapei trebuie să fie cât mai aproape de orizontală.
Art.1472 Înainte de momentul căderii arborelui lucrătorul care
manipulează fierăstrăul mecanic avertizează prin semnale stabilite
dinainte “ATENŢIE CADE!”, etc..
Art.1473 La doborîrea arborilor, indiferent de metoda sau tehnologia
de lucru aplicată, se interzice:
a. urcarea în arbori pentru orice motiv şi cu orice mijloace;
b. executarea anticipată a tapei la un număr de arbori, în vederea
doborârii lor, precum şi lăsarea de arbori cu tapa executată şi
nedoborâţi la terminarea lucrului;
c. împingerea şi dirijarea căderii arborilor cu fierăstraiele mecanice,
cu mâna sau cu altă parte a corpului;
d. executarea tapei la al doilea arbore, înainte ca primul să fie
doborât;
e. doborârea arborilor aflaţi de-a lungul drumurilor sau liniilor de
cale ferată fără luarea măsurilor de închidere a circulaţiei şi de
interzicere a accesului de persoane, de către conducătorul
Art.1474 La stabilirea direcţiei de cădere a arborilor se au în atenţie
următoarele:
a. să nu pătrundă în gabaritul de liberă trecere al căii ferate;
b. să nu rupă şi să nu deterioreze firele de telecomunicaţii, electrice
sau alte instalaţii şi construcţii;
c. să nu cadă pe oameni, pe instalaţii sau pe construcţii. Este
interzisă doborârea pe timp de furtună, ceaţă deasă, polei, ninsoare
deasă, ploaie torenţială sau întuneric. Se interzice doborârea
arborilor prin tăierea şi doborârea unui alt arbore peste el.
Art.1475 În cazul curăţirii zonei de cale ferată de arbori căzuţi în
urma furtunilor se interzice:
a. staţionarea în partea în care urmează să cadă arborele, ramurile;
b. doborîrea arborelui spre conductoarele unei linii aeriene;
c. doborârea arborelui fără a fi legat în prealabil cu funia de dirijare
a căderii.
Art.1476 În toate cazurile când se lucrează pe ceaţă, viscol, ploaie
sau în locuri cu vizibilitate redusă este interzis a se lucra individual.
Muncitorii trebuie să lucreze cel puţin câte doi, unul efectuând
lucrările, iar celălalt supraveghind circulaţia de la o distanţă astfel
încât să poată avertiza pe celălalt privind apropierea vehiculelor şi
să-i comunice direcţia în care să se retragă.
Art.1477 Transportul fierăstrăului mecanic de la locul de muncă
(district) până la locul unde acesta este folosit (linie curentă, staţie) şi
înapoi, se face numai cu motorul oprit, cu lanţul tăietor demontat sau
cu acesta montat, dar cu teaca trasă peste acesta.
Art.1478 Depozitarea fierăstrăului electric se face în magazie
asigurată (încuiată). Lanţul tăietor se scoate şi se pune într-un vas cu
ulei mineral iar fierăstrăul mecanic şi canalul lamei se curăţă.
13.40.2. Tăierea vegetaţiei cu fierăstrăul de defrişare
(motocositoarea)
Art.1479 Lucrătorul trebuie să verifice existenţa apărătorii de
protecţie a uneltei tăietoare, starea talerului rotativ să nu prezinte
2015
defecţiuni, respectiv uzură, fiind interzisă utilizarea motocositoarei

cu apărătoarea lipsă, defectă sau cu talerul rotativ uzat.
Art.1480 La pornirea motorului motocositoarei, cât şi la utilizarea
acesteia, nu trebuie să se găsească alte persoane pe o rază de acţiune
de 15 m, pornirea se face pe o suprafaţă plană, lucrătorul având o
poziţie stabilă şi sigură. La pornire unealta tăietoare nu trebuie să
atingă solul şi nici un obiect care e antrenat în mişcarea de rotaţie, să
creeze pericol de rănire.
Art.1481 Motocositoarea se ţine de mânere întotdeauna cu ambele
mâini şi anume mâna dreaptă pe mânerul de operare, mâna stângă pe
mânerul ţevii, iar lucrătorul trebuie să poarte bretelele motocoasei pe
umeri.
Art.1482 În cazul în care motorul motocositoarei funcţionează pe
baza unui amestec de benzină şi ulei de motor, se interzice fumatul în
timpul utilizării şi în apropierea acesteia, evitând pericolul de
incendiu.
Art.1483 Este interzisă alimentarea cât timp motorul este fierbinte.
Art.1484 Schimbarea uneltei tăietoare, a firului cositor se face cu
motorul oprit şi fişa bujiei scoasă, evitându-se astfel pericolul de
rănire prin pornirea accidentală a motorului.
Art.1485 Uneltele avariate sau fisurate nu se mai utilizează şi nu se
repară prin sudură sau rectificare.
Art.1486 Utilizarea motocositoarei nu se face pe durate lungi, pentru
a se evita dereglări ale irigării sanguine a mâinilor, cauzate de
vibraţii şi apucarea strânsă a mânerelor motocositoarei.
Art.1487 La terminarea lucrului şi înainte de părăsirea utilajului se
opreşte motorul şi se aşează utilajul în poziţia de siguranţă, unealta
se apasă pe sol până la frânare. Aceasta se curăţă şi depozitează în
locuri sau spaţii ferite de accesul permanent al lucrătorilor.
Art.1488 Transportul, deplasarea de la un punct de lucru la altul, se
face cu motorul oprit. În vehicule, motocositoarea se asigură contra
răsturnării, avarierii şi revărsării carburantului. Unealta tăietoare se
asigură contra atingerii, utilizând elemente de protecţie la transport.
13.40.3. Tăierea materialului lemnos cu toporul
Art.1489 Pe timpul transportării toporului, acesta se ţine cu lama

departe de corpul lucrătorului sau alte persoane, iar lama se îmbracă
într-o teacă de protecţie.
Art.1490 Toporul se utilizează întotdeauna cu ambele mâini.
Art.1491 Înainte de despicare, buştenii trebuie fixaţi pe un butuc
care trebuie să fie în echilibru stabil şi să aibă feţele paralele cu
pământul.
Art.1492 Pentru despicarea buştenilor, lovirea acestora cu toporul se
face de-a lungul fibrei lemnului, interzicându-se lovirea
perpendiculară pe fibră. Se evită tăierea buştenilor în zonele în care
aceştia au noduri.
Art.1493 Tăierea ramurilor subţiri se face cu atenţie, evitându-se
tăierea tufişurilor sau mai multor ramuri subţiri deodată.
Art.1494 Este interzisă:
a. utilizarea şi depozitarea toporului în ploaie şi spaţii de depozitare
umede;
b. utilizarea toporului cu o singură mână;
c. utilizarea toporului de către persoane care nu au experienţă în
utilizarea acestuia;
d. tăierea lemnelor cu toporul în zone în care se află cabluri electrice
îngropate sau suspendate;
e. tăierea cablurilor electrice, a obiectelor din metal şi plastic, a
zidăriei sau altor materiale de construcţie care nu sunt din lemn;
f. lovirea cu toporul în pământ sau în pietre;
g. modificarea constructivă a toporului;
h. balansarea toporului pe timpul transportului;
i. staţionarea persoanelor în zona de acţiune a toporului în timpul
efectuării operaţiei de tăiere a lemnelor.
2015
13.40.4. Curăţarea manuală a vegetaţiei
Art.1495 Uneltele folosite la curăţirea vegetaţiei şi arbuştilor (topor,

coasă, cosor, foarfece, fierăstraie de mână etc.) trebuie bine ascuţite,
fără să fie fisurate sau ciobite. Cozile uneltelor trebuie păstrate
curate, fără urme de ulei sau grăsimi, împănate ferm şi fără fisuri.
Art.1496 Când se transportă coasa, se ţine lama departe de corp, sau
de alte persoane, nu se balansează în timpul mersului. Este indicat ca
lama coasei să fie îmbrăcată într-o teacă în timpul transportului.
Art.1497 Între lucătorii care efectuează tăierea arbuştilor cu
mijloace manuale se lasă o distanţă de siguranţă de cel puţin 4 metri,
astfel încât prin acţiunile acestora să nu se stânjenească reciproc.
Art.1498 Transportul arbuştilor tăiaţi se face prin purtare directă,
târâre sau semitârâre.
Art.1499 Drumurile de evacuare a arbuştilor trebuie permanent
curăţate de crengi care ar putea duce la împiedicarea lucrătorilor.
Lucrătorii trebuie să fie foarte atenţi în timpul deplasării în zona
defrişată, la cioatele care au rămas netăiate pentru a evita
împiedicarea.
Art.1500 În cazul în care operaţia de tăiere se efectuează de un
lucrător urcat în copac, acesta îndepărtează toţi lucrătorii aflaţi sub
crengile care urmează să fie tăiate, după care se asigură cu centura de
siguranţă, pentru evitarea căderii de la înălţime. Pentru efectuarea
tăierii unei crengi se poziţionează corespunzător pentru a nu fi lovit
de creanga tăiată. Este interzis ca lucrătorul să stea pe sau sub
creanga pe care o taie.
Art.1501 În cazul când pomii ce urmează a fi curăţaţi sunt în
apropierea unei reţele electrice care ar putea fi periclitată prin
căderea crengilor, pentru evitarea accidentelor de muncă provocate
prin electrocutare datorită ruperilor firelor (conductoarelor),
lucrătorii trebuie dotaţi cu frânghii pentru dirijarea căderii arborilor.
În situaţia că se produc totuşi ruperi de fire prin căderea ramurilor
tăiate, lucrul în zona respectivă se opreşte, iar locul trebuie
supravegheat pentru a se evita apropierea cuiva de firele respective.
Pentru remediere trebuie chemaţi, în mod obligatoriu, electricienii
care exploatează reţeaua respectivă.
Art.1502 Când arborele ce se doboară dă semne de mişcare,
doborâtorii trebuie să scoată joagărul din tăietură şi să dea semnalele
convenţionale stabilite pentru a preveni lucrătorii care eventual s-ar
afla în zona căderii arborelui; aceştia trebuie să se îndepărteze la o
distanţă suficientă de trunchiul arborelui, pe direcţia piezişă şi înapoi
faţă de direcţia de cădere a arborelui (la circa 45 0), spre a nu fi loviţi
de arborele în cădere ori de bucăţi de lemn sau crengi.
Art.1503 Din locul unde s-au retras, doborâtorii urmăresc căderea
arborelui, fiind gata să se retragă mai departe atunci când se observă
că aborele înclină să cadă spre direcţia în care s-au retras ei.
Art.1504 După căderea arborelui, doborâtorii trebuie să cerceteze
dacă în coronamentul arborelui vecin, rămas în picioare, se află
crengi rupte, agăţate, pentru a fi înlăturate, în măsura posibilităţilor.
Art.1505 Se evită doborârea arborilor înclinaţi sau a celor cu
coronament într-o parte în direcţia opusă înclinării sau opusă direcţiei
în care este dezvoltat coronamentul (centrul de greutate al
coronamentului).
Art.1506 La doborârea arborilor putregăioşi, tapa se face cu
fierăstrăul, pentru a se înlătura ruperea şi căderea crengilor
putregăioase cauzate de loviturile toporului.
Art.1507 Este interzisă doborârea pe timp de furtună, ceaţă deasă,
polei, ninsoare deasă, ploaie torenţială sau întuneric. Când se
constată apropierea unei furtuni, conducătorul formaţiei de lucru
trebuie să dea semnalele convenţionale pentru, părăsirea locului şi
retragerea lucrătorilor în locuri nepericuloase, dinainte stabilite.
Art.1508 La întreruperea lucrului este interzis a se lăsa arborele
tapat şi nedoborât, sau să se facă tapa la mai mulţi arbori deodată.
2015
Art.1509 Se interzice lucrul în zona unde au rămas arbori aninaţi.

Dezaninarea lor se face numai în prezenţa organului de specialitate al
secţiei de întreţinere a căii.
Art.1510 Se interzice doborârea arborilor prin tăierea şi doborârea
unui alt arbore peste el.
13.40.5. Folosirea produselor fitosanitare
Art.1511 Majoritatea produselor fitofarmaceutice fiind toxice pentru

om, este necesar ca la manipularea lor, atât în depozit cât şi în teren
să se respecte riguros toate măsurile de securitate a muncii şi de prim
ajutor, în vederea evitării intoxicaţiilor.
Art.1512 Măsurile de securitate la folosirea produselor
fitofarmaceutice se referă la evitarea inhalării şi înghiţirii lor,
evitarea venirii acestora în contact cu pielea, cunoaşterea folosirii
echipamentului de protecţie, a primelor simptome de intoxicare, a
măsurilor de prim ajutor şi a antidoturilor.
Art.1513 Regulile de securitate a muncii trebuie să fie bine
cunoscute atât de cel care dispune folosirea produselor
fitofarmaceutice, cât şi de cel care le aplică şi de cel care lucrează cu
asemenea produse.
Art.1514 Fiecare produs trebuie să fie cunoscut (precis identificat)
de cel care-l recomandă şi de cel care-l întrebuinţează.
Art.1515 Nu sunt admişi să lucreze şi nici să intre în depozite cu
substanţe fitofarmaceutice tinerii sub 18 ani, cei cu răni deschise,
femei gravide sau cele care alăptează, alcoolicii, persoanele suferinde
de boli de ficat, plămâni etc..
Art.1516 Produsele fitofarmaceutice, ca şi substanţele inflamabile se
depozitează şi se păstrează cu deosebită grijă, ţinându-se permanent
sub cheie şi date în grijă unei persoane care răspunde de păstrarea şi
manipularea produselor.
Art.1517 Nici un produs fitofarmaceutic de fabricaţie internă sau din
import nu se poate folosi în lucrările de combaterea buruienilor, fără
aprobarea organelor fitosanitare, respectându-se recomandările
acestora.
Art.1518 La produsele toxice, trebuie respectată temperatura la
păstrare şi prelucrare; în magazia în care se depozitează produsele
fitofarmaceutice nu se depozitează, sub nici un motiv, obiecte
casnice şi îmbrăcăminte. Este interzisă încălzirea cu sobe a
magaziilor de produse fitofarmaceutice.
Art.1519 Ambalajele produselor fitofarmaceutice trebuie să poarte
la loc vizibil etichete cu inscripţia „Otrăvitor" sau „Foarte otrăvitor"
după categoria de toxicitate a fiecărui produs. Eticheta trebuie să
cuprindă denumirea produsului, concentraţia în substanţă activă,
doză de folosire a produsului, indicaţii de depozitare şi păstrare,
măsuri sumare de securitate a muncii, data fabricaţiei.
Art.1520Este strict interzisă păstrarea sau transportarea produselor
fitofarmaceutice în ambalaje fără inscripţionarea conţinutului sau
care nu sunt prevăzute cu etichetele respective.
Art.1521 Se interzice distribuirea în stare vărsată a produselor
fitofarmaceutice care se livrează şi se păstrează în ambalaje închise.
Scoaterea din ambalaje a produselor toxice lichide se face prin
vărsarea directă în găleţi, prin sifonare cu amorsare mecanică,
interzicându-se cu desăvârşire amorsarea cu gura.
Art.1522 Ambalajele provenite de la substanţe puternic toxice nu se
înapoiază uzinelor producătoare, indiferent de conţinutul pe care l-au
avut; ele se distrug prin ardere sau îngropare.
Art.1523 Ambalajele metalice se perforează înainte de a fi
îngropate, pentru a nu mai putea fi refolosite.
Art.1524 Ambalajele care se restituie uzinelor producătoare trebuie
spălate bine şi neutralizate înainte de expediere. În magaziile cu
produse fitofarmaceutice se ţine o perfectă curăţenie, iar gunoiul
rezultat prin măturare se îngroapă în locuri ferite de accesul
oamenilor, animalelor şi păsărilor şi departe de sursele de apă.
2015
Art.1525 Este interzis transportul apei de băut odată cu produsele

fitofarmaceutice.
Art.1526 Locurile unde au fost depozitate provizoriu produse
fitofarmaceutice trebuie tratate pentru eliminarea toxicităţii, prin
spălarea pardoselei cu o soluţie neutralizantă, conform prevederilor
în vigoare sau indicaţiilor organelor fitosanitare.
Art.1527 Se iau măsuri să nu se producă pierderi de produse în
timpul transportului şi să nu se bea apă din vasele care au fost
folosite la manipularea produselor sau la prepararea soluţiilor.
Art.1528 Înainte de începerea lucrărilor de combatere cu produse
fitofarmaceutice, responsabilul lucrării înştiinţează în scris Primăriile
locale şi organele sanitare locale, locul unde se duce acţiunea,
perioada în care se efectuează, substanţele folosite şi măsurile
necesare de prevenire a intoxicaţiilor, pentru ca măsurile respective
să fie făcute cunoscute de acestea întregii populaţii care poate fi
afectată.
Art.1529 Lucrările de combatere se fac, în mod obligatoriu sub
supravegherea şi controlul direct al organului de specialitate al secţiei
de întreţinere a căii, care trebuie să aibă asupra lui materialul de prim
ajutor şi antidoturile necesare, în funcţie de produsele cu care se
lucrează în pepiniere, sere şi pe zona C.F.R. Un muncitor nu trebuie
să presteze muncă mai mult de 6 ore pe zi la astfel de lucrări, în
restul timpului urmând să efectueze alte munci.
Art.1530 Muncitorii trebuie instruiţi şi se urmăreşte ca ei să nu
consume alcool, acesta mărind acţiunea toxică, a substanţelor
fitofarmaceutice. De asemenea, în timpul lucrului este interzis a
mânca, a bea sau a fuma; înainte de masă, muncitorii trebuie să se
spele bine cu săpun, pe faţă şi pe mâini.
Art.1531 În timpul lucrului este obligatorie utilizarea
echipamentului individual de protecţie. El se scoate imediat în cazul
în care a fost stropit cu substanţe toxice, neutralizat şi curăţat. În
decursul lucrului cu produse fitofarmaceutice, muncitorul este
obligat să anunţe oboseala, stările de proastă dispoziţie şi alte
simptome ale intoxicaţiilor. Conducătorul locului de muncă
urmăreşte, pe cât posibil, aceste stări, iar celor în cauză li se dau alte
sarcini.
Art.1532 Sunt interzise odihna, luarea mesei sau depozitarea
efectelor personale şi a alimentelor muncitorilor folosiţi la prepararea
soluţiilor sau la stropire, pe locurile unde se prepară soluţia.
Art.1533 Erbicidele se păstrează în încăperi uscate, ferite de
umezeală şi bine încuiate. În aceste încăperi nu se depozitează nici
un fel de alimente.
Art.1534 La aplicarea tratamentelor cu erbicide, se folosesc
muncitori sănătoşi şi bine instruiţi. La operaţiile de tratare cu erbicide
muncitorii sunt obligaţi:
a. să folosească echipamentul de protecţie conform normativului în
vigoare;
b. să nu mănânce şi să nu bea în timpul lucrului;
c. să evite ştergerea ochilor cu mâinile murdare de praf sau de soluţie
erbicidă;
d. să nu lase erbicidele fără pază pe locul de muncă.
Art.1535 La folosirea erbicidelor trebuie respectate toate măsurile
de protecţie indicate de furnizor. După terminarea lucrului,
muncitorii trebuie să se spele bine pe mâini şi pe faţă cu apă şi săpun.
Art.1536 Muncitorii trebuie instruiţi asupra modului de acordare a
primului ajutor în cazul intoxicaţiilor cu produse fitofarmaceutice,
soluţii de stropit, erbicide şi li se arată pericolele şi consecinţele la
care ar putea fi expuşi în cazul nerespectării măsurilor de protecţie
indicate pentru fiecare produs.
13.41 Activitatea de exploatare a compresoarelor
Art.1537 Conducătorul locului de muncă trebuie să amenajeze locul

de muncă în vederea desfăşurării activităţii de supraveghere şi
2015
exploatare a instalaţiilor de producere a aerului comprimat şi să

asigure respectarea următoarelor măsuri:
a. exploatarea echipamentului de muncă (compresorului) se face de
către lucrătorii care au atribuţii de serviciu corespunzătoare şi care
au fost instruiţi cu instrucţiunile de utilizare specificate în cartea
tehnică a echipamentului de muncă de către conducătorul locului
de muncă, înainte de începerea activităţii şi ori de căte ori se
modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă;
d. instrucţiuni de utilizare şi graficul de revizii şi reparaţii anuale.
Graficele trebuie să cuprindă lucrările scadente, iar periodicitatea
de realizare a lor nu trebuie să depăşească pe cea indicată în cartea
tehnică a utilajului;
g. tablourile electrice să fie prevăzute cu un covor de cauciuc
electroizolant;
h. existenţa apărătorilor speciale pentru elementele în mişcare ale
compresoarelor;
i. interzicerea accesului sau intervenţiei persoanelor străine la
instalaţia de producere a aerului comprimat;
j. la executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare
prin atingere indirectă, toate echipamentele şi instalaţiile trebuie
să fie legate la priza de pământ;
k. existenţa registrului unic de evidenţă al instalaţiei de producere a
aerului comprimat, cu paginile numerotate şi vizat de şeful
districtului şi completarea periodică a acestuia. Registrul unic de
evidenţă se ţine la districtul care deţine instalaţia de producere a
aerului comprimat şi trebuie păstrat până la terminarea lucrărilor
de reparaţii capitale ale instalaţiei. Registrul unic de evidenţă
cuprinde: data, ora şi localizarea defecţiunii, semnătura celui care
a observat-o, data şi ora intervenţiei pentru remediere, semnătura
celui care a efectuat-o, data la care s-au efectuat lucrările de
întreţinere, reparaţii şi revizii;
l. schema reţelelor de aer şi apă cu indicarea tuturor armăturilor şi
aparatelor de măsură şi control;
m. schema instalaţiilor electrice de forţă şi de comandă.
Art.1538 Deserventul consemnează zilnic în registrul unic de
evidenţă al instalaţiei tot ce se întâmplă în schimbul său, legat de
instalaţia respectivă (zgomote anormale, consum de ulei excesiv,
început de incendiu etc.).
Art.1539 În registrul unic de evidenţă, deserventul notează şi
valorile parametrilor funcţionali (debit, presiune, temperatură etc.) ai
instalaţiei. Periodicitatea la care se consemnează valorile
parametrilor de funcţionare măsuraţi este cea prevăzută în cartea
tehnică a utilajului, dar nu mai mare de o oră.
Art.1540 Lucrările care necesită folosirea macaralei din dotare, se
execută în echipă de cel puţin 5 lucrători supravegheaţi de
conducătorul locului de muncă.
Art.1541 Este interzis lucrătorului să părăsească locul de muncă sau
să desfăşoare alte activităţi în afara sarcinii de muncă pe timpul
funcţionării compresoarelor şi a recipientelor tampon.
Art.1542 Lucrătorul care lucrează la instalaţiile pentru producerea
aerului comprimat utilizează EIP adecvat, căşti antifon, încălţămintea
şi mâinile curate, fără urme de ulei sau grăsimi.
Art.1543 Lucrătorul este obligat să menţină în perfectă stare de
funcţionare dispozitivele de supraveghere automată şi dispozitivele
de oprire în caz de urgenţă.
Art.1544 Lucrătorul trebuie să menţină în perfectă stare de curăţenie
elementele de prefiltrare ale prizei de aer. Curăţarea filtrelor de aer
trebuie efectuată periodic, în conformitate cu cartea tehnică a
utilajului sau ori de câte ori este nevoie.
2015
Art.1545 Pornirea şi oprirea agregatului de comprimare trebuie să se

facă conform instrucţiunilor prevăzute în cartea tehnică a utilajului.
Art.1546 Conductele de aer comprimat şi rezervoarele tampon
trebuie să fie legate la priza de pământ calibrată corespunzător şi
verificată periodic.
Art.1547 Atunci când instalaţía de producere a aerului comprimat
are un singur filtru de aer, este interzisă curăţarea acestuia în timpul
funcţionării.
Art.1548 În cazul în care sunt mai multe filtre, montate în paralel,
verificarea şi curăţarea se face individual, numai după izolarea
filtrului respectiv.
Art.1549 Înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei de producere a
aerului comprimat se verifică de către deservent întreaga instalaţie,
inclusiv legarea la nulul de protecţie şi la priza de pământ, conform
prevederilor standardelor în vigoare, după care se deschide robinetul
cu ventil pentru alimentarea cu apă de răcire a instalaţiei.
Art.1550 Rezervoarele pentru înmagazinarea aerului comprimat
trebuie să fie prevăzute cu robinete de purjare; operaţia de purjare se
efectuează zilnic de către deservent care acordă o deosebită atenţie
instalaţiei de răcire a apei necesare răcirii compresorului.
Art.1551 Debitul apei de răcire se reglează astfel încât temperatura
finală a apei, după răcirea instalaţiei, să nu depăşească temperatura
indicată în cartea tehnică a utilajului.
Art.1552 Debitul de apă se reglează astfel încât creşterea
temperaturii apei de răcire să nu fie mai mare de 50o C şi să nu
depăşească valorile impuse de instrucţiile în vigoare.
Art.1553 Se interzice pornirea agregatului de comprimare fără ca
apa de răcire să circule în instalaţie.
Art.1554 La răcitorul de apă, pentru evitarea alunecării pe scări şi
pavajul înconjurător, se aplică indicatoare de avertizare şi se
îngrădeşte cu un gard de sârmă spaţiul periculos.
Art.1555 Curăţirea bazinului de răcire cu apă se face anual.
Art.1556 Vanele exterioare ale recipientelor trebuiesc asigurate cu
lacăte şi plumbuite.
Art.1557 Evacuarea apei şi uleiului din separator şi calele de
condens se face de către deserventul de serviciu din 2 în 2 ore.
Art.1558 Pe distanţă de 20 de metri de la compresoare, conductele
de aer comprimat trebuie asamblate printr-o flanşă (cu garnituri greu
combustibile) care permit dezasamblarea tronsoanelor pentru
curăţire.
Art.1559 Lucrătorul nu trebuie să permită funcţionarea agregatului,
dacă temperatura aerului comprimat depăşeşte 60oC la ieşirea din
răcitoarele finale.
Art.1560 În timpul funcţionării agregatului de comprimare este
interzisă orice intervenţie la organele de maşini aflate în mişcare.
Art.1561 Nu se admite ungerea manuală în timpul funcţionării
agregatului de comprimare decât în cazul în care acesta este prevăzut
cu dispozitive de ungere (pulverizatoare), care asigură lucrătorilor o
securitate perfectă.
Art.1562 Înainte de o nouă umplere cu ulei, uleiul rămas în
rezervorul dispozitivului de ungere manuală se evacuează. Filtrele de
ulei se curăţă sau se înlocuiesc periodic, în conformitate cu
prevederile cărţii tehnice a utilajului.
Art.1563 Ungerea agregatului de comprimare trebuie să se facă
numai cu uleiuri minerale prevăzute în cartea tehnică a utilajului, cu
specificaţia caracteristicilor fizico-chimice.
Art.1564 Este interzisă utilizarea uleiurilor care nu sunt însoţite de
buletine de analiză a calităţii.
Art.1565 Se interzice utilizarea uleiurilor recuperate pentru ungere.
Art.1566 Consumul de ulei se evidenţiază pe schimburi şi agregate
de comprimare în registrul unic de evidenţă. Orice creştere a
consumului de ulei, peste cel indicat în cartea tehnică a utilajului,
trebuie analizată la sfârşitul fiecărui schimb, de către persoane
2015
autorizate, luându-se măsuri în vederea eliminării cauzei care a

produs-o. La scăderea nivelului de ulei din instalaţia de ungere sub
nivelul limită admisibil stabilit în cartea tehnică a utilajului, sau la
întreruperea debitului de ulei, trebuie oprit imediat agregatul de
comprimare, dacă acesta nu este prevăzut cu un dispozitiv automat
de deconectare.
Art.1567 Se interzice funcţionarea agregatului de comprimare, dacă
temperatura aerului din interiorul staţiei de compresoare nu se
încadrează în intervalul de temperaturi admisibile ale aerului,
prevăzute în cartea tehnică a utilajului, măsurate conform
standardelor în vigoare.
Art.1568 Controlul temperaturii aerului comprimat trebuie efectuat
de către deservent pe toate treptele de comprimare şi consemnate în
registrul unic de evidenţă a instalaţiei.
Art.1569 Sistemul de răcire (cămăşi, răcitoare pentru ulei, răcitoare
intermediare şi finale pentru aer) trebuie curăţat la intervale impuse
în cartea tehnică a utilajului. Această operaţie de întreţinere se
consemnează în registrul unic de evidenţă a instalaţiei.
Art.1570 Temperatura apei de răcire la evacuarea din răcitoarele
intermediare, precum şi din cămăşile de răcire, nu trebuie să
depăşească valorile prescrise în cartea tehnică a utilajului.
Art.1571 Apa de răcire trebuie să aibă parametrii (duritate, conţinut
de impurităţi etc.), conform cu cei prescrişi în cartea tehnică a
utilajului.
Art.1572 Înainte de oprirea agregatului de comprimare se
procedează la purjarea impurităţilor şi a condensului din răcitoarele
intermediare şi finale, oalele de condens, recipientele tampon,
precum şi a celorlalte puncte de purjare ale separatoarelor pe o
distanţă de 50 m de la staţia de compresoare în toate direcţiile.
Art.1573 Dispozitivele de purjare automată sau manuală trebuie să
fie accesibile şi uşor de manevrat.
Art.1574 Agregatul de comprimare a aerului trebuie să fie oprit în
mod obligatoriu în următoarele cazuri:
a. spargerea unei conducte;
b. vibraţii datorate cuplajelor defecte ale organelor în mişcare şi
fixării incorecte a conductelor;
c. creşterea presiunii de refulare peste limita maximă prescrisă;
d. scăderea presiunii de separaţie sub limita prescrisă;
e. jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de
comprimare;
f. defecţiuni în sistemul de ungere;
g. defecţiuni în sistemul de răcire;
h. defecţiuni în sistemul de transmisie.
Art.1575 Dacă se observă şi alte defecţiuni, decât cele menţionate
mai sus, lucrătorul trebuie să oprească imediat agregatul de
comprimare şi să anunţe şeful ierarhic superior.
Art.1576 Se interzice depozitarea în spaţiile de compresoare a
materialelor de întreţinere (scule pentru lăcătuşerie şi montaj,
combustibili lichizi etc.) mai mult decât necesarul pentru 24 de ore.
Art.1577 Se interzice strângerea îmbinărilor demontabile cu flanşe
la aparatele de măsură şi control sau pe conductele de aer comprimat
care lucrează în regim de presiune, în timpul funcţionării agregatului
de comprimare.
Art.1578 Se interzice instalarea conductelor de aer comprimat în
apropierea locurilor în care se găseşte foc deschis.
Art.1579 Se interzice funcţionarea agregatului de comprimare dacă
izolaţia termică a conductelor de transport a aerului comprimat este
deteriorată sau lipseşte.
Art.1580 În vederea verificării presiunii aerului din conductă, la
capătul conductei din dreptul recipientului tampon trebuie să fie
montat un manometru de control care trebuie să fie în permanentă
stare de funcţionare.
2015
Art.1581 Pe traseele secundare de transport şi distribuţie a aerului

comprimat la diverşi consumatori se utilizează furtunuri flexibile din
cauciuc.
Art.1582 Recipientul tampon trebuie scos imediat din funcţiune şi
izolat de restul instalaţiei, atunci când se constată:
a. deformaţii sau fisuri;
b. scurgeri la îmbinări;
c. defecţiuni la aparatele de măsură şi control precum şi la supapele
de siguranţă;
d. defecţiuni la organele de fixare a capacelor de protecţie (dopuri).
Art.1583 Înaintea alimentării cu energie electrică a agregatului de
comprimare a aerului lucrătorul trebuie să verifice toate aparatele
dacă sunt corect interconectate şi rigid fixate şi să verifice vizual
următoarele măsuri de protecţie:
a. existenţa şi montarea corectă a protectorilor;
b. lipsa crăpăturilor, ciupiturilor, înnădirilor de la cablurile electrice
de alimentare;
c. legarea la priza de pământ a agregatelor de comprimare (motoare,
carcase şi elemente de fixare).
Art.1584 Toate aparatele de măsură şi control folosite în instalaţiile
pentru producerea aerului comprimat trebuie să corespundă cerinţelor
metrologice în vigoare.
Art.1585 Se interzice utilizarea manometrelor dacă:
a. lipseşte sigiliul de verificare;
b. acul indicatoarelor nu revine la “0” după dispariţia presiunii;
c. este spartă sticla cadranului sau apar alte defecţiuni care pot
deforma exactitatea indicaţiei acestuia;
d. nu este marcată cu roşu presiunea maximă admisibilă de lucru.
Art.1586 Este interzisă reducerea numărului supapelor de siguranţă
şi înlocuirea celor montate iniţal cu supape de siguranţă, care nu
corespund din punctul de vedere al debitului de evacuare al fluidului
şi al presiunii de deschidere a acestora.
Art.1587 Este interzisă montarea oricărui robinet de deschidere pe
conducta de evacuare între aparatul, recipientul etc., care
funcţionează în regim de presiune şi supapa de siguranţă, în alte
condiţii decât cele prevăzute de ISCIR.
Art.1588 Este interzisă schimbarea poziţiei contragreutăţilor sau
strângerea arcurilor supapelor de siguranţă în timpul funcţionării
recipientelor sub presiune la care sunt montate.
Art.1589 Lucrătorii sunt obligaţi să utilizeze echipamentul
individual de protecţie electroizolant la executarea operaţiilor la care
există pericolul de electrocutare prin atingere directă.
Art.1590 În cazul scoaterii din funcţiune a supapelor de siguranţă
pentru un timp îndelungat, repunerea lor în funcţiune trebuie făcută
numai după ce au fost revizuite, probate hidraulic şi reglate la
presiunea prescrisă în cartea tehnică a utilajului, care nu trebuie să o
depăşească pe cea nominală cu mai mult de 10%.
Art.1591 Reglarea supapelor de siguranţă trebuie efectuată de
persoane autorizate ISCIR, iar datele de reglare se înscriu în registrul
de supraveghere ISCIR.
Art.1592 După efectuarea reglării, toate supapele, indiferent de tip,
se sigilează.
Art.1593 Verificarea şi curăţarea supapelor de siguranţă trebuie
executate la termenele impuse în prescripţiile ISCIR sau ori de câte
ori este nevoie.
Art.1594 Agregatele de comprimare a aerului precum şi recipientele
sub presiune trebuie să fie verificate şi curăţate periodic pentru
eliminarea impurităţilor cu ulei oxidat, etc., în conformitate cu
indicaţiile prevăzute în cartea tehnică a utilajului.
Art.1595 Toate operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor de
producere a aerului comprimat, pe o porţiune de 200 m de la staţia de
compresoare, trebuie consemnate în registrul unic de evidenţă.
2015
Art.1596 Ventilele supapelor oalelor de condens şi celelalte puncte

de rezistenţă locală ale conductelor, unde sunt posibile depuneri de
ulei oxidat, trebuie curăţate cel puţin o dată pe an.
Art.1597 Se interzice demontarea, în vederea efectuării operaţiilor
de reparare, la recipiente şi de înlăturare a defectelor de la
asamblările elementelor aflate sub presiune, în timpul funcţionării
agregatelor de comprimare a aerului, aceasta fiind permisă numai
după ce deserventul s-a asigurat că nu există presiune.
Art.1598 La efectuarea operaţiilor de reparare, la supapele de
siguranţă, trebuie înlăturate depunerile de ulei oxidat.
Art.1599 Se interzice curăţarea prin ardere sau cu lichide uşor
volatile şi inflamabile a depunerilor de ulei oxidat din conducte,
recipiente, separatoare şi răcitoare.
Art.1600 În caz de îngheţ, conductele de aer comprimat şi
dispozitivele aferente se dezgheaţă cu apă caldă sau abur.
Art.1601 Pereţii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston
trebuie curăţaţi numai cu petrol.
Art.1602 Este interzisă spălarea cu benzină sau gazolină a
conductelor de aer comprimat, înainte de montare sau după reparaţii.
Art.1603 Curăţarea conductelor de aer comprimat se execută prin
introducerea şi menţinerea timp de 20 ore a unei soluţii apoase de
sodă caustică, cu o concentraţie de 5-10%, pe toată lungimea
respectivă. Pentru îndepărtarea soluţiei de NaOH din conductele de
aer comprimat, acestea trebuie spălate cu apă sub presiune, până ce
se constată cu ajutorul hârtiei de filtru, impregnată cu turnesol sau
fenolftaleină, lipsa oricărei alcalinităţi. Această curăţare a
conductelor trebuie făcută la un interval de minimum un an. După
montarea şi curăţarea conductelor acestea trebuie uscate cu aer
comprimat şi unse cu ulei mineral.
Art.1604 Operaţiile de reparare ale agregatelor de comprimare pot
începe numai după ce s-a redus presiunea din conducte până la „0”
bari şi după ce s-a efectuat deconectarea de la reţea (dacă sunt sub
presiune) şi s-au afişat indicatoare de securitate „NU CONECTAŢI,
SE LUCREAZĂ”.
Art.1605 La oprirea instalaţiilor de producere a aerului comprimat,
înainte de a începe lucrările de demontare, trebuie obturate (blindate)
toate conductele prin care ar putea să pătrundă în recipiente sau la
locul de muncă, lichide sau gaze sub presiune.
Art.1606 Pentru obturări trebuie utilizate numai flanşe oarbe din oţel
cu grosimea rezultată din calcul, corespunzătoare condiţiilor de
lucru. Montarea flanşelor oarbe se face cu garnitura aşezată pe partea
dinspre care ar putea pătrunde fluidul sub presiune.
Art.1607 Pentru pornirea agregatului de comprimare, după reparaţii,
se verifică următoarele:
a. montarea corectă a tuturor conductelor, elementelor de susţinere a
capacelor, a apărătorilor;
b. existenţa şi funcţionarea corectă a aparatelor de măsură şi control;
c. funcţionarea corectă a tuturor dispozitivelor de siguranţă;
d. nivelul uleiului şi al lichidului de răcire;
e. poziţionarea corectă a tuturor armăturilor şi a instalaţiei de aer
comprimat;
f. funcţionarea instalaţiei electrice şi de combustibil;
g. montarea corectă a conductelor, a recipientelor sub presiune,
precum şi a separatoarelor de ulei şi apă de pe conductele de
alimentare ale recipientului tampon;
h. montarea corectă a demarorului, funcţionarea corectă a sistemului
de angrenare şi starea tehnică corespunzătoare a angrenajelor.
Art.1608 Se interzice exploatarea agregatelor de comprimare după
reparaţii fără să se efectueze probe de presiune.
13.42 Activitatea de curăţenie şi igienizare
Art.1609 Zilnic, înainte de începerea lucrului, personalul care

realizează curăţenia la locul de muncă verifică următoarele:
a. prizele la care se conectează aspiratorul;
b. funcţionarea motorului aspiratorului;
2015
c. starea furtunului aspiratorului;

d. starea cablului electric al aspiratorului;
e. starea geamurilor şi a ferestrelor;
f. starea caloriferelor şi a conductelor (să nu existe scurgeri de apă);
g. starea instalaţiilor sanitare;
h. starea mobilierului, a uşilor, porţilor etc.;
i. în timpul curăţeniei se inspectează vizual prizele şi prelungitoarele
din zona de lucru.
Art.1610 Orice defecţiune constatată în spaţiul de desfăşurare a
lucrului (în spaţiile interioare, în curte,etc.), trebuie adusă imediat la
cunoştinţa şefului ierarhic superior.
Art.1611 Reparaţiile de orice natură se efectuează doar de persoane
calificate.
Art.1612 Zonele de intrare, de acces pietonal şi auto, trebuie
menţinute curate şi, în limita posibilităţilor, uscate, pentru a
preîntâmpina riscul de accidentare (prin alunecare).
Art.1613 Când se folosesc scări sau platforme (la curăţarea
geamurilor sau a altor suprafeţe), înainte de folosirea acestora, este
obligatorie verificarea stabilităţii, a rezistenţei şi a faptului că nu
prezintă defecte. Este obligatorie respectarea instrucţiunile proprii
pentru lucrul la înălţime.
Art.1614 Este interzisă curăţarea geamurilor din exteriorul
construcţiilor, fără schele, platforme şi fără asigurarea cu centuri de
siguranţă a executanţilor.
Art.1615 Aparatele electrice (aspiratorul, filtrul de cafea, cuptorul cu
microunde, frigiderul etc.) se scot din priză prin apăsarea cu o mână
a prizei şi tragerea cu cealaltă a ştecherului. Nu se trage de cablu şi
nu se smulge.
Art.1616 Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor
sanitare se utilizează conform instrucţiunilor emise de furnizori.
Art.1617 Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare
fără utilizarea echipamentului de protecţie din dotare (mănuşi din
cauciuc, halate, etc.).
Art.1618 Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile.
Art.1619 Utilizarea substanţelor insecticide se face de către
personalul firmelor specializate sau de personal propriu pregătit şi
instruit în acest scop.
Art.1620 Este interzisă folosirea substanţelor insecticide
necunoscute.
Art.1621 Substanţele insecticide se păstrează în spaţiu special
amenajat, ventilat natural, în recipiente sau cutii cu etichete care să
semnalizeze pericolul pe care îl prezintă.
Art.1622 Este interzisă amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul
exterior al ferestrelor, lângă balustradele scărilor sau pe căile de
evacuare.
Art.1623 Covoarele care acoperă scările trebuie să fie bine fixate pe
trepte pentru evitarea alunecării accidentale.
Art.1624 Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni la motor
sau cu cordonul de alimentare electric deteriorat sau cu întreruperi.
Art.1625 Utilizarea aspiratorului se face după verificarea
funcţionării motorului, stării furtunului, a anexelor şi a cordonului de
alimentare cu energie electrică. Dacă se constată defecţiuni în
funcţionare, se solicită intervenţia persoanelor calificate.
Art.1626 Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru a pulveriza
substanţe insecticide sau explozive.
Art.1627 Este interzisă sprijinirea scărilor de geamuri sau de ramele
geamurilor.
Art.1628 În caz de îngheţ, zăpadă sau umezeală, pe pervazul exterior
nu se execută nici un fel de lucrări, chiar dacă lucrătorii poartă
centura de siguranţă.
Art.1629 Lucrătorii trebuie să verifice cu atenţie dacă ramele
geamurilor sunt bine fixate în balamale. După această verificare,
2015
lucrătorul spală din interior partea exterioară a geamului fără a

decupla ramele.
Art.1630 Oberlihturile se desfac cu atenţie, se verifică starea
balamalelor şi numai când sunt bine fixate se trece la spălarea feţei
exterioare şi interioare.
Art.1631 Este interzisă spălarea geamurilor crăpate sau care nu sunt
prinse corect (cu cuie sau chit), deoarece prezintă pericol de cădere.
Art.1632 În camera de păstrare a materialelor de curăţenie nu este
permisă depozitarea materialelor inflamabile.
Art.1633 Curăţarea corpurilor de iluminat se face numai după
scoaterea de sub tensiune şi după verificarea lipsei tensiunii de
alimentare a acestora.
Art.1634 Este interzisă aruncarea pe fereastră a gunoiului sau a altor
obiecte.
Art.1635 Se interzice efectuarea oricărei intervenţii cu mâinile
umede la echipamentele tehnice şi electrice.
Art.1636 În funcţie de tipul dezinfectantelor folosite se iau măsuri
specifice de precauţie pentru evitarea accidentelor astfel:
a. substanţele dezinfectante se folosesc numai pentru suprafeţele
pentru care sunt indicate;
b. în funcţie de natura substanţei dezinfectante se evită contactul cu
pielea, mucoasele, ochii; în caz de accident se spală din abundenţă
cu apă;
c. produşii pe bază de diclorizocianurat de sodium (substanţa pe
bază de clor activ) sunt utilizaţi pentru dezinfecţia generală a
suprafeţelor, a echipamentului de muncă, a suprafeţelor ce vin în
contact cu alimentele; în timpul manipulării sunt interzise
consumul de alimente, băuturi şi fumatul;
d. în timpul lucrului se foloseşte echipament de protecţie constituit
din halat, mănuşi şi mască.
13.43 Activitatea în laboratorul de mediu

Art.1637 Şeful de laborator răspunde de aplicarea şi respectarea
tuturor reglementărilor de securitate a muncii în timpul efectuării
analizelor fizico-chimice.
Art.1638 Accesul în laboratoare sau în incinta acestora este permis
numai cu aprobarea conducerii laboratorului.
Art.1639 Este interzisă blocarea căilor de acces, a culoarelor prin
amplasarea pe ele a utilajelor, aparatelor, meselor sau prin
depozitarea de materiale sau obiecte. Se evită deplasările inutile la
locurile de muncă.
Art.1640 Căile de acces ale laboratoarelor trebuie menţinute libere şi
curate, îndepărtându-se imediat materialele şi scurgerile căzute pe
pardoseală.
Art.1641 Este interzis să se lucreze în instalaţii improvizate sau
insuficient calculate în ceea ce priveşte rezistenţa şi securitatea pe
care trebuie să le ofere fazele de lucru pentru care sunt indicate.
Art.1642 Este interzisă utilizarea recipientelor sub presiune, a
preselor, maşinilor de ridicat, etc., fără avizele necesare sau după
termenul scadent de verificare.
Art.1643 Maşinile sau aparatele care au mecanisme sau piese în
mişcare de rotaţie, translaţie sau oscilaţie şi care pot provoca
accidente, nu pot fi puse în funcţiune fără a avea montate apărătorile
de protecţie corespunzătoare.
Art.1644 Orice intervenţie la maşini şi utilaje se face numai după
decuplarea alimentării cu energie şi blocarea pornirii accidentale.
Atunci când blocarea mecanică nu este posibilă, se pune pază la
dispozitivul de pornire.
Art.1645 Se verifică periodic şi ori de câte ori este cazul starea
izolaţiilor, cablurilor şi racordurilor electrice, precum şi prizele de
legare la pământ sau la nul a maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor
acţionate electric sau care pot fi puse accidental sub tensiune.
2015
Art.1646 În cazul întreruperii accidentale a iluminatului artificial,

maşinile de încercări şi aparatele electrice care pot provoca accidente
din această cauză trebuie scoase imediat de sub tensiunea electrică.
Art.1647 Înainte de începerea lucrului se verifică aparatele de
măsură şi control, precum şi etanşeitatea instalaţiilor ca şi a
recipientelor sub presiune.
Art.1648 După terminarea lucrului, aparatele electrice se
deconectează.
Art.1649 Locurile de muncă unde există pericol de intoxicare se
dotează cu măşti de protecţie în număr suficient, care trebuie
întreţinute permanent în bună stare. Lucrătorii trebuie instruiţi asupra
obligativităţii şi modului de folosire a măştilor de protecţie.
Art.1650 În încăperile cu pericol de incendiu sunt interzise: fumatul,
intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente,
producerea de scântei, lovirea a doua scule feroase şi folosirea de
haine din materiale sintetice. Pentru prevenirea nerespectării acestei
interdicţii, pe uşile de acces ale unor astfel de încăperi se montează
indicatoare de securitate.
Art.1651 Este interzis accesul în spaţiile cu pericol de explozie
pentru toate persoanele care nu au sarcini de serviciu în acest sens.
Pe uşile de acces ale spaţiilor respective se montează indicatoare cu
inscripţia "intrarea oprită".
Art.1652 În laboratoare se asigură o bună iluminare la locurile de
muncă, în conformitate cu cerinţele minime de securitate a muncii.
Toate spaţiile din incinta laboratoarelor trebuie prevăzute cu iluminat
de siguranţă. Corpurile de iluminat se curăţă periodic.
Art.1653 La toate locurile de muncă unde există riscuri de incendii,
explozii, intoxicaţii şi surse de zgomot sau vibraţii se efectuează
măsurători în vederea despistării depăşirii concentraţiilor maxim
admisibile şi se iau măsuri pentru reducerea riscurilor.
Art.1654 La executarea lucrărilor de laborator participă cel puţin
două persoane.
Art.1655 Depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor
toxice, caustice, inflamabile şi explozive se face cu respectarea
prevederilor din instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru
manipularea, transportul şi depozitarea materialelor.
Art.1656 În încăperile de lucru se montează indicatoare de
avertizare referitoare la activităţile efectiv prestate în spaţiul
respectiv.
Art.1657 În cazul instalaţiilor prin a căror manevrare, funcţionare
sau atingere se pot produce accidente, se montează indicatoare de
avertizare. Aceste indicatoare se fixează şi pe uşile încăperilor în care
sunt amplasate instalaţii deosebit de periculoase sau în care se
utilizează sau depozitează substanţe inflamabile, explozive,
radioactive.
Art.1658 Zilnic, înaintea începerii lucrului, şeful de laborator
verifică starea de sănătate şi oboseală a lucrătorilor, neadmiţând la
lucru decât lucrătorii care corespund în raport cu cerinţele de
securitate ale fiecărui loc de muncă.
Art.1659 Este obligatorie acoperirea părului şi purtarea hainelor
încheiate.
13.43.1. Prevederi specifice efectuării analizelor fizico-chimice
Art.1660 La începerea lucrului, lucrătorul care intră primul în sala

laboratorului trebuie să se convingă că atmosfera nu este încărcată cu
gaze inflamabile sau toxice. Pentru gazele deosebit de periculoase se
utilizează analizoare de gaz cu semnalizare acustică.
Art.1661 La terminarea lucrului, şeful de laborator este obligat să
verifice:
a. dacă sunt închise conductele de gaz şi robinetele de apă;
b. dacă sunt stinse becurile de gaz, lumina electrică, ca şi celelalte
aparate (electrice, cu foc, cu aburi, etc.);
c. dacă sunt bine închise buteliile cu gaze;
d. dacă sistemul de ventilaţie este în stare bună de funcţionare.
2015
Art.1662 Dacă se constată scurgeri de gaze în laborator, se iau

a. se întrerupe lucrul şi se evacuează imediat lucrătorii care nu au
sarcini de muncă legate de remedierea situaţiei;
b. se decuplează alimentarea cu energie electrică de la tabloul
central, lăsându-se numai coloana de forţă pentru ventilatoare şi se
sting toate becurile cu gaz metan Bunsen;
c. se pun în funcţiune toate ventilatoarele, care trebuie să fie în
construcţie antiex;
d. se deschid toate ferestrele;
e. se controlează robinetele de gaz, pentru a fi închise şi se verifică
dacă există perforaţii sau fisuri în conducte sau în traseele
flexibile din cauciuc;
f. se opreşte scurgerea gazului prin remedierea defecţiunii;
g. se aeriseşte camera până la dispariţia completă a mirosului de gaz.
Art.1663 Se supraveghează în mod deosebit, etanşeitatea robinetelor
la instalaţia de gaze, verificându-se cel puţin la 3 zile.
Art.1664 Toţi lucrătorii laboratorului trebuie să cunoască unde este
situat ventilul central al reţelei de gaze. Pentru aceasta, se afişează la
loc vizibil indicaţii cu poziţia ventilului, iar ventilul trebuie etichetat.
Art.1665 Pentru iluminat în încăperile cu atmosfera explozivă se
utilizează lămpi cu acumulatoare cu tensiune de 1,5-6 V, în
construcţie antiex. În astfel de cazuri este interzisă folosirea lămpilor
portative de tip obişnuit.
Art.1666 Este interzisă executarea lucrărilor cu degajări mari de
substanţe ce pot forma amestecuri explozive în cazul în care filtrele,
dispozitivele de aspiraţie şi captare a prafului din cadrul instalaţiei
prezintă defecţiuni.
Art.1667 Gurile de aspiraţie locală ale instalaţiilor de ventilare
destinate evacuării substanţelor cu pericol de incendiu şi explozie
trebuie protejate cu panouri de protecţie sau dispozitive magnetice de
separare.
Art.1668 Nu se blochează ferestrele laboratorului cu mobilier,
rafturi, aparate sau orice alte obiecte.
Art.1669 La aparatele care radiază cantităţi mari de caldură şi la
temperatură înaltă nu se utilizează legături de cauciuc sau material
plastic; legăturile trebuie făcute cu tuburi metalice.
Art.1670 Instalaţia de canalizare din PVC nu trebuie supusă acţiunii
prelungite a substanţelor care o afectează: acizi, solvenţi, brom, iod
soluţie, triclorură de fosfor, anhidridă acetică, etc..
Art.1671 Este interzisă blocarea căilor de acces către duşurile de
intervenţie în caz de incendiu şi către hidranţi.
Art.1672 La alegerea autoclavelor se ţine seama de natura substanţei
care intervine în reacţie precum şi de presiunea la care se presupune
că se poate ajunge, luându-se în calcul un coeficient de siguranţă
acoperitor.
Art.1673 Autoclavele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de
asigurare etanşe, care se verifică înainte de fiecare utilizare. Dacă
agitarea se face prin barbotarea amestecului de reacţie cu gaz inert
este obligatoriu controlul lipsei oxigenului în gazul inert, utilizând
aparate sau metode specifice de analiză.
Art.1674 În cazul reacţiilor puternic exoterme, autoclavele trebuie
răcite printr-o manta exterioară sau serpentine interioare prin care
circulă un agent de răcire.
Art.1675 Dacă urmează să se lucreze cu substanţe toxice sau
inflamabile, conductele de transport de la dispozitivele de siguranţă
trebuie să fie dirijate în exterior sau spre instalaţii de captare şi
neutralizare.
Art.1676 Înainte de montarea unei instalaţii care lucrează sub vid,
componentele din sticlă trebuie examinate la polariscop sau se
încearcă la un vid de circa 1,5-2 ori mai mare decât cel de lucru.
Art.1677 În cazul instalaţiilor în care se lucrează cu substanţe
deosebit de reactive cu oxigenul sau cu apa, cum sunt compuşii
2015
organometalici, se amenajează nişe sau instalaţii speciale pentru

lucru în mediu inert.
Art.1678 La instalaţiile la care sunt conectate mai multe nişe se iau
măsuri pentru prevenirea propagării pericolului de la o nişă la alta.
Art.1679 Este obligatorie afişarea în laborator, la loc vizibil, a listei
de materiale şi reactivi periculoşi existenţi în dotare, precum şi a
modului de manipulare a acestora.
Art.1680 Scoaterea substanţelor toxice şi, în general, a oricărei
substanţe chimice din laborator, precum şi efectuarea de experienţe
neautorizate sunt strict interzise.
Art.1681 Şeful laboratorului ia măsuri în vederea respectării
legislaţiei care reglementează regimul substanţelor şi produselor
toxice şi completează Registrul de evidenţă a substanţelor toxice,
care este format din evidenţa cantităţilor de produse toxice în
depozit, conform modelului prezentat în Anexa nr. 13.
Art.1682 La primirea şi la folosirea substanţelor pentru experienţe
trebuie citite cu atenţie etichetele.
Art.1683 Nu se gustă niciun fel de substanţă utilizată în laborator şi
nu se folosesc vasele de laborator pentru băut şi/sau pentru mâncare.
Înainte de a pune o substanţă într-o sticlă sau vas, recipientul
respectiv trebuie etichetat.
Art.1684 Este interzisă păstrarea de vase, sticle, cutii cu diferite
substanţe neutilizabile la lucrarea respectivă, pe mesele sau în
dulapurile executanţilor.
Art.1685 Analizele trebuie efectuate numai în recipiente curate.
Art.1686 Nu se ţin alături vase şi sticle al căror conţinut dă naştere
la reacţii violente sau la degajări de vapori toxici, inflamabili sau
explozivi.
Art.1687 În apropierea instalaţiilor în care se efectuează analize
trebuie să se găsească, la îndemână, neutralizanţii şi antidoturile
pentru operaţia care urmează să fie realizată. În laborator trebuie să
existe vase pentru neutralizarea conţinutului, câte unul pentru fiecare
substanţă cu care se lucrează.
Art.1688 Săptămânal, se revizuiesc toate borcanele, sticlele, etc.,
conţinând substanţe chimice.
Art.1689 Mesele de laborator trebuie să fie folosite numai pentru
operaţii care nu produc degajări de substanţe nocive.
Art.1690 La sfârşitul fiecărei zile de lucru, mesele de laborator
trebuie să rămână curate, fără reactivi sau vase. Pe mese pot rămâne
aparatele montate care urmează să fie folosite în ziua următoare.
Art.1691 Nişele trebuie menţinute permanent curate şi în bună stare
de funcţionare.
Art.1692 În timpul lucrului la nişele ocupate cu instalaţii în care se
operează cu substanţe toxice sau periculoase, acestea trebuie
prevăzute cu indicatoare de interzicere a intervenţiei personalului
care nu are sarcini de serviciu în acest sens.
Art.1693 Chiuvetele din laboratoare pot fi folosite pentru
depozitarea provizorie a vaselor murdare, pentru spălări accidentale,
pentru deversarea unor lichide nevătămătoare şi nepericuloase, care
se diluează în prealabil cu apă.
Art.1694 În sălile de lucru este interzis să se spele pardoseală cu
benzină, petrol sau alte produse volatile sau să se ţină materiale
textile (cârpe, haine) îmbibate cu produse volatile.
Art.1695 Este interzis ca în sălile de lucru să se usuce diverse
obiecte pe conductele de abur, gaz, pe calorifer, etc., să se lase
neşterse mesele sau pardoseala de produsele răspândite pe ele sau să
se facă curăţenie cu substanţe inflamabile în timp ce funcţionează
becurile de gaz.
Art.1696 Buteliile sub presiune necesare lucrului în laboratoare, în
cazul în care se folosesc mai multe odată, vor fi amplasate în boxe
speciale din exteriorul clădirii, unde se vor ancora solid.
13.43.2. Tehnica de lucru în laboratoare

2015
Art.1697 Toate analizele fizico-chimice de laborator trebuie să fie

executate cu cantităţile şi concentraţiile de substanţe strict necesare,
precis cântărite sau măsurate şi cu respectarea integrală a
instrucţiunilor de manipulare şi a instrucţiunilor proprii de securitate
a muncii.
Art.1698 În cazul analizelor cu caracter experimental se adoptă
special, pentru încercare, numai o tehnică a lucrărilor cu cantităţi
mici de substanţe, folosindu-se vasele, utilajele, aparatele şi, în
general, respectându-se condiţiile indicate în tratatele de specialitate;
lucrările se realizează, numai cu avizul responsabilului lucrării de
cercetare. În astfel de situaţii se execută la scară micro, în faza de
încercare, toate operaţiunile de laborator.
Art.1699 Pentru lucrările cu cantităţi mici de substanţe (de ordinul a
2-5 mg) se folosesc, de regulă, tuburi capilare închise la un capăt, în
care introducerea substanţelor se face cu o microspatulă sau cu o
pipeta capilară. Pentru ca substanţele să ajungă la fundul tubului
capilar, acestea se centrifughează.
Art.1700 Substanţele vâscoase se introduc prin îndesare în tubul
capilar, care trebuie să fie deschis la ambele capete.
Art.1701 Instalaţiile utilizate la efectuarea de analize se montează
înainte de a introduce în diversele lor părţi componente, substanţele
cu care se lucrează.
Art.1702 Părţile componente ale instalaţiei care se asamblează
trebuie să fie bine fixate pe suporţi, îmbinate corespunzător, astfel
încât fiecare piesă să fie de sine stătătoare, echilibrată şi bine
sprijinită.
Art.1703 Legăturile dintre piesele prin care trebuie să se facă
circulaţia materialului pe coloane, ventile, ţevi etc., trebuie să fie cât
mai scurte pentru a putea fi uşor de înlocuit şi rezistente la condiţiile
de lucru şi substanţele manipulate.
Art.1704 Părţile instalaţiei la care este necesar să se intervină în
timpul efectuării lucrărilor trebuie să fie astfel montate, încât accesul
la ele să fie posibil prin clapetele mobile de la nişă.
Art.1705 Lucrările cu substanţe nocive şi acizi concentraţi sau de
încălzire a substanţelor toxice în vas deschis, trebuie executate numai
sub nişă, al cărei tiraj se verifică în prealabil, pentru ca să corespundă
gradului admis de toxicitate al substanţelor cu care se lucrează.
Art.1706 Înainte de începerea lucrării sub nişă, se verifică
obligatoriu dacă este pusă în funcţiune instalaţia de ventilare şi dacă
supapele de evacuare din plafonul nişei sunt deschise.
Art.1707 Nu se lucrează cu gaze sau vapori toxici până nu se asigură
şi se verifică etanşeitatea instalaţiei, chiar dacă se operează sub nişe.
Art.1708 La nişele la care sunt montate instalaţii cuprinzând
substanţe deosebit de toxice se asigură ventilarea pe timpul nopţii.
Art.1709 Înainte de efectuarea lucrării de laborator, operatorul
trebuie să prezinte conducătorului său instalaţia respectivă pentru
verificare din punctul de vedere al securităţii muncii.
Art.1710 Este interzis să se lucreze cu substanţe necorespunzătoare
sau care nu sunt precis identificate şi a căror compoziţie nu este
indicată pe bază de buletine de analiză.
Art.1711 Atunci când se lucrează după o reţetă dată, aceasta trebuie
aplicată cu stricteţe, fără nici o modificare sau improvizaţie.
Art.1712 În timpul executării lucrărilor cu substanţe periculoase
trebuie să se efectueze determinarea periodică a concentraţiei noxelor
prezente în atmosfera de lucru.
Art.1713 Intervenţiile în interiorul nişei se fac numai atunci când
sunt strict necesare şi numai prin deschiderea clapetelor mobile. Nu
se admite sub nici un motiv introducerea capului în nişă fără mască
de protecţie.
Art.1714 În timpul în care se desfăşoară reacţiile în nişe, fereastra
ghilotină trebuie să fie închisă, lăsându-se un interval de circa 30
2015
minute pentru realizarea aspiraţiei. Feresterele ghilotină trebuie să

stea închise şi când nu se lucrează.
Art.1715 Dacă se întrevede apariţia unui pericol în una din fazele
lucrării ce se efectuează, executantul este obligat să întrerupă
lucrarea şi să anunţe şeful de laborator.
Art.1716 Când se observă depăşirea parametrilor reacţiei
(temperatură, presiune, etc.), se opreşte imediat debitul de alimentare
şi se iau măsurile de remediere.
Art.1717 Pentru a mirosi o substanţă, gazul sau vaporii trebuie
îndreptaţi spre manipulant prin mişcarea mâinii, cu foarte mari
precauţiuni, neaplecând capul deasupra vasului şi fără a inspira
profund.
Art.1718 Eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine cu
deschizătura într-o parte şi nu spre operator sau spre altă persoană;
eprubeta se încălzeşte pe toată suprafaţa ei.
Art.1719 Pentru încălzirea vaselor de reacţie cu becuri infraroşii,
acestea din urmă nu se aşează sub vas; ele se aşează lateral.
Art.1720 Este obligatorie neutralizarea sau captarea substanţelor
toxice care rezultă sau care rămân în exces (la capătul instalaţiei) din
reacţie şi care se evacuează.
Art.1721 Deşeurile materialelor periculoase se distrug imediat;
substanţele volatile inutilizabile se aruncă pe un teren deschis.
Resturile de substanţe otrăvitoare, explozive etc., trebuie distruse
prin ardere într-un loc rezervat special acestui scop, dar nu la un loc
cu gunoaiele menajere.
Art.1722 După încetarea funcţionării instalaţiei, toate părţile
componente ale acesteia trebuie complet golite de conţinutul lor. În
cazul când instalaţia conţine gaze toxice, acestea trebuie evacuate
prin spălare cu apă.
Art.1723 Controlul etanşeităţii diverselor îmbinări, racorduri, etc.,
pe timpul operaţiei de golire a diferitelor vase şi instalaţii în care au
fost gaze sau substanţe toxice, precum şi controlul completei goliri,
trebuie făcut cu ajutorul indicatorilor specifici sensibili.
Art.1724 Este interzisă deversarea conţinutului aparatelor direct în
reţeaua de canalizare sau evacuare a gazelor prin trompa de la canal,
cu excepţia cazurilor în care canalizarea este legată la reţeaua de ape
chimic impure. Înainte de deversarea în sistemul normal de
canalizare, substanţele trebuie obligatoriu neutralizate.
Art.1725 Spălarea aparaturii se face imediat după terminarea lucrării
de laborator, dar numai după ce s-a efectuat neutralizarea adecvată;
spălarea se execută numai cu solvenţi specifici pentru impurităţile
respective. Numai după 10 minute de la terminarea tuturor operaţiilor
de neutralizare şi spălare se poate opri ventilatorul.
13.43.3. Principii de aplicare a metodologiei de lucru
Art.1726 Este interzis lucrul fără aparate de măsură şi control, de

calitate şi precizie corespunzătoare.
Art.1727 Toţi compuşii organici care conţin carbon, hidrogen,
oxigen şi azot trebuie manipulaţi cu grijă cu atât mai mare, cu cât
procentul în oxigen şi azot este mai ridicat.
Art.1728 Se evită sistemele în care pot să se formeze substanţe
explozive prin impurificarea sau reacţia cu materialul vasului de
reacţie.
Art.1729 Se evită în toate împrejurările, contactul cu combinaţii ca
alcooli, esteri, hidrocarburi clorurate şi hidrocarburi aromatice şi
alifatice, care au efect narcotic.
Art.1730 Se evită contactul epidermei cu amine, fenoli şi
nitroderivaţi, în prezenţa acizilor concentraţi şi a bazelor tari.
Art.1731 Dicloretilena se manipulează numai cu cleşti lungi de
1,5 m, cu mănuşi de cauciuc groase şi mască de protecţie.
Art.1732 Nu se amestecă soluţiile de dicloretilenă în eter cu apă.
2015
Art.1733 Nu se încălzesc bombele conţinând soluţii concentrate de

dicloretilenă.
Art.1734 Pentru a preîntâmpina formarea accidentală a
dicloretilenei, nu se depozitează clorura de calciu, carbura de calciu
şi alcalii unele lângă altele.
Art.1735 Nu se folosesc alcoolul metilic şi alcoolul etilic la
dizolvarea substanţelor care reacţionează cu combinaţiile conţinând
grupa hidroxilanhidride, halogenuri acide, compuşi organoleptici,
etc..
Art.1736 Este interzisă distilarea unui eter păstrat timp îndelungat;
pentru a se putea realiza operaţia, se procedează obligatoriu la
recunoaşterea şi îndepărtarea combinaţiilor peroxidice existente.
Pentru îndepărtarea peroxizilor, eterul se agită succesiv cu soluţii de
alcalii, permanganat de potasiu, sulfit de sodiu sau cu o soluţie de
sulfat feros diluat şi puţin acidulată, apoi se spală cu apă, se usucă şi
se distilează.
Art.1737 La distilarea eterului trebuie să rămână întotdeauna o
treime de lichid în vasul de reacţie; în acest caz, este strict interzisă
evaporarea la sec.
Art.1738 Aceleaşi precauţii se menţin şi în cazul dioxanului, care
poate forma, ca şi eterul, prin păstrare mai îndelungată, combinaţii
peroxidice.
Art.1739 Toate substanţele oxidante (apă oxigenată, acid cromic,
permanganat de potasiu, acid azotic, acid percloric, etc.) trebuie
manipulate cu atenţie; riscul se poate reduce prin diluarea lor cu apă.
Se evită, pe cât posibil, reacţiile cu compuşi organici sau cu alte
mijloace de reducere sau se iau măsuri deosebite.
Art.1740 Încălzirea unei mase vâscoase sub agitare un anumit timp,
la o anumită temperatură, se efectuează numai cu observarea atentă şi
continuă a temperaturii, care nu trebuie depăşită.
Art.1741 Toate fluxurile tehnologice controlate cu termostatul, la
care alimentarea acestuia ar putea duce la o încălzire, trebuie să se
lege cu un al doilea termostat, care în caz de ridicare a temperaturii şi
depăşirea nivelului fixat să întrerupă circuitul.
13.43.4. Prelevarea probelor pentru analize
Art.1742 Deplasarea la locul de prelevare a probelor se face numai

pe căile normale de acces. Locurile de luare a probelor şi căile de
acces la ele trebuie să fie bine iluminate.
Art.1743 Aparatura utilizată pentru recoltarea probelor de analiză
trebuie să fie în stare perfectă: sondele să fie rotunjite la capăt, să nu
fie crăpate, iar borcanele de probă să fie curate, uscate şi să aibă dop
rodat.
Art.1744 În funcţie de locul unde se recoltează proba, se foloseşte
aparatura specifică, după cum urmează:
a. pentru probe recoltate din containere, saci, lăzi, butoaie sau alte
ambalaje cu produse solide, granulate sau pulverulente se
foloseşte sonda;
b. pentru probe luate din recipiente cu lichide nepericuloase se
utilizează pipeta manuală;
c. pentru probe prelevate din containere şi vase de reacţie cu
substanţe toxice, caustice, corozive se foloseşte vasul vidat;
d. probele din containere şi vase de reacţie cu substanţe nocive
fierbinţi se recoltează cu ajutorul sifonului cu pompă.
Art.1745 După caz, vasele în care urmează să se ia probe la care
există pericolul formării amestecurilor explozive trebuie inertizate.
Art.1746 Pentru recoltarea probelor fierbinţi, borcanele şi aparatura
de sticlă utilizată se încălzeşte în prealabil şi trebuie protejate în caz
de spargere. În mod obişnuit trebuie folosite vase din metal.
Art.1747 Recoltarea probelor se face numai cu avizul persoanelor
care deservesc locul respectiv de muncă, acestea având obligaţia să
verifice dacă sunt asigurate toate condiţiile pentru operarea în
siguranţă (pompele oprite, lipsă presiune în recipiente sau conducte,
buna funcţionare a ştuţurilor de probe).
2015
Art.1748 În timpul prelevării probelor, ventilele trebuie deschise

încet şi cu atenţie, astfel încât scăpările de produse să fie minime.
Persoana care ia proba trebuie să stea într-o poziţie în care să nu se
expună la stropire sau la ardere cu jeturi de la conductele sau
ventilele parţial obturate.
Art.1749 După luarea probelor, ştuţurile de probe trebuie bine
închise şi etanşe.
Art.1750 Recipientei cu probe se transportă în laborator cu mijloace
adecvate (cărucioare); sticlele şi borcanele se transportă aşezate în
coşuri de protecţie sau lădiţe speciale.
Art.1751 Este interzisă verificarea conţinutului recipientelor din care
urmează să se recolteze probe, cu chibrituri sau hârtii aprinse,
lanterne de buzunar, indiferent de conţinutul acestora.
Art.1752 Verificarea nivelurilor în vase se face numai cu ajutorul
aparatelor de măsură şi control.
Art.1753 Este interzisă recoltarea probelor de pe cisterne, vagoane
etc., în timpul manevrării acestora pe linie.
Art.1754 Este interzisă recoltarea probelor de pe cisterne, vagoane
etc., când acestea se află sub linia de contact, aceasta fiind posibilă
numai după scoaterea de sub tensiune şi montarea scurtcircuitoarelor
la LC, lucru confirmat de organul IFTE.
Art.1755 La prelevarea probelor din rezervoare, urcarea pe rezervor
nu se face cu ambele mâini ocupate. Când urcarea se face pe scară
verticală, ambele mâini trebuie să fie libere.
Art.1756 Nu se circulă pe capacul rezervorului, ci numai pe podeţul
construit special în acest scop, lângă gura de luare a probelor.
Art.1757 Este interzisă aruncarea de pe rezervor a sculelor sau a
altor obiecte.
Art.1758 Recoltarea nu se efectuează în timpul pompării,
amestecării sau agitării conţinutului rezervorului.
Art.1759 La prelevarea probelor din vagoane cisternă, persoana care
efectuează prelevarea trebuie să cunoască cu certitudine conţinutul
cisternei.
Art.1760 Recoltarea probelor se face numai pe rampa la care s-a
făcut încărcarea cisternelor.
Art.1761 La prelevarea probelor din conducte trebuie să se
cunoască, în mod cert, presiunea şi temperatura de regim.
Art.1762 Prelevarea probelor din conductele care lucrează sub
presiune se face numai prin gurile de probă, prevăzute cu armături
corespunzătoare, la care este asigurată o etanşeitate perfectă la
îmbinări şi folosind vase de siguranţă pentru destindere.
Art.1763 Recoltarea probelor din substanţe foarte toxice se face
întotdeauna în prezenţa unui însoţitor bine instruit asupra măsurilor
care trebuie luate în cazul unor evenimente neaşteptate.
Art.1764 Pentru recoltarea probelor de produse inflamabile sau
explozive se foloseşte numai aparatura construită din metale
neferoase. Înainte de recoltarea probei în vase metalice, acestea se
leagă la pământ.
Art.1765 La prelevarea probelor de gaze comprimate lichefiate sau
dizolvate sub presiune, vasele metalice, mâna utilizatorului şi
buteliile de gaze lichefiate se aşează pe o placă metalică legată la
pământ şi conectată printr-un conductor electric la racordul din care
se face umplerea.
Art.1766 Este strict interzis să se recolteze probe de gaze lichefiate
în mingi (pere) de cauciuc sau în vase pe care nu este înscrisă
presiunea maximă de siguranţă admisă.
Art.1767 Amestecarea probelor în vederea obţinerii probei
reprezentative se face numai în laborator şi nu la locul de recoltare.
În timpul agitării vasul trebuie descoperit la intervale dese, pentru
evacuarea gazelor formate.
Art.1768 În funcţie de caracteristicile probei, operaţia de constituire
a probei reprezentative se face în atmosfera camerei sau sub nişă.
2015
Art.1769 Pregătirea probelor solide (mojarare, uscare, calcinare) se

face numai în camere destinate exclusiv acestui scop.
13.43.5. Manipularea reactivilor
13.43.5.1. Reactivi toxici
Art.1770 Toţi recipienţii care conţin reactivi toxici trebuie să poarte,

obligatoriu, semnul convenţional de avertizare.
Art.1771 Manipulările de gaze şi vapori toxici, de reactivi ce
fumegă în aer (oleum, acid clorsulfonic), precum şi majoritatea
substanţelor care formează praf toxic (bicromat de potasiu, iod), se
execută obligatoriu, numai sub nişă. În caz excepţional, dacă trebuie
să se lucreze în aer liber, lucrătorul trebuie să poarte mască de
protecţie cu cartuş filtrant specific.
Art.1772 Este interzisă manipularea vaselor deschise ce conţin
reactivi toxici; deschiderea acestora se face numai sub nişa prevăzută
cu aspiraţie corespunzătoare.
Art.1773 Instalaţiile în care se lucrează cu reactivi toxici sau în care
se obţin produse toxice se amplasează în întregime sub nişă.
Art.1774 Pe nişele în care se efectuează lucrări cu substanţe toxice
se montează plăcuţe avertizoare.
Art.1775 Transvazarea reactivilor toxici lichizi în cantităţi mari se
face, pe cât posibil, mecanizat (cu dispozitive de basculare sau
sifonare).
Art.1776 Recipienţii sub presiune care conţin reactivi toxici gazoşi
trebuie amplasaţi în nişe ventilate corespunzător, situate de regulă în
afara laboratorului.
Art.1777 Buteliile cu gaze toxice sub presiune trebuie ferite de
lovituri, trepidaţii, răsturnări sau manipulări bruşte; manipularea lor
se face mecanizat, cu dispozitive special destinate acestui scop.
Art.1778 Circuitele pentru transportul gazelor toxice trebuie să fie
perfect etanşe şi confecţionate din material rezistent la acţiunea
agenţilor chimici.
Art.1779 Resturile de reactivi toxici lichizi rămase după utilizarea
acestora, se deversează numai în chiuvete prevăzute cu tiraj.
Art.1780 Operaţia de omogenizare a amestecurilor de reactivi toxici
solizi se face numai mecanizat, în condiţii de etanşeitate perfectă.
Art.1781 Operaţiile periculoase cu substanţe toxice (extractive,
separare şi purificare) se execută sub nişă sau în încăperi separate,
prevăzute cu instalaţii de ventilare de avarie, cu analizoare de gaz
specifice şi cu comandă din exterior.
Art.1782 Pipetarea reactivilor toxici se face cu ajutorul perelor din
cauciuc sau cu pipete speciale, fiind interzisă pipetarea direct cu
gura.
Art.1783 Operaţiile de dizolvare în care pot lua naştere substanţe
toxice (de exemplu dizolvarea metalelor în acizi) se efectuează
numai sub nişă.
Art.1784 Sfărâmarea substanţelor care formează un praf toxic se
face numai sub nişă.
Art.1785 Manipularea mercurului se face, obligatoriu, deasupra unei
tăvi pentru mercur; mercurul poate fi încălzit într-un vas deschis
numai sub nişă.
Art.1786 Mercurul se păstrează în vas închis. La lucrările cu mercur
şi amalgamare cu mercur se evită răspândirea, chiar şi a celei mai
mici cantităţi de substanţă, în camera de lucru.
Art.1787 Mercurul răspândit trebuie să fie adunat cu cea mai mare
grijă, cu lopăţica de cupru, după care se acoperă perimetrul pe care
s-a răspândit substanţă cu floare de sulf.
Art.1788 Se dă o deosebită atenţie la spălarea mercurului, spre a nu
se împrăştia la locul de muncă şi spre a nu se bloca în sifoanele
chiuvetelor.
2015
Art.1789 Mesele pentru montarea aparatelor cu mercur trebuie să fie

prevăzute cu margini ridicate cu cel puţin 10 mm şi să nu aibă fisuri.
Art.1790 Sulfurile alcaline se păstrează în vase închise şi nu în
aceeaşi încăpere cu acizii, pentru a se evita formarea hidrogenului
sulfurat.
Art.1791 Dizolvarea zincului şi a altor metale în acizi cu degajare de
hidrogen se face sub nişă, pentru a se evita inhalarea hidrogenului
arseniat ce s-ar degaja în cazul substanţelor impure.
Art.1792 În cazul utilizării oleumului şi acidului clorsulfonic se
lucrează, pe cât posibil, în aer liber. De asemenea, se cântăreşte
dintr-o dată, în prealabil, întreaga cantitate necesară pentru lucrarea
respectivă, iar transvazarea se face cât mai repede şi sub nişă.
Transvazarea cantităţilor mari se face numai cu ajutorul vidului sau
al unui sistem închis de transvazare corespunzător.
13.43.5.2. Reactivi caustici şi corozivi
Art.1793 Cantităţile mari de reactivi caustici şi corozivi se păstrează

numai în magazia centrală a laboratorului, în vase din metal sau
sticlă. În laborator se păstrează numai cantităţile necesare pentru
scopuri imediate, în flacoane depozitate în dulapuri metalice.
Transvazarea reactivilor caustici şi corozivi în flacoane se face
mecanizat, cu ajutorul pompelor sau sifoanelor amorsate prin
intermediul unei pare de cauciuc.
Art.1794 Acizii se păstrează în flacoane de sticlă cu dop rodat, iar
hidroxizii în flacoane cu dop de cauciuc.
Art.1795 Sfărâmarea cantităţilor mari de reactivi caustici solizi
(hidroxizi alcalini, sulfură de sodiu, bicromat de sodiu, etc.) se face,
pe cât posibil, mecanizat.
Art.1796 La turnarea în vase a lichidelor care reacţionează energic
cu apă, vasele trebuie să fie perfect uscate, iar turnarea se face
obligatoriu prin pâlnie.
Art.1797 La manipularea reactivilor caustici şi corozivi, vasele din
sticlă trebuie ţinute cât mai departe de corp, chiar dacă se utilizează
ochelari de protecţie.
Art.1798 Pipetarea reactivilor caustici şi corozivi se face prin
folosirea pipetelor cu bulă de siguranţă, cu tub sau pară de cauciuc.
Art.1799 La manipularea reactivilor caustici şi corosivi se evită
contactul acestora cu epiderma.
Art.1800 La prepararea unui amestec de substanţe oxidante (azotaţi,
bicromaţi, cloraţi, etc.) cu alte substanţe se sfărâmă în primul rând,
oxidantul în stare pură prin presare, cu precauţie, în proporţii mici,
într-o piuliţă complet curată sau, de preferinţă, printr-o cristalizare
rapidă din soluţia fierbinte. Nu se amestecă, în nici un caz, oxidantul
cu alte substanţe măcinate, iar apoi să fie pisate în piuliţă, ci trebuie
să se procedeze prin agitare, într-un balon sau un borcan, sau prin
amestecare cu o lingură de os, cu o spatulă, etc. pe o foaie curată de
hârtie velină.
Art.1801 La manipularea acizilor concentraţi şi a amoniacului
trebuie să se ia următoarele măsuri:
a. vasele de sticlă mai mari se păstrează în coşuri, în perfectă stare,
cu umplutură elastică; în cazul acidului azotic sau a altui acid cu
acţiune oxidantă, materialul elastic trebuie să fie de natură
necombustibilă, ca: Kisselgur, deşeuri de azbest, sau vată de
sticlă;
b. se toarnă obligatoriu prin pâlnie;
c. pentru golirea damigenelor se utilizează un sistem basculant (acid
sulfuric) sau un sistem de sifonare (acid azotic, acid clorhidric,
acid fluorhidric, amoniac);
d. acizii clorhidric şi azotic concentraţi, precum şi soluţia
concentrată de amoniac, se toarnă sub continua ventilare a aerului;
e. la diluarea acidului sulfuric concentrat se toarnă acidul în apă şi
nu invers, iar operaţia se execută cât mai lent.
Art.1802 La dizolvarea acidului sulfuric concentrat în apă, la
amestecarea acizilor sufuric şi azotic concentraţi şi, în general, la un
2015
amestec de substanţe însoţit de o degajare de căldură, se

întrebuinţează vase rezistente la şocuri termice.
Art.1803 La lucrările cu sodiu şi potasiu se procedează astfel:
a. se taie metalele pe hârtie de filtru uscată;
b. se îndepărtează încet coaja şi se înlătură cu atenţie toate
impurităţile care nu au luciu metalic;
c. se fereşte substanţa de apă, ţinându-se cu penseta sau cu cleştele;
d. pentru experienţele în care se foloseşte apă, în nici un caz nu se
iau bucăţi mai mari de câţiva milimetri în diametru şi nu se
înveleşte metalul în hârtie;
e. se strâng imediat resturile într-un balon cu petrol;
f. resturile mici se distrug, punându-se într-un vas cu spirt denaturat;
g. hârtia pe care s-a tăiat metalul se aprinde pe o sită de fier sau pe o
bucăţică de tablă, sub curent de aer;
h. sodiul degradat rămas în sticlă după consumarea unui solvent
anhidru trebuie obligatoriu distrus prin dizolvare în alcool; în nici
un caz nu se execută anhidrizări cu sodiu metalic în vase în care
există resturi de sodiu degradat de la o anhidrizare anterioară.
Art.1804 La turnarea bromului se scoate foarte atent picătura din
gâtul flaconului pe marginea vasului.
Art.1805 Acidul fluorhidric trebuie păstrat într-un loc răcoros (sub
30°C), manipulându-se numai sub nişă şi după paravane de protecţie;
se utilizează numai recipiente (butelii) din material plastic, marcate
conform standardelor în vigoare.
Art.1806 În cazul hidrogenului fosforat şi arseniat al acidului
cianhidric şi al cianurilor, se lucrează numai în spaţii izolate de
celelalte locuri de muncă, sub nişă, asigurându-se o ventilaţie
perfectă şi eliminându-se posibilitatea de contact al substanţei cu
oricare parte a corpului.
13.43.5.3. Reactivi inflamabili
Art.1807 În laborator se păstrează numai cantităţile strict necesare

de lichide inflamabile pentru lucrările din ziua respectivă. Rezerva de
lichide se păstrează într-o încăpere special amenajată a magaziei
centrale.
Art.1808 Lichidele inflamabile se păstrează, de regulă, în flacoane
de un litru, aşezate în lăzi sau ambalaje metalice.
Art.1809 La deschiderea ambalajelor metalice se folosesc unelte din
cupru sau bronz.
Art.1810 Sticlele în care se păstrează lichide inflamabile nu trebuie
umplute complet. Se lasă un spaţiu de dilatare de aproximativ 10%
din volumul sticlei.
Art.1811 Transportul recipientelor cu lichide inflamabile se face cu
mijloace adecvate: cărucior, targă. Butoaiele şi damigenele se
transportă, de regulă, cu cărucioarele, iar sticlele în suporturi
capabile să reţină, în caz de spargere, tot conţinutul recipientului şi
cioburile.
Art.1812 Transvazarea lichidelor inflamabile se face numai cu
ajutorul sifonului, fiind interzisă cu desăvârşire folosirea aerului
comprimat sau a oxigenului. Operaţia trebuie să se efectueze
deasupra unei tăvi cu bordură. În cazul transvazării unor cantităţi mai
mari, operaţia se execută în spaţii în care nu există nici o sursă de
aprindere.
Art.1813 Încălzirea lichidelor inflamabile se face numai pe baia de
aburi sau de ulei, utilizându-se un condensator de reflux. Este
interzisă încălzirea în vase deschise, la foc direct sau pe rezistenţe
electrice.
Art.1814 Alegerea condensatorilor de reflux se face în funcţie de
temperatura de fierbere a componentului cel mai volatil din
amestecul care se încălzeşte.
Art.1815 Băile de abur sau ulei utilizate se încălzesc cu încălzitoare
electrice etanşe, în construcţie antiex, la o temperatură cu circa 50°C
mai mică decât punctul de inflamabilitate al uleiului respectiv.
Art.1816 Încălzirea lichidelor inflamabile se face, de regulă, în vase
metalice. Cel care execută operaţia trebuie să lucreze obligatoriu
asistat de un alt operator.
2015
Art.1817 Distilarea lichidelor inflamabile cu interval mare de

distilare se începe pe baia de abur şi se termină pe baia de ulei.
Evacuarea rezidurilor de distilare se face numai după răcirea
acestora (cu circa 50°C sub punctul de aprindere al componentului cu
temperatura de inflamabilitate cea mai joasă).
Art.1818 Manipularea lichidelor inflamabile se face, de regulă, sub
nişă prevăzută cu ventilaţie mecanică, ventilatoarele fiind obligatoriu
în construcţie antiexplozivă.
Art.1819 Până la efectuarea experienţelor, flacoanele cu lichide
inflamabile trebuie păstrate în apă cu gheaţă sau în frigidere speciale
(la care să nu existe posibilitatea producerii scânteilor la acţionarea
termostatului).
Art.1820 Deschiderea flacoanelor sau a recipientelor cu capace
metalice se face numai cu scule care nu produc scântei.
Art.1821 Utilajele şi aparatele în care se lucrează cu substanţe
inflamabile trebuie să fie legate la pământ şi prevăzute cu punţi
echipotenţiale între părţile componente.
Art.1822 Dacă la manipularea lichidelor inflamabile s-a vărsat o
cantitate mai mare de lichid, se iau următoarele măsuri:
a. se întrerupe imediat funcţionarea tuturor lămpilor şi a
încălzitoarelor electrice;
b. se închid uşile şi se deschid ferestrele;
c. lichidul vărsat se şterge cu o bucată de material textil, după care se
toarnă prin stoarcere într-un balon cu dop;
d. se întrerupe aerisirea numai după ce se constată dispariţia
completă din încăpere a vaporilor lichidului vărsat.
Art.1823În cazul aprinderii unei cantităţi mici de lichid inflamabil,
în paralel cu operaţia de stingere se scot din încăpere vasele cu
substanţe periculoase. În cazul aparatelor electrice racordate la reţea,
se întrerupe alimentarea cu curent electric înainte de a proceda la
stingerea începutului de incendiu.
Art.1824 Distrugerea lichidelor inflamabile nerecuperabile,
miscibile cu apă se face prin deversare la canal numai după diluarea
cu cel puţin 10 volume de apă. Lichidele nemiscibile cu apă nu se
deversează la canal. Resturile acestor lichide se adună în flacoane
care se golesc periodic în spaţii virane. Este interzisă aruncarea lor la
un loc cu gunoaiele menajere.
Art.1825 Buteliile cu gaze inflamabile trebuie să se păstreze, chiar şi
în timpul utilizării, în afara încăperilor laboratorului, în boxe
ventilate.
Art.1826 Buteliile trebuie ferite de loviri, răsturnări, trepidaţii.
Transportul lor dintr-un loc în altul se face numai cu ajutorul
cărucioarelor sau al altor dispozitive similare.
Art.1827 Traseele pe care circulă gazele inflamabile trebuie să fie
perfect etanşe; etanşeitatea lor se verifică periodic cu apă şi săpun
sau cu hârtie indicatoare.
Art.1828 Tuburile de cauciuc şi instalaţiile pentru transportul
gazelor trebuie să corespundă presiunii de regim şi naturii gazelor
vehiculate. Aceste tuburi trebuie ferite de orice sursă de căldură sau
contact cu substanţe corozive.
Art.1829 Lucrările de laborator care necesită utilizarea gazelor
inflamabile se execută, obligatoriu, în încăperi special amenajate în
care nu este permisă folosirea flăcării deschise, iar instalaţia electrică
este în întregime în construcţie antiex.
Art.1830 Aprinderea gazelor inflamabile cu flacără directă se începe
numai după verificarea prealabilă a inexistenţei amestecurilor
explozive.
Art.1831 La aprinderea becurilor de gaze, deschiderea robinetului se
face treptat, încet şi numai după ce s-a apropiat flacăra de gura
becului.
Art.1832 După utilizarea becului cu gaz se închid ventilele de
alimentare; este interzis să se lase becurile în funcţiune atunci când
se părăseşte, chiar şi pentru scurt timp, locul de muncă.
2015
Art.1833 În apropierea aparatelor care lucrează cu gaze

combustibile este interzisă păstrarea sticlelor şi a vaselor al căror
conţinut ar putea da naştere la vapori inflamabili sau explozivi.
13.43.5.4. Reactivi inflamabili solizi
Art.1834 Fosforul alb se păstrează în laborator exclusiv în apă,

numai în cantităţile strict necesare, fără a depăşi 250 g, şi numai
perioada de timp cât se lucrează cu el. Cantităţile de rezervă se
păstrează în magazie, în încăperi separate, în vase pline cu apă. Se
controlează permanent dacă pătura de apă acoperă perfect substanţa.
Art.1835 Borcanele în care se găseşte fosfor se aşează într-un vas
metalic, dimensionat astfel încât în caz de spargere a borcanului,
fosforul să rămână totuşi acoperit cu apă.
Art.1836 Manipularea fosforului se face numai cu ajutorul cleştilor
sau al penselor.
Art.1837 Tăierea bucăţilor de fosfor se face numai sub apă, la
temperatura camerei, în vase cu pereţi groşi.
Art.1838 Înainte de scoaterea bucăţilor tăiate din apă, într-un loc
cald, se adaugă în vas apă rece.
Art.1839 Uscarea bucăţilor de fosfor se face numai prin tamponare
cu hârtie de filtru, fără a se freca.
Art.1840 Resturile de fosfor rămase pe hârtia de filtru se aprind sub
nişă, pe o placă de metal. Bucăţile mai mari se colectează într-un
borcan cu apă; la sfârşitul lucrării, ele se spală cu apă distilată şi se
reintroduc în vasul în care se păstrează fosforul, pentru a fi
reutilizate.
Art.1841 Se evită scăparea bucăţilor de fosfor pe jos, bucăţile căzute
se ridică imediat.
Art.1842 Vasul în care s-a tăiat fosfor galben se spală cu soluţie
concentrată de permanganat de potasiu şi apoi cu apă.
Art.1843 În cazul aprinderii fosforului, se stinge turnându-se nisip.
Art.1844 Iarna nu se lasă localul neîncălzit, astfel încât apa în care
se păstrează fosforul să îngheţe.
13.43.5.5. Reactivi explozivi
Art.1845 Manipularea reactivilor explozivi trebuie să se facă în stare

umedă, în cantităţi cât mai mici cu putinţă, evitându-se apropierea de
surse de căldură, lovirea, frecarea sau agitarea lor.
Art.1846 În jurul aparatelor şi utilajelor în care se lucrează cu
substanţe explozive se aşează obligatoriu ecrane de protecţie.
Art.1847 Pentru a se evita descompunerea explozivă a peroxizilor,
aceştia trebuie stabilizaţi cu inhibitori (difenilamina, alfanaftoli,
hidrochinonă, etc.) şi trebuie feriţi de substanţe ca: metale, săruri
metalice, substanţe oxidoreducătoare.
Art.1848 Solvenţii care prin depozitarea îndelungată sau prin
contact cu oxigenul pot da naştere la peroxizi trebuie păstraţi în sticle
colorate, feriţi de acţiunea luminii şi a oxigenului atmosferic.
Art.1849 Înainte de a fi utilizaţi, se controlează conţinutul lor în
peroxizi printr-o metodă colorimetrică. Se recomandă ca pe
flacoanele care conţin astfel de substanţe să se noteze data când s-a
efectuat ultima determinare a peroxizilor.
Art.1850 La distilarea solvenţilor ce se peroxidează, precum şi la
uscarea lor în etuvă, se lasă întotdeauna un reziduu lichid de circa
10% din volumul iniţial.
Art.1851 Se evită contactul carbidului cu apă sau cu hidroacizi,
pentru a nu se forma acetilena.
Art.1852 Vasele în care s-a lucrat cu carbid se spală abundent şi cu
toată atenţia, în absenţa oricărei surse de foc, după care trebuie
spălate cu apă acidulată cu acid clorhidric.
13.43.5.6. Reactivi radioactivi

2015
Art.1853 La lucrările cu reactivi radioactivi trebuie respectate

prevederile normelor de radioprotecţie în vigoare.
Art.1854 Manipularea substanţelor radioactive, indiferent de
radioactivitatea lor, nu se face direct cu mâna, ci cu ajutorul unor
dispozitive mecanice (cleşti, tije, manipulatoare).
Art.1855 Imediat după terminarea lucrării, sursele de radiaţii se duc
la depozitul de substanţe radioactive.
Art.1856 Transportul substanţelor radioactive din depozit în
laborator se face în containere cu mânere lungi, etichetate cu semnul
de radioactivitate. Transportul soluţiilor sau pulberilor trebuie făcut
astfel încât să fie exclusă orice posibilitate de împrăştiere a lor.
Containerele pentru transportul substanţelor radioactive trebuie
căptuşite cu materiale absorbante (vată, hârtie de filtru).
Art.1857 Lucrările de laborator cu substanţe radioactive sub formă
de vapori, gaze, soluţii volatile etc. se efectuează în boxe sau nişe
speciale cu funcţionare continuă şi cu instalaţie de ventilaţie separată.
Art.1858 Operaţiile care prezintă pericol mare de iradiere sau
contaminare (prepararea şi uscarea probelor, diluarea soluţiilor
radioactive, centrifugarea, transvazarea) se efectuează numai sub
nişă.
Art.1859 Este interzisă pipetarea substanţelor radioactive prin
aspirare cu gura; se folosesc seringi sau pipete cu pară de cauciuc.
Art.1860 Transvazarea soluţiilor radioactive se face de la distanţă,
prin dirijare mecanică sau pneumatică, iar suprafaţa de lucru se
acoperă cu hârtie de filtru.
Art.1861 Operaţiile de îndepărtare a resturilor radioactive de pe
instalaţiile de lucru şi vasele de laborator se execută numai într-o
parte a laboratorului, special amenajată în acest scop. Zilnic se face
decontaminarea obligatorie a suprafeţelor de lucru şi a nişelor.
Art.1862 Zonele de lucru cu substanţe radioactive trebuie însemnate
şi marcate cu indicatoare convenţionale pentru radiaţii ionizante. La
fel se marchează şi materialele, vasele de laborator, instrumentele
utilizate în zonele active; este interzisă folosirea acestora în zonele
inactive.
Art.1863 Dispozitivele contaminate sau susceptibile de a fi
contaminate nu trebuie trimise la reparaţii decât după ce sunt
decontaminate în prealabil.
Art.1864 Este interzisă executarea de lucrări cu substanţe
radioactive de către persoane care prezintă leziuni sau zgârieturi pe
părţile descoperite ale pielii sau procese inflamatorii ale faringelui.
Art.1865 Este interzisă utilizarea în cadrul lucrărilor cu substanţe
radioactive a vaselor din sticlă şi a obiectelor tăioase.
13.43.6. Manipularea aparaturii de laborator
Art.1866 Aparatele electrice de încălzit (cuptoare, etuve, băi

electrice etc.) trebuie aşezate pe mese protejate cu tablă de oţel şi foi
de azbest.
Art.1867 Este interzisă conectarea aparatelor electrice dacă lipseşte
fişa. Este interzisă utilizarea conductorilor neizolaţi sau montaţi
neregulamentar (improvizaţii electrice). Pentru conectarea aparatelor
se utilizează numai circuite electrice standardizate.
Art.1868 Este interzisă conectarea mai multor aparate electrice la o
singură priză.
Art.1869 Aparatele electrice care consumă mai mult de 1 kW se
conectează la reţea prin intermediul reostatelor.
Art.1870 Este interzisă folosirea aparatelor la care se observă scântei
sau care prezintă scurtcircuite.
Art.1871 La uneltele electrice portative utilizate, izolaţia bobinajului
trebuie să reziste atât şocurilor mecanice, cât şi mediului în care
funcţionează (umiditate, căldură, agenţi corozivi, etc.); de asemenea,
ele trebuie să fie alimentate la tensiune redusă, respective 12 V sau
24 V.
2015
Art.1872 Este interzisă manipularea cu mâinile libere, neprotejate cu

mănuşi electroizolante, a aparatelor şi a instalaţiilor electrice aflate
sub tensiune.
13.43.7. Utilaje sub presiune
Art.1873 La exploatarea (inclusiv întreţinerea şi repararea) utilajelor

sub presiune se respectă prescripţiile ISCIR în vigoare.
Art.1874 Autoclavele nu se umplu niciodată mai mult de jumătate
din volumul lor.
Art.1875 Înainte de a se deschide autoclava se verifică şi se elimină
presiunea remanentă.
Art.1876 Recipientele şi buteliile pentru gaze comprimate se
verifică înainte de utilizare în ceea ce priveşte starea fizică a
suprafeţelor exterioare (să nu prezinte fisuri, deformări) şi a
ventilelor.
Art.1877 Recipientele sub presiune nu se păstrează în apropierea
surselor de căldură permanente sau accidentale. În caz că acest lucru
nu este posibil, se folosesc paravane cu azbest dimensionate
corespunzător, tuburile plasându-se la o distanţă de minimum 50 cm
de acestea.
Art.1878 Grăbirea evaporării conţinutului unei butelii se face prin
acoperirea buteliei cu material textil înmuiat în apă caldă sau prin
aşezarea ei într-un vas cu apă caldă, de maximum 40°C. Este
interzisă încălzirea cu foc sau abur direct.
Art.1879 Deschiderea ventilului la butelii trebuie să se facă lent, fără
smucituri.
Art.1880 Când se introduc gaze comprimate din butelie în vase de
sticlă sau în butelii ce lucrează la presiuni mai mici, se intercalează
obligatoriu, un vas de siguranţă şi un reductor de presiune.
Reductorul trebuie să aibă un manometru la intrare şi unul la ieşire şi
se foloseşte întotdeauna pentru acelaşi gaz comprimat.
Art.1881 Înainte de utilizare, se identifică fiecare butelie intrată în
laborator.
Art.1882 Recipientele şi buteliile sub presiune care conţin oxigen
lichefiat se montează în dulapuri metalice amenajate pentru protecţia
împotriva agenţilor fizici şi chimici, a loviturilor, răsturnărilor, etc.
Deschiderea ventilelor în acest caz se face numai cu scule din cupru.
Art.1883 Vasele din sticlă care lucrează la presiune trebuie
prevăzute cu sisteme de protecţie în caz de spargere, care să nu
permită împrăştierea conţinutului lor.
Art.1884 Tuburile din sticlă utilizate la presiuni înalte se
manipulează cu multă atenţie şi în condiţiile folosirii paravanelor de
protecţie.
13.43.8. Utilajele sub presiune redusă
Art.1885 Aparatura care lucrează în condiţii de vid trebuie să fie

ferită de vibraţii, loviri, şocuri mecanice şi termice.
Art.1886 Exicatoarele cu vacuum trebuie să fie umplute cu clorură
de calciu (nu cu acid sulfuric). Înainte de folosire se verifică
rezistenţa lor, după ce au fost acoperite cu material textil, pentru a
evita împrăştierea cioburilor în caz de spargere.
Art.1887 La distilările sub vid se iau următoarele măsuri de
protecţie:
a. încălzirea baloanelor de distilare se face numai pe băi, fiind
interzisă încălzirea la flacără directă; încălzirea se începe numai
după ce balonul, umplut până la jumătate, este cufundat în baie
până ce nivelul lichidului ce urmează să fie distilat ajunge sub
nivelul lichidului din baie;
b. la sfârşitul operaţiei de distilare se răceşte încărcătura balonului
înainte de a permite intrarea aerului în instalaţie;
c. în timpul distilării se controlează în mod continuu vidul din
interiorul instalaţiei printr-un vacuummetru intercalat între sursa
de vid şi instalaţia de distilare;
2015
d. în cazul distilării unor substanţe care se pot solidifica pe

refrigerent se urmăreşte operaţia continuu, în mod obligatoriu şi se
opreşte agentul de răcire imediat ce se observă depuneri;
e. dacă se distilează substanţe volatile sau uşor inflamabile se
schimbă periodic uleiul din baia pompei de vacuum;
f. la distilarea lichidelor corozive cu punct de fierbere ridicat, care
necesită un vid înaintat, pentru a preveni aspirarea vaporilor, se
utilizează filtre adecvate sau pompe de vid cu mercur;
g. în cazul distilării unor cantităţi mai mari de 1 litru se montează
între manipulant şi instalaţie un paravan de sticlă armată cu sârmă.
13.43.9. Dispozitive de încălzire
Art.1888 La aprinderea becurilor de gaz, deschiderea robinetului

trebuie să se facă treptat; mai întâi se aduce flacăra la gura becului,
după care se deschide gazul. Dacă becul se aprinde în interior, se
întrerupe imediat alimentarea cu gaz.
Art.1889 Înainte de utilizare, se controlează tubul de legătură cu
care este racordat becul, care nu trebuie să fie prea larg la capete.
Tubul nu trebuie să ajungă în contact cu vase fierbinţi sau să fie în
apropierea flăcării.
Art.1890 Nu se lucrează cu tuburi învechite sau defecte.
Art.1891 La întrebuinţarea becurilor sau lămpilor în care
combustibilul lichid vine sub presiune trebuie respectate următoarele:
a. nu se utilizează benzină la lămpile care sunt destinate pentru
petrol;
b. lampa se menţine permanent curată; înainte de fiecare aprindere,
gaura pentru trecerea vaporilor inflamabili trebuie curăţată şi se
controlează dacă există o cantitate suficientă de combustibil;
c. nu este permisă arderea întregii cantităţi de combustibil;
permanent trebuie completat nivelul acestuia;
d. se urmăreşte ca presiunea în rezervor să nu depăşească presiunea
normală, iar rezervorul să nu fie prea încălzit (peste 35°C);
e. alimentarea lămpii se face numai după oprirea flăcării;
f. la turnarea benzinei în lampă se verifică să nu existe nici o flacără
în apropiere.
Art.1892 La folosirea lămpilor cu spirt se iau următoarele măsuri:
a. se urmăreşte ca lampa să nu se răstoarne;
b. nu se utilizează lămpi defecte;
c. nu se permite o încălzire prea mare a rezervorului;
d. nu se aprinde lampa aplecându-se spre altă lampă care
funcţionează.
13.43.10. Sticlărie de laborator
Art.1893 La recepţie şi înainte de utilizare, sticlăria de laborator se

verifică bucată cu bucată. Vasele care prezintă zgârieturi, crăpături,
tensiuni interne sau alte defecţiuni se restituie magaziei sau se
întrebuinţează exclusiv pentru operaţii nepericuloase.
Art.1894 Dopurile din cauciuc sau plută trebuie potrivite înainte de
introducere în gâtul vaselor de sticlă prin pilire sau la polizor; ele
trebuie să intre prin presare uşoară. În momentul introducerii
dopului, vasul trebuie să fie ţinut de gât.
Art.1895 Tuburile de sticlă care urmează să fie introduse în găurile
dopurilor sau în tuburi de cauciuc trebuie tăiate drept, iar marginile
ascuţite ale sticlei se rotunjesc la flacără.
Art.1896 Când tuburile au pereţii prea subţiri se învelesc într-un
material textil umed pentru a fi rupte.
Art.1897 În momentul ruperii, tuburile de sticlă se ţin aproape de
crestătură.
Art.1898 Tubul de sticlă care se introduce în orificiul unui dop sau
al unui tub de cauciuc se ţine cât mai aproape de capătul care se
introduce; se recomandă învelirea mâinilor care ţin dopul şi a tubului
cu material textil umed, tubul fiind uns cu glicerină sau cu apă.
Art.1899 Scoaterea dopurilor şlefuite se încearcă mai întâi prin
ciocănirea uşoară a dopului. Dacă dopul nu se poate scoate astfel, se
2015
încălzeşte vasul de sticlă cu precauţie, în regiunea dopului,

ţinându-se la adăpost de orice curent de aer rece.
Art.1900 La lucrările sub vid se întrebuinţează numai baloane mici,
cu fundul rotund, sau vase speciale pentru lucrări sub vid.
Art.1901 Recipientele mari de sticlă nu se aşează direct pe masă, ci
pe o placă din azbest sau alt material elastic.
Art.1902 Încălzirea vaselor de sticlă se face progresiv, fie pe băi, fie
pe o sită de fier acoperită cu azbest.
Art.1903 La încălzirea unui lichid în eprubetă, gura eprubetei nu
trebuie să fie îndreptată spre nici o persoană.
Art.1904 Pentru a evita supraîncălzirea lichidelor se folosesc
bucăţele de piatră ponce sau porţelan poros; acestea se introduc
întotdeauna când lichidul este încă rece.
Art.1905 Baloanele cu fund rotund se aşează pe masa de lucru
sprijinindu-se pe inele din material elastic, de dimensiuni potrivite.
Art.1906 Vasele ce conţin substanţe solide în suspensie trebuie
agitate în timpul încălzirii.
Art.1907 Baghetele folosite pentru amestecare trebuie să fie
rotunjite la capete cu ajutorul flăcării; agitarea se face printr-o
mişcare circulară de-a lungul pereţilor vasului. Pentru transvazarea
precipitatelor se folosesc baghete de sticlă având aplicată pe unul din
capete o bucată de tub din cauciuc.
Art.1908 Introducerea substanţelor solide în vasele de sticlă în
timpul analizelor, se face cu grijă, lăsându-le să alunece de-a lungul
pereţilor.
Art.1909 Aparatura fierbinte se apucă fie cu o cârpă uscată, fie cu un
cleşte de lemn sau de metal în cazul creuzetelor sau capsulelor
supuse calcinării.
Art.1910 Aparatura de sticlă fierbinte se fereşte de şocuri termice,
respectiv nu se aşează pe un loc ud sau rece şi nu se toarnă lichide
reci în interior.
Art.1911 Este interzisă încălzirea aparaturii de sticlă cu flacără
directă.
Art.1912 Cleştele cu care se apucă aparatura fierbinte de sticlă sau
porţelan se încălzeşte puţin înainte.
Art.1913 Sitele utilizate pentru încălzirea aparaturii de sticlă trebuie
izolate cu azbest pe toată porţiunea de contact între sită şi vasul de
sticlă.
Art.1914 Se verifică întotdeauna ca aparatura de sticlă supusă
încălzirii să aibă asigurat un orificiu de ieşire a vaporilor degajaţi în
timpul încălzirii.
Art.1915 Creuzetele şi capsulele de porţelan scoase fierbinţi de la
calcinare se introduc în exicator fără a se atinge de pereţii
exicatorului sau de alte vase de sticlă existente în exicator.
Art.1916 După introducerea creuzetelor sau capsulelor în exicator se
scoate dopul de la capul exicatorului sau, dacă nu are dop, se ţine
capacul tras la o parte până la răcirea vaselor fierbinţi.
Art.1917 Transportul vaselor din sticlă se face astfel încât să fie
asigurate împotriva spargerilor. Paharele şi alte vase mici din sticlă
trebuie ţinute cu toată palma şi nu apucate sau ţinute de margine.
Art.1918 Recipientele sau vasele cu gât lung trebuie să se ţină cu o
mână de fund şi cu cealaltă de gât. Transportul pe distanţe mai lungi
se face numai în cutii sau coşuri amenajate corespunzător.
Art.1919 Spălarea vaselor de sticlă se face imediat după terminarea
analizei, cu lichide potrivite, în care impurităţile respective sunt
solubile. Este interzisă curăţarea cu nisip sau alte materiale solide.
CAPITOLUL XIV
COMUNICAREA, CERCETAREA, ÎNREGISTRAREA
ŞI RAPORTAREA EVENIMENTELOR DE MUNCĂ
Art.1920 Orice eveniment de muncă, indiferent de gravitatea
acestuia, trebuie comunicat de îndată angajatorului prin orice mijloc
(telefon, curier) de către conducătorul locului de muncă sau oricare
alt lucrător care are cunoştinţă despre producerea acestuia.
Art.1921 Orice eveniment şi incident de muncă produs pe
infrastructura feroviară publică se avizează pe cale ierarhică în mod
similar avizării accidentelor şi incidentelor feroviare conform
modelului din Anexa nr. 14.
Art.1922 Lucrătorul desemnat sau înlocuitorul acestuia are obligaţia
să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:
a. inspectoratului teritorial de muncă - toate evenimentele;
b. asiguratorului – evenimentele urmate de incapacitate temporară de
muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c. organelor de urmărire penală, după caz.
Art.1923 Lucrătorii prezenţi la locul evenimentului de muncă
trebuie să ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt
rezultată din producerea evenimentului, până la primirea acordului
organelor de cercetare, cu excepţia cazurilor în care s-ar genera alte
evenimente sau ar agrava starea accidentaţilor. În situaţia în care este
necesar să se modifice starea de fapt, lucrătorul desemnat
consemnează în nota de constatare la faţa locului, întocmită conform
modelului din Anexa nr. 15, toate modificările efectuate după produ-
cerea evenimentului.
Art.1924 În cazul producerii unui eveniment de muncă, se prezintă
în cel mai scurt timp la locul evenimentului, în vederea informării,
analizării, întocmirii dosarului de cercetare şi, după caz, aplicarea
măsurilor operative pentru limitarea efectelor sau extinderii acestuia,
următorul personal:
a) pentru evenimente care au generat accidente urmate de
incapacitate temporară de muncă, invaliditate evidentă, accident de
traseu sau de circulaţie produs pe drumurile publice soldate cu
decesul victimelor (printre victime fiind şi persoane aflate în
îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu):
1. conducătorul locului de muncă (şeful structurii organiza-
torice/unităţii cf implicate);
2. lucrătorul desemnat SSM de la structura organizatorică
implicată;
3. lucrătorul desemnat SSM de la divizie sau revizorul regional
SC-SSM, după caz.
b) pentru accident mortal, colectiv, incident periculos:
1. conducătorul locului de muncă (şeful structurii organiza-
torice/unităţii cf implicate);
2. şeful diviziei sau Directorul Sucursalei Regionale C.F., după
caz;
3. revizorul regional SC SSM de la RRSC.
Art.1925 Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează
imediat după comunicare, de către:
a) comisia de cercetare a evenimentului numită prin decizie scrisă de
către Directorul General sau Directorul Sucursalei Regionale CF
pentru cazurile în care victimele sunt lucrători din centralul C.N.C.F.
CFR S.A., respectiv Sucursala Regională CF – în cazul evenimen-
telor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de
muncă (ITM). Preşedintele comisiei de cercetare este conducătorul
serviciului intern de prevenire şi protecţie la nivelul C.N.C.F. CFR
S.A. sau Sucursala Regională CF – revizor central SC SSM de la
RGSC, respectiv revizor regional SC SSM de la RRSC. Fac excepţie
cazurile în care victimele sunt cetăţeni străini sau cazurile în care
printre victime se află cetăţeni străini – cercetarea se efectuează de
către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs
evenimentul;
b) Inspectoratele teritoriale de muncă – în cazul evenimentelor care
au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente
colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au
produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii
persoane fizice, precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute;
c) Inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia a avut loc
evenimentul - în cazul evenimentelor care au ca urmare decesul
şi/sau invaliditatea lucrătorilor, precum şi a incidentelor periculoase
care se produc pe teritoriul altor judeţe decât judeţul unde are sediul
social Sucursala Regională CF;
d) Inspecţia Muncii – în cazul accidentelor colective, generate de
unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
e) autorităţile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului
Bucureşti - în cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor
legate de profesiune.
Art.1926 Comisia de cercetare a evenimentelor care au generat ITM
este compusă din cel puţin 3 persoane, cu pregătire corespunzătoare
tehnică, fără responsabilitate în producerea evenimentului şi
neimplicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a
avut loc evenimentul. Preşedintele comisiei de cercetare trebuie să
îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul SSM
corespunzător nivelului superior.
Art.1927 Înregistrarea accidentelor de muncă se face în registrele de
evidenţă în baza procesului-verbal de cercetare.
Art.1928 Accidentele de muncă produse la nivelul Sucursalei
Regionale CF se înregistrează la nivelul Sucursalei şi se centralizează
la C.N.C.F. CFR S.A. pe baza proceselor verbale de cercetare şi
FIAM-urilor transmise.
CAPITOLUL XV
DISPOZIŢII FINALE
Art.1929 Anexele nr. 1 – 15 fac parte integrantă din prezentele

Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pe
infrastructura feroviară.
ANEXE
Anexa nr. 1 Convenţie cadru privind SSM

Anexa nr. 2 Conţinutul trusei sanitare de prim ajutor
Anexa nr. 3 Fişa de instruire colectivă-formular
Anexa nr. 4 Măsuri de acordare a primului ajutor
Anexa nr. 5 Planul de acţiune în caz de pericol grav şi iminent
Anexa nr. 6 Declaraţia de traseu -formular
Anexa nr. 7 Instrucţiuni verificare centuri de siguranţă
Anexa nr. 8 Convenţia de lucru-formular
Anexa nr. 9 Conţinut cadru al instrucţiunilor tehnice interne
(ITI-PM)
Anexa nr.10 Convenţia de executare lucrări specifice
Anexa nr.11 Proces verbal de predare -formular
Anexa nr.12 Proces verbal de recepţie -formular
Anexa nr.13 Registrul de evidenţă a substanţelor toxice-formular
Anexa nr.14 Fişa de comunicare operativă a evenimentului
de muncă
Anexa nr.15 Nota de constatare la faţa locului - formular
Anexa nr.1
C.N.C.F. ”CFR” S.A., S.C. .............................................

Nr. Nr. ............
CONVENŢIE CADRU
PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Prezenta Convenţie se încheie în conformitate cu prevederile
Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006, şi a actelor
normative în vigoare.
Capitolul I. OBIECTUL ŞI SFERA DE APLICARE A

CONVENŢIEI
Prezenta Convenţie constituie, după caz, documentul anexă la
Convenţia Cadru Generală, fiind parte integrantă a Contractului
nr. ..................... încheiat între C.N.C.F. ”CFR” S.A., şi
SOCIETATEA COMERCIALĂ ...................................., denumit în
continuare CONTRACTOR, prin care se stabilesc obligaţiile şi
responsabilităţile părţilor, privind prevenirea, comunicarea,
cercetarea şi înregistrarea evenimentelor de securitate şi sănătate în
muncă, care s-ar putea produce în activităţile desfăşurate în comun.
Capitolul II. OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI

2.1. Obligaţii comune rezultate din prestarea serviciilor pe
infrastructura feroviară publică ce aparţine C.N.C.F. ”CFR”
S.A.
2.1.1 Fiecare parte contractantă este obligată pentru lucrările în
desfăşurare în locuri de muncă comune sau deţinute de C.N.C.F.
”CFR” S.A., să asigure respectarea cerinţelor minime privind
securitatea şi sănătate în muncă, referitor la activitatea şi lucrătorii
proprii, astfel:
- să coopereze în vederea implementării prevederilor privind
securitatea şi sănătatea în muncă, luând în considerare natura
activităţilor desfăşurate;
- să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi
prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura
activităţilor;
- să se informeze reciproc despre riscurile profesionale.
2.1.2. Fiecare parte contractantă se angajează să execute lucrări
pe infrastructura feroviară publică, numai în condiţii de securitate
corespunzătoare condiţiilor specifice, fără a aduce atingere mediului,
proprietăţii sau lucrătorilor şi persoanelor din vecinătate.
2.1.3. Fiecare parte este obligată să deţină în documentaţia
proprie evaluarea riscurilor de securitate şi sănătate în muncă pentru
activităţile ce fac obiectul contractului de prestări servicii şi un
exemplar din prezenta convenţie.
2.1.4. Părţile semnatare întocmesc reglementări/prescripţii de
lucru în care se stabilesc şi măsuri de prevenire în domeniul SSM
pentru lucrările desfăşurate în comun pe infrastructura feroviară.
2.2.Obligaţiile C.N.C.F. ”CFR” S.A.,
2.2.1. Să pună la dispoziţie în condiţiile tehnice corespunzătoare
activităţii, dotările şi utilităţile necesare, spaţiile de lucru şi utilajele
prevăzute în contract.
2.2.2. Exercită controlul respectării reglementărilor, privind
securitatea şi sănătatea în muncă, însoţit, după caz, de reprezentantul
celeilalte părţi şi interzice desfăşurarea activităţii, dacă acestea nu
sunt respectate, fapte care pot pune în pericol viaţa, sănătatea,
mediul, proprietatea.
2.2.3. Să informeze asupra riscurilor specifice prezente la
locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară în comun, precum şi
cu terţii.
2.3.Obligaţiile contractorului
2.3.1. Să fie prestator numai de servicii pentru care este după
caz, abilitat, autorizat, agreat, agrementat.
2.3.2. Să utilizeze infrastructura feroviară publică, spaţiul şi/sau
terenul închiriat precum şi instalaţiile şi utilajele puse la dispoziţie,
conform prevederilor legale şi a clauzelor contractuale.
2.3.3. Înainte de începerea activităţii contractuale, să asigure
participarea lucrătorilor proprii la informarea privind riscurile
specifice activităţii feroviare şi completarea fişei de instruire
colectivă corespunzătoare întocmită de conducătorul locului de
muncă din unitatea cf în care lucrătorii respectivi îşi vor desfăşura
activitatea.
2.3.4. Să delimiteze zona de lucru conform cerinţelor minime
pentru semnalizarea de securitate şi sănătate.
2.3.5. Să stabilească conducătorii locurilor de muncă şi măsurile
tehnice necesare a se realiza de către aceştia înaintea începerii şi în
timpul lucrului, pentru prevenirea evenimentelor de muncă în
activitatea desfăşurată.
2.3.6. Să prezinte conducătorii locurilor de muncă şi persoanele
cu atribuţii de securitate şi sănătate în muncă.
2.3.7. În cazul executării de lucrări cu subcontractanţi, să încheie
convenţie pe linie de securitate şi sănătate în muncă cu aceştia.
2.3.8. Să îşi instruiască conform reglementărilor în vigoare,
lucrătorii proprii, precum şi pe cei ai subcontractanţilor, privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pe care trebuie să
le respecte, corespunzător activităţii care urmează a fi executată, pe
baza legislaţiei procurate prin grija sa.
2.3.9. Toţi lucrătorii Contractorului care intră pe teritoriul
C.N.C.F. ”CFR” S.A., sunt obligaţi să cunoască şi să respecte
legislaţia de securitate şi sănătate în muncă în vigoare.
2.3.10 Să nu intervină, să nu modifice şi să nu influenţeze sub
nici o formă, procesele de muncă, clădirile, utilajele, instalaţiile sau
activitatea celeilalte părţi, fără aprobarea acesteia.
2.3.11. Să nu blocheze căile de acces sau deplasare cu materiale,
piese sau utilaje.
2.3.12. Să solicite celeilalte părţi asistenţă tehnică de specialitate
pentru lucrările care pot afecta activitatea sau lucrătorii.
2.3.13. Să asigure garanţii la prestaţia efectuată, din punct de
vedere al calităţii execuţiei, securităţii şi sănătăţii în muncă, mediu,
situaţii de urgenţă ( A.Î.I. ).
2.3.14. În cazul în care, în timpul executării lucrărilor, vor
apărea situaţii deosebite faţă de cele stabilite în prezentul contract, nu
se vor continua lucrările până când Contractorul, de comun acord cu
C.N.C.F. ”CFR” S.A., nu va stabili măsurile concrete ce se impun
pentru înlăturarea stării de pericol, în vederea prevenirii accidentelor
de muncă.
2.3.15. Contractorul va lucra numai cu personal instruit,
autorizat (acolo unde legislaţia în vigoare impune acest lucru), apt
medical şi angajat legal. Contractorul va prezenta, dacă i se solicită
în acest sens fişa de identificare a factorilor de risc, fişa de aptitudine
şi fişa individuală de instruire pentru fiecare muncitor din formaţia
de lucru.
2.3.16. Pe toată durata execuţiei lucrărilor, Contractorul va
asigura curăţenia şi deblocare a căilor de acces, a locurilor de muncă
şi fronturilor de lucru, prin înlăturarea materialelor rezultate din
activitatea proprie.
2.3.17. Contractorul este responsabil ca eventualii săi
subcontractori/lucrători/colaboratori să respecte întocmai prezenta
Convenţie. Contractorul va răspunde în solidar cu aceştia, în cazul
producerii unui eveniment, aşa cum este acesta definit de legislaţia
aplicabilă.
2.3.18. Societăţiile comerciale care execută lucrări pe
infrastructura feroviară fără închideri de linie, prin personal autorizat
vor face aceleaşi înscrisuri în RRLISC referitor la lucrările ce
urmează a le executa.
Capitolul III. MĂSURI NECESARE LA ÎNCEPEREA

LUCRĂRILOR
Fără a fi exhaustive, măsurile necesare pentru începerea
lucrărilor, la locul de desfăşurare a acestora, reprezentanţii abilitaţi ai
celor două părţi, vor analiza dacă măsurile din CONVENŢIE sunt
suficiente şi vor stabili dacă se impun, alte măsuri, în funcţie de
condiţiile concrete din teren, pentru prevenirea evenimentelor de
muncă, astfel:
- predarea concretă a amplasamentului, construcţiei, utilajelor,
liniilor, instalaţiilor, etc. care fac obiectul activităţii;
- necesitatea acordării închiderilor de linie, a măsurilor de securitate
adecvate, acoperirea cu semnale mobile, eclisarea unor macaze,
scoateri de sub tensiune a liniei de contact, etc.;
- căile de acces şi evacuare în incintă, locurile unde este interzis
accesul;
- mijloacele operative de comunicare, semnalizare, anunţare,
alarmare şi/sau avizare;
- spaţiile şi locurile de depozitare a materialelor, pieselor sau a
utilajelor necesare activităţii;
- alte măsuri ce se impun.
Prezentele măsuri pot fi completate de către părţi funcţie de
situaţie şi riscurile noi create, fără a aduce prejudicii stării în care se
desfăşoară activitatea.
Capitolul IV. AVIZAREA, COMUNICAREA

EVENIMENTELOR DE MUNCĂ
Orice eveniment de muncă produs pe infrastructura feroviară
publică, se va anunţa imediat, prin orice mijloc (telefon, radiotelefon,
curier etc.) de către conducătorul locului de muncă, sau de către
oricare lucrător, şefului unităţii de care aparţine accidentatul şi
şefului unităţii de infrastructură pe raza căreia s-a produs.
În cazul evenimentelor de muncă produse în linie curentă,
anunţarea se va face la staţia cea mai apropiată sau cu care se poate
comunica cel mai rapid.
În cadrul avizării se vor comunica: data, locul, ora şi
împrejurările producerii, numărul şi numele persoanelor accidentate
(datele personale conform legislaţiei în vigoare), urmările asupra
acestora, etc.
Comunicarea evenimentului nedorit produs la locurile de
muncă unde îşi desfăşoară activitatea Contractorul şi în care sunt
implicaţi lucrători ai acestuia, se va face de către Contractor. Acesta
va informa operativ şi conducerea C.N.C.F. ”CFR” S.A. despre
evenimentul produs.
Comunicarea evenimentelor produse la locurile de muncă unde
îşi desfăşoară activitatea Contractorul, în care sunt implicaţi lucrători
ai C.N.C.F. ”CFR” S.A., se va face de către C.N.C.F. ”CFR” S.A.
Capitolul V. CERCETAREA EVENIMENTELOR DE MUNCĂ

Cercetarea evenimentelor de muncă produse la locurile de
muncă unde îşi desfăşoară activitatea contractorul în care sunt
implicaţi atât lucrători ai C.N.C.F. ”CFR” S.A., cât şi ai
contractorului, se va face de o comisie numită de angajatorul care
avea obligaţia conducerii şi /sau organizării activităţii care a avut ca
urmare producerea accidentului, în care vor fi nominalizate şi
persoane numite prin decizie scrisă de către celălalt angajator, în
condiţiile legii.
Capitolul VI. ÎNREGISTRAREA EVENIMENTELOR DE

MUNCĂ
Înregistrarea accidentelor de muncă se face astfel:
- dacă victima este angajată la C.N.C.F. ”CFR” S.A., iar accidentul s-
a produs datorită neluării unor măsuri pe linia sănătăţii şi securităţii
în muncă de către C.N.C.F. ”CFR” S.A., accidentul se va înregistra
de către acesta;
- dacă accidentul s-a produs datorită neluării unor măsuri pe linia
sănătăţii şi securităţii în muncă de către Contractor, accidentul se va
înregistra de către acesta, indiferent dacă victima este angajată la
C.N.C.F. ”CFR” S.A. sau la Contractor;
- dacă accidentul s-a produs datorită neluării unor măsuri pe linia
sănătăţii şi securităţii în muncă atât de către C.N.C.F. ”CFR” S.A.,
cât şi de către Contractor, accidentul se va înregistra de către
angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau organizarea activităţii
care a avut ca urmare producerea accidentului, indiferent dacă
victima este angajată la C.N.C.F. ”CFR” S.A. sau la Contractor;
- dacă victima este angajată la Contractor, accidentul se va înregistra
de către Contractor.
Pentru unele situaţii neprevăzute de reglementările în vigoare
sau în cazul apariţiei unor neînţelegeri privind înregistrarea
accidentului de muncă, atât C.N.C.F. ”CFR” S.A. cât şi Contractorul
se pot adresa pentru clarificare Inspectoratului Teritorial de Muncă
sau Inspecţiei Muncii, conform legislaţiei în vigoare.
Capitolul VII. PREVEDERI FINALE

C.N.C.F. ”CFR” S.A. are dreptul, dar nu şi obligaţia, să
verifice conformarea Contractorului cu dispoziţiile prezentei
convenţii, poate întreprinde inspecţii de verificare a îndeplinirii
acestor condiţii, ori de câte ori, C.N.C.F. ”CFR” S.A. consideră că
este cazul. Contractorul, este responsabil de modul în care
subcontractanţii săi respectă condiţiile acestei convenţii.
În situaţia în care C.N.C.F. ”CFR” S.A. decide că Contractorul
sau un subcontractor al acestuia a încălcat una din obligaţiile
prevăzute în prezenta convenţie, C.N.C.F. ”CFR” S.A. are dreptul să
întrerupă executarea lucrării până la momentul la care vor fi
respectate prevederile prezentei convenţii.
Prezenta CONVENŢIE este valabilă pe perioada derulării
contractului nr. ................................. şi a fost încheiată în 2 (două)
exemplare, în original.
Data Data
C.N.C.F. ”CFR” S.A., SC...........................
DIRECTOR , DIRECTOR,.......................
Lucrător desemnat SSM, Lucrător desemnat SSM,
Anexa nr. 2
Conţinutul obligatoriu al trusei de prim ajutor
Conţinutul minim obligatoriu al trusei sanitare folosite pentru
acordarea primului ajutor medical este următorul:
- cutie din material plastic, etanşă, cu colţuri rotunjite – 1 buc.;
- foarfece cu vârfuri boante – 1 buc.;
- garou 50 cm – 1 buc.;
- deschizător de gură din material plastic – 1 buc.;
- dispozitiv de respiraţie gură la gură – 1 buc.;
- pipa Guedel mărimea 4 – 1 buc.;
- pipa Guedel mărimea 10 – 1 buc.;
- mănuşi de examinare – 4 perechi.;
- pahare de unică folosinţă – 5 buc.;
- batiste de hârtie cu soluţie dezinfectantă – 10 buc.;
- atele din material plastic – 2 buc.;
- feşe din tifon mici 5 cm/4 m – 5 buc.;
- feşe din tifon mari 10 cm/5 m – 3 buc.;
- bandaj triunghiular I = 80 mm – 2 buc.;
- vată hidrofilă sterilă – 2 pachete a 50 g;
- ace de siguranţă – 12 buc.;
- leucoplast 5 cm/3m – 1 buc.;
- leucoplast 2,5 cm/2,5m – 1 buc.;
- alcool sanitar – 200 ml;
- comprese sterile 10 cm/8 cm – 10 buc.;
- pansament individual 2 cm/6 cm – 10 buc.;
- pansament cu rivanol 6 cm /10 cm – 5 buc.;
- plasture 6 cm/50 cm – 1 buc.;
- creion – 1 buc.;
- caiet a 50 de pagini – 1 buc.;
- broşură cu instrucţiuni de prim ajutor – 1 buc.;
- rivanol soluţie 1 la mie – 200 ml,;
- apă oxigenată sau perogen;
- alcool iodat - 200 ml.
Anexa nr. 3
Unitatea cf………………………
Nr......................................................
FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ

Privind securitatea şi sănătatea în muncă
Întocmită azi …………….
Subsemnatul …………….……………………………… având
funcţia de …….........………… am procedat la instruirea unui număr
de ……… persoane de la ………………………………………..
conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, pentru vizita /prezenţa în unitatea
cf .............................. în zilele ………………….
În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale
………………………………………………………………………
……………................................……………………………………
………………………………………………………………………
………………....................................................................................
………………………………………………………………………
………………...................................................................................
………………………………………………………………………
………………...................................................................................
………………………………………………………………………
……………….....................................................................................
Prezenta fişă de instructaj se va păstra la unitatea
cf: .....................................................................
Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea

-verso-
TABEL NOMINAL
cu persoanele participante la instruire
Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de

materialele prelucrate şi consemnate în fişa de instruire colectivă
privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le
respectăm întocmai.
Nr. Numele şi Act Semnă-

crt. prenumele identitate/Grupa tura
sanguină
Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar

…………………………………….…
Semnătura,
Notă: Fişa se completează în 2 exemplare

Anexa nr. 4
MĂSURI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR
Lucrătorii, indiferent de funcţie şi atribuţii, sunt obligaţi să

cunoască măsurile de prim ajutor de mai jos:
a) readucerea la viaţă a unei persoane care a fost accidentată
sau asfixiată;
b) izolarea aseptică a unei arsuri sau a unei răni;
c) oprirea unei hemoragii;
d) transportarea corectă a unui rănit;
e) luarea primelor măsuri în caz de incendiu.
În vederea acordării primului ajutor în caz de accident, trebuie
să se întreprindă următoarele acţiuni:
a) să se înlăture pericolul;
b) să ceară ajutorul oricărei persoane pentru a anunţa serviciul
de urgenţă;
c) să dea cele mai simple îngrijiri posibile;
d) să se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru
accidentat;
e) să se organizeze transportul rapid al accidentatului.
Înlăturarea pericolului se face de la caz la caz, astfel:
a) în caz de incendiu se pune rănitul la adăpost de foc;
b) în caz de electrocutare, se întrerupe curentul, ţinându-se
seama că în momentul întreruperii acestuia, electrocutatul
poate cădea şi ca atare se previne lovirea acestuia;
c) la acordarea îngrijirilor simple, se ţine seama de principiul
de bază a primului ajutor “ÎN PRIMUL RÂND SĂ NU
FACI RĂU”, neluându-se măsuri care pot fi vătămătoare
tratamentului ce se aplică ulterior, creându-se cele mai bune
condiţii pentru accidentat, organizându-se concomitent
transportul acestuia la cel mai apropiat spital.
Scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric se face
astfel:
a) se scoate imediat instalaţia de sub tensiune;
b) când nu se poate ca instalaţia să fie scoasă de sub tensiune,
scoaterea victimei se realizează prin acţionare directă prin
tragere, folosind cârlige sau scule cu mânere electroizolante,
suprafeţe electroizolante, EIP cumulativ (mănuşi şi cizme
electroizolante).
În cazul când măsurile de prim ajutor nu dau rezultate nu se
abandonează niciodată acţiunea de readucere la viaţă a victimei,
înainte de a cunoaşte cert moartea sa.
În orice situaţie care pune în pericol starea de sănătate a
victimei se solicită de îndată, prin orice mijloace, intervenţia
personalului medical.
Simptome şi mod de intervenţie

1. Pierderea cunoştinţei
1.1. Leşinul (lipotimia)
Leşinul este rezultatul unei oxigenări temporar insuficiente a
creierului. O persoană care leşină poate fi inconştientă chiar numai
pentru câteva momente.
Scopul acordării primului ajutor în caz de leşin este de a creşte
oxigenarea creierului.
Pot exista simptome care preced leşinul: pierdere de echilibru,
paliditate, transpiraţie. În acest caz, se pot lua următoarele măsuri
preventive:
- se asigură aer proaspăt (se deschid uşi/ferestre), dar fără
temperaturi excesive;
- se slăbeşte strânsoarea hainelor la gât, piept şi talie;
- dacă persoana este culcată, picioarele se ridică la înălţimea de
10-30 cm faţă de sol.
Primul ajutor constă în:
- se verifică dacă victima are căile respiratorii deschise şi
dacă respiră;
- se slăbesc hainele la gât, piept şi talie;
- se aşează victima în poziţia de siguranţă (de recuperare);
- se asigură aer proaspăt şi se protejează victima de
temperaturi extreme;
- se menţine victima întinsă confortabil încă 10-15 minute
după ce şi-a recăpătat cunoştinţa.
ATENŢIE! Pierderea temporară a cunoştinţei poate fi unul din
simptomele care însoţesc o criză cardiacă ischemică sau o comoţie
cerebrală. Trebuie avută în vedere o astfel de posibilitate, mai ales
când leşinul se produce la persoanele mai în vârsta şi cauza nu este
evidentă.
Dacă revenirea din leşin nu este rapidă şi completă este necesar
ajutor medical.
1.2. Sincopa
Ca manifestări, sincopa se aseamănă cu leşinul. Apare rar la
oameni sănătoşi şi este cauzată aproape întotdeauna de lovituri în
zonele reflexogene (plexul abdominal, bărbie, gât, testicule) sau de
boli de inimă, hemoragii, boli vasculare.
În sincopă, spre deosebire de leşin, pulsul devine neregulat,
deosebit de slab şi poate chiar dispărea.
Primul ajutor este acelaşi ca pentru leşin.
Dacă apare stop cardio-respirator se iau de îndată măsurile
corespunzătoare. Se asigură transportul urgent şi sub supraveghere al
victimei la spital.
2. Contuzii, plăgi, hemoragii
2.1. Contuzii, vânătăi
Contuziile sau vânătăile produc o pătrundere a sângelui în
ţesuturile înconjurătoare.
Primul ajutor urmăreşte să reducă alimentarea cu sânge a zonei
respective şi să diminueze durerea şi inflamaţia. Cea mai bună soluţie
constă în aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheaţă (în
reprize de 15 minute), culcarea persoanei şi ridicarea membrului
rănit. O compresă rece se poate realiza prin înmuierea unui prosop în
apă rece, stoarcerea lui de excesul de apă şi înfăşurarea acestuia în
jurul părţii afectate. Se mai poate turna din când în când apă rece
peste compresă sau aceasta poate fi înlocuită cu o alta.
2.2. Plăgi minore cu sângerări
Plăgile minore cu sângerări mici, cum ar fi juliturile, tăieturile
mici şi zgârieturile minore pot fi spălate cu apă de la robinet şi săpun,
dacă sunt murdare. Apoi vor fi şterse cu tifon steril şi acoperite cu
pansament special preparat sau improvizat.
2.3. Plăgi grave cu sângerare abundentă
Plăgile grave cu sângerare abundentă necesită o apăsare continuă
şi directă. Dacă rana este mai mare şi marginile sunt desfăcute, poate
fi necesară apropierea marginilor sale înainte de a se apasa. S-ar
putea să fie timp doar pentru extragerea unor corpuri străine din rană.
Corpurile străine înfipte nu trebuie scoase.
2.4. Plăgi cu un corp străin înfipt
Plăgile cu un corp străin înfipt necesită o atenţie deosebită
pentru că acel obiect poate să compromită vasele de sânge retezate în
adâncimea rănii. De aceea NU trebuie modificată poziţia şi NU se
scot obiectele ce sunt adânc înfipte în rană, din cauza pericolului de
sângerare.
Se bandajează rana de jur împrejurul obiectului pentru a
împiedica deplasarea lui, bandaj care să preseze pe locul care
înconjoară obiectul, să imobilizeze membrul şi să împiedice o rănire
suplimentară.
Dacă obiectul înfipt este mic şi nu iese prea mult din rană, se
acordă primul ajutor astfel:
- se acoperă uşor rana şi obiectul cu pansament, având grijă să nu
se apese pe obiect;
- se face un bandaj circular destul de mare ca să acopere toată
rana;
- se pune acest bandaj pe pansament şi urmărind ca obiectul să nu
fie presat;
- se înfăşoară acest bandaj cu o faşă îngustă.
Dacă obiectul este lung şi a rămas prea mult afară din rană, se
procedează astfel:
- se face un pansament în jurul obiectului pentru a acoperi
rana;
- se pune în jurul obiectului comprese pentru a-l împiedica
să se mişte;
- se fixează compresele cu un bandaj îngust având grijă să
nu se exercite presiune asupra obiectului înfipt.
2.5. Plăgi prin înţepare
E posibil ca plăgile prin înţepare să nu prezinte o sângerare
externă abundentă, dar ele pot provoca o sângerare internă, mai ales
dacă rana este la piept (torace) sau abdomen. Unele dintre aceste
răni, cum ar fi cele prin împuşcare, pot avea un orificiu la intrare şi
unul la ieşire. Astfel de răni sunt serioase, pentru că ţesuturile interne
sunt distruse şi există sângerare internă şi infecţie în profunzimea
rănii. Se controlează sângerea şi se acordă primul ajutor pentru răni.
2.6. Plăgi prin strivire
Reprezintă vătămări grave ale membrelor sau ale întregului corp
produse de materiale grele ca: nisip, zidărie, utilaje sau altele de acest
fel. Ţesuturile sunt distruse pe întindere mare, iar organele interne
pot fi rupte. Plăgile prin strivire pot fi agravate şi prin fracturi.
Plăgile prin strivire la o scară mai mică, cum ar fi cea a unei mâini,
sunt grave, dar nu reprezintă în general un pericol mortal.
Plăgile grave prin strivire pot produce complicaţii grave,
ajungând până la şoc şi insuficienţă renală, chiar dacă rănitul nu
prezintă semne şi simptome de şoc la scoaterea de la locul
accidentului.
Primul ajutor constă în:
- se opreşte sângerarea (sângerările);
- se aplică pungi cu gheaţă pe zona rănită;
- se intervine împotriva şocului.
2.7. Plăgile palmei
Plăgile palmei produc de obicei sângerări abundente pentru că
zona este foarte vascularizată.
Primul ajutor pentru o rană de-a latul palmei (transversală)
constă în:
- se acoperă rana cu un pansament gros;
- se îndoaie degetele peste pansament ca să se formeze
pumnul şi să apese pe rană;
- se bandajează mâna închisă cu un bandaj triunghiular, cu
centrul pe interiorul încheieturii pumnului, se aduc capetele de jur
împrejurul mâinii ca să se încrucişeze în diagonala peste degete şi se
leagă în jurul încheieturii;
- se ridică şi se sprijină mâna într-o eşarfă.
Dacă rana este longitudinală (de-a latul palmei) se
procedează astfel:
- se pune pansamentul pe rană şi se bandajează mâna cu
degetele întinse. O faşă aplicată în jurul mâinii va menţine rana
închisă;
- se ridică şi se sprijină mâna cu o eşarfă.
2.8. Sângerările din limbă sau obraz
În acest caz se foloseşte un pansament steril sau o cârpă curată şi
se apasă pe rană cu degetul mare şi cu un alt deget până încetează
sângerarea.
2.9. Sângerări la nivelul scalpului
Sângerările la nivelul scalpului (pielii păroase a scalpului) pot fi
serioase dacă sunt complicate cu o fractură a craniului sau prin
existenţa unui obiect înfipt. Când se acordă primul ajutor în astfel de
cazuri, se evită palparea, apăsarea sau infectarea rănii. În acest caz se
procedeză astfel:
- se curăţă rana de murdărie;
- se aplică un pansament gros, steril, care să fie destul de
mare pentru a depăşi marginile rănii şi se bandajează strâns;
- dacă există un obiect înfipt, se aplică un pansament
compresiv în jurul lui.
2.10. Sângerările din nas
Sângerările din nas pot apărea spontan sau pot fi produse prin
suflarea nasului, printr-o lovitură directă sau, în cazuri mai serioase,
prin rănire indirectă cum ar fi o fractură a crăniului (şi atunci NU
opriţi curgerea sângelui).
Acordarea primul ajutor se face astfel:
- se aşează rănitul în poziţie şezând, cu capul înclinat uşor în
faţă;
- se pune rănitul să-şi strângă nările între degetul mare şi
arătător timp de aproximativ 10 minute, respirând pe gură;
- se desfac articolele de îmbrăcăminte la gât şi piept;
- se cere victimei să stea liniştită pentru a evita creşterea
pulsului şi a sângerării;
- se solicită victimei să respire pe gură şi să nu-şi sufle nasul
câteva ore după ce sângerarea s-a oprit, pentru ca cheagul format să
nu se desprindă;
- dacă în urma acestor măsuri sângererea nu se opreşte, se
duce accidentatul la spital.
2.11. Sângerări din urechi
Sângerările din urechi pot fi însoţite şi de o eliminare a unui
lichid gălbui. Acest simptom indică o fractură craniană, ceea ce este
foarte grav. Se va proceda astfel:
- NU se încearcă oprirea scurgerii de sânge sau altor lichide;
- NU se acoperă urechea cu tifon;
- se anunţă medicul imediat;
- se aplică un bandaj cervical;
- se pune un pansament steril lejer pe ureche;
- se culcă rănitul pe partea afectată, sprijinind cu atenţie capul
şi gâtul, cu partea superioară a corpului uşor ridicată;
- dacă rănitul vomită sau dacă trebuie lăsat nesupravegheat, se
pune în poziţia de recuperare pe partea afectată;
- se controlează respiraţia şi circulaţia;
- se iau măsurile împotriva şocului.
3. Fracturi
3.1. Caracteristici
Prin fractură se înţelege întreruperea continuităţii unui os, cu alte
cuvinte, orice rupere, zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca
urmare a unui traumatism mai puternic (cădere de la înălţime,
lovitură, strivire, tamponare, izbire, răsucire, etc.).
Toate oasele se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se
produc la oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului şi ale
coloanei vertebrale.
3.2. Tipuri de fracturi
Fractura directă se produce la locul de aplicare a forţei
respective, deci la locul de acţiune a agentului agresor (de exemplu:
căderea unei greutăţi pe coapsă, gambă, mână; o lovitură aplicată pe
coloană, fractură prin glonţ). Acest tip de fractură interesează în
special oasele care nu au toată suprafaţa acoperită de muşchi
(cubitus, tibie, claviculă).
Fractură indirectă este fractura care se produce la distanţă de
locul de aplicare a forţei respective, deci de locul de acţiune a
agentului agresor. Fractura indirectă se poate produce prin:
- flexie. Agentul agresor acţionează asupra unei extremităţi a
osului, cealaltă extremitate fiind fixată; osul se rupe acolo unde
curbura este mai mare (de exemplu, fractura de claviculă prin
căderea pe umăr, fractura gâtului, femurului prin cădere pe genunchi,
etc.);
- răsucire. În general, în această categorie se încadrează
accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o
maşină, bandă, agregat, fapt care duce la ruperea oaselor la distanţă
prin fracturi spiroide (de exemplu, fractura coastei prin rotirea
violentă a corpului, în timp ce piciorul este blocat pe sol);
- tracţiune. Un segment de membru este prins şi atârnă sau
este tras de un agregat, producându-se şi o mică rotaţie;
- presiune. Cele mai frecvente fracturi prin presiune se
produc prin căderi de la înălţime: fracturi de călcâi, genunchi, şold şi
coloană vertebrală în cazul căderilor în picioare; fracturi de antebraţ,
braţ şi claviculă în căderile pe palme sau pe cot.
Fracturile complete interesează osul pe toată grosimea sa,
având forme variabile: de-a curmezişul, piezişă, spiralată. În raport
cu poziţia fragmentelor osoase (rămase sau nu în contact) fracturile
complete pot fi:
- cu deplasare (mai grave). Deplasarea fragmentelor osoase
se poate produce de-a lungul, de-a curmezişul osului sau capetele
oaselor se încalecă;
- fără deplasare (mai puţin grave).
Fracturile mai pot fi:
- închise, când cel puţin pielea a rămas intactă;
- deschise, când s-a produs şi o rană prin care focarul de
fractură comunică cu exteriorul.
Fracturile deschise sunt mai grave, ele fiind însoţite de
hemoragii (uneori foarte importante) şi putând fi complicate cu
infecţii.
Fracturile pot fi unice (un singur focar de fractură) sau multiple
(mai multe focare).
O fractură complicată este aceea în care oasele au produs şi
leziuni ale organelor interne precum rupturi ale vaselor de sânge,
ficatului, plămânilor sau splinei.
Alţi termeni sunt utilizaţi pentru a descrie tipuri particulare de
fracturi, dar caracteristicile acestora nu pot fi determinate la primul
ajutor. Astfel:
- dacă un os este rupt în mai mult de două segmente, atunci se
spune că este zdrobit (fractură cominutivă);
- ruptura incompletă este numit fisură;
- fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care
includ suprafaţa de creştere a oaselor lungi);
- fracturile diafizare sunt leziuni ale segmentului osos dintre
capetele unui os lung;
- ruperile produse de tensiuni repetate sunt numite fracturi de
oboseală;
- ruperile produse prin boli osoase sunt fracturi patologice.
3.3. Semne şi simptome
Înainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut
necesar ca salvatorul să se informeze asupra agentului agresor, a
modului de acţiune a acestuia precum şi asupra căror părţi din
organism a acţionat.
Trebuie suspectată fractura dacă:
- traumatismul este produs de o forţă externă puternică;
- s-a auzit o troznitură sau o pocnitură.
Examinarea accidentatului se realizează cu atenţie şi blândeţe
pentru a nu provoca leziuni suplimentare.
Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a
determina gradul de deformare.
Îmbrăcămintea trebuie tăiată pentru a permite examinarea
zonei traumatizate.
Semne de probabilitate:
- durerea şi sensibilitatea dureroasă sunt maxime la locul
fracturii, cu ocazia mişcării sau palpării porţiunii rănite; trebuie avut
în vedere faptul că şi o simplă contuzie musculară poate provoca
durere;
- deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractură,
dar şi hematomul şi luxaţia pot deforma zona afectată;
- impotenţa funcţională, pierderea funcţiunii sau
imposibilitatea efectuării mişcării părţii rănite este întotdeauna
prezentă ca urmare a durerii şi deformării (uneori lipsa mişcării nu
este decât un act de apărare împotriva durerii);
- scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticală a
fragmentelor osoase) poate fi un semn preţios, dar el poate apărea şi
în luxaţie;
- vânătaia (echimoza) apare mai târziu şi uneori la distanţă de
locul fracturii şi indică difuzarea sângelui din focarul de fractură în
straturile pielii. Acest semn poate apărea şi după o contuzie simplă.
Semne sigure:
- mişcarea anormală ivită în afara articulaţiilor indică în mod
sigur o fractură completă. Aceasta însă nu trebuie să fie căutată de
salvator îndoind gamba, coapsa, braţul sau antebraţul victimei. Ea
poate fi observată în timp ce accidentatul se mişcă sau se agită din
cauza durerii; cel mult i se cere să-şi ridice membrul în cauză,
putându-se constata atunci că mişcarea nu se transmite extremităţii
acestuia.
- crepitaţia sau frecătura rezultă din frecarea segmentelor
osoase între ele, în timp ce accidentatul execută o mişcare; este
periculos să fie căutată în mod intenţionat deoarece pot fi provocate
complicaţii.
Primul ajutor în fracturi are rolul să prevină complicaţiile şi
leziunile ulterioare şi să diminueze durerea şi umflarea zonei.
Ce nu trebuie făcut:
- nu trebuie să se acţioneze brutal sau să i se impună victimei
mişcări inutile;
- victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată
înainte de imobilizarea fracturii, pentru că toate acestea pot să
provoace complicaţii: accentuarea durerii (cauză a şocului),
deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuţite şi tăioase care distrug
muşchi, vase de sânge sau nervi provocând hemoragii sau paralizii,
transformarea fracturii închise într-una deschisă, ceea ce implică, de
asemenea, o serie de complicaţii în plus.
Ce trebuie făcut:
- primul ajutor se acordă la locul accidentului, exceptând
cazul în care persistă un pericol pentru salvator sau pentru victimă. În
acest caz, victima trebuie aşezată în cel mai apropiat loc sigur, unde
rănile sale să poată fi temporar asistate şi stabilizate;
- în cazul de fractură deschisă trebuie procedat mai întâi la
oprirea hemoragiei şi la pansarea rănii. Orice os exteriorizat trebuie
protejat cu feşe de jur împrejur, dar nu trebuie forţat să între înapoi în
rană;
- ca şi în alte traumatisme, este necesară administrarea unui
calmant (antinevralgic, algocalmin. etc.) pentru a diminua durerea;
- obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de
imobilizarea focarului fracturii pentru a preveni complicaţiile şi a
alina durerea. Imobilizarea se realizează cu ajutorul atelelor
confecţionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucăţi de
scândură sau placaj, cozi de mătură, şipci etc.).
Imobilizarea fracturii trebuie să respecte următoarele reguli:
- ca regulă generală, orice imobilizare trebuie să cuprindă două
articulaţii (încheieturi): cea de deasupra şi cea de dedesubtul
focarului de fractură (proximal şi distal);
- la membre, atelele se pun de o parte şi de alta a focarului de
fractură ( sau membrul se aşează într-o gutieră specială);
- atelele se învelesc în vată (sau alte materiale moi) pentru a nu
leza pielea, a nu stânjeni circulaţia sau a nu mări durerea;
- se evită aplicarea atelelor pe locul unde osul vine în contact
direct cu pielea (faţa antero-internă a gambei, de pildă);
- acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea
imobilizată, golurile se umplu cu vată;
- se trage apoi o faşă, la început circulară, apoi şerpuitoare, în
jurul atelelor şi a membrului fracturat, obţinând astfel o imobilizare
provizorie. Trebuie să se aibă în vedere că faşa prea strânsă
stânjeneşte circulaţia sângelui şi accentuează durerea, iar faşa prea
largă este egală cu lipsa imobilizării. Orice accentuare a durerii
indică agravarea situaţiei şi necesită controlarea poziţiei membrelor,
a bandajelor şi nodurilor şi a circulaţiei sângelui la extremităţi.
Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi făcute
peste atelă şi nu pe zona descoperită, deoarece pot provoca
compresiuni dureroase pe tegumente;
- cel puţin două persoane trebuie să conlucreze la efectuarea
imobilizării. Una ridică membrul fracturat cu o mână, în timp ce cu
palma cealaltă sprijină locul fracturii, iar cealaltă persoană aplică
atelele şi trage faşa;
- transportarea accidentatului la spital urmează după
imobilizare. Până atunci se va asigura în continuare supravegherea
accidentatului, luându-se în continuare măsurile necesare pentru
prevenirea şocului: acoperirea cu pleduri sau haine, administrarea de
calmante pentru durere şi de lichide, dacă victima este conştientă.
4. Electrocutare
Electrocutarea se defineşte ca suma leziunilor provocate de
trecerea curentului electric prin corp.
Accidentul şi intensitatea leziunilor sunt în funcţie de câţiva
factori dependenţi de:
- curentul electric (tipul, intensitatea, tensiunea, durata de
acţiune). Curentul alternativ este mai periculos decât curentul
continuu;
- starea pielii în momentul „punerii" sub tensiune. O piele
uscată este de circa 500 de ori mai rezistentă decât o piele umedă.
Efectul caloric este mai mare la o rezistenţă mai mare. Ţesuturile
bogate în apă au o rezistenţă mai mică.Trecerea curentului electric, în
funcţie de rezistenţa pe care o oferă ţesuturile, poate să ducă de la
simpla senzaţie dureroasă (rezistenţă mare), până la moarte
(rezistenţă mică);
- traseul pe care-1 parcurge în corp curentul electric (când
traseul parcurs trece de la un membru superior la altul, leziunile sânt
foarte grave);
- existenţa unor tare agravează pericolul expunerii la curent
(boli cardiovasculare, hipotiroidienii, debilii, nevroticii);
- oboseala, emoţiile, frigul sunt factori agravanţi.
Efectele electrocutării se repercutează fie asupra sistemului
nervos (prin fenomenul de depolarizare, pierdere de ioni de către
celule), fie asupra musculaturii (striate şi netede), de la simpla
excitaţie la spasm. Mai intră în discuţie efectul caloric, de la arsuri
simple până la distrucţii tisulare întinse.
Electrocutarea poate îmbrăca mai multe forme clinice:
- electrocutarea fără pierderea cunoştinţei;
- electrocutarea cu pierderea cunoştinţei, dar cu păstrarea
circulaţiei şi respiraţiei;
- electrocutarea cu oprirea respiraţiei, dar păstrarea circulaţiei;
- electrocutarea cu oprirea concomitentă a inimii şi a
respiraţiei.
Respiraţia este influenţată de acţiunea curentului electric
asupra muşchilor respiratori, muşchilor constrictori ai glotei, precum
şi de intervenţia asupra centrului respirator din bulb. Asupra
circulaţiei, electrocutarea provoacă tulburări ale ritmului cardiac
până la fibrilaţia ventriculară, spasm al vaselor. La toate acestea se
mai adaugă accidente traumatice, uneori deosebit de grave: fracturi,
fracturi parcelare prin contractura violentă a inserţiilor musculare,
traumatisme craniene etc..
Măsurile de prim ajutor în caz de electrocutare sunt:
- scoaterea de sub tensiune, pentru că există pericolul
electrocutării „salvatorului". Când aceasta nu este cu putinţă,
„salvatorul" va trebui să scoată victima, având pe mâini mănuşi de
cauciuc sau orice alt material izolator;
- în cazul în care funcţiile vitale (respiraţia şi circulaţia)
precum şi cunoştinţa sunt păstrate, accidentatul va fi acoperit cu
cearşafuri calde, se vor face masaje uşoare, eventual i se va
administra un sedativ, va fi supravegheat câteva ore. Nu necesită
spitalizare. În cazul opririi funcţiilor vitale, până la transportul într-o
unitate sanitară se face reanimarea respiratorie şi cardiacă.
Reanimarea respiratorie începe prin degajarea căilor aeriene
superioare. Gâtul va fi în hiperextensie (un sul sub ceafă); se face
controlul obligatoriu al limbii, ştergerea secreţiilor şi respiraţie "gură
la gură".
Reanimarea cardiacă constă în masajul cardiac extern. Când
ambele funcţii vitale sunt oprite, se combină respiraţia artificială
„gură la gură" cu masajul cardiac extern.
În cursul manevrelor de reanimare, victima poate să-şi revină şi
apoi să-şi piardă din nou cunoştinţa. Când nu este posibil transportul
imediat al victimei, vor fi administrate acesteia, pentru combaterea
şocului, soluţii saline 5%, precum şi alcaline (bicarbonat de sodiu —
o linguriţă la 250 ml de ceai) de mai multe ori pe oră.
Prezentarea într-o unitate sanitară este obligatorie.
Anexa nr. 5
Unitatea cf....................... Şef unitate cf,
Semnătura, ştampila
PLAN DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE PERICOL GRAV ŞI

IMINENT
Locul de muncă ......................................................
Starea de pericol grav şi iminent de accidentare este

determinată de funcţionarea defectuoasă a unui echipament de muncă
[_], avarii ale reţelelor de apă [_], energie electrică [_], gaze naturale
[_], îndeplinirea condiţiilor pentru izbucnirea unui incendiu [_],
iminenţa sau declanşarea unei calamităţi naturale (cutremur,
inundaţie etc.) [_], alte cauze .........................................................
[_].
Echipamente de muncă
implicate .......................................................................................................
Nr. Luat la
Acţiunea
crt. cunoştinţă
1 Oprirea echipamentelor de muncă şi/sau activităţii în cazul

constatării apariţiei “stării de pericol grav şi iminent” se va
face de către …………........................................…
2 În lipsa persoanei desemnate, oprirea echipamentelor de
muncă şi/sau activităţii se va face de către ..........................
3 Contactarea serviciilor specializate în cazul constatării
stării de pericol grav şi iminent de accidentare se va face
de către ..............................................................................
4 Evacuarea personalului din zona periculoasă se va face de
către .....................................................................................
5 Anunţarea serviciilor specializate şi a conducătorului
unităţii cf se face telefonic de către .....................................
6 În cazul în care nu se poate face avizarea de la pct. 3,
anunţarea se va face prin IDM dispozitor cu care se poate
comunica rapid sau prin operatorul de la RC......................,
tel.nr. ................, IDM dispozitor/operatorul RC de
serviciu, după caz, va efectua apelul de urgenţă conform
Nr. Luat la
Acţiunea
crt. cunoştinţă
informaţiilor primite de la persoana care face avizarea.

7 Serviciile de specialitate care vor fi avizate Telefon
sunt:
Inspectoratul Judeţean de Situaţii de Urgenţă
Salvarea
Pompierii
112
DEF
Dispeceratul Electrica
Distribuţia de gaze
8 Orice persoană care a constatat apariţia stării de pericol
grav şi iminent va anunţa imediat şeful unităţii cf sau
înlocuitorul acestuia prin viu grai sau la telefon mobil
nr. ....…………..............................................................
9 Acordarea primului ajutor se va face de către .....................
10 În lipsa persoanei desemnate, acordarea primului ajutor se
va face de către ..............................................................
11 Modul de acţiune pentru eliminarea cauzelor ce au condus
la situaţia de pericol grav şi iminent este stabilit de şeful
unităţii cf sau înlocuitorul acestuia ..................................
12 Prezentul plan asigură informarea şi conformarea
lucrătorilor desemnaţi conform tabelului de mai jos, este
afişat şi reactualizat ori de câte ori este necesar.
Numele şi prenumele Funcţia Semnătura
12.1
12.2
INSTRUCŢIUNI PRIVIND MODUL DE ACŢIUNE

ÎN CAZ DE PERICOL GRAV ŞI IMINENT
Pericolul grav şi iminent de accidentare reprezintă situaţia

concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator
pentru a produce un accident în orice moment. Starea de pericol grav
şi iminent de accidentare, poate fi constatată de către orice lucrător,
precum şi de către inspectorii de muncă.
La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare
se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:
1. oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
2. evacuarea personalului din zona periculoasă;
3. anunţarea serviciilor specializate;
4. anunţarea conducătorilor ierarhici;
5. eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de
pericol grav şi iminent.
Starea de pericol grav şi iminent de accidentare poate fi
considerată funcţionarea defectuoasă a unui echipament de muncă,
avarii ale reţelelor de utilităţi energie, gaze naturale în incinta
unităţii, îndeplinirea condiţiilor pentru izbucnirea unui incendiu,
iminentă sau declanşarea unei calamităţi naturale (cutremur,
inundaţie etc.), alte cauze care îndeplinesc condiţiile din definiţia de
mai sus.
La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare
se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:
1. Oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii:
- echipamentele de muncă se opresc atât dacă funcţionarea
defectuoasă a acestora prezintă pericol grav şi iminent de
accidentare, dar şi în cazul în care starea de pericol este determinată
de alt factor extern;
- oprirea echipamentului de muncă este efectuată de către lucrătorul
de pe postul de lucru implicat;
- oprirea energiei electrice se va face de la întrerupătorul de
branşament;
-oprirea gazelor naturale se va face de la robinetul de branşament
prin închiderea completă a robinetului.
2. Evacuarea personalului din zona periculoasă:
- evacuarea personalului se face urmând traseele indicate pe planul
de evacuare din Planul de Organizare a Apărării Împotriva
Incendiilor;
- evacuarea se poate face numai pentru locurile de muncă din zona
periculoasă prin anunţarea verbală;
- evacuarea întregului personal de la toate locurile de muncă. Planul
de Organizare a Apărării Împotriva Incendiilor este întocmit,
actualizat şi prezentat lucrătorilor de către conducătorul locului de
muncă;
- evacuarea este coordonată de către persoana nominalizată în planul
de evacuare, de regulă conducătorul locului de muncă care urmăreşte
ca întreg personalul să ajungă la punctul de adunare în caz de
evacuare.
3. Anunţarea serviciilor specializate:
- este efectuată de către persoana stabilită;
- anunţarea se face prin telefon la numerele: poliţie, salvare, pompieri
112.
4. Anunţarea conducătorilor ierarhici:
- este efectuată de către persoana stabilită şi în lipsa acestuia de către
orice lucrător.
5. Eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol
grav şi iminent:
- în funcţie de natura stării de pericol grav şi iminent, eliminarea
cauzelor care au provocat-o poate fi făcută de către personalul
propriu sau de către personal specializat;
- pentru avarii apărute la echipamente de muncă, înlăturarea stării de
pericol grav şi iminent se va face de către personalul tehnic propriu
calificat corespunzător;
- în cazul calamităţilor naturale (inundaţii, cutremur etc.) starea de
pericol grav şi iminent este considerată soluţionată numai când
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă emite un anunţ în acest sens;
- pentru avarii apărute la reţelele de gaze naturale se va solicita
sprijinul societăţii de distribuţie, dacă este cazul (avarii în instalaţia
distribuitorului), sau la o persoană autorizată pentru lucrări în
instalaţii de gaze naturale dacă avaria are loc în instalaţia
consumatorului;
-pentru avarii apărute la reţeaua de electricitate se va solicita sprijinul
companiei de electricitate pentru avariile intervenite în instalaţiile
furnizorului, iar pentru avariile din instalaţiile consumatorului,
intervenţia va fi executată de personal specializat propriu.
Anexa nr. 6
Dată în faţa mea, azi............
............................................
(Nume, Prenume/ funcţia)
DECLARAŢIE DE TRASEU
Subsemnatul ............................................................................. ,
CNP……………………………… funcţia .....................................
locul de muncă .................................................................................
domiciliul stabil în localitatea ............................................
strada............................................ nr......... bl.........
sc.......ap........judeţul .............................
Cu privire la traseul şi durata normală de deplasare de la
domiciliul la locul de muncă şi invers, declar pe proprie răspundere
următoarele:
Varianta 1 - traseul de deplasare de la domiciliu la locul de muncă
este următorul (detalii privind străzile parcurse): ………....................
Mijloace de locomoţie utilizate sunt: ………………………………...
Durata de deplasare este de aproximativ ……………………………..
Traseul de deplasare de la locul de muncă la domiciliu este/nu
este identic cu traseul de la domiciliu la locul de muncă.
Dacă nu, traseul de deplasare de la locul de muncă la domiciliu
este următorul: …………………………………………….
Varianta 2 - traseul de deplasare de la domiciliu la locul de muncă
este următorul (detalii privind străzile parcurse): …………………….
Mijloace de locomoţie utilizate sunt:
Traseul de deplasare de la locul de muncă la domiciliu este/nu
este identic cu traseul de la domiciliu la locul de muncă.
Dacă nu, traseul de deplasare de la locul de muncă la domiciliu este
următorul: ……………………………………..……………………...
Mă oblig ca, în cazul în care se produc modificări privind
datele personale, durata sau traseul normal de deplasare, să mă
prezint la conducătorul locului de muncă pentru reactualizarea
acestei declaraţii.
Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, o susţin şi o semnez.
Data:
Semnătura,
Notă: În descrierea traseului se vor specifica:

- mijlocul de transport fără a preciza numărul (tren, tramvai, autobuz,
metrou, auto personal, pe jos etc.);
- străzile principale pe care se circulă.
Anexa nr. 7
INSTRUCŢIUNI
PRIVIND MODUL DE VERIFICARE A CENTURILOR DE
SIGURANŢĂ
Verificarea centurilor şi a frânghiilor de siguranţă (cordiţe) este

obligatorie şi se efectuează în conformitate cu instrucţiunile
producătorului, livrate împreună cu produsele la achiziţionarea
acestora.
În cazul în care instrucţiunile nu prevăd concret modul în care
centurile şi frânghiile de siguranţă (cordiţe) trebuie verificate,
precum şi în cazul centurilor şi frânghiilor vechi, pentru care nu
există instrucţiuni de verificare, acestea se supun unei încercări
statice de 225 kgf timp de 5 minute. Periodicitatea încercării este de
o dată la şase luni.
La încercarea statică, sarcina de probă trebuie să atârne
deasupra pământului la o distanţă de cel puţin 100 mm.
În urma verificării centurilor şi a frânghiilor de siguranţă
(cordiţe) se întocmeşte un proces verbal, semnat de lucrătorii care
efectuează verificarea, care se păstrează de gestionarul
echipamentelor.
În scopul identificării corecte a echipamentelor verificate,
acestea se numerotează distinct, astfel încât să nu existe două
elemente cu acelaşi număr într-o unitate.
Obligaţia organizării verificării centurilor şi a frânghiilor de
siguranţă (cordiţe) din dotare revine conducătorului locului de
muncă.
Anexa nr.8
Unitatea cf ………………
Nr. …………………………
CONVENŢIE DE LUCRU
Data ……………………
Capitolul A – SCOATEREA DE SUB TENSIUNE A LINIEI DE
CONTACT:
1. Conform solicitării nr……… a …………………………….........
se dispune:
a) Scoaterea de sub tensiune a liniei de contact aferentă zonei de
lucru:……………………………… …………………………………
b) Separări electrice la:…………………...............................………
c) Legări la pământ (şină) …………....................................................
d) Legările la pământ (şină) pentru protecţia frontului de lucru se
execută de către:……........................................................................
2. Emitent …………………...... 3. Admitent …......……………

Semnătura…………………… Semnătura………………..
Nr. conv. telefon……......
Capitolul B – ADMITEREA LA LUCRU
Am legat la pământ (şină): …………………………………………
S-a asigurat gabaritul de liberă trecere la data .................ora…..........
Şeful formaţiei de lucru a fost instruit asupra limitelor frontului de
lucru.
Aprobarea de începere a lucrării s-a dat şefului formaţiei de lucru la
data................................,ora ............. prin transmitere directă.
Subsemnatul……………………..……………………………şef
formaţie de lucru, confirm următoarele:
a) în zona de lucru, linia de contact a fost scoasă de sub tensiune şi
legată la şină;
b) am luat la cunoştinţă de condiţiile de executare a lucrării.
6. Admitent……………….........… 7. Şef formaţie.…………...…
Semnătura……………………… Semnătura………………
Capitolul C – DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
Subsemnaţii, executanţi confirmăm că am fost instruiţi asupra
conţinutului lucrării, riscurilor instalaţiei şi cele ale tehnologiei de
lucru, am primit fiecare sarcinile concrete de lucru şi le-am înţeles:
………………………………………………………………………
Capitolul D – FORMALITĂŢI LA TERMINAREA LUCRĂRII
Subsemnatul …………………… şef lucrare, declar următoarele:
1. Lucrarea a fost încheiată, sculele şi materialele s-au strâns, iar
membrii formaţiei au fost evacuaţi din zona de lucru.
2. Comunicarea privind terminarea lucrării şi posibilitatea
punerii sub tensiune a instalaţiei a fost transmisă la data de ......
ora…………prin transmitere directă admitentului……………….…
Admitent……………………………Şef formaţie de lucru.…………

Semnătura:………………………… Semnătura:………………
În acest tabel se vor consemna numele şi prenumele lucrătorilor
care nu încap în spaţiul rezervat pe prima pagină la capitolul C,
punctul 1.
Executanţi Executanţi
Nr. Nr.
(numele şi Semnătura (numele şi Semnătura
crt crt.
prenumele) prenumele)
1 8
2 9
3 10
4 11
5 12
6 13
7 14
MĂSURI DE SECURITATE CARE SUNT OBLIGATORII LA

EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN ZONA CĂII FERATE
ELECTRIFICATE
Orice lucrare în zona căii ferate electrificate, care necesită
scoaterea liniei de contact de sub tensiune, va fi executată în baza
documentului ”Convenţie de lucru”.
Convenţia de lucru se va emite de către un lucrător autorizat al
subunităţii aparţinând S.C. Electrificare CFR S.A., care are în
întreţinere linia de contact ce trebuie scoasă de sub tensiune.
Convenţia de lucru va fi completată cu toate datele cerute de
document. Se vor preciza clar limitele zonei de lucru, separările şi
legările la şină, numele şi prenumele lucrătorilor implicaţi.
Lucrarea va începe numai după confirmarea scoaterii de sub
tensiune şi asigurarea frontului de lucru de către admitent (lucrător
aparţinând S.C. Electrificare CFR S.A.).
Orice neînţelegere sau nelămurire referitoare la măsurile luate va
fi clarificată imediat, nefiind permisă trecerea la faza următoare.
După asigurarea frontului de lucru, şeful formaţiei de lucru
răspunde în totalitate de asigurarea securităţii lucrătorilor proprii.
Procedurile de repunere sub tensiune a liniei de contact vor fi
începute numai după confirmarea încheierii lucrării de către şeful
Nu se admit nici un fel de ştersături şi corecturi pe documentul
”Convenţie de lucru”.
Convenţia de lucru va fi completată în 2 exemplare, din care
unul va fi arhivat la emitent (district întreţinere linie de contact) şi
unul va fi arhivat la subunitatea de care aparţine şeful formaţiei de
lucru care execută lucrarea, timp de 30 zile.
Anexa nr. 9
CONŢINUT CADRU
INSTRUCŢIUNI TEHNICE INTERNE
ITI-PM
1. Denumirea lucrării care face obiectul ITI-PM.
2. Condiţiile în care lucrarea se poate executa pe baza acestei
forme organizatorice:
a) cu sau fără separare electrică, respectiv;
b) cu sau fără scoatere de sub tensiune a instalaţiei la care se
lucrează sau a celei învecinate;
c) categoria de personal împuternicit să execute lucrarea: de
mentenanţă, de servire operativă, delegat etc.;
d) condiţiile de mediu: instalaţii interioare, exterioare,
subterane, subacvatice şi alte similare;
e) lucrul la sol sau la înălţime.
3. Formaţia minimă de lucru, respectiv numărul membrilor
formaţiei de lucru şi grupele de autorizare ale acestora, ţinându-se
seama de nivelul de complexitate şi tehnicitate ale lucrării, inclusiv
de dispersia teritorială a lucrărilor.
4. Măsurile tehnice de securitatea muncii specifice lucrării,
prezentate în succesiunea lor, inclusiv operaţiile specifice manevrelor
ce trebuie executate şi de către cine, în vederea realizării condiţiilor
de securitate pentru executanţi şi pentru revenirea la starea iniţială.
5. Mijloacele de producţie necesare la executarea lucrării:
a) echipamente de muncă;
b) echipament individual de protecţie;
c) scule şi utilaje specifice cu precizarea momentelor din
desfăşurarea tehnologică în care sunt necesare, personalul deservent
şi condiţiile tehnice pe care acestea trebuie să le îndeplinească.
6. Succesiunea operaţiilor tehnologice şi a măsurilor de
securitatea muncii specifice fiecăreia dintre acestea, operaţiile la care
trebuie să participe numai persoane cu o anumită grupă de autorizare,
responsabilităţile individuale ale executanţilor lucrării.
NOTĂ:
a) Personalul executant trebuie instruit asupra conţinutului ITI-PM şi
să fie examinat în cadrul autorizării periodice anuale privind
cunoaşterea teoretică şi practică a acestora;
b) ITI-PM trebuie să se afle la şeful de lucrare, în timpul lucrului,
servind ca ghid tehnologic şi de securitatea muncii, de la pregătirea
lucrării până la încheierea acesteia;
c) Unităţile cf vor întocmi liste cu lucrările care se execută în baza
ITI-PM, care trebuie aprobate de conducătorii acestora;
d) Lista personalului care are dreptul de a executa lucrări în baza ITI-
PM, având pentru fiecare lucrător precizate numerele ITI-PM
respective din lista cu denumirile acestora, trebuie să se afle la sediul
formaţiei de lucru care execută lucrări în baza lor şi la sediul
personalului care admite la lucru.
Anexa nr. 10
Secţia CT ................................
Nr. …………………………….
CONVENŢIE PENTRU EXECUTĂREA DE LUCRĂRI
SPECIFICE
ÎN INCINTĂ SAU ÎN APROPIEREA INSTALAŢIILOR
ELECTRICE AFLATE ÎN EXPLOATARE
1. Părţile între care se încheie convenţia

Prezenta Convenţie Particularizată se încheie între:
Sucursala Regională C.F. – Secţia CT ..................………………….,
reprezentată de ………….......... denumită în continuare Secţia
şi
S.C., reprezentată de .………………………, având funcţia de
……………………………........., denumită în continuare Societatea
2. Obiectul convenţiei
2.1.Reglementarea relaţiilor, atribuţiilor, răspunderilor şi
obligaţiilor pentru aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi
medicina muncii şi Apărare Împotriva Incendiilor la executarea
lucrărilor specifice în incinta sau în apropierea instalaţiilor electrice
aflate în gestiunea secţiei de către personalul delegat aparţinând
Societăţii, numit în continuare “personal delegat”.
2.2.Crearea cadrului organizatoric de desfăşurare a activităţii
personalului delegat în instalaţiile din gestiunea secţiei, în condiţiile
respectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă, a
instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă privind
instalaţiile electrice în exploatare şi a contractelor de lucrări încheiate
între structurile organizatorice semnatare, respectiv între subunităţile
acestora.
2.3.Reglementarea modului de întocmire a programelor de
lucrări pentru lucrările programate în instalaţiile electrice aflate în
exploatare.
3. Categoriile de lucrări pe care le poate execută personalul
delegat:.......................................................................................
4. Delimitarea dintre instalaţiile în care se va lucra şi cele
rămase sub tensiune: ..............................................................
5. Responsabilităţile privind măsurile de securitate a muncii:
5.1 Unitatea de exploatare
Emitentul şi admitentul răspund de întocmirea corectă a
documentelor de lucru referitoare la stabilirea separărilor electrice, a
măsurilor tehnice pentru prevenirea reapariţiei tensiunii la locul de
muncă, a măsurilor suplimentare şi a zonelor de lucru.
În timpul lucrării, persoana care răspunde de coordonarea
lucrării din partea secţiei:
- va lua măsuri în zona de lucru astfel încât să se împiedice
accidentele de natură electrică (cu excepţia celor datorate
aparatelor electrice folosite la lucrarea respectivă de către
formaţia de lucru de altă specialitate);
- verifică respectarea normelor de securitatea muncii şi PSI;
- verifică executarea corespunzătoare a lucrărilor şi semnează
procesul verbal de recepţie pentru lucrările executate.
5.2 Personalul delegat

Conducerea formaţiei de lucru aparţine şefului acesteia, sub
aspectul distribuirii sarcinilor şi efectuarea instruirii pentru
prevenirea accidentelor, altele decât cele de natură electrică, specifice
instalaţiei.
Pe durata realizării zonei de lucru şeful de lucrare trebuie să ia
măsuri pentru evitarea accidentării sale sau a membrilor formaţiei cu
care realizează operaţiile pregătitoare, respectând reglementările
proprii.
În timpul executării lucrării, şeful de lucrare trebuie să se afle în
permanenţă în zona de lucru, asigurând controlul activităţii formaţiei
de lucru, supravegherea membrilor acesteia sau participarea la
lucrarea încredinţată.
În cazul în care în apropierea zonei de lucru, sub limita admisă
(distanţa de vecinătate), se găsesc instalaţii aflate sub tensiune, iar
îngrădirile acestora (plase, bariere, etc.) permit trecerea de sau prin
ele a obiectelor, uneltelor sau a altor mijloace de muncă, şeful de
lucrare nu va executa operaţii în cadrul lucrării, efectuând doar
supravegherea permanentă a membrilor formaţiei de lucru. Dacă în
aceste situaţii este necesară participarea efectivă a şefului de lucrare
la executarea unor operaţii sau la verificarea calităţii unei operaţii, el
trebuie să întrerupă activitatea formaţiei de lucru, aceasta rămânând
în zona de lucru fără a mai executa vreo operaţie.
În timpul executării lucrării, şefului de lucrare şi membrilor
formaţiei de lucru le este interzisă deschiderea îngrădirilor (fixe sau
mobile) sau a vizoarelor, capacelor etc. aferente instalaţiilor care nu
fac parte din zona de lucru.
În cazul în care şeful de lucrare părăseşte zona de lucru, el
trebuie să evacueze membrii formaţiei din această zonă, nefiind
permis nici unei persoane să revină în ea, în timpul cât lipseşte şeful
de lucrare.
În zona de lucru, fără acceptul şefului de lucrare, au acces, în
afară de componenţii formaţiei de lucru, numai coordonatorul lucrării
din partea secţiei şi personalul cu drept de control.
Personalului delegat îi este interzisă:
- executarea oricăror manevre în instalaţii;
- efectuarea de probe, verificări, puneri sau scoateri de sub
tensiune, fără anunţarea prealabilă a coordonatorului din partea
Secţiei;
- efectuarea de lucrări fără anunţarea prealabilă şi fără
întocmirea unui program de lucrări.
Societatea execută lucrări folosind personal delegat:
- instruit periodic, conform legislaţiei de securitatea muncii în
vigoare, ţinând seama de condiţiile de lucru;
- dotat cu echipament individual de protecţie.
Şeful formaţiei de lucru:
- răspunde de stabilirea numărului şi nivelului calificării
personalului pentru formaţiile de executare a lucrărilor;
- răspunde de dotarea personalului propriu cu dispozitive
specifice de protecţie şi de lucru, precum şi sculele
corespunzătoare executării lucrării. Se vor utiliza numai
mijloace de protecţie omologate/certificate, conform
legislaţiei în vigoare;
- răspunde de elaborarea instrucţiunilor tehnice de lucru
corespunzătoare lucrărilor cuprinse în prezenta convenţie;
- ia toate măsurile privind evitarea accidentelor de natură
neelectrică, precum şi a accidentelor de natură electrică din
cauza aparatelor şi a uneltelor electrice proprii folosite;
- răspunde de respectarea de către personalul propriu a
instrucţiunilor de securitatea muncii, conform sarcinilor şi
funcţiilor pe care le deţin;
- răspunde de strângerea sculelor, materialelor şi a mijloacelor
de protecţie din zona de lucru, evacuarea personalului,
predarea instalaţiei către admitent, după caz;
- răspunde de consecinţele accidentelor de muncă suferite de
personalul propriu, precum şi de alte persoane, în timpul şi
împrejurările specifice lucrărilor executate de personalul
propriu în cazul în care acesta se face responsabil pentru
aceasta, pe baza cercetărilor efectuate.
6. Obligaţiile unităţii de exploatare de a instrui personalul
delegat
Conducătorul unităţii care are în gestiune instalaţia / partea de
instalaţie la care urmează a se lucra va instrui formaţia de lucru
asupra riscurilor la care se expun în timpul executării lucrării.
Această instruire se consemnează în fişa de instruire colectivă.
7. Obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor
Mărimea zonei de lucru se va stabili astfel încât delimitarea
acesteia să nu permită personalului executant accesul spre instalaţiile
rămase sub tensiune.
Întotdeauna competenţa din punct de vedere al reglementărilor
de securitatea muncii asupra instalaţiilor electrice în exploatare o are
secţia de exploatare care are funcţia de gestionar nemijlocit şi de
exploatare a acestora.
8. Numele subcontractanţilor (dacă există)………………………
9. Realizarea împrejmuirilor........................................................
10. Respectarea zonei de lucru şi condiţiile de acces a
personalului
Este interzis accesul în instalaţii a personalului delegat, pentru
executarea de lucrări, în afara formelor organizatorice în baza cărora
acest personal poate executa lucrări.
11. Măsuri PSI şi modul de lucru cu focul deschis
Şeful formaţiei de lucru asigură măsurile PSI în zona de lucru,
inclusiv în cazul lucrului cu foc deschis.
12. Depozitarea materialelor
Şeful formaţiei de lucru răspunde de depozitarea materialelor şi
sculelor, astfel încât să nu se împiedice circulaţia, fiind interzisă
depozitarea în sălile cu aparataj.
13. Programe de lucrări
Responsabilitatea iniţierii întocmirii programelor de lucrări
pentru fiecare lucrare revine personalului delegat. Programele de
lucrări vor fi aprobate şi însuşite de către secţia………………….
Programele de lucrări se întocmesc cu minim 3 zile lucrătoare
înainte de începerea lucrării şi vor cuprinde următoarele informaţii:
a) locul (incinta) în care urmează să se execute lucrările;
b) forma organizatorică în baza căreia se execută lucrarea;
c) lucrările care urmează a se executa;
d) instalaţia care trebuie separată electric sau scoasă de sub
tensiune;
e) data începerii execuţiei şi durata lucrărilor;
f) numele şi prenumele şefului de lucrare (echipă) şi a
executanţilor şi grupele de autorizare ale acestora;
g) numele şi prenumele persoanei din partea unităţii de execuţie
care răspunde de pregătirea şi coordonarea executării
lucrărilor.
Programele de lucrări se vor înainta spre aprobare conducerii
secţiei, care în termen de maxim trei zile de la primirea programului
va comunica societăţii aprobarea/neaprobarea acestora. Orice
modificare intervenită se va comunica imediat celeilalte structuri
organizatorice.
14. Numele persoanelor de execuţie şi a şefului de echipă
Grupa de autorizare
Şef echipă: .............................. ..............................................
Membrii .................................. ..............................................
15. Alte prevederi legate de mediu şi situaţii de urgenţă
Executantul lucrărilor va identifica aspectele de mediu pentru
situaţii normale, anormale şi de urgenţă şi va întreprinde măsuri
corespunzătoare de diminuare şi/sau eliminare a acestora în
conformitate cu proiectul, legislaţia în vigoare, precum şi cu propriile
proceduri.
16. Prevederi generale
Personalul cu drept de control, aparţinând secţiei ……………,
are dreptul şi poate dispune întreruperea lucrărilor şi evacuarea
formaţiei de lucru a personalului delegat în situaţia în care constată
nerespectarea prevederilor legislaţiei de securitatea muncii în vigoare
sau ale prezentei convenţii.
Prezenta convenţie va fi însuşită şi respectată de către oricare
subcontractant de lucrări.
Comunicarea, cercetarea şi înregistrarea accidentelor de muncă
se face în conformitate cu prevederile Convenţiei pe linie de SSM,
anexă la Contractul de lucrări.
Divergenţele ivite între personalul Secţiei şi personalul delegat
vor fi analizate şi rezolvate imediat de către specialiştii numiţi de
către semnatarii prezentei Convenţii de lucru.
Personalul de conducere al secţiei şi al societăţii răspund de
aplicarea prevederilor prezentei Convenţii de lucru în structurile
organizatorice pe care le conduc.
Şef secţie CT Administrator SC

Lucrător desemnat SSM Lucrător desemnat SSM
Anexa nr. 11
Unitatea cf ....................
Nr. ……………………
Comanda nr.........Data ......................
Denumirea maşinii / utilajului ..........
Nr. inv. / înmatriculare......................
PROCES VERBAL
DE PREDARE A MAŞINII / UTILAJULUI ÎN
REPARAŢIE
(proces verbal de constatare tehnică )
Predarea s-a făcut în următoarele condiţii:

…..….…………………………………………………………………
Am predat Am primit
( Şef district ).................................. ( Şef formaţie/ Atelier )
Anexa nr. 12
Unitatea cf ...............................
Nr. …………………………….
PROCES VERBAL
DE RECEPŢIE A MAŞINII / UTILAJULUI LA
IEŞIREA DIN REPARAŢIE
Reparaţia (felul).....................………………………a fost executată
conform normelor în vigoare.
Maşina / utilajul a fost adus la parametrii funcţionali şi predat în
producţie azi ........................................................................................
Rezultatul probelor de rodaj şi funcţionare: ..……………………...
Am predat Controlul Calităţii Am primit
(Şef form. Atelier) (Revizor Tehnic) (Şef district)
Nr. Lucrări Manoperă Materiale şi piese de schimb

crt executate (ore/om) Denumire Cantitate U.M. Cost
Total
Lucrări executate de terţi:

……………..........................................................................................
Total general:.................................................................
Anexa nr.13
EVIDENŢA CANTITĂŢILOR DE PRODUSE TOXICE ÎN

DEPOZIT
Denumirea produsului ……………………………..
Data Distribuitor Intrare Eliberare Numele şi Semnă- Stoc

intrării
sau calitatea
eliberării persoanei
factură cantităţi cantităţi tura cantitate
(ziua, care
luna, primeşte
anul)
Anexa nr. 14
FIŞA DE COMUNICARE OPERATIVĂ A EVENIMENTELOR

DE MUNCĂ
Denumirea unităţii cf:

Sediul:
Locul producerii:
Data / ora producerii:
Felul accidentului:
1. colectiv __, număr total de victime __, din care mortal __
2. individual __ incapacitate temporară de muncă __, număr de
victime __
3. mortal __, număr de victime __
Datele de identificare a victimelor:
1. numele şi prenumele
2. funcţia
3. locul de muncă
Numele şi
prenumele
Stare civilă
Nr. copii
minori
Nr. copii în
întreţinere
Ocupaţia
Vechime în
ocupaţie
Vechime loc
de muncă
Descrierea împrejurărilor în care s-a produs accidentul:

...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
Observaţii:
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
Data / ora comunicării:
Nume, Prenume şef unitate cf:
Semnătura:
Anexa nr.15
Unitatea cf ........................
NOTĂ DE CONSTATARE
LA FAŢA LOCULUI
Încheiată astăzi ……………la adresa: ………………………,

sediu social/sediul secundar/punct de lucru aparţinând ……………
Datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor:
Numele şi prenume............…………………………………………
Ocupaţia/funcţia: ……………………….............…………………
Descrierea poziţiei victimei/victimelor: …………………………...
Schiţa-anexată
Identificarea şi descrierea echipamentului individual de protecţie
purtat de victimă/victime:………………………………………….…
Descrierea echipamentelor de muncă implicate în eveniment, cu
menţionarea existenţei şi a modului în care funcţionau dispozitivele
şi sistemele de protecţie: ……….........………………………………
Constatări făcute privitor la împrejurările în care s-a produs
evenimentul: …………………………………………………………
Lista documentelor şi obiectelor ridicate pentru efectuarea cercetării:
….…………………........................
…………………………………………...............................................
....................................………
Semnături:
Lucrător desemnat SSM, nume, prenume, semnătură:
………………………………………………………………………
…………………...........................................…………………
PRESCURTĂRI
CNCF „CFR”SA – Compania Naţională CF “CFR”S.A.

CENAFER – Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară
CSSM–Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
SSM – Securitate şi sănătate în muncă
EIP – Echipament individual de protecţie
EM – Echipament de muncă
L – Linii
CT – Centralizare şi telecomandă
SCB – Instalaţii de semnalizare, centralizare şi bloc
LM – Loc de muncă
HG – Hotărâre de Guvern
RGSC – Revizoratul General de Siguranţa Circulaţiei
RRSC – Revizoratul Regional de Siguranţa Circulaţiei
IDM – Impiegat Mişcare
RRLISC – Registrul de Revizie a Liniilor şi a Instalaţiilor de
Siguranţa Circulaţiei
RER – Radio-Emisie-Recepţie
ISCI – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
RSVTI – Denumire generică dată operatorului care se ocupă cu
monitorizarea tuturor instalaţiilor/utilajelor/mijloacelor de ridicare
care funcţionează sub incidenţa ISCIR
PV – Proces Verbal
CCM – Contract Colectiv de Muncă
SA – Specialitate-administrative (denumire generică dată lucrătorilor
TESA)
PTE – Planul Tehnic de Exploatare
CDS – Comanda de la Distanţă Separatorilor LC
RUCLCM – Registrul Unic Căi Libere, Comenzi Mişcare
BLA – Bloc de Linie Automat
CEM – Centralizare Electromecanică
CED – Centralizare Electrodinamică
CE – Centralizare Electronică
DEF – Dispecer Energetic Feroviar
PRAM – Denumire generică dată verificărilor prizelor de
împământare, echipamentului de muncă electroizolant, etc.
MGC – Maşini Grele de Cale
UAM – Utilaj Automotor pentru Mecanizare
DC – Drezina CIRA
RDC – Remorcă Drezina CIRA
AS – Atribuţie de Serviciu
DV – Dispoziţie Verbală
ITI-SSM – Instrucţiune Tehnică Internă de Securitatea şi Sănătatea
Muncii
OS – Obligaţie de Serviciu
IZ – Întreţinerea Zilnică
RT – Revizia Tehnică
RC – Reparaţia Curentă
RK – Reparaţia Capitală
EU – Exploatare Utilaje
AÎI – Apărare Împotriva Incendiilor
STAS – Standard de Stat
BIBLOGRAFIE
1. Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006;

2. Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Nor-
melor metodologice de aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii
în Muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările
ulterioare;
3. Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime
pentru semnalizarea de securitate şi /sau de sănătate la locul
de muncă;
de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către
lucrători a echipamentelor de muncă;
de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor
la riscurile generate de zgomot;
de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau
mobile;
8. Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea
sănătăţii lucrătorilor;
9. Ordinul MMSSF nr. 753/2006 privind protecţia tinerilor în
muncă;
10. Ordinul MMSSF nr. 3/2007 privind aprobarea Formularului
pentru înregistrarea accidentului de muncă - FIAM;
11. Ordinul MMSSF nr. 242/2007 pentru aprobarea Regulamen-
tului privind formarea specifică de coordonator în materie de
securitate pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării
lucrării pentru şantiere temporare ori mobile;
12. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice modificată şi
completată prin HG nr.1351/2006.

Fo 3.1.2015 - Disp 181din 22nov2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fo 3.1.2015 - Disp 181din 22nov2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUMAR

1. Dispoziţia nr. 181 din 22.09.2015 privind aprobarea

COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” S.A.

Pentru asigurarea unui cadru metodologic unitar, în scopul

Directorul general al Companiei Naţionale de Căi Ferate

Art. 1 Se aprobă Instrucţiunile proprii de securitate şi

Art. 3 Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE

Capitolul I CONŢINUTUL, SCOPUL ŞI APLICAREA

13.16. Activitatea de sudură a căii fără joante .......................... 134

prelucrări prin aşchiere ............................................... 245

COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE “CFR”S.A.

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI

Art.1 Prezentele instrucţiuni proprii conţin reguli minime

Art.10 În sensul prezentelor instrucţiuni proprii, termenii şi

Accident care produce incapacitate temporară de muncă:

Comitet de securitate şi sănătate în muncă (CSSM): organul

nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări

Structură organizatorică: fiecare Direcţie aparţinând C.N.C.F

3.1 Obligaţiile şi atribuţiile angajatorului

de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor prin compartimentul

u. să asigure achiziţia echipamentului individual de protecţie prin

3.2 Obligaţiile şi atribuţiile lucrătorului desemnat SSM

Art.13 Lucrătorul desemnat SSM are următoarele obligaţii şi

r. verifică cu ocazia controalelor evidenţa echipamentelor de muncă

3.3 Obligaţiile şi atribuţiile conducătorului locului de

Art.14 Conducătorul locului de muncă are următoarele obligaţii şi

p. păstrează tematicile de instruire şi fişele de instruire individuală

3.4 Obligaţiile şi atribuţiile conducătorului formaţiei de

Art.15 Conducătorul formaţiei de lucru este lucrătorul cu atribuţii

Art.19 Verificarea stării fizice în timpul serviciului se face de

3.5 Obligaţiile şi atribuţiile lucrătorilor

Art.22 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în

Art.23 În scopul realizării cerinţelor de securitate şi sănătate în

f. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din

4.1 Serviciul intern de prevenire şi protecţie

Art.24 Activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate prin

o. monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de

4.2 Supravegherea stării de sănătate

Art.26 Activităţile legate de supravegherea stării de sănătate a

Art.27 Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către

4.3 Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă

Art.34 Obiectul de activitate al Comitetelor de Securitate şi Sănătate

Art.39 Factorii de risc sunt determinaţi de cele patru elemente ale

e. deplasarea pe terasamentul căii ferate, pe teren accidentat (rutier

6.1 Amenajarea locurilor de muncă

Art.44 Angajatorul trebuie să asigure la amenajarea locurilor de

b. proiectarea şi construirea instalaţiilor electrice să nu prezinte

p. amenajarea pe cât posibil a punctelor de lucru în care lucrătorii îşi

6.2 Solicitări psihosociale

Art.46 Riscurile psihosociale sunt generate de:

6.3 Semnalizare de securitate şi/sau sănătate

Art.47 Lucrătorii sunt obligaţi să cunoască mesajul transmis prin

Culoare Semnificaţie, scop Indicaţii şi precizări

Art.48 Pentru semnalizarea şi acoperirea zonelor unde se execută

Art.50 Dacă locurile de executare a lucrărilor se află pe celelalte linii

6.4 Dotări puncte de prim ajutor

Art.61 Locurile de muncă trebuie dotate cu trusă sanitară pentru

b.activităţi cu locuri de muncă dispersate, indiferent de numărul de

Art.65 Repartizarea lucrătorilor se face ţinând cont de:

Art.70 Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire, examinare

Art.71 Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca

Art.84 În cazul pierderii fişei individuale de instruire care atestă