Is - 002 Is - 002 Acord. Primului Ajutor-Var. FinalaAcord. Primului Ajutor-Var. Finala

COD : SMART IS -002
Instructiune specifica

Pag. 2 / 57
SC SMART S.A.

privind acordarea primului
ajutor in caz de accidentare Rev: 0 1 2 3 4 5

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Document revizuit : Instructiune specifica privind acordarea primului ajutor in caz de
accidentare

Cod : SMART - IS - 002

Rev. 0

Autorul reviziei Nr.
rev.
Continutul modificarii
Nume si prenume Semnatura - Data
0

Elaborare initiala Sacaliu Dumitru

COD : SMART IS -002


Pag. 3 / 57
SC SMART S.A.


CUPRINS

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR...............................................................................................2
CUPRINS...............................................................................................................................................3
1. SCOP..................................................................................................................................................5
2. DOMENIUL DE APLICARE...........................................................................................................5
3. MOD DE APLICARE.......................................................................................................................5
1. PREVEDERI GENERALE REFERITOR LA ACORDAREA PRIMULUI AJ UTOR IN CAZ
DE ACCIDENTARE.........................................................................................................................5
2. ACCIDENTE GENERATE DE CURENTUL ELECTRIC..........................................................7
2.1. Scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric.................................................7
2.2. Determinarea starii accidentatului ..........................................................................................8
3. STOPUL RESPIRATOR...................................................................................................................8
3.1. Faze de interventie..................................................................................................................8
3.2. Metode de respiratie artificiala.............................................................................................10
4. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII ....................................................................................13
4.1. Compresii abdominale (manevra Heimligh).........................................................................13
4.2. Compresii (apasari) pe torace...............................................................................................14
4.3. Explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura..........................................14
4.4. Ventilarea pulmonara............................................................................................................14
5. PRIMUL AJ UTOR IN CAZ DE SOC.............................................................................................14
6. PIERDEREA CUNOSTINTEI ........................................................................................................15
6.1. Pozitia de siguranta (de recuperare)......................................................................................15
6.2. Lesinul (lipotimia) si sincopa................................................................................................16
7. PLAGI SI HEMORAGII .................................................................................................................16
7.1. Contuzii, vanatai ...................................................................................................................17
7.2. Plagi minore cu sangerari......................................................................................................17
7.3. Plagi grave cu sangerare abundenta......................................................................................18
7.4. Plagi cu un corp strain infipt.................................................................................................18
7.5. Plagi prin intepare.................................................................................................................18
7.6 Plagi prin strivire....................................................................................................................18
7.7. Plagile palmei........................................................................................................................18
7.8. Plagile abdomenului..............................................................................................................19
7.9. Ingrijirea segmentelor amputate...........................................................................................19
7.10. Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe..................................................19
7.11. Sangerari externe cu localizari diverse...............................................................................21
7.12. Sangerari interne.................................................................................................................22
8. FRACTURI ......................................................................................................................................23
8.1. Reguli generale.....................................................................................................................23
8.2. Reducerea fracturii................................................................................................................23
8.3. Utilizarea fesilor si a bandajelor la imobilizarea fracturilor.................................................24
COD : SMART IS -002


Pag. 4 / 57
SC SMART S.A.


8.4. Proceduri specifice de prim ajutor in diverse fracturi...........................................................24
9. TRAUMATISMELE TORACELUI................................................................................................28
10. TRAUMATISMELE CAPULUI SI ALE COLOANEI VERTEBRALE.....................................29
11. TRAUMATISMELE MUSCHILOR, LIGAMENTELOR SI ALE ARTICULATIILOR............31
12. TRAUMATISMELE OCHILOR...................................................................................................32
13. ARSURI .........................................................................................................................................33
13.1. Arsuri termice.....................................................................................................................33
13.2. Arsuri chimice.....................................................................................................................34
13.3. Arsuri cauzate de radiatii ....................................................................................................34
14. ACCIDENTE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI EXTREME..........................................34
14.1. Accidente termice prin expunere la caldura........................................................................34
14.2. Accidente prin expunere la frig...........................................................................................35
15. OTRAVIRI ACCIDENTALE .......................................................................................................36
16.MUSCATURI DE ANIMALE, INTEPATURI SI MUSCATURI DE INSECTE.........................37
17. ACCIDENTE ACVATICE............................................................................................................38
18. PANSAMENTE SI BANDAJ E.....................................................................................................39
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................44
ANEXA 1.............................................................................................................................................45

COD : SMART IS -002


Pag. 5 / 57
SC SMART S.A.


1. SCOP

Art.1. (1) Prevederile cuprinse in Instructiunea specifica privind acordarea primului ajutor
in caz de accidentare descriu modul de acordare a primului ajutor de catre salvator in caz
de accidentare, in scopul prevenirii producerii decesului, a inrautatirii starii accidentatului si
a aparitiei de complicatii, pana la sosirea cadrelor medicale specializate, care trebuie
aplicate de personalul din cadrul SC Smart SA.
(2) Coninutul instructiunii particularizeaza masurile preventive din Legea nr.
319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca ; Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Lg. nr. 319/2006, ce reglementeaza activitatile desfasurate in cadrul S.C.
Smart S.A.
2. DOMENIUL DE APLICARE

Art.2. Prezenta instructiune se aplica de catre personalul S.C. Smart S.A. si este
obligatorie pentru personalul societatii din executivul si sucursalele de mentenanta ale S.C.
Smart S.A.

3. MOD DE APLICARE
1. PREVEDERI GENERALE REFERITOR LA ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ
DE ACCIDENTARE
Art. 3. (1) Entitatea trebuie sa doteze toate locurile de munca cu truse cu materiale sanitare
si substante adecvarii luarii de masuri urgente, corespunzatoare unor accidente posibile in
procesele tehnologice respective, dupa caz.
(2) Continutul truselor trebuie sa fie conform reglementarilor emise de MSSF pentru
riscurile specifice proceselor de munca desfasurate la locurile de munca.
Art. 4. Primele ingrijiri medicale ce pot fi acordate victimelor si modul de solicitare a
asistentei medicale trebuie sa fie cunoscute de intreg personal; toti lucratorii trebuie sa
indeplineasca criteriile de incadrare in categoria salvatorilor (sa fie instruiti pentru a acorda
primul ajutor).
Art. 5. In cazul producerii unui accident, interventia imediata a salvatorului trebuie sa aiba
in vedere:
- analizarea situatiei, care sa conduca la identificarea naturii accidentului, la depistarea
eventualelor riscuri care persista si a cailor prin care pot fi anihilate, pentru a proteja victima
si a preveni extinderea accidentului;
- protejarea victimei(lor) prin suprimarea sau izolarea riscurilor sau prin scoaterea victimei
de sub actiunea riscului;
- examinarea victimei(lor) daca sangereaza abundent, raspunde la intrebari, respira, ii
bate inima;
- anuntarea accidentului;
- acordarea primului ajutor;
- supravegherea victimei si asteptarea echipei de specialitate.
Art. 6. Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul, actionandu-se rapid
dupa urmatoarele reguli:
COD : SMART IS -002


Pag. 6 / 57
SC SMART S.A.


- examinarea exterioara completa a accidentatului, avand grija sa nu se agraveze starea
sa prin actiuni bruste si gresite;
- respectarea unei asepsii perfecte;
- acordarea primului ajutor in ordinea gravitatii, in cazul unui accident colectiv, daca nu sunt
suficiente persoane pentru a se ajuta simultan accidentatii si anume:
- extrema urgenta hemoragiile la cap, gat, axila, coapse; hemoragiile interne;
ranitii in zona toracelui; cei cu arsuri mari; cei cu multe rani grave;
- prima urgenta ranitii care au pierderi de sange sau membrele zdrobite;
- a doua urgenta fracturile (de craniu, de coloana vertebrala, deschise, ranile
adanci);
- a treia urgenta fracturile mici inchise; ranile putin adanci.
Art. 7. (1) Accidentatii vor fi transportati cu autosanitara (ambulanta).
(2) Numai victimele cu leziuni usoare, care nu influenteaza functiile vitale ale
organismului, pot fi transportate cu mijloace improvizate.
(3) Numai in conditii exceptionale sau cand accidentul s-a produs in locuri izolate, la
mare distanta de statiile de salvare, accidentatii grav pot fi transportati cu mijloace
improvizate.
(4) Niciun accidentat nu va fi transportat inainte de a fi examinat si a i se acorda
primul ajutor. In mod obisnuit, numai cadrele medico-sanitare de specialitate au dreptul sa
dispuna ridicarea si transportul victimelor de la locul accidentului.
Art. 8. Persoana care anunta accidentul serviciilor medicale trebuie sa dea relatii corecte si
suficiente: unde este locul accidentului, ce s-a intamplat, daca ranitii sunt blocati, daca
drumul este accesibil, cate victime sunt, dintre care cate sunt in stare grava, ce tipuri de
leziuni s-au produs, descrierea in special a leziunilor care pot provoca deces, numele sau
si numarul de telefon de la care suna.
Art. 9. La sosirea autosanitarei, cadrele de specialitate preiau cazul.
Art. 10. Pana la sosirea ambulantei, salvatorul(ii), pe langa manevrele de prim- ajutor,
trebuie sa urmareasca semnele vitale ale victimei: prezenta respiratiei, a pulsului, starea
de constienta, ca si efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiratiei si a circulatiei
sanguine, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, pozitia de
siguranta.
Art. 11. Salvatorul va acorda primul ajutor in functie de starea victimei:
- daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls, sunt necesare:
asezarea in pozitia de siguranta; acoperirea victimei; alarma; supravegherea semnelor
vitale pana la sosirea ajutoarelor medicale;
- daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls se vor face: degajarea cailor
respiratorii; manevra Heimlich; respiratie ,, gura la gura sau ,,gura la nas;
- daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls, este necesara reanimarea cardio-
respiratorie;
- daca victima sangereaza abundent, se aplica: compresie manuala locala; pansament
compresiv; compresie manuala la distanta;
- daca victima prezinta arsuri provocate de:
- foc sau caldura: se face spalare, pentru a evita intinderea arsurii si pentru racorire;
- substante chimice: se face spalare abundenta cu apa ( nu se incearca
neutralizarea substantei);
- daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari, se va actiona ca si cum ar
avea o fractura, evitandu-se deplasarea sa si respectandu-se toate eventualele deformari
la nivelul membrului superior, al celui inferior, al coloanei vertebrale.
COD : SMART IS -002


Pag. 7 / 57
SC SMART S.A.


Art. 12. Persoanele care au suferit traumatisme grave nu trebuie deplasate inainte de
sosirea unei persoane calificate, in afara cazurilor in care este absolut necesar ca sa fie
scoase dintr-o pozitie sau situatie periculoasa, care ar putea agrava vatamarea.
Art. 13. Momentele cele mai importante ale transportului (scoaterea victimei de la locul
accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul, asezarea in pat) trebuie executate in mod
diferentiat, in functie de circumstantele in care s-a produs accidentul, de gravitatea si tipul
leziunilor provocate, cat si de numarul salvatorilor prezenti.

2. ACCIDENTE GENERATE DE CURENTUL ELECTRIC

Art.14. In ambele situatii, respectiv cand accidentatul nu se poate desprinde de instalatia
electrica si cand accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu
aceasta si nici in imediata ei apropiere, persoana care actioneaza pentru acordarea
primului ajutor trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa
hotarasca modul de actionare, astfel incat sa nu isi pericliteze integritatea corporala sau
chiar viata, expunandu-se aceluiasi risc.
2.1. Scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric
Art. 15. Daca accidentul s-a produs intr-o instalatie cu tensiunea de lucru sub
1000 V, iar victima este in contact cu instalatia electrica si se afla la inaltime, se va
proceda astfel:
- se sprijina accidentatul cu proptele izolante sau se organizeaza atenuarea caderii prin
prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei
caderi: paie, materiale textile, crengi;
- se actioneaza pentru intreruperea tensiunii;
- daca intreruperea tensiunii necesita timp mai indelungat, se scoate accidentatul de sub
tensiune prin utilizarea materialelor sau echipamentelor electroizolante aflate la
dispozitie;
- se aseaza victima in pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor
respiratorii si inecarea.
Art.16. In situatia unui accident in instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000 V, este
obligatoriu sa se execute mai intai manevra de deconectare a instalatiei. Pentru scoaterea
victimei din instalatie se vor folosi mijloacele disponibile: prin strigat, telefonic, prin radio
sau prin mesager etc.
Art.17. Scoaterea accidentatului de sub tensiune este permisa numai in statiile electrice,
unde operatia se va executa de catre personal autorizat, cu mijloacele de protectie
electroizolante adecvate (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra,
corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei).
Art.18. Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii
instalatiei electrice, acestuia i s-au aprins hainele, fara ca el sa fie in contact sau in imediata
apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor
aprinse prin inabusire. De preferinta, in timpul acestor interventii accidentatul va fi culcat la
pamant.
COD : SMART IS -002


Pag. 8 / 57
SC SMART S.A.


2.2. Determinarea starii accidentatului
Art. 19. Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara riscului generat de
aceasta, se va determina starea clinica printr-o examinare rapida:
a) daca accidentatul este constient, concomitent cu actiunea de calmare a victimei, se
stabileste un contact verbal cu acesta, sub forma de intrebariI ,,aseaza-te, ,,respira
adanc si regulat, ,,cum s-a intamplat accidentul ?, te supara ceva?, ai ameteli?,
ai greata?, ai dificultati in respiratie?, te supara inima?. In timpul dialogului se
cauta vizual eventuale semne exterioare ale starii de rau (culoarea pielii, mai ales
culoarea fetei, transpiratia fetei si a palmelor, prezenta si caracteristicile respiratiei si
ale pulsului). La aparitia acestora, se solicita salvarea.
b) Daca accidentatul este inconstient si nu prezinta vatamari si leziuni care ar
contraindica in mod evident miscarea si deplasarea sa (cadere cu grave leziuni si
vatamari, fracturi, hemoragii), victima va fi asezata intr-o pozitie in care sa poata fi
examinata culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida, fara a fi
miscat inutil, i se desfac hainele la gat, piept si zona abdominala, se verifica starea
respiratiei si existenta pulsului. In cazul lipsei functiilor vitale, fara a se mai tine
seama de eventuale interdictii de miscare a accidentatului, acestuia i se va face
respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.
Art. 20. In cazul accidentatilor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor trebuie
facuta abia dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei sanguine,
iar examinarea trebuie realizata numai vizual, fara a misca si a dezbraca victima.
Art.21. Dupa constatarea starii victimei, se va decide modul de acordare a primului ajutor in
functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi etc.
Art. 22. Chiar daca dupa electrocutare, victima nu acuza stari de rau (nici macar
trecatoare), ea trebuie tinuta in repaus timp de 0,5 1 ora, dupa care va fi supus unei
consultatii medicale. Orice electrocutat se transporta la spital pentru supraveghere
medicala.
Art. 23. Daca starea de rau persista sua se agraveaza, accidentatul va fi asezat in pozitie
culcat, cu picioarele ridicate. Imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, a
pieptului si a abdomenului; se va asigura transportul la un serviciu medical de urgenta.
3. STOPUL RESPIRATOR
3.1. Faze de interventie
Art. 24. Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat, nedepasindu-se o perioada mai
mare de 4 minute.
Art. 25. Executarea respiratiei artificiale necesita parcurgerea a 5 faze:
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei;
- deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii;
- verificarea existentei respiratiei;
- ventilarea plamanilor;
- verificarea existentei pulsului.
Art. 26. Pentru aprecierea capacitatii de raspuns a victimei se scutura usor umarul si se
intreba persoana daca-i este bine. Daca felul in care s-a produs accidentul indica eventuale
vatamari ale capului sau gatului, acestea se imobilizeaza (se sprijina) inainte de a solicita
raspunsul.
Art. 27. Nu se intervine asupra unei persoane aparant inconstienta, pana cand starea de
inconstienta nu este confirmata.
COD : SMART IS -002


Pag. 9 / 57
SC SMART S.A.


Art. 28. Pentru eliberarea rapida a cailor respiratorii se efectueaza manevra de tragere a
limbii afara, printr-una din urmatoarele modalitati:
a) manevra cap rasturnat barbie ridicata Anexa1 , fig. 1- , cand se
presupune ca nu exista vatamari ale gatului: se pune o mana pe fruntea
victimei, impingand-o inapoi; in acelasi timp, se pun degetele celeilalte
maini sub barbie, pe partea osoasa a mandibulei si se ridica; nu se apasa
tesutul moale de sub barbie;
b) impingerea mandibulei fara rasturnarea capului - Anexa1 , fig. 2 daca
se presupune ca exista raniri ale gatului : se pun mainile de ambele parti
ale capului, imobilizand capul si gatul; se apuca barbia cu degetele 2-4 ale
fiecarei maini, ridicand-o si impigand-o usor inainte (spre torace); folosind
degetele mari, se deschide gura accidentatului.
Art. 29. Daca stopul respirator a fost cauzat de obstructia cailor respiratorii cu un corp
strain, se executa manevra Heimlich sau extragerea manuala. Dupa eliberarea cailor, se va
verifica timp de 3 5 secunde, existenta respiratiei: se pune urechea langa gura si nasul
victimei si se privesc cu atentie miscarile sus jos ale toracelui - Anexa1 , fig. 3.
Art. 30. Ventilarea plamanilor se realizeaza prin insuflarea de aer in plamanii victimei, de
catre salvatori, prin gura (metoda gura la gura) sau prin nas (metoda gura la nas).
Masurile de aplicare sunt:
- verificarea deschiderii cailor respiratorii si a etanseitatii dintre gura salvatorului si
caile respiratorii ale victimei;
- astuparea celorlalte cai respiratorii deschise;
- salvatorul inspira adanc si sufla usor aerul in plamanii victimei; pentru fiecare
respiratie se acorda 1 1,5 secunde;
- dupa fiecare respiratie, se indeparteaza gura si se priveste toracele victimei, in timp
ce se pastreaza urechea si obrazul langa fata sa; daca nu apar semne de miscare a
aerului, se repozitioneaza capul, se ridica mai mult barbia, se verifica din nou
etanseitatea si se mai incearca odata; in caz de nereusita, se aplica manevrele de prim
ajutor in caz de obstructie a cailor respiratorii.
Art. 31. Ventilarea plamanilor se va executa lent, cu o durata de 1 1,5 secunde pentru
fiecare insuflare, cu o presiune care sa realizeze numai dilatarea toracelui victimei.
Frecventa ventilarii trebuie sa fie, pe cat posibil, cat mai apropiata de respiratia normala:
aproximativ 12 respiratii pe minut (o respiratie intreaga la fiecare 5 secunde).
Art. 32. Daca stomacul accidentatului se umfla in timpul respiratiei artificiale, trebuie sa se
verifice si sa se repozitioneze caile respiratorii, sa se urmareasca miscarile toracelui si sa
evite presiunea excesiva a aerului in caile respiratorii; se va continua respiratia artificiala;
nu se apasa manual abdomenul victimei.
Art. 33. Daca tensiunea stomacului este atat de mare incat impiedica umflarea
corespunzatoare a plamanilor, inainte de a aplica presiunea abdominala se intoarce victima
intr-o parte, cu capul in jos. In caz ca, odata cu aerul, este evacuat si continutul stomacului,
trebuie sa i se stearga gura, dupa care se reia respiratia artificiala.
Art. 34. (1) Dupa doua respiratii si dupa ce se constata ca toracele se umfla, se verifica
existenta pulsului la artera carotida. Pentru atingerea acesteia, se repereaza mai intai
laringele si se aluneca cu degetele 2 3 4 lateral, spre muschii gatului. Daca nu se
sesizeaza pulsul la una dintre artere, se va verifica si la cealalta (dar nu la ambele artere
carotide simultan).
COD : SMART IS -002


Pag. 10 / 57
SC SMART S.A.


(2) Daca intr-un interval de 5 10 secunde nu se deceleaza pulsul la niciuna dintre
carotide, se incepe masajul cardiac extern, respectiv reanimarea cardio respiratorie si se
solicita urgent ajutor medical calificat.
(3) Daca pulsul este prezent, se continua respiratia artificiala si se verifica din nou
pulsul dupa un minut.

3.2. Metode de respiratie artificiala

- Metode directe ( gura la gura , gura la nas )
Art. 35. Metodele directe se pot incepe imediat ce salvatorul atinge victima si ii curata gura
de eventualele materii care ar putea bloca caile respiratorii, fara ca sa fie nevoie sa-i
schimbe pozitia. Pe cat posibil, accidentatul va fi asezat pe spate, pe o suprafata solida si
dreapta. Este interzisa aplicarea metodelor directe in caz de stop respirator aparut in
intoxicatii cu gaze si vapori.
Art. 36. la executarea respiratiei artificiale gura la gura Anexa 1, fig. 4 7 - , salvatorul
va proceda astfel:
- se asigura ca sunt deschise caile respiratorii ale victimei; daca aceasta are proteza
dentara, care impiedica fluxul de aer, i se scoate proteza;
- isi strange narile intre degetul mare si aratator, inspira adanc, deschide gura larg,
plasand-o deasupra gurii accidentatului, in conditiile unei bune etansari, si sufla usor in
gura acestuia;
- dupa fiecare insuflare, ridica gura de pe fata victimei, pentru a permite aerului sa
iasa si pentru a privi, asculta si sesizeaza circulatia aerului din gura, nas si miscarea
toracelui;
- se continua, pastrand ritmul de 12 respiratii pe minut.
Art. 37. Metoda gura la nas se va folosi daca exista vatamari ale gurii sau cand nu este
posibila acoperirea ei completa. Se procedeaza la fel ca la metoda gura la gura, insufland
aer prin nasul accidentatului. Se rastoarna capul spre spate cu o mana, se ridica barbia cu
cealalta mana, folosind degetul mare pentru a inchide gura victimei si se aplica doua
insuflatii pentru a permite aerului sa iasa prin expiratie. Daca aerul intra in plamani si pulsul
este prezent, se continua in acelasi mod cala metoda gura la gura.

- Metode indirecte
( apasare pe spate brate ridicate , apasare pe piept brate ridicate )
Art. 38. In cazul vatamarilor grave ale gurii si fetei sau al otravirii cu gaze toxice se vor
folosi metodele indirecte (manuale) de respiratie artificiala.
Art. 39. Metoda ,,apasare pe spate brate ridicate (metoda Holger-Nielsen) nu se
executa in cazul persoanelor obeze, al femeilor cu stare de graviditate avansata sau al
accidentatilor cu rani la gat, spate sau membrele superioare. Manevrele care trebuie
efectuate sunt urmatoarele Anexa 1, fig. 8:
- se plaseaza victima cu fata in jos, cu fruntea sprijinita pe mainile asezate una peste alta
si cu capul intors cu grija intr-o parte;
- salvatorul se aseaza cu un genunchi langa capul accidentatului si cu celalalt picior
inainte, pentru a asigura o pozitie stabila;
- salvatorul pune mainile pe spatele accidentatului, cu palmele pe aceiasi linie cu axila
(subsuoara) sa si degetele rasfirate, pastrand bratele drepte; ciclul de respiratie trebuie
COD : SMART IS -002


Pag. 11 / 57
SC SMART S.A.


sa dureze aproximativ 5 secunde, pentru a se asigura o frecventa de 12 respiratii pe
minut, si va avea 4 faze:
- faza de compresie (expiratia): salvatorul pastreaza bratele drepte, se balanseaza
usor in fata, pana cand bratele sunt verticale, apoi se apasa cu greutatea corpului pe
spatele victimei, doar atat cat sa se evacueze aerul din plamani; in timpul procedurii
numara: 1-1000, 2-1000.....;
- faza 1 de tranzitie: salvatorul revine in pozitia initiala, coborand mainile peste umerii
victimei, prinzand-o de brate deasupra umerilor si continuand numaratoarea: 3-1000......;
- faza de dilatare (inspiratie); salvatorul executa un balans inapoi, ridicand si tragand
de umerii accidentatului pana cand simte o tensiune; bratele trebuie sa fie drepte, nefiind
nevoie ca toracele victimei sa se ridice de la sol; in acelasi timp se numara: 4-1000, 5-
1000....;
- faza 2 de tranzitie: mainile se duc inapoi pe spatele victimei, cu palmele pe aceiasi
linie cu subsuorile pentru a reincepe faza de compresie.
Art. 40. Metoda apasare pe piept brate ridicate (metoda Sylvester) se foloseste pentru
persoane obeze, femei in stare avansata de graviditate sau in alte cazuri care nu permit
asezarea cu fata in jos. Metoda nu este indicata in cazul accidentatilor cu rani ale gatului,
spatelui sau membrelor superioare. Manevrele care trebuie executate sunt Anexa 1, fig.9:
- se aseaza victima pe spate, pe o suprafata rigida, cu gatul intins si o patura rulata sub
umeri, indepartandu-se orice ar putea bloca gatul sau gura; mainile i se pun pe piept,
paralele, una sub alta;
- salvatorul se aseaza in genunchi, de o parte si de alta a capului victimei;
- cu bratele drepte, salvatorul apuca pumnii victimei si le incruciseaza deasupra partii de
jos a sternului (toracelui); ciclul de respiratie trebuie executat asa incat sa se asigure o
frecventa de aproximativ 12 respiratii pe minut si va cuprinde 3 faze:
- faza de compresie (expiratia) se apuca ferm ambii pumni ai victimei, se
balanseaza in fata, apasandu-se cu grutatea corpului, pe toracele sau, pentru a-i
evacua aerul din plamani, numarand 3-1000, 4-1000.......;
- faza de tranzitie se readuc pumnii victimei pe piept in pozitia initiala, in
timp ce se numara : 5 1000...............
- pastrand ritmicitatea, se reiau cele trei faze ale ciclului de respiratie.
Apasarea se reduce in cazul persoanelor slabe, fragile; trebuie avut in vedere
permanent riscul fracturarii coastelor.
Art. 41. pentru reanimarea unei persoane aflata in stop respirator si cardiac, se va aplica
reanimarea cardio-respiratorie (RCR), realizandu-se urmatoarele sase faze de interventie:
a) aprecierea capacitatii de raspuns a victimei: se bate sau se scutura usor umarul
victimei, concomitent cu intrebarea Va simtiti bine?, pentru a stabili daca este sau
nu constienta;
b) deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii : se deschid caile respiratorii folosind
metoda rasturnarea capului ridicarea barbiei sau impingerea mandibulei fara
rasturnarea capului; se verifica respiratia; daca stopul respirator a fost cauzat de
obstructia cailor respiratorii, se efectueaza manevra Heimlich sau se extrage manual
corpul strain; caile respiratorii se mentin deschise, o a doua persoana putand tine
capul victimei inclinat catre spate, in timp ce salvatorul efectueaza respiratia
artificiala;
c) verificarea existentei respiratiei : se urmareste orice miscare de aer pe o durata de 3
5 secunde;
COD : SMART IS -002


Pag. 12 / 57
SC SMART S.A.


d) ventilarea plamanilor: se realizeaza timp de 1 1,5 secunde pentru fiecare insuflare
si cu pauze pentru a permite victimei sa expire, astfel incat sa se execute 12 cicluri
respiratorii pe minut; cand este confirmata absenta respiratiei, se incepe cu doua
respiratii; pe durata RCR, respiratiile ulterioare se coordoneaza si cu compresiile
toracelui, intr-un raport dependent de numarul de salvatori:
- un salvator dupa fiecare secventa de 15 compresii se aplica 2 respiratii intr-un raport
de 15:2;
- doi salvatori dupa fiecare secventa de 5 compresii se aplica 1 respiratie, intr-un raport
de 5:1.
e) verificarea existentei pulsului Anexa 1, fig. 10 - : se apasa usor zona
corespunzatoare cu degetele 2-4, evitandu-se compresia arterei, fara graba, pentru
detectarea chiar si a unui puls slab si neregulat; daca inima bate este interzis sa se
aplice apasari ale toracelui; verificarea initiala poate dura 5 10 secunde, iar cele
ulterioare nu trebuie sa depaseasca 5 secunde; daca pulsul nu se deceleaza la o
artera carotida, se verifica si la cealalta (dar nu la ambele artere carotide simultan);
apsarile toracelui se intrerup daca se detecteaza aparitia spontana a pulsului; daca
acesta nu a reaparut, se continua respiratia artificiala si verificarea pulsului la fiecare
cateva minute; verificarea pulsului se va face:
- dupa primele doua ventilatii (insuflatii);
- dupa primul minut de RCR;
- la cateva minute in timpul RCR;
- de catre al doilea salvator, inainte de a prelua RCR;
- de o a doua echipa de salvatori, inainte de a prelua RCR si cand se schimba pozitiile;
- continuu, pentru a verifica eficienta compresiilor la RCR executata de doua echipe de
salvatori;
f) masaj cardiac extern (M.C.E., compresia toracelui).
Art. 42. Masajul cardiac extern Anexa 1, fig. 11 15 se realizeaza astfel:
- se aseaza victima pe o suprafata plana si tare; i se ridica membrele inferioare;
- salvatorul ingenuncheaza pe o parte a victimei, in dreptul umarului acesteia; mana cea
mai apropiata de picioarele victimei se foloseste pentru marcarea zonei de interventie;
se localizeaza marginea inferioara a cutiei toracice a victimei cu degetele aratator si
mijlociu al mainii; cu aceste degete se urmareste conturul coastelor pana la plexul
solar, in locul unde coastele intalnesc sternul; se lasa degetul mijlociu in dreptul plexului
solar si se plaseaza aratatorul deasupra acestuia, pe terminatia inferioara a sternului;
se pozitioneaza cealalta mana langa degetul aratator, astfel incat podul palmei sa fie
asezat dea lungul sternului, cu degetele ridicate transversal pe piept; mana folosita
pentru marcare se aseaza peste cealalta cu degetele paralele si ridicate sau inlantuite;
- se aplica presiunea (apasarea) in jumatatea inferioara a sternului, pe lungime,
exercitand suficienta forta pentru a comprima pieptul intre 3,8 si 5,0 centrimetri; este
interzis sa se aplice presiuni asupra coastelor si asupra varfului sternului; presiunea se
aplica vertical pe stern, numai prin intermediul podului palmelor, cu umerii pozitionati
deasupra mainilor si coatele blocate, astefl incat bratele sa fie perfect intinse; in
aceasta pozitie, folosind greutatea corpului, se opreste complet apasarea pentru a
permite sangelui sa inunde inima, dar se pastreaza mainile in pozitia initiala, cu contact
usor cu toracele;
- se repeta cele doua faze (apasare si relaxare) ritmic, asa incat durata lor sa fie egala;
se foloseste orice metoda mentala pentru a mentine un ritm constant (de exemplu,
numaratoarea de tipul: si 1, si 2, si 3 s.a.m.d); se fac pauze dupa 5 sau 15 apasari
COD : SMART IS -002


Pag. 13 / 57
SC SMART S.A.


pentru ventilarea plamanilor sau pentru a schimba cu un alt salvator; se marcheaza din
nou pozitia, folosind aceeasi tehnica pentru pozitionarea mainilor, daca aceste au fost
deplasate pentru ventilarea plamanilor.
4. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Art. 43. (1) Inainte de a stabili manevra de prim ajutor cea mai indicata, se va evalua daca
schimbul de aer este suficient sau nu.
(2) Tusea fortata, chiar si cu suieraturi intermediare, indica un bun schimb de aer.
In acest caz, se va supraveghea victima, care va fi incurajata sa tuseasca si i se vor aplica
lovituri ferme cu palma pe spate. Nu se intervine pentru eliberarea cailor respiratorii.
(3) Tusea slaba si ineficace, respiratia zgomotoasa si dificila si cianoza (invinetirea)
sunt semne ale schimbului insuficient de aer.
(4) In cazul obstructiei complete a cailor respiratorii, victima este incapabila sa
respire, sa tuseasca sau sa vorbeasca si va duce mainile la gat Anexa 1, fig.16 -.
Congestia initiala se va schimba in cianoza, dupa care urmeaza rapid pierderea cunostintei.
Art. 44. In functie de varsta si starea fizica a victimei, in cazul obstructiei cailor respiratorii
se vor aplica : compresii (apasari) abdominale (manevra Heimlich); compresii (apasari) pe
torace; explorarea si scoaterea cu degetele din gura a obiectului strain; ventilarea
plamanilor.
Se interzice exersarea acestor manevre pe persoane sanatoase; pentru insusirea lor
se vor folosi manechine.
4.1. Compresii abdominale (manevra Heimlich)
Art. 45. Daca victima este in picioare sau asezata, presiunea se aplica cu pumnul pe
abdomenul superior. Daca victima este asezata pe spate, apasarea se face cu podul
palmelor. Compresiile abdominale nu vor fi aplicate la persoane obeze sau la femei gravide
in ultimile luni de sarcina.
Art. 46. Daca victima este constienta, in pozitie in picioare sau asezat, salvatorul se va
plasa in picioare in spatele acesteia si ii va cuprinde talia cu mainile. Se localizeaza varful
sternului cu degetul mijlociu al unei maini si ombilicul cu degetul mijlociu al celeilalte maini.
Fara a schimba pozitia, se strange pumnul si se rasuceste astfel incat degetul mare sa fie
indreptat in jos, pe mijlocul abdomenului, intre ombilic si varful sternului. Se acopera
pumnul cu cealalta mana si se apasa rapid, cu forta, pentru a dizloca obstructia.
Se efectueaza apasari abdominale pana la evacuarea obstacolului sau pana ce
victima isi pierde cunostinta - Anexa 1, fig.17-18.
Art. 47. Daca victima este inconstienta, asezata pe spate, salvatorul va ingenunchea
deasupra sa - Anexa 1, fig.19, cu genunchii situati de o parte si de alta a corpului acesteia,
asa incat podul palmelor sa atinga comod zona abdominala a victimei. Localizeaza varful
sternului victimei cu degetul mijlociu al uneia din maini si buricul degetului mijlociu al
celeilalte maini. Fara a schimba pozitia, aseaza mana de la stern astfel incat podul palmei
sa cada deasupra ombilicului. Plaseaza cealalta mana deasupra, pastrand degetele
paralele cu linia mediana a corpului. Degetele se mentin ridicate sau stranse; se apasa
deasupra rapid, intr-o serie de sase pana la zece apasari distincte, pentru a disloca
obstacolul. Fiecare din seriile de 6 10 apasari este urmata de incercari de ventilare a
plamanilor; apasarile se intrerup daca se obtine eliberarea cailor respiratorii.
Art. 48. O persoana constienta poate sa efectueze singura apasari abdominale pentru a
elimina prin tuse corpul strain. Pentru aceasta va strange pumnul unei maini si va plasa
COD : SMART IS -002


Pag. 14 / 57
SC SMART S.A.


degetul mare pe linia mediana a abdomenului, mai sus de ombilic si mai jos de stern. Se
prinde pumnul cu cealalta mana si se preseaza cu forta si rapid spre diafragma. Se repeta
pana la eliminarea corpului strain. Pot fi folosite pentru apasarile abdominale
autoadministrate si spatarul unui scaun tapitat sau marginea unei mese.
4.2. Compresii (apasari) pe torace
Art. 49. In cazul persoanelor obeze sau in stare avansata a sarcinii se vor folosi
compresiile toracice. Ele pot fi aplicate numai persoanelor constiente asezate in picioare
sau, in cazul pierderii cunostintei, culcat pe spate.
Art. 50. Daca victima este constienta, salvatorul, stand in picioare in spatele ei, isi petrece
mainile pe sub bratele acesteia si isi pozitioneaza pumnul unei maini, avand degetul mare
din interior pe mijlocul sternului victimei. Trebuie evitate varful sternului si coastele. Se
prinde pumnul cu cealalta mana si se impinge cu forta spre spate. Se efectueaza apasari
pana la eliberarea cailor respiratorii sau pana cand victima isi pierde cunostinta.
Art. 51. Daca victima este inconstienta, se plaseaza culcata cu fata in sus, pe o suprafata
tare si plana, cu bratele situate lateral. Salvatorul ingenuncheaza aproape de pieptul
victimei si identificata jumatatea inferioara a sternului in acelasi mod ca la RCR. Se aplica o
serie de sase pana la zece apasari pe torace, lent si distinct, presand sternul cu 3,8 5 cm.
Fiecare serie de 6 10 apasari pe torace va fi urmata de explorari in gura victimei si
incercari de ventilare a plamanilor.
4.3. Explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
Art. 52. Manevrele care trebuie efectuate pentru explorarea si scoaterea cu degetele a
obiectului strain din gura sunt - Anexa 1, fig.22:
- salvatorul pune degetul mare al mainii in gura victimei, ca sa ii tina limba; cu celelalte
degete ale aceleiasi maini ii tine barbia;
- tinand ferem barbia si limba, salvatorul trage mandibula, deschizand mai mult gura
victimei (ridicare limba mandibula); daca este eliberat corpul strain, se extrage din gura
victimei cu degetul aratator al celeilalte maini.
4.4. Ventilarea pulmonara
Art. 53. Dupa fiecare manevra de explorare cu degetul pentru scoatertea corpului strain, se
deschid caile respiratorii pentru a ventila plamanii. Daca cutia toracica nu se ridica, se
efectueaza respiratie artificiala. Daca plamanii nu se umfla, se continua primul ajutor pentru
a elibera caile respiratorii.
5. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE SOC
Art. 54. Pana la obtinerea asistentei medicale, victimei in stare de soc i se aplica
urmatoarele masuri de prevenire a instalarii si evolutiei socului:
- se trateaza cauzele evidente ale socului, precum si sangerarea, fracturile si arsurile;
- se linisteste si se incurajeaza victima;
- se controleaza pulsul si tensiunea arteriala;
- victima trebuie miscata cu grija, pentru a nu-i provoca dureri;
- se dezgoleste victima in jurul cefei, al pieptului, taliei;
- se previne pierderea caldurii corpului victimei, punand paturi sub si deasupra ei, dar
fara a o supraincalzi; nu trebuie folosite sticle cu apa fierbinte, patura electrica etc.,
COD : SMART IS -002


Pag. 15 / 57
SC SMART S.A.


decat la recomandarea medicului; nu i se da nimic pe gura unei persoane aflate in stare
de inconstienta sau de soc sever. Daca victima se plange de sete i se umezesc buzele.
Accidentatul se va pozitiona astfel inact sa i se asigure confort maxim, pe cat posibil pe
spate Anexa 1, fig.23 - , cu capul mai jos si membrele inferioare ridicate cu 15 20 cm.
Daca victima are o fractura pelviana se va mentine intinsa pe spate, preferabil pe o
brancarda. Victimile care au suferit raniri la torace, care au o boala pulmonara sau care
tocmai au suferit un atac de cord, vor fi asezate semiculcat, in capul oaselor. Accidentatii
in stare de inconstienta sau care dau semne de voma trebuie plasati in pozitie de siguranta,
conform prevederilor capitolul 6, din prezentele instructiuni.
6. PIERDEREA CUNOSTINTEI
Art. 55. In cazul pierderii cunostintei, indiferent de stadiul tulburarii, singura actiune permisa
consta in asezarea victimei in pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea
cailor sale respiratorii si inecarea.
Art. 56. Daca pierderea cunostintei este insotita de obstructionarea cailor respiratorii, prima
manevra care se va executa este cea de eliberare a lor si de asigurare a unei respiratii
corespunzatoare. Pentru aceasta:
- se pastreaza caile respiratorii deschise;
- daca victima nu respira, se incepe imediat respiratia artificiala;
- daca se observa raniri la fata sau la maxilare se cauta si se scot eventualii dinti rupti din
gura victimei;
- se largesc hainele in dreptul gatului, toracelui si taliei;
- se stabileste cauza care a produs pierderea cunostintei si se acorda primul ajutor in
functie de cauza;
- se aseaza victima in pozitie de siguranta (de recuperare), daca leziunile permit si i se
urmareste respiratia;
- se observa gradul de constienta si se retin (in scris sau mental) modificarile survenite si
momentele respective.
Art. 57. Daca nu este transferata imediat serviciilor medicale, o persoana care si-a
recapatat cunostinta se preda spre ingrijire altor persoane calificate.
Art. 58. Daca o victima inconstienta, dar care respira, este deja asezata pe burta sau pe o
parte, ea nu va mai fi miscata. Se va avea grija sa se faciliteze respiratia si scurgerea
eventualelor varsaturi.
6.1. Pozitia de siguranta (de recuperare)
Art. 59. Pentru a aseza un accidentat care se gaseste pe spate in pozitia de siguranta se
va proceda astfel Anexa 1, fig.24 -:
- se ingenungheaza pe o parte a victimei, cu fata spre aceasta si se aduce piciorul opus
al victimei catre salvator, incrucisand picioarele la nivelul gleznelor;
- se aseaza bratul victimei dinspre salvator intins dea lungul corpului, cat mai aproape de
corp; se aseaza celalalt brat transversal pe piept;
- salvatorul ingenuncheaza aproape de victima, aseaza o mana sub capul acesteia
pentru a-l sprijini si apuca hainele sau centura victimei pe partea opusa;
- victima este rostogolita de catre salvator dintr-o singura miscare, lina sau ferma,
sustinand cu o mana umerii si cu celalalta bazinul, asa incat acestea sa fie deplasate in
acelasi timp; se aduc pieptul si abdomenul victimei in sprijin pe coapsele salvatorului;
- salvatorul se retrage si indoaie genunchiul piciorului de deasupra victimei, pentru a
preveni rostogolirea acesteia in fata; se aseaza capul victimei pentru a preveni caderea
COD : SMART IS -002


Pag. 16 / 57
SC SMART S.A.


in fata si asa incat acesta sa fie intr-o pozitie extinsa (spre spate), pentru mentinerea
cailor respiratorii deschise;
- se indoaie bratul victimei cel mai apropiat de salvator, pentru a sprijini partea
superioara a corpului; se pozitioneaza celalalt brat al victimei confortabil, dea lungul
corpului sau intins in fata sa, pentru a preveni rostogolirea spre spate;
- se deschide gura victimei, orientand-o spre sol;
- se controleaza permanent existenta respiratiei.
6.2. Lesinul (lipotimia) si sincopa
Art. 60. In cazul observarii unor simptome care preced lesinul (pierderea echilibrului,
paliditate, transpiratie) sau al sincopei, masurile preventive care se pot lua sunt:
- asigurarea de aer proaspat prin deschiderea usilor/ferestrelor;
- slabirea stransorii hainelor la gat, piept, talie;
- ridicarea picioarelor la inaltimea de 10 30 cm fata de sol, daca persoana este culcata.
Art. 61. Primulor se acorda astfel:
- se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si respira;
- se slabesc hainele la gat, piept si talie;
- se aseaja victima in pozitie de siguranta (de recuperare);
- se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
- se mentine victima intinsa confortabil inca 10 15 minute dupa ce si-a recapatat
cunostinta.
Art. 62. Daca revenirea din lesin nu este rapida si completa se solicita ajutor medical.
7. PLAGI SI HEMORAGII
Art. 63. Pentru prevenirea infectiilor in cazul accidentelor care provoaca plagi, trusele de
prim ajutor vor fi prevazute cu urmatoarele materiale:
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast;
- alcool sanitar, tinctura de iod sau metosept;
- apa oxigenata sau tablete de perogen (10 tablete/200 ml apa);
- solutie de cloramina (4 tablete/1 l apa); solutie de permaganat de potasiu 1
0
/
00
; rivanol
1%; tinctura de iod; apa fiarta 30 minute si racita;
- medicamente analgezice: algocalmin, antinevralgic etc.
Art. 64. La acordarea primului ajutor in caz de plaga:
- nu se va pansa rana decat cu materiale din trusa medicala;
- nu se va neglija o hemoragie importanta, pierzandu-se timpul cu pregatirea materialelor
pentru pansat; daca sangele tasneste din plaga sau se scurge intr-o cantitate
apreciabila, primul ajutor se va adresa hemoragiei;
- corpii straini care nu pot fi inlaturati cu apa oxigenata se vor lasa pe loc;
- se va proceda asa incat sa nu se accentueze durerea victimei;
- nu se va turna pe plaga substante antiseptice iritante (alcool, tinctura de iod);
- nu se sterge rana cu comprese; se va proceda lin si bland, fara gesturi dezordonate si
inutile;
- nu se aplica pe rana proaspata substante grase (alifii, sulfamide sau cu antibiotice);
- persoana care acorda primul ajutor se va spala intai bine pe maini; la fel va proceda si
dupa acordarea primului ajutor, cand se va spala si pe orice portiune care a venit in
contact cu sangele ranitului;
- nu trebuie sa tuseasca sau sa respire direct deasupra plagii;
- nu se atinge rana sau partea bandajului care a venit in contact cu aceasta;
COD : SMART IS -002


Pag. 17 / 57
SC SMART S.A.


- se acopera rana cat mai repede cu un pansament steril sau macar cu unul care este
curat.
Art. 65. Acordarea primului ajutor in caz de plaga incepe cu prevenirea suprainfectarii,
aplicandu-se urmatoarele masuri, in ordine:
- se curata zona cu o comprese sterila, pornind de la marginile plagii spre pielea
sanatoasa; este interzis sa se utilizeze vata;
- se spala pielea din jur utilizand substante detergente (sapun lichid, bromocet, benzina
etc.);
- se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu substante antiseptice (alcool, tinctura de iod,
rivanol), folosind comprese sterile; se va evita patrunderea solutiei in plaga;
- daca este cazul, se toarna apa oxigenata peste plaga, pentru a indeparta eventualii
corpi straini; numai pentru corpii straini superficiali si care nu sunt indepartati de lichidul
turnat, se poate incerca extragerea cu pensete sterile (eventual sterilizate la flacara)
sau cu degetele (unghiile), dupa o buna dezinfectare (alcool, tinctura de iod, apa si
sapun); ulterior, rana se dezinfecteaza din nou, cu o solutie de cloramina, permanganat
de potasiu, rivanol sau apa oxigenata;
- daca rana este situata intr-o zona paroasa, se va realiza, daca este posibil, o barbierire
a zonei din jurul plagii, dupa care se va dezinfecta din nou pielea din jurul ranii cu
alcool, tinctura de iod etc.;
- se acopera plaga cu un strat de comprese sterile, se adauga eventual un strat de vata,
dupa care se efectueaza bandajarea;
- la ranile care sangereaza, straturile de comprese si vata vor fi mai groase; inainte de
bandajare, pe pansamentul aplicat se va pune o fasie nederulata, peste care se aplica
bandajul cat mai strans; daca sangele imbiba mai departe pansamentul si nu se
opreste, se vor aplica masuri de oprire a hemoragiei.
- este interzisa sutura ranilor de alte persoane decat cadrele sanitare.
7.1. Contuzii, vanatai
Art. 66. (1) In cazul contuziilor si al vanatailor, se va aplica o compresa rece sau o punga
cu gheata (in reprize de 15 minute), persoana vatamata va fi culcata si i se ca ridica
membrul ranit. Se mai poate turna din cand in cand apa rece peste compresa sau aceasta
poate fi inlocuita cu o alta.
(2) compresa rece se poate realiza prin inmuierea unui prosop in apa rece,
stoarcerea lui de excesul de apa si infasurarea in jurul partii afectate.
(3) Punga cu gheata poate fi pregatita astfel: se umple o punga de plastic sau de
cauciuc cu gheata sparta, apoi se scoate aerul din ea si se inchide bine, ca sa nu se scurga
apa. Punga se inveleste intr-un prosop si se aplica cu atentie pe rana, in reprize de 15
minute. Schimbati gheata daca este necesar. Este interzis sa se aplice punga cu gheata
direct pe piele.

7.2. Plagi minore cu sangerari
Art. 67. Plagile minore cu sangerari mici, juliturile, taieturile mici si zgarieturile minore vor fi
spalate cu apa de la robinet si sapun, daca sunt murdare, dupa care se sterg cu tifon steril
si se acopera cu un pansament special preparat sau improvizat.

COD : SMART IS -002


Pag. 18 / 57
SC SMART S.A.


7.3. Plagi grave cu sangerare abundenta
Art. 68. In cazul plagilor grave cu sangerare abundenta este necesara o apasare continua
si directa. Daca rana este mai mare si marginile sunt desfacute, acestea se vor apropia
(marginile) inainte de a apasa. Daca in rana nu se gasesc corpuri straine, se acorda primul
ajutor dupa regulile pentru hemostaza.
7.4. Plagi cu un corp strain infipt
Art. 69. Daca plaga prezinta un corp strain infipt, nu se va modifica pozitia si nu se vor
scoate obiectele adanc infipte in rana. Se bandajeaza rana de jur imprejurul obiectului,
pentru a impiedica deplasarea lui, cu un bandaj care sa preseze pe locul ce inconjoara
obiectul, sa imobilizeaza membrul si sa impiedice o ranire suplimentara.
Art. 70. Daca obiectul infipt este mic si nu iese prea mult din rana:
- se acopera usor rana si obiectul cu un pansament, fara a se apasa pe obiect;
- se face un bandaj circular suficient de mare incat sa acopere toata rana;
- se pune bandajul pe pansament astfel incat obiectul sa nu fie presat;
- se infasoara bandajul cu o fasa ingusta.
Art. 71. Daca obiectul este lung si a ramas mult afara din rana Anexa 1, fig.28 -:
- se face un pansament in jurul obiectului pentru a acoperi rana;
- se pun in jurul obiectului comprese pentru a-l impiedica sa se miste;
- se fixeaza compresele cu un bandaj ingust, fara sa se exercite presiune asupra
obiectului infipt.
7.5. Plagi prin intepare
Art. 72. Mai ales daca rana este la torace sau abdomen, plagile intepate se vor trata cu
multa atentie: se controleaza sangerarea si se da primul ajutor pentru dezinfectarea si
pansarea ranii; pentru masurile ulterioare se solicita interventia unui cadru sanitar.
7.6 Plagi prin strivire
Art. 73. Chiar daca ranitul nu prezinta semne si simptome de soc la scoaterea de la locul
accidentului, in caz de plaga prin strivire trebuie acordat imediat primul ajutor pentru a
impiedica instalarea si agravarea socului;
- se protejeaza victima fata de alte circumstante de accidentare;
- se opreste sangerarea (sangerarile);
- se aplica pungi de gheata pe zona ranita;
- se aplica manevrele specifice de prevenire a aparitiei si instalarii socului.
7.7. Plagile palmei
Art. 74. Daca rana este de-a lungul palmei (transversala Anexa 1, fig.29 -), aceasta se
acopera cu un pansament gros, se indoaie degetele peste pansament ca sa se formeze
pumnul si sa apese pe rana. Se bandajeaza mana inchisa cu un bandaj triunghiular, cu
centru pe interiorul incheieturii pumnului, se aduc capetele de jur imprejurul dosului mainii
ca sa se incruciseze in diagonala peste degete si se leaga in jurul incheieturii. Se ridica si
se sprijina mana intr-o esarfa.
Art. 75. Daca rana este longitudinala (de-a lungul palmei, Anexa 1, fig.30), se pune
pansamentul pe aceasta si se bandajeaza mana cu degetele intinse. O fasa aplicata in jurul
mainii va mentine rana inchisa. Se ridica si se sprijina mana cu o esarfa.

COD : SMART IS -002


Pag. 19 / 57
SC SMART S.A.


7.8. Plagile abdomenului
Art. 76. Metoda de pansare a unei rani abdominale se alege astfel:
- daca organele nu sunt iesite in afara, se aplica un pansament pe rana si se bandajeaza
strans;
- daca organele ies in afara, nu trebuie incercata reintroducerea lor; se acopera rana si
organele iesite cu un pansament umed mare sau cu un prosop moale umed si apoi se
bandajeaza fara a strange; nu se administreaza nimic bolnavului pe gura; daca ranitul
tuseste sau vomita, se sprijina abdomenul cu bandaje late; se asigura transportul
victimei la o unitate medicala de specialitate.
7.9. Ingrijirea segmentelor amputate
Art. 77. Partile amputate complet sau partial trebuie conservate, indiferent de conditia in
care se afla si duse la spital impreuna cu ranitul
Art. 78. Daca partea este amputata partial, se va mentine cat mai aproape posibil de
pozitia anatomica normala, se acopera zona cu pansamente sterile, bandajand-o si
sprijinind-o. Se pune o punga de gheata sau o alta compresa rece impermeabila pe rana si
peste bandajele ce acopera rana.
Art. 79. Pentru a asigura ingrijirea partii amputate complet, aceasta se inveleste intr-un
pansament curat si umed si se pune intr-o punga de plastic impermeabila. Punga se
sigileaza si se ataseaza un bilet cu data si ora cand s-a facut aceasta. Daca nu exista
posibilitatea de a umezi pansamentul, se poate folosi un pansamrnt uscat curat. Se pune
apoi totul intr-o alta punga de plastic sau un recipient umplut partial cu gheata sfaramata
Anexa 1, fig.31.
Art. 80. Pentru ingrijirea unui dinte smuls se apuca dintele din coroana si nu de radacina.
Se pune cu grija dintele in alveola, daca este posibil, sau intr-un pansament umed ori intr-
un pahar cu apa.
Art. 81. Partile amputate nu trebuie curatate si nu se vor folosi antiseptice.
7.10. Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe
Art. 82. (1) In cazul hemoragiilor mici, hemostaza se realizeaza prin simpla compresiune,
obtinuta printr-un pansament corect aplicat.
(2) In hemoragiile mijlocii si mari, daca hemostaza spontana nu se produce, se va
acorda primul ajutor sub forma unei hemostaze provizorii. Hemostaza definitiva se
realizeaza numai de catre medic.
Art. 83. In functie de vasul de sange afectat, de volumul sangerarii si de localizare, pentru
realizarea hemostazei se pot utiliza: metoda pansamentului compresiv, compresiunea
manuala, compresiunea circulara a tesuturilor, compresiunea prin flexie fortata a
membrelor.
Art. 84. (1) Metoda pansamentului compresiv se foloseste in hemoragiile capilare si in
hemoragiile venoase mici, mai ales cand garoul nu poate fi utilizat, dar nu se aplica daca in
rana se afla corpuri straine ascutite.
(2) Pansamentul compresiv se realizeaza prin asezarea unui strat gros de
comprese sterile peste primele comprese cu care se acopera rana (sau a unei bucati de
panza curata impaturita la dimensiunile ranii), care se strang cu un bandaj compresiv.
(3) Daca pansamentul compresiv este folosit la nivelul unui membru, trebuie
urmarita extremitatea acestuia pentru a constata o eventuala racire, coloratie violeta sau
COD : SMART IS -002


Pag. 20 / 57
SC SMART S.A.


disparitia pulsului, caz in care trebuie slabita putin compresiunea; de asemenea, se
recomanda ca membrul ranit sa fie ridicat pentru a favoriza circulatia venoasa.
Art. 85. Compresiunea manuala se realizeaza numai de salvatori instruiti, prin apasarea
arterei afectate pe un plan osos situat intre inima si artera. In functie de calibrul vasului si
de profunzimea acestuia, apasarea se va face cu o oarecare forta, cu varful degetrelor, cu
unul sau mai multe degete sau chiar cu pumnul. Punctele de compresiune, in functie de
artera si locul in care aceasta trebuie comprimata, sunt Anexa 1, fig.3235:
- in hemoragiile fruntii si ale pielii capului se preseaza arterele temporale, situate de
ambele parti ale fetei, inaintea urechii si deasupra pometilor obrajilor;
- in hemoragiile fetei se va presa, cu degetul, santul de pe marginea maxilarului inferior,
de partea leziunii, pe unde trece artera maxilara;
- in hemoragiile mari alte fetei si gatului, compresiunea se realizeaza pe artera carotida
pe fata antero-laterala a gatului spre baza acestuia; in adancime se simte un plan osos,
iar in artera se simte pulsul;
- in hemoragiile umarului si bratului se apasa artera subclaviculara, patrunzand cu
degetul mare deasupra claviculei si comprimand artera pe arcul osos al primei coaste;
- in hemoragiile bratului si cotului se comprima artera axilara, patrunzand cu mai multe
degete in apropierea axilei, pe fata interioara a bratului;
- in hemoragiile antebratului se comprima artera humerala, la brat; artera trece pe fata
interioara a bratului, avand dedesupt planul dur al osului humerus;
- in hemoragiile mainii se comprima cu ambele degete mari arterele radiala si cubitala,
pe fata anterioara a antebratului, in dreptul pumnului (la nivelul locului unde se ia
pulsul);
- in hemoragiile membrului inferior se comprima artera femurala, la diferite niveluri, in
functie de localizarea ranii:
- la locul unde se indoaie coapsa pe abdomen (plica inghinala), se apasa cu pumnul
strans imediat deasupra zonei inghinale;
- se apasa cu amandoua degetele mari sau cu mai multe pe fata antero-interioara a
coapsei, avand dedesupt osul femur;
- daca hemoragia este mai jos de genunchi, se comprima artera care trece prin gropita
dinapoia genunchiului (spatiul popliteu);
- in unele cazuri poate fi comprimata si artera abdominala, prin apasarea cu pumnul in
partea de jos a abdomenului.
Art. 86. In timp ce se realizeaza hemostaza prin compresiunea manuala a unei artere, se
va pregati un garou si oprirea sangelui se va completa prin metoda ,,compresiunea
circulara a tesuturilor.
Art. 87. In absenta unui garou, pentru compresiunea circulara a tesuturilor se pot utiliza: un
tub, o banda de cauciuc (80 100 cm lungime) sau o curea, franghie, cravata, fasii textile
sau de plastic etc., dar in niciun caz sfoara sau snur subtire ori sarma.
Art. 88. La aplicarea garoului trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
- garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatarii si pansarii plagii,
numai in cazul ranirii membrelor, infasurandu-se la radacina acestora;
- compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde,
pentru a se goli de o parte din sangele venos;
- garoul se aplica numai peste un invelis textil (panza, vata etc.);
- locul aplicarii garoului difera dupa tipul hemoragiei: venoasa garoul se plaseaza distal,
sub nivelul plagii; arteriala garoul se aplica proximal (deasupra plagii);
COD : SMART IS -002


Pag. 21 / 57
SC SMART S.A.


- garoul se aplica acolo unde vasul de sange este mai la suprafata si trece totodata peste
un plan osos: la radacina bratelor la patru laturi de deget sub axila, respectiv la
radacina coapsei la nivelul zonei inghinale;
- garoul nu se aplica pe antebrat sau gamba;
- daca vasul de sange este situat mai in profunzime, se va aplica un rulou textil intre piele
si garou; se cauta mai intai locul in care se simte sub degete pulsul si se plaseaza in
acest loc ruloul prin intermediul caruia se va transmite presiunea exercitata de
stransoarea garoului; apoi se trece garoul o data sau de doua ori in jurul membrului,
intins ca o coarda, strangandu-se prin innodarea sau rasucirea capetelor sale (eventual
utilizandu-se un betisor).
Art. 89. daca garoul nu este din cauciuc, se aplica masuri suplimentare:
- se face un prim lat de panza, strans la radacina membrului;
- in nod se introduce un bat sau creion si se rasuceste la 180
0
pentru crestera
compresiunii circulare; capatul rasturnat in jos al batului se fixeaza cu un al doilea lat de
panza.
Art. 90. Deoarece este interzisa mentinerea garoului mai mult de o ora, interval in care
trebuie sa se faca hemostaza definitiva, pe un bilet atarnat de garou se va nota ora si
minutul aplicarii sale. Daca se depaseste intervalul in timpul transportarii victimei spre
spital, se slabeste usor garoul (fara a-l scoate) timp de 1-2 minute la fiecare 15 20
minute, dupa care, de fiecare data, se strange din nou. Pe timpul slabirii garoului, se apasa
pansamentul cu palma, comprimand plaga. Desfacerea definitiva a garoului se face lent,
prin decompresiune progresiva, timp de 4 5 minute.
Art. 91. In anumite situatii, se va inlocui garoul cu metoda compresiunii prin flexie fortata a
membrelor, dupa cum urmeaza Anexa 1, fig.36:
- pentru hemoragii la coapse se aplica un sul de tifon (panza) in plica inghinala, dupa
care se indoaie gamba pe coapsa si coapsa pe abdomen, fixand aceasta pozitie cu
ajutorul unei fasii textile (fular, basma);
- pentru gamba sau picior se aplica un sul la indoitura genunchiului, se flexeaza bine
gamba pe coapsa si se fixeaza pozitia;
- se procedeaza la fel pentru mana, antebrat si brat, aplicand sulul la nivelul articulatiei
cotului.
Art. 92. Atunci cand accidentatul a pierdut mult sange, el trebuie culcat cu capul mai jos
decat picioarele. Daca ii este sete, i se vor da cantitati mici si repetate de bauturi calde, i se
vor incalzi mainile si picioarele cu sticle de apa calda si i se vor administra calmante. In
situatii extreme in iminenta unui soc hemoragic, atunci cand accidentatul este
inconstient, are pulsul rapid si slab, respira artificial si are o paloare extrema, se poate
aplica cate un garou la toate membrele, dupa ce acestea au fost ridicate.
7.11. Sangerari externe cu localizari diverse
Art. 93. In caz de sangerari la nivelul gingiilor, se pune un pansament pe alveola dintelui
sau pe rana respectiva, suficient de gros pentru a impiedica muscarea completa. I se pune
victimei sa apese pe pansament, sprijinind barbia cu mainile, pana se opreste sangerarea
(10 20 minute). Daca nu poate fi controlata sangerarea, se apeleaza la un medic. Dupa
ce sangerarea a incetat, nu se clateste gura.
Art. 94. Pentru sangerarile din limba sau obraz, se va folosi un pansament steril sau o
carpa, cu care se apasa pe rana cu degetul mare si un alt deget.
Art. 95. Daca sangerarile la nivelul scalpului (pielii paroase a capului) sunt complicate cu o
fractura a craniului sau prin existenta unui obiect infipt, se va evita palparea, sau infectarea
COD : SMART IS -002


Pag. 22 / 57
SC SMART S.A.


ranii. Se curata rana de murdarie, se aplica un pansament gros steril, destul de mare
pentru a depasi marginile ranii si se bandajeaza strans. Daca exista si un obiect infipt, se
aplica un pansament compresiv in jurul acestuia.
Art. 96. Daca sangerarile din nas sunt produse prin ranire indirecta, cum ar fi o fractura a
craniului, nu se opreste curgerea sangelui.
Art. 97. In sangerari ale nasului rezultate din alte cauze, se aseaza ranitul in pozitie
sezand, cu capul usor inclinat in fata si este pus sa-si stranga narile intre degetul mare si
aratator circa 10 minute, timp in care respira pe gura. Articolele de imbracaminte se desfac
la gat si la piept. Se linisteste victima, pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii.
Victima nu trebuie sa isi sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a oprit. Daca in urma
acestor masuri, sangerarea nu se opreste, accidentatul trebuie dus la spital.
Art. 98. (1) Daca sangerarile din urechi sunt insotite de o eliminare a unui lichid galbui
(simpton care indica o fractura craniana), nu trebuie incercata oprirea scurgerii de sange
sau de alte lichide si nu se acopera urechea cu tifon.
(2) Se anunta imediat medicul si se aplica un bandaj cervical si un pansament
steril lejer pe ureche. Ranitul va fi culcat pe partea afectata, sprijinindu-se cu atentie capul
si gatul, cu partea superioara a corpului usor ridicata. Daca vomita sau daca trebuie lasat
singur, va fi asezat in pozitia de recuperare pe partea afectata. Se controleaza respiratia si
circulatia si se iau masurile impotriva socului.
Art. 99. In cazul sangerarii varicelor, membrul inferior se ridica cat de mult, pana la limita
confortului, se aplica un pansament compresiv si se fixeaza pansamentul cu un bandaj, in
timp ce membrul e mentinut ridicat si sprijinit. Se scoate si se desface orice articol de
imbracaminte care ar putea impiedica circulatia sangelui. Victima se transporta la spital.
7.12. Sangerari interne
Art. 100. Sangerarea interna poate fi recunoscuta astfel:
- sangele curge din ureche sau nas ori poate sa apara la un ochi puternic injectat sau
invinetit, raniri la cap;
- se elimina spuma insangerata la tuse datorata traumatismelor toracice;
- daca sangele din materialul vomitat este rosu aprins, sangerarea din stomac este
recenta; daca este brun si granulat, sangerarea este mai veche;
- sangerarile la nivelul superior al intestinelor dau scaunului o culoare neagra, iar cele la
nivelul inferior, o culoare rosie;
- urina devine rosiatica sau maronie in cazul sangerarii rinichilor sau a vezicii urinare.
Art. 101. Primul ajutor in sangerarile interne trebuie sa previna si sa intarzie instalarea
starii de soc si sa asigure asistenta medicala de specialitate cat mai curand. Se aseaza
ranitul in pozitia culcat, cu picioarele ridicate la 15 30 cm, daca ranile o permit,
avertizandu-l sa nu se miste. Daca este in stare de inconstienta, trebuie asezat in pozitia
de recuperare.
Art. 102. Nu se ofera nimic pe gura, se desfac articolele de imbracaminte stranse in jurul
gatului, pieptului sau taliei, se calmeaza ranitul explicandu-i importanta de a se relaxa fizic
si psihic. Ranitul trebuie tinut la temperatura confortabila, protejat de temperaturi extreme
si transportat de urgenta la spital, daca nu poate fi adus medicul la accidentat.
Art. 103. Este obligatoriu sa se noteze datele care l-ar putea interesa pe medic: marimea
si calitatea pulsului si a respiratiei, temperatura pielii, simptome cum ar fi voma, urinare
necontrolata sau tulburari intestinale, timpul cand au aparut schimbari majore in infatisarea
sau starea ranitului.

COD : SMART IS -002


Pag. 23 / 57
SC SMART S.A.


8. FRACTURI
8.1. Reguli generale
Art. 104. (1) In caz de fracturi, nu se actioneaza brutal si nu i se impun victimei miscari
inutile. Ea nu trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii.
(2) Actiunile de prim ajutor trebuie sa asigure imobilizarea focarului fracturii, cu
ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate.
Art. 105. La fracturi deschise, trebuie procedat mai intai la oprirea hemoragiei si la
pansarea ranilor. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fese de jur imprejur, dar nu trebuie
fortat sa intre inapoi in rana. Se va administra un un calmant (antinevralgic, algocalmin
etc.).
Art. 106. La imobilizarea fracturii se vor respecta urmatoarele reguli:
- orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii: cea de deasupra si cea de sub
focarul de fractura (proximal si distal);
- la membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se
aseaza intr-o gutiera speciala);
- atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a nu mari durerea;
- se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata
antero-interna a gambei, de exemplu);
- acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu
vata;
- se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si al
membrului fracturat, obtinandu-se astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata,
in aparat gipsat, se face la un serviciu medical de specialitate); trebuie sa se aiba in
vedere ca fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar
fasa prea larga este egala cu lipsa imobilizarii;
- orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei, ceea ce impune controlarea
pozitiei membrelor, a bandajelor, a nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati;
nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe
zona descoperita;
- imobilizarea se va realiza de cel putin doua persoane: una ridica membrul fracturat cu o
mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii; a doua persoana aplica
atelele si trage fasa.
Art. 107. Dupa imobilizare, victima se transporta la spital, asigurandu-se pana la destinatie
supravegherea accidentatului si masurile necesare pentru prevenirea socului: acoperirea
cu pleduri sau haine, administrarea de calmante si de lichide, daca victima este constienta.
8.2. Reducerea fracturii
Art. 108. Reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat se executa de doi
salvatori: unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal), iar celalalt trage cu grija, dar
ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul membrului respectiv. La aplicarea
tractiunii se iau urmatoarele precautii:
- in cazul traumatismelor umerilor, coatelor, incheieturilor mainii sau ale genunchilor nu
se va incerca indreptarea articulatiilor;
- se aplica o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera compresia
musculara si a extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si muschilor; pentru a
realinia membrul poate fi necesara o tractiune mai mare, dar fara a forta; daca exista
COD : SMART IS -002


Pag. 24 / 57
SC SMART S.A.


rezistenta sau durere accentuata, se intrerupe tractiunea si se imobilizeaza in pozitia
diformitatii existente;
- se mentine tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat;
- se efectueaza manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata
deformarea evidenta a membrului; este bine sa se faca in primele minute dupa
accident, cand victima are o scurta perioada de ,,anestezie naturala;
- se noteaza ca s-a aplicat tractiune si se informeaza serviciul medical verbal sau
printr-o nota scrisa, introdusa in imbracamintea victimei.
Art. 109. Daca fractura este la nivelul bratului Anexa 1, fig.37, se indoaie cotul la 90
0
:
primul salvator trage in ax apucand de antebrat, in portiunea sa superioara, imediat sub
plica cotului, iar al doilea salvator apuca de brat cu mainile impreunate ca o chinga in axila
si trage in sens contrar.
Art. 110. Daca fractura este la nivelul antebratului Anexa 1, fig.38, se indoaie incet cotul
victimei la 90
0
: primul salvator trage in ax de degetul mare al mainii, iar al doilea trage tot in
ax, in sens contrar, apucand de portiunea inferioara a bratului, imediat deasupra plicii
cotului.
Art. 111. Daca este fracturat femurul (coapsa) Anexa 1, fig.41, se mentine genunchiul
victimei intins si se trage in ax; primul salvator apuca de picior cu mainile sprijinite de
glezna si de calcai; al doilea salvator trage in sens contrar de radacina coapsei, cu mainile
impreunate in chinga sau cu un cearceaf introdus intre coapse.
Art. 112. Daca este fracturata gamba sau glezna Anexa 1, fig.3940, se ridica membrul
inferior, indoindu-l la nivelul genunchiului, si se trage in ax: un salvator apuca de laba
piciorului, iar cel de-al doilea salvator trage in sens contrar, apucand de genunchi.
Art. 113. Cand deformarea se afla la nivelul degetelor, al mainii sau al labei piciorului,se
trage intr-un sens de varfurile degetelor corespunzand regiunii deformate, fixand cu putere,
cu cealalta mana, pumnul sau glezna victimei, in functie de membrul afectat.
8.3. Utilizarea fesilor si a bandajelor la imobilizarea fracturilor
Art. 114. Bandajele utilizate pentru imobilizarea fracturilor se trec pe sub victima, folosind
scobiturile naturale ale corpului uman situate la ceafa, mijloc (talie), genunchi si glezne.
Bandajele trebuie sa fie destul de largi pentru a sprijini ferm, dar fara a crea disconfort,
destul de stranse pentru a preveni miscarea segmentelor osoase si innodate pe partea
neranita sau peste atela, pentru a micsora disconfortul si a asigura situarea partii mai late a
bandajului pe partea ranita. Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia
mediana. Bandajele nu trebuie sa franeze circulatia sangelui sau sa produca durere.
Art. 115. Partile imobilizate se controleaza la intervale de 15 minute, pentru a fi siguri ca
bandajele n-au devenit prea stranse prin umflarea zonelor inconjuratoare. Racirea sau
modificarea culorii la extremitati sunt indicatii de circulatie defectuoasa a sangelui,
impunand ajustarea bandajelor si a fesilor.
Art. 116. Intre partile corpului care sunt bandajate impreuna trebuie sa se intoduca o fasa
moale, pentru a preveni frecarea si disconfortul.
8.4. Proceduri specifice de prim ajutor in diverse fracturi
Art. 117. La fractura de clavicula, se sprijina si se imobilizeaza umarul astfel:
- se sprijina bratul pe partea ranita intr-un bandaj tubular Saint John, pentru a-i transfera
greutatea pe partea neranita;
- se asigura bratul sprijinit pe corp cu un bandaj peste cel tubular, incepand cu punctul
median al cotului si legand-ul pe partea opusa a corpului.
COD : SMART IS -002


Pag. 25 / 57
SC SMART S.A.


Art. 118. Pentru a acorda primul ajutor in cazul omoplatului fracturat:
- se sprijina bratul pe partea ranita intr-un bandaj tubular Saint John, pentru a-i transfera
greutatea pe partea neranita;
- se sprijina suplimentar bratul pe piept, asigurandu-l cu un bandaj lat, plasat peste cel
tubular.
Art. 119. La fracturile humerusului Anexa 1, fig.42, daca articulatiile nu sunt implicate:
- se aseaza antebratul pe coastele inferioare, deasupra abdomenului;
- se plaseaza o fasa moale intre piept si brat;
- se sustine antebratul printr-o esarfa petrecuta dupa gat;
- se asigura pozitia bratului la piept prin bandaje deasupra si sub fractura (proximal si
distal);
- se controleaza circulatia sangelui.
Pentru fracturile de humerus se pot folosi la imobilizare si atele:
- se fixeaza o atela in axila, care va depasi linia cotului;
- cea de a doua atela se fixeaza pe partea externa, depasind linia umarului si cotului;
- se solidarizeaza cele ddoua atele, cu ajutorul a doua fesi amplasate spre extremitati;
- se sustine bratul impreuna cu antebratul indoit la 90
0
, cu o esarfa petrecuta dupa gat,
sau prin fixarea de torace folosind 2 3 fesi ori o bucata de panza.
Art. 120. In cazul fracturilor localizate la partea distala (in apropiere de cot), care se
manifesta prin tumefiere accentuata a cotului, se va folosi, daca este posibil, o atela de
sarma, care poate fi modelata in unghi drept la nivelul cotului.
Art. 121. Pentru o fractura ce include cotul Anexa 1, fig.43 44:
- se sprijina articulatia in pozitie confortabila, printr-un bandaj intre gat si articulatia
pumnului (esarfa, guler si manseta);
- se plaseaza o fasa moale intre brat si corp:
- se imobilizeaza intregul brat de corp prin bandaje late, unul deasupra si altul sub cot,
legate pe partea opusa;
- se controleaza frecvent pulsul radial si daca acesta este slab se ajusteaza bandajele si
se repozitioneaza bratul; daca pulsul nu se simte, trebuie chemat urgent medicul.
Art. 122. Pentru fracturile de radius si/sau cubitus Anexa 1, fig.45, se va proceda astfel:
- se linisteste victima, i se sprijina antebratul si incheietura mainii printr-o tractiune
usoara, se plaseaza in cea mai confortabila pozitie si cu palma in jos;
- se imobilizeaza antebratul si incheietura mainii pe o atela cu fasa, plasata pe partea
palmara a antebratului si intinsa de la cot pana la baza degetelor;
- se asigura atela la brat prin bandaje inguste, unul mai sus (proximal) si altul mai jos
(distal) de fractura;
- se plaseaza antebratul cu atela pe piept, cu mana usor mai ridicata si se sprijina cu o
esarfa petrecuta dupa gat;
- se controleaza circulatia sanguina.
Art. 123. Fracturile localizate la incheietura mainii Anexa 1, fig.46, se vor imobiliza fara
tractiune, pe o atela cu fasa, care trebuie sa fie mulata pe forma incheieturii si a mainii. De
preferinta, se vor utiliza atele din sarma. Daca acest lucru nu este posibil, se vor folosi
suficiente fesi pe o atela rigida, pentru a aseza incheietura deformata a mainii intr-o pozitie
confortabila. Se asigura capetelei atelei la cot si mana si se aplica un bandaj ingust mai
sus de fractura. Se evita orice bandaj care ar putea presa fractura. Se sprijina bratul cu
atela intr-o esarfa petrecuta dupa gat, avandu-se grija sa se asigure pentru degete o
pozitie usor ridicata. Se controleaza circulatia sanguina la degete: pielea sa fie de aspect
normal, degetele sa ramana calde si sa se poata misca.
COD : SMART IS -002


Pag. 26 / 57
SC SMART S.A.


Art. 124. (1) Daca ajutorul medical se poate acorda la scurt timp dupa accident, atunci
pentru fracturile mai simple ale mainilor se va realiza numai manevra de sprijinire.
(2) In caz de mai multe fracturi serioase la maini, sau cand pana la acordarea
ajutorului de specialitate va trece mai mult timp Anexa 1, fig.47, se va proceda astfel:
- se infasa mana in pozitie functionala, cu o rola de panza sau alt material moale;
- daca degetele sun zdrobite, se plaseaza un pansament moale intre ele;
- se imobilizeaza mana cu o atela de-a lungul partii palmare a mainii, intinsa de la mijlocul
antebratului pana la varful degetelor (sau se introduce mana intr-o pernuta si se asigura cu
bandaje);
- se sprijina bratul cu esarfa petrecuta in jurul gatului.
Art. 125. Manevrele de prim ajutor in caz de fractura de bazin Anexa 1, fig.48, se alega
astfel:
- daca ajutorul medical poate fi acordat rapid:
- se aseaza victima in cea mai confortabila pozitie, de obicei pe spate, cu genunchii
drepti; la dorinta accidentatului, pot sa i se sprijine genunchii lateral, cu o patura sau o
perna;
- i se infasa gleznele si apoi labele picioarelor impreuna, cu un bandaj in forma cifrei 8;
- se sprijina ambele laturi ale pelvisului cu greutati invelite in material textil;
- daca transportul victimei este de durata mai lunga sau mai dificil:
- se plaseaza o fasa moale intre picioare;
- se aplica un bandaj in 8 in jurul gleznelor si al labelor picioarelor;
- se aplica doua bandaje late, suprapuse pe jumatate, in jurul pelvisului; se leaga usor
sau se fixeaza bandajul cu un ac de siguranta, pe partea neranita si se sprijina in ambele
parti ale bazinului cu saci cu nisip sau alte greutati, pentru a-l imobiliza;
- se aplica un bandaj lat in jurul genunchilor;se plaseaza victima pe o scandura spinala
lunga, cu fesi folosind manevra de rostogolire.
Art. 126. Pentru fracturile de femur Anexa 1, fig.49, primul ajutor se acorda astfel:
- daca ajutorul medical poate fi acordat rapid, se va proceda doar la linistirea victimei si
la sprijinirea membrului inferior pana la sosirea medicului;
- daca victima poate fi miscata, iar transportul la serviciul de sanatate este de scurta
durata:
- se linisteste accidentatul si i se sprijina piciorul, tragand cu grija dar ferm de laba
piciorului, pastrand varfurile labelor si rotulelor indreptate in sus si mentinand tractiunea
pana la imobilizarea completa;
- se plaseaza fesi sau o patura rulata intre picioare si se aduce piciorul sanatos langa
cel ranit;
- se asigura pozitia alaturata a picioarelor cu cinci bandaje late, primul de forma cifrei 8,
la glezne, apoi mai sus si mai jos de fractura, urmatorul la genunchi si unul la gambe;
- daca victima trebuie sa fie miscata, iar transportul la institutia medicala este lung si
dificil:
- in timpul tractiunii si sprijinirii piciorului ranit, se aplica sapte bandaje late sub corp si
sub ambele picioare; se utilizeaza bandaje inguste numai deasupra si sub fractura si la
labele picioarelor; la o victima corpolenta, se folosesc bandaje late si la labele picioarelor;
- se slabesc bandajele sub corp si la sale, la genunchi si la glezne si se plaseaza in
pozitia respectiva, alunecandu-le in sus si in jos, dupa cerinta;
- se pun fesi intre picioare, genunchi si glezne;
- se plaseaza o atela infasurata pe latura ranita a corpului, de la axila pana la laba
piciorului;
COD : SMART IS -002


Pag. 27 / 57
SC SMART S.A.


- se asigura atela cu bandaje din partea superioara a corpului pana la picioare, in
succesiunea urmatoare:
- la piept (torace) mai jos de axila;
- la pelvis (bazin) in linie cu soldul;la glezne si labe, de forma cifrei 8, pentru a include
atela;
- la coapse, mai sus si mai jos de fractura;
- la genunchi;
- la gambe;
- se aseaza victima pe o targa.
Art. 127. Pentru fracturi in zona genunchiului Anexa 1, fig.50:
- se sprijina piciorul ranit, realiniindu-se cu grija, numai in masura in care nu se
accentueaza astfel durerea; nu se practica tractiunea;
- se imobilizeaza piciorul pe o atela suficient de lunga pentru ase intinde de la bazin pana
dincolo de calcai, cu infasare sub scobiturile naturale la genunchi si glezna;
- se asigura atela cu bandaje de forma cifrei 8 in jurul soldurilor si la capatul superior al
atelei si un bandaj lat in jurul gambei si al atelei;
- se sprijina membrul cu atela intr-o pozitie usor ridicata
- se controleaza circulatia sangelui in laba piciorului.
Art. 128. (1) Fracturile de tibie si peroneu se vor imobiliza asfel Anexa 1, fig.51:
- daca ajutorul medical se va acorda in scurt timp sau transportul va fi lin, se va face
imobilizarea folosind piciorul valid ca atela;
- daca distanta este mare sau transportarea victimei la spital presupune teren
accidentat, se va aseza o atela intre picioare si una pe partea externa a piciorului;
- daca localizarea accidentului impune transportarea in picioare sau pe locul din spate
al unui autoturism, victima va trebui sa isi foloseasca piciorul valid si se va proceda astfel:
- se linisteste victima si i se sprijina piciorul, aplicandu-se si mentinandu-se tractiunea
pana la imobilizarea completa;
- se plaseaza 5 bandaje sub picior, utilizandu-se scobiturila naturale de la genunchi si
glezna; se largesc bandajele in pozitia de la coapsa, genunchi si glezna si se strang
bandajele mai sus si mai jos de locul fracturii;
- se plaseaza fesi de-a lungul piciorului, pentru a umple golurile naturale de la genunchi
si glezna; se asigura atelele pe ambele laturi ale piciorului cu bandaje la coapsa si glezna,
in vecinatatea genunchiului, precum si mai sus sau jos de fractura.
(2) Daca piciorul valid este utilizat ca atela, se pozitioneaza la inceput bandajele sub
piciorul ranit, iar apoi se plaseaza fasa de-a lungul piciorului. Se aduce piciorul valid langa
cel ranit si se infasa ambele picioare impreuna, in ordinea urmatoare: un bandaj ingust la
glezne, de forma cifrei 8; un bandaj lat la coapse; bandaje inguste deasupra si sub
fractura. Pot fi folosite si alte bandaje, pentru sprijin suplimentar, sau poate fi omis un
bandaj, daca acesta preseaza fractura.
Art. 129. In cazul unui traumatism al gleznei Anexa 1, fig.52:
- se imobilizeaza glezna cu o perna/patura mica bine fixata;
- se pune o compresa rece sau o punga cu gheata;
- incaltamintea poate fi lasata, ca ajutor la imobilizarea gleznei, dar se vor slabi sireturile;
daca ranile necesita pansamente, incaltamintea se indeparteaza.
Art. 130. pentru fracturile labei piciorului se va actiona astfel:
- daca sunt prezente rani, se indeparteaza incaltamintea;
- daca nu exista rani, se lasa incaltamintea pe picior pentru a ajuta la imobilizare, dar se
slabesc sireturile;
COD : SMART IS -002


Pag. 28 / 57
SC SMART S.A.


- se imobilizeaza laba piciorului folosind o atela infasurata, o perna mica, o patura
stransa in jurul labei sau chiar incaltamintea, asigurata cu bandaje; se asigura atela/
incaltamintea cu un bandaj in forma cifrei 8: se plaseaza centrul unui bandaj lat pe
talpa, se traverseaza scobitura piciorului si se poarta capetele prin spatele gleznei,
dupa care se trece peste scobitura labei si inapoi pe sub talpa ghetei; se leaga capetele
peste atela sau peste talpa ghetei;
- se ridica laba piciorului la 15 30 cm; se sprijina intr-o pozitie confortabila;
- se transporta victima la spital pe targa.
Art. 131. In cazul fracturarii unui deget de la picior se procedeaza la alaturarea degetului in
cauza de cel vecin (dupa ce s-a introdus o compresa intre ele); degetele se fixeaza cu o
bucata dubla de leucoplast Anexa 1, fig.53.
Art. 132. In cazul oricarei fracturi de membru trebuie sa se verifice:
- existenta pulsului distal de fractura;
- coloratia si temperatura pielii;
- sensibilitatea cutanata.
Modificarea acestor parametri reprezinta semne de gravitate.
9. TRAUMATISMELE TORACELUI
Art. 133. In cazul traumatismelor toracelui, se va acorda prioritate asigurarii unei respiratii
bune; se va proceda dupa cum urmeaza:
- se mentin caile respiratorii libere si daca este cazul, se efectueaza respiratie artificiala;
- se pune ranitul in pozitie semisezand, inclinat spre partea ranita.
Art. 134. Victima trebuie sa primeasca ingrijiri medicala de urgenta; se va acorda numai
primul ajutor necesar pentru un transport in siguranta.
Art. 135. Daca s-a produs un traumatism penetrant Anexa 1, fig.54:
- se impiedica accesul aerului in cavitatea toracica prin aplicarea unei bucati de plastic,
prinsa cu leucoplast in trei parti;
- daca exista vreun obiect infipt, nu trebuie extras; se pune doar pansament in jurul sau;
- se sprijina bratul de partea ranita cu o esarfa si se aseaza ranitul in pozitia indicata.
Art. 136. La traumatismele produse de explozii:
- se aseaza ranitul intr-o pozitie cat mai confortabila, semisezand, cu capul si umerii
ridicati si sprijiniti;
- se supravegheaza respiratia;
- se aplica masurile de incetinire a evolutiei socului;
- se transporta ranitul cat mai rapid la spital.
Art. 137. (1) In fracturile de coaste inchise, accidentatul se va transporta in pozitie
sezand.
(2) In cazul unei fracturi de coaste deschisa, se panseaza mai intai rana, se
sprijina bratul cu o esarfa si se transporta ranitul in pozitie semisezand, inclinat spre partea
ranita.
(3) Daca s-a produs o fractura multipla a coastelor Anexa 1, fig.55:
- se fixeaza zona ranita prin asezarea bratului victimei peste rana si prinderea
lui de piept cu o fasa lata; se pot folosi drept atela:
- un obiect mai tare; o perna fixata cu leucoplast; fesi;
- se aseaza ranitul in pozitie semisezand, inclinat catre partea ranita;
- se transporta victima la spital pe targa.
Art. 138. La fracturile de stern, manevrele de prim ajutor sunt:
- se desfac obiectele de imbracaminte la gat, piept sau talie;
COD : SMART IS -002


Pag. 29 / 57
SC SMART S.A.


- se acorda ajutorul impotriva instalarii socului;
- se aduce asistenta medicala de specialitate.
Daca victima trebuie transportata, se va utiliza o targa.
10. TRAUMATISMELE CAPULUI SI ALE COLOANEI VERTEBRALE
Art. 139. In cazul fracturilor calotei craniene sau aflate la baza craniului:
- se imobilizeaza si se sprijina capul si gatul, pentru a impiedica orice miscare, punand
mainile pe ambele parti ale capului;
- se stabileste receptivitatea victimei, se verifica respiratia si se asigura eliberarea cailor
respiratorii;
- se aplica metoda impingerii maxilarului fara a inclina capul si se incepe respiratia
artificiala, daca este cazul;
- se aplica un manson cervical;
- se stabileste gradul de constienta;
- daca exista scurgere de sange sau de fluid din ureche, se aplica un pansament steril si
se fixeaza usor, pentru a permite lichidului sa se scurga;
- se protejeaza zonele de depresie, umflaturile, cucuiele sau plagile craniului, acolo unde
sunt posibile fracturi craniene, cu pansamente groase, compresibile si moi; nu se vor
aplica presiuni asupra locului fracturii;
- se avertizeaza victima sa nu isi sufle nasul, daca prin nas se scurge sange sau lichid;
nu trebuie obstructionata scurgerea sangelui, astfel incat se va tine doar un pansament
la nas;
- nu se va lasa victima nesupravegheata si i se asigura transportul de urgenta la un
centru medical specializat.
Art. 140. In cazul fracturilor oaselor fetei si maxilarelor:
- se mentin deschise caile respiratorii si se verifica sa nu fie vreo obstructie in gura; se
indeparteaza dintii scosi sau proteza din gura victimei si se mentine o cale de drenare a
sangelui si a salivei, folosindu-se un deget pentru a tine calea respiratorie deschisa,
daca fata a fost lezata grav;
- se controleaza sangerarea;
- se sprijina maxilarul traumatizat cu un tampon moale, fixat in pozitie cu mana, nu printr-
un bandaj;
- se plaseaza victima in pozitie sezand, cu capul mult inainte si se transporta in aceasta
pozitie; daca este inconstienta, se aseaza in pozitie de recuperare si i se tine maxilarul
mult inainte; daca accidentatul vomita, salvatorul trebuie sa ii sprijine cu palma sa
maxilarul si sa ii intoarca capul spre partea nevatamata;
- in timpul transportului cu targa, salvatorul trebuie sa se asigure ca exista o buna
drenare a gurii si nasului victimei.
Art. 141. In cazul comotiei cerebrale si al presiunii intracraniene se aplica aceleasi
manevre de prim ajutor ca in cazul pierderii cunostintei. Daca s-a produs o comotie
cerebrala, se vor urmari cu grija semnele care indica instalarea presiunii intracraniene:
starea de inconstienta; spasme ale membrelor sau chiar convulsii in stadiile initiale;
respiratie neregulata si zgomotoasa si incetinirea pulsului; cresterea temperaturii corpului
si inrosirea fetei; dimensiuni inegale ale pupilelor ochilor (una sau ambele pupile pot fi
dilatate si nu raspund la stimului luminosi); stare de slabiciune, miscari dezordonate.
Aceste semne vor fi notate si comunicate medicului.
Art. 142. Acordarea primului ajutor unei persoane suspectate de traumatism al coloanei
cervicale consta in imobilizarea si sprijinirea capului si gatului Anexa 1, fig.56:
COD : SMART IS -002


Pag. 30 / 57
SC SMART S.A.


- cand victima este culcata, i se mobilizeaza capul si gatul in pozitia in care au fost
gasite; daca este nevoie sa i se ralinieze capul pentru a degaja caile respiratorii,
aceasta i se va trage usor; imobilizarea se poate realiza cu ajutorul a doua prosoape,
paturi rulate sau perne; se pune cate una dintre ele pe fiecare parte a coloanei
vertebrale (scandura spinala scurta);
- la o victima in pozitie sezand, capul, gatul si partea superioara a corpului trebuie
imobilizat ca o unitate, inainte ca victima sa fie miscata:
- se sprijina capul si se aplica un manson cervical, ce poate fi realizat din bandaje
triunghiulare: se intinde bandajul pe o suprafata plana; se pune un material tare la
distanta de 1/3 de la varf, paralel cu baza triunghiului; materialul de umplutura poate fi
constituit din bandaje impaturite, cateva esarfe impaturite sau alt material care sa
formeze o pernuta adecvata; se aduce varful bandajului catre baza, astfel incat sa
acopere baza triunghiului, formand un fular (manson) de cca. 8 - 10 cm diametru,
lasandu-se capetele de legare in jurul gatului;
- in timp ce se sprijina in continuare capul si gatul, se plaseaza centrul mansonului
improvizat sub barbie si se infasoara capetele in jurul gatului, in directii opuse, dupa
care se innoada in fata, pe manson;
- sprijinirea capului si gatului se mentine pana cand pot fi imobilizate pe o placa atasata
in spate: se gliseaza usor o placa din lemn sau din alt material rigid (scandura spinala
scurta) in spatele victimei, miscand cat mai putin capul, gatul si spatele acesteia; se
fixeaza capul si corpul victimei cu curele prevazute special pentru acest scop sau cu
bandaje improvizate.
Art. 143. (1) In cazul traumatismelor coloanei vertebrale in zona toracica si/sau lombara,
daca ajutorul medical se poate acorda foarte rapid, nu se va proceda decat la manevrele
necesare pentru a impiedica miscarea corpului si instalarea socului. De asemenea, se
avertizeaza victima sa nu se miste si se acopera, pentru a o incalzi si pentru a incetini
evolutia starii de soc.
(2) Imobilizarea se va realiza de doua persoane, instruite de salvator, care vor
proceda astfel:
- o persoana va sprijini capul si gatul victimei ingenunchind in partea capului si tinandu-l
usor cu mainile sale puse pe ambele parti ale capului victimei; aceasta persoana va
mentine alinierea capului si va impiedica miscarea acestuia in lateral sau caderea in fata;
ea trebuie sa supravegheze respiratia si sa anunte imediat daca apar probleme; caile
respiratorii se mentin deschise si daca este necesar, trebuie facuta respiratie artificiala;
daca victima este asezata pe spate, poate fi necesar sa i se degaje caile respiratorii de
mucoase sau fluide cu ajutorul unei pompite;
Cea de a doua persoana va sprijini gleznele si picioarele pentru a impiedica miscarea
piciorelor si a trunchiului: va ingenunchea la picioarele victimei si va pune o mana sub
gleznele acesteia pentru a le sustine; cu cealalta mana va prinde gleznele pe deasupra lor,
aceasta persoana va mentine alinierea corpului si va impiedica rotirea acestuia.
Art. 144. (1) Daca ajutorul medical nu este disponibil imediat sau victima cu fractura de
coloana vertebrala in zona toracica si/sau lombara trebuie mutata, transportarea se va face
cu minimum patru persoane, astfel:
- se foloseste scandura spinala sau se improvizeaza o placa pentru pus la spatele
victimei, dintr-o usa sau din orice alt obiect tare, destul de lung si de lat, dar nu excesiv
de mare, pentru a nu impiedica trecerea;
- se umple spatiul liber dintre picioare si toate golurile de-a lungul coloanei vertebrale
(sub gat, la talie, genunchi si glezne) cu materiale moi;
COD : SMART IS -002


Pag. 31 / 57
SC SMART S.A.


- se aplica bandaje pentru a imobiliza incheieturile la sold, genunchi, picioare, glezne si
laba piciorului si fixat victima de placa).
(2) Dupa ce s-au efectuat pregatirile pentru transport, se executa imobilizarea
victimei: se asigura sprijinirea capului si a picioarelor in timp ce se aplica un manson
cervical si se pun pernute din material moale intre picioare, genunchi si glezne; se aplica
bandaje late in jurul coapselor, genunchilor si picioarelor, pentru a imobiliza incheieturile.
Toate bandajele se trec nefortat pe sub victima, fara a i se misca corpul. Ori de cate ori
este posibil, se folosesc scobiturile naturale ale corpului. In final, se fixeaza cu blandete
incheieturile mainilor peste pieptul victimei si se aseaza pe placa, prin manevra de
rostogolire.
Art. 145. Pentru aplicarea manevrei de rostogalire se va proceda astfel Anexa 1, fig.57:
- se pune placa de-a lungul victimei, dupa ce aceasta a fost imobilizata, avandu-se grija
ca pernutele sa corespunda golurilor corpului (la gat, talie, genunchi si incheieturi) si sa
nu creeze presiuni asupra zonelor fracturate;
- doua persoane, la capul si la picioarele victimei, vor mentine tractiunea corpului pe tot
parcursul procedurii si vor mobiliza capul si picioarele victimei numai simultan si la
unison cu rotirea corpului; persoana aflata la cap trebuie sa fie deosebit de atenta sa nu
cada capul catre inainte;
- una sau mai multe persoane se vor aseza de-a lungul victimei, alaturi de placa, in
dreptul bazinului si al membrelor inferioare; ele trebuie sa ajunga sa apuce hainele
peste corpul victimei;
- o alta persoana va controla placa si o va aseza astfel incat victima sa poata fi
rostogolita peste ea; de asemenea, va executa ultima aranjare a pernutelor inainte ca
victima sa fie rostogolita inapoi pe placa si va ajuta la glisarea ei pe centrul placii;
- salvatorul se aseaza in dreptul umerilor, ca sa poata controla echipa si sa fie atent la
gat si la partea superioara a spatelui; cand toata lumea este pregatita, salvatorul
comanda echipei sa intoarca usor victima pe o parte, dupa ce se asigura ca placa este
pozitionata bine;
- se acopera ranitul cu o patura, fixata de placa prin bandaje sau curele; se imobilizeaza
si capul pe placa;
- se controleaza permanent respiratia.
11. TRAUMATISMELE MUSCHILOR, LIGAMENTELOR SI ALE ARTICULATIILOR
Art. 146. Manevrele pentru primul ajutor in caz de intinderi musculare sunt:
- se aseaza victima in cea mai confortabila pozitie;
- se aplica comprese reci, de exemplu pungi cu gheata, in secvente de 15 minute aplicare
pe locul respectiv si 15 minute pauza.
Art. 147. Entorsele trebuie tratate ca si cum ar fi fracturi:
- se aplica bandaje usor compresive;
- se slabesc bandajele daca circulatia sangelui este jenata sub bandaj, sau daca aceasta
cauzeaza dureri;
- se imobilizeaza si se ridica articulatia vatamata, daca este posibil;
- se aplica pungi cu gheata pe articulatie (in secvente de 15 minute aplicare, 15 minute
pauza).
Art. 148. Pana la un diagnostic al specialistului, nu trebuie facuta nicio tentativa de
aducere a oaselor si a articulatiei in pozitia lor normala. Se vor aplica urmatoarele
manevre:
COD : SMART IS -002


Pag. 32 / 57
SC SMART S.A.


- se imobilizeaza si se sprijina articulatia in pozitia ce mai confortabila; se folosesc
pernute si o esarfa pentru a sprijini adecvat membrul respectiv;
- se aplica pungi cu gheata (15 minute aplicare, 15 minute pauza).
- Se verifica circulatia sanguina controland pulsul si urmarind modificarile de temperatura
si de culoare la extremitati; daca apar probleme circulatorii, se solicita asistenta
medicala de urgenta.
12. TRAUMATISMELE OCHILOR
Art. 149. Este interzis sa se incerce indepartarea particulelor din ochi daca particula este
pe cornee, este incastrata sau s-a lipit de globul ocular sau nu poate fi vazuta, desi ochiul
este umflat si dureros.
Art. 150. In cazul prezentei unor corpi straini in ochi se procedeaza astfel Anexa 1,
fig.58:
- se avertizeaza persoana sa nu isi frece ochiul;
- persoana care acorda primul ajutor se spala bine pe maini;
- se inchid pleoapela victimei si se acopera ochiul afectat cu un tampon pentru ochi sau
cu tifon; se prelungeste acoperirea pana la frunte si obraz;
- se fixeaza bandajul cu benzi adezive;
- se solicita asistenta medicala de specialitate.
Art. 151. Pentru scoatera unei particule de sub pleoapa superioara, salvatorul ii va cere
victimei sa traga pleoapa superioara in jos peste pleoapa inferioara; genele pleoapei
inferioare pot sa disloce particula si el o scoate afara Anexa 1, fig.59.
Art. 152. Daca pentru a localiza si a indeparta particula aflata sub pleoape este necesara
expunerea suprafetei interioare a pleoapei superioare, se va proceda astfel Anexa 1,
fig.60:
- se aseaza ranitul astfel incat fata sa ii fie bine luminata, i se imobilizeaza capul si este
rugat sa priveasca in jos;
- se pune o bagheta (bat de chibrit curat si neted) la baza pleoapei superioare si se
apasa usor pleoapa catre inapoi;
- se apuca pleoapa superioara intre degetul mare si index; se ridica pleoapa de pe ochi,
in sus si peste bagheta si se ruleaza catre spate;
- daca particula poate fi vazuta pe pleoapa, se indeparteaza cu coltul umezit al unei
batiste sau al unui pansament curat;
- daca dupa indepartarea particulei durerea persista, trebuie sa se solicite asistenta
medicala de specialitate.
Art. 153. Pentru indepartarea unei particule de sub pleoapa inferioara se procedeaza astfel
Anexa 1, fig.61:
- se aseaza persoana cu fata spre lumina;
- salvatorul se pozitioneaza in fata ei, ii trage usor pleoapa inferioara catre in jos si
departat de globul ocular, in timp ce ranitul misca ochiul in sus;
- se indeparteaza particula cu coltul umezit al unei batiste sau al unui pansament curat.
Art. 154. pentru indepartarea unei particule de pe globul ocular:
- se trece un fascicul de lumina peste ochi, dar nu drept in ochi;
- daca particula este libera si nu se afla pe cornee, se indeparteaza cu coltul umezit al
unei batiste curate sau al unui pansament.
Art. 155. Corpii straini incastrati in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie
indepartati numai de medic. Pentru primul ajutor se vor executa urmatoarele manevre
Anexa 1, fig.62:
COD : SMART IS -002


Pag. 33 / 57
SC SMART S.A.


- se aseaza victima in pozitie orizontala si se sprijina capul;
- se pune un tampon in jurul obiectului incastrat, se acopera cu un cornet de hartie
pentru a impiedica miscarea ochiului si se tine asa incat obiectul incastrat sa nu fie
presat;
- se transporta persoana cu o targa.
Art.156. In cazul ulceratiilor si al loviturilor, se interzice presarea globului ocular. In toate
cazurile, se va proceda astfel:
- se culca ranitul si i se sprijina capul;
- i se inchide pleoapa si se acopera ochiul cu un tampon de tifon, fixandu-l usor cu un
bandaj sau cu banda adeziva;
- se imobilizeaza capul;
- se solicita asistenta medicala sau se transporta victima pe o targa la serviciul
specializat.
Art. 157. Daca accidentul consta in enuclearea globului ocular din orbita (iesirea globului
ocular din orbita), este interzisa manevra de repunere a ochiului in pozitie. Se acopera
ochiul victimei cu un pansament umezit si cu un con protector. Se aseaza ranitul cu fata in
jos pe o targa, cu capul imobilizat si se transporta la o unitate specializata.
Art. 158. Daca la locul accidentului nu exista aparatura pentru tratarea arsurilor chimice, se
vor efectua urmatoarele manevre de prim ajutor Anexa 1, fig. 63:
- se plaseaza victima in pozitie asezat sau culcat, cu capul inclinat catre spate si intors
usor spre partea lezata;
- se acopera ochiul nelezat;
- se forteaza usor departarea pleoapelor si se spala ochiul vatamat cu apa calduta sau
rece sau lapte;
- se tine capul ranitului sub jetul de apa curgand usor;
- dupa spalare, se acopera ochiul lezat cu un pansament si se solicita imediat asistenta
medicala.
Daca ambii ochi sunt lezati, se acopera cel vatamat mai grav. Numai in cazuri extreme se
acopera ambii ochi, explicandui-se in acelasi timp victimei ce se intampla.
Art.159. In cazul arsurilor oculare de natura termica trebuie sa se acopere pleoapele cu un
pansament rece si umed si sa transporta ranitul pentru a i se acorda asistenta medicala de
specialitate.
Art. 160. Daca leziunea oculara se datoreaza efectului radiatiilor electromagnetice (radiatie
solara directa sau reflectata, flacara de sudura, radiatii infrarosu si laser), iar victima se
plange de senzatie de arsura, i se acopera ochii cu tampoane groase si umede, fixate pe
locul respectiv si se transporta de urgenta la o unitate medicala specializata.
13. ARSURI
13.1. Arsuri termice
Art. 161. Primul ajutor in arsurile superficiale consta in imersiunea imediata a partii arse in
apa rece sau alcool. Daca imersiunea nu este posibila, se aplica pe zona lezata
imbracaminte curata, umezita in apa rece sau alcool. De asemenea, se indeparteaza
imediat orice sursa de presiune a zonei arse (inele, bratari, imbracaminte sau incaltaminte)
si se acopera arsura cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril.
Art. 162. Nu se aplica lotiuni, alifii sau pansamente murdare, uleiuri, pamant, balegar,
cerneala, albastru de metilen etc. Nu se sparg basicile.
Art. 163. Nu se respira, nu se tuseste peste arsuri si nu se pipaie zona arsa.
COD : SMART IS -002


Pag. 34 / 57
SC SMART S.A.


Art. 164. In cazul arsurilor mai serioase, se solicita ajutorul medicului si se acorda primul
ajutor prin:
- controlarea respiratiei victimei (se aplica respiratia artificiala, daca este necesar);
- acoperirea usoara a zonei arse cu un pansament curat, preferabil steril si lipsit de
scame;
- aplicarea tratamentului pentru soc;
- transportarea victimei la spital.
13.2. Arsuri chimice
Art. 165. In cazul arsurilor produse de substantele chimice corosive (acizi tari sau baze),
se inunda cu apa rece din abudenta zona arsa. Se continua inundarea zonei arse si in
timpul indepartarii imbracamintei pana la spalarea (indepartarea) completa a substantelor
chimice. Daca leziunea a fost produsa de substante chimice uscate, precum varul, inainte
de inundarea cu apa rece, acestea se indeparteaza rapid, prin periere usoara cu
compresie uscata. Dupa indepartarea substantelor se continua primul ajutor ca pentru
arsura termica. Se acopera arsura cu un pansament curat si se solicita ajutorul medicului.
Art. 166. Nu se utilizeaza agenti chimici neutralizanti precum otet, sifon, alcool, fara avizul
medicului.
Art. 167. In cursul arsurilor electrice, prima manevra ce trebuie executata este scoaterea
accidentatului de sub actiunea curentului electric.
Art. 168. Manevrele pentru primul ajutor in caz de arsuri electrice sunt:
- se controleaza respiratia;
- se aplica respiratia artificiala, daca este necesar;
- se controleaza circulatia sangelui;
- se aplica resuscitarea cardio respiratorie, daca pulsul nu este sesizabil.
Art. 169. Dupa ce respiratia si circulatia sunt reluate, se acorda primul ajutor pentru arsuri,
acoperindu-le cu un pansament uscat si curat. Se imobilizeaza eventualele fracturi si luxatii
si se solicita ajutorul medicului.
13.3. Arsuri cauzate de radiatii
Art. 170. La arsurile provocate de radiatii se acopera zona afectata cu un prosop umed,
utilizand o solutie de 10 gr. de sare la un litru de apa ( o lingura la un litru de apa). Pot fi
folosite si unguentele si cremele comerciale pentru arsuri solare. Daca basicile sunt sparte,
victima trebuie sa primeasca asistenta medicala de specialitate.
14. ACCIDENTE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI EXTREME
14.1. Accidente termice prin expunere la caldura
Art. 171. Daca in urma expunerii la caldura, victima prezinta simptomele specifice
crampelor calorice transpiratie abundenta si crampe musculare localizate la extremitati si
abdomen se vor aplica urmatoarele manevre:
- se scoate victima din ambianta termica si i se asigura odihna intr-un loc racoros;
- i se da accidentatului sa bea apa usor sarata (o doza de 250 ml solutie salina de 0,5 %:
o lingurita sare la 1 l de apa);
- daca spasmele persista, dupa 10 minute se da a doua doza; daca nu dispar spasmele,
se solicita ajutor medical calificat.
Art. 172. In cazul colapsului caloric (temperatura corpului usor crescuta, puls slab si rapid,
piele palida, rece si lipicioasa, respiratie rapida si suprficiala, vedere incetosata, ameteli si
COD : SMART IS -002


Pag. 35 / 57
SC SMART S.A.


dureri de cap pana la pierderea cunostintei, crampe ale extremitatilor si abdomenului,
senzatie de greata si voma), se va proceda astfel:
- se culca victima intr-un loc racoros, cu picioarele mai sus decat nivelul corpului;
- se slabeste imbracamintea la gat si talie si se scot hainele de prisos;
- i se da victimei sa bea cat poate apa sarata (solutie salina de 0,5 %);
- daca accidentatul este inconstient, se aseaza in pozitie de recuperare si se
supravegheaza respiratia;
- se transporta victima pentru a primi asistenta medicala.
Art. 173. Atunci cand victima prezinta simptome specifice socului caloric (temperatura
corpului ridicata, ajungand la 42
0
- 44
0
C, puls rapid si foarte slab, respiratie zgomotoasa,
piele rosie, fierbinte, uscata sau umeda, convulsii musculare, stare de greata sau voma,
dureri de cap, ameteli, agitatie, evolutie catre o stare de inconstienta sau coma) se
procedeaza astfel:
- se transporta victima intr-un loc racoros si umbrit;
- i se scoate orice imbracaminte de prisos;
- se pune persoana intr-o baie rece sau se sterge cu un burete cu apa rece, in special
sub brat, pe gat, cap si zona pelviana;
- se poate realiza si acoperirea victimei cu cearceafuri ude, indreptand catre ea un
ventilator;
- atunci cand temperatura a scazut, se aseaza victima in pozitie de siguranta, se
controleaza temperatura corporala si se supravegheaza respiratia;
- se transporta victima pentru a primi asistenta medicala, intr-o ambulanta racoroasa.
Art. 174. daca in urma expunerii la radiatia solara, victima manifesta simptome specifice
insolatiei (dureri de cap, ameteli, dureri in regiunea inimii, nevoia de a urina, piele fierbinte
si rosie, ceafa rigida, senzatie de infundare a urechilor, puls rar si molesala sau
accelerarea respiratiei si a pulsului, insolatie grava, maxilare inclestate, lesin) se iau
imediat urmatoarele masuri:
- se scoate victima de sub influenta radiatiei solare si se aseaza la umbra, in pozitie
culcat sau semisezand, cu capul ceva mai sus, descheiat la gat, fara cravata, dezbracat
de haine stranse, cordoane, centuri etc,; in forma cu puls rapid si respiratie accelerata,
capul trebuie asezat la nivelul corpului;
- se aplica pe cap pungi cu gheata sau comprese reci;
- se administreaza bauturi dulci ca ceai, cafea, sucuri de fructe.
14.2. Accidente prin expunere la frig
Art. 175. Indiferent de tipul de accident datorat expunerii la frig, se vor respecta
urmatoarele reguli de acordare a primului ajutor:
- se scoate victima din mediul rece si i se asigura caldura; camerele trebuie incalzite
foarte incet, astfel incat sa ajunga la o temperatura interioara de cca. 20 - 24
0
C numai
3-4 ore;
- se slabeste imbracamintea stransa, se scot incaltamintea stramta, manusile si inelele;
- se indeparteaza hainele umede si se inlocuiesc cu imbracaminte uscata, calda;
- se protejeaza fata, mainile sau picioarele cu materiale calde si uscate sau folosind ca
sursa de caldura chiar corpul salvatorului;
- nu se aplica direct pe zona inghetata o sursa de caldura si nici zapada sau apa rece;
- nu se forteaza victima sa se miste inutil;
- nu se agraveaza leziunea, manevrele trebuie aplicate cu grija;
COD : SMART IS -002


Pag. 36 / 57
SC SMART S.A.


- daca este necesar, se bandajeaza zonele inghetate sau basicate, cu conditia ca
bandajele sa nu fie stranse foarte tare;
- nu se freaca zona inghetata;
- cand situatia o permite, se poate folosi apa calda la o temperatura de 40
0
C;
- trebuie acordata asistenta medicala cat mai repede.
Art. 176. Atunci cand victima manifesta simptome de hipotermie (puls si respiratie
normala, aspect si comportament caracterizat prin tremuraturi si vorbire usor incoerenta, in
hipotermia usoara, puls slab si rar, respiratie slaba si superficiala, lipsa de coordonare a
miscarilor, tremuraturi violente, dezechilibru, senzatie de greutate in membre, furnicaturi,
amorteala, stare de confuzie si somnolenta, in hipotermia moderata temperatura corpului
scade sub 37
0
C, puls foarte slab, neregulat, chiar absent, repsiratie slaba sau absenta,
pierderea cunostintei, coma, in hipotermia avansata temperatura corpului sub 27
0
C ), in
afara masurilor precizate la articolul precedent, se mai recomanda:
- daca victima este constienta, sa i se ofere bauturi calde si dulci;
- daca nu prezinta nici un semn de existenta a respiratiei, se executa respiratia artificiala
prin metode directe si se ventileaza plamanii intr-un ritm adecvat varstei victimei; se
verifica pulsul la carotida timp de pana la 2 minute;
- daca dupa respiratia artificiala, pulsul nu poate fi detectat, oricat de slab, se trece la
reanimarea cardio respiratorie, cu conditia ca aceasta sa poata fi asigurata pana cand
victima este incredintata asistentei medicale.
Art. 177. Degeraturile superficiale vor fi tratate astfel:
- se reancalzesc zonele degradate prin presarea continua si ferma cu o mana calda,
respirare asupra partii degerate, plasarea zonei respective in contact cu o zona calda a
corpului salvatorului (abdomen, axila);
- se frictioneaza cu cea mai mare grija zonele degradate, utilizand alcool sau o manusa
(maneca hainei) pana ce pielea se inroseste si se incalzeste dar numai daca s-a pastrat
sensibilitatea cutanata;
- se trateaza si se panseaza flictenele ca la celelalte tipuri de plagi si arsuri.
Art. 178. Pentru degeraturile profunde trebuie sa se acorde imediat asistenta medicala de
specialitate. Daca sunt afectate picioarele, victima va fi transportata cu targa.
15. OTRAVIRI ACCIDENTALE
(accidente prin absorbtia in organism a unor substante care pot provoca
imbolnavirea sau moartea)
Art. 179.In caz de otravire accidentala, primele masuri sunt:
- identificarea substantei otravitoare;
- estimarea cantitatii absorbite;
- determinarea caii de intrare in organism;
- determinarea timpului scurs din momentul otravirii.
Art. 180. Simptomele dupa care se poate stabili calea de patrundere in organism a
substantei otravitoare sunt urmatoarele:
- otravurile ingerate: ameteala, crampe abdominale, varsaturi si alte tulburari gastro-
intestinale, eventual decolorarea buzelor si a gurii, arsuri sau miros specific respiratiei;
- otravurile inhalate: tuse, dureri in piept, respiratie accelerata sau dificila, stari de
confuzie, dureri de cap, lesin, pierderea cunostintei, stop cardiac si respirator;
- otravurile absorbite prin piele: iritatii locale ale pilii, dereglarea functionarii sistemului
nervos central, afectarea respiratiei si a circulatiei sanguine;
COD : SMART IS -002


Pag. 37 / 57
SC SMART S.A.


- otravurile injectate: iritatii ale pielii in locul intepaturii, cu acelaeasi efecte ca la cele
absorbite prin piele, dar manifestate mult mai rapid.
Art. 181. Indiferent de natura substantei si de modul in care s-a produs otravirea, trebuie
actionat cat mai repede, acordandu-se ajutor specializat. Daca acesta nu este disponibil de
urgenta, primul ajutor consta in eliminarea otravii sau reducerea efectelor ei.
Art. 182. In raport cu calea de patrundere a substantei in organism, se vor respecta
urmatoarele reguli de prim ajutor:
- otravurile inghitite nu trebuie diluate; daca victima este constienta, trebuie sa-si
clateasca gura, i se spala si i se sterge fata pentru a indeparta orice urma de substanta,
mai ales in cazul celor corosive; nu se provoaca varsaturi decat in cazul in care medicul
indica acest lucru, situatie in care se administreaza substante adecvate (varsaturile
provocate mecanic nu sunt de regula eficace);
- in cazul otravurilor inhalate (de ex. substantele toxice), victima trebuie transportata cat
mai urgent la aer curat, departe de sursa de intoxicare; daca nu respira i se va aplica
respiratie artificiala prin metode indirecte;
- otravurile absorbite prin piele, cum ar fi substantele chimice lichide sau pulberile,
trebuie indepartate spaland zona afectata cu multa apa calda si dupa aceea cu apa si
sapun; se acorda o atentie deosebita zonelor ascunse (sub unghii, in par);
- otravurile injectate trebuie retinute in zona de injectare; se mentine victima cat se poate
de relaxata, cu membrul afectat la nivelul inimii; se spala intreaga zona.
In timpul transportului la spital sau al asteptarii acestuia:
- trebuie urmarita respiratia si daca este necesar, se efectueaza respiratia gura la gura;
daca in gura sau in jurul acesteia se gasesc reziduuri otravitoare sau corosive, se
foloseste o metoda de respiratie artificiala alternativa; nu se aplica respiratia gura la
gura in caz de intoxicatii de gaze si vapori;
- victima trebuie sa fie asezata in pozitia de recuperare;
- daca victima are convulsii, se iau masuri de prevenire a ranirii acesteia;
- se acorda primul ajutor in caz de soc.
16.MUSCATURI DE ANIMALE, INTEPATURI SI MUSCATURI DE INSECTE
Art. 183. In cazul muscaturii unui animal, se va proceda stfel:
- se lasa rana sa sangereze, dar nu exagerat;
- se spala rana cu sapun antiseptic sau detergent, se clateste cu apa pe cat de fierbinte
suporta victima sau se aplica o solutie salina, dupa care se aplica un pansament si un
bandaj si se transporta victima la un serviciu medical specializat.
Art. 184. In cazul unei muscaturi de sarpe veninos:
- se aseaza victima intr-o pozitie confortabila, se sprijina membrul afectat si se calmeaza
victima;
- se aplica un garou deasupra muscaturii; din 15 in 15 minute, se ridica garoul tot mai
sus, cu cativa centrimetri, pana aproape de radacina membrului;
- se aplica local ghiata, pe zona plagii;
- se poate aspira tocxina din plaga prin sugere cu conditia ca persoana care da primul
ajutor sa nu aiba rani pe buze sau pe mucoasa bucala; se poate folosi o ventuza;
- se incalzeste victima cu paturi, sticle cu apa calda, perna electrica, etc si i se dau
bauturi indulcite sau sarate si se trasporta de urgenta la un serviciu medical specializat.
Art. 185. Daca o persoana este intepata/muscata de insecte si prezinta ca simptome iritatii
si umflaturi in jurul ochilor si al gurii, ameteli, varsaturi, dificultati respiratorii, va fi
transportata de urgenta la un serviciu medical. Primul ajutor va consta in urmatoarele:
COD : SMART IS -002


Pag. 38 / 57
SC SMART S.A.


- se aplica pe rana alcool, o solutie slaba de amoniac sau o pasta de dicarbonat de sodiu
si apa; se evita folosirea alcoolului si a amoniacului in zona ochilor;
- daca acul a ramas infipt in piele, se indeparteaza cu atentie, impreuna cu sacul de
venin atasat;
- daca acul se gaseste in gura victimei, trebuie sa i se clateasca gura cu o solutie de
dicarbonat de sodiu (o lingurita la un pahar cu apa) sau i se da sa suga o bucata de
gheata.
Art. 186. Daca pe victima s-a fixat o lipitoare, aceasta se va indeparta prin presarare cu
sare, atingerea cu un ac inrosit in foc, un chibrit aprins, o tigara, ungerea cu petrol,
terebentina sau ulei. Dupa indepartare, se spala zona afectata cu o solutie de dicarbonat
de sodiu sau amoniac.
17. ACCIDENTE ACVATICE
Art. 187. in cazul unei persoane inecate/care se ineaca, mai intai va fi scoasa din apa:
- se arunca un obiect plutitor catre persoana care se ineaca, o anvelopa de cauciuc, o
vesta de salvare sau se poate folosi chiar o vasla, pentru a sprijini victima;
- se trage persoana la mal cu o franghie sau un cablu;
- se vasleste spre persoana care se ineaca, folosindu-se orice obiect plutitor disponibil;
inotatul spre victima pentru a o scoate din apa este permis numai persoanelor care stiu
sa inoate si sunt bine antrenate.
Art. 188. In cazul unei persoane inecate, se aplica urmatoarele proceduri Anexa 1, fig.
64 -:
- se curata caile respiratorii de orice material vizibil si daca respiratia nu se reia spontan,
se incepe imediat respiratia artificiala prin metode directe;
- daca accidentul a survenit in timpul scufundarii, navigatiei etc., se trateaza victima ca si
cum ar avea o leziune a maduvei spinarii: se intoarce cu foarte mare grija cu fata in
sus, fara sa i se rasuceasca coloana vertebrala; capul si ceafa i se sprijina in cursul
asigurarii dispozitivului plutitor (scandura spinala lunga);
- respiratia artificiala se incepe si se mentine din momentul in care victima este scoasa
din apa si pana la obtinerea ajutorului medical;
- indata ce victima este asezata pe o suprafata plana, i se controleaza circulatia
sanguina, prin palparea pulsului la nivelul arterei carotide; daca nu exista puls, se
efectueaza reanimarea cardio respiratorie;
- se aplica masurile de prim ajutor in caz de hipotermie;
- pentru a scoate apa din stomacul victimei salvatorul trebuie sa-si introduca ambele
maini sub stomacul acesteia, victima fiind culcata pe burta si cu capul rasucit in lateral,
si sa o ridice;
Art. 189. Daca accidentul se datoreaza decompresiunii in conditii necorespunzatoare si se
constata instalarea simptomelor specifice (oboseala marcata, tulburari de echilibru,
ameteli, vajaituri in urechi, dureri violente abdominale, greturi, varsaturi, colaps, tulburari
oculare forma medie, semnele aparand in cateva minute pana la 10 15 ore de la
decompresiune, sau senzatie de amorteala a membrelor inferioare, slabiciune, paralizii,
tulburari ale urechii interne, tulburari osoase, articulare, embolii, colaps forma grava, care
se instaleaza la cateva minute de la decompresiune), primul ajutor trebuie realizat prin
recomprimarea imediata a victimei la o presiune de cel putin din cea initiala, timp de 20
de minute la 2 ore, in functie de evolutia simptomelor. Salvatorul va avea doar rolul de a
supraveghea victima timp de minimum 12 ore de la decompresiune, semnaland imediat
orice semne de boala.
COD : SMART IS -002


Pag. 39 / 57
SC SMART S.A.


Art. 190. (1) Daca nu se poate evalua leziune aparuta in urma scufundarii, se va urmari
aparitia urmatoarelor semne, care indica faptul ca scufundatorul este suferind:
- piele patata si iritata;
- spuma sanguinolenta sau sange la gura si nas;
- dureri musculare si articulare;
- dureri severe de dinti;
- dificultati de respiratie;
- ameteala, varsaturi, incapacitate de a vorbi si a vedea;
- paralizie, stare de inconstienta.
(2) Daca se constata cel putin unul dintre aceste simptome, se calmeaza
victima, se acorda primul ajutor pentru asfixie, pentru soc si se solicita ajutor medical
specializat.
(3) Partenerii de scufundare, echipamentul de scufundare si rezervoarele de
aer trebuie sa insoteasca victima la spital.
18. PANSAMENTE SI BANDAJE
Art. 191. Un pansament trebuie sa fie steril sau cat mai curat posibil, foarte absorbant si
poros, compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, neaderent si fara
scame.
Art. 192. In acordarea primului ajutor se folosesc urmatoarele tipuri de pansamente:
- pansamente adezive: din tifon, sterile, cu banda adeziva;
- pansamente din tifon (comprese), de regula sterile;
- pansamente compresive: sterile, din tifon sau alt material absorbant (pernuta de tifon
plina cu vata), avand atasata o rola de fasa;
- pansamente improvizate : obtinute din material fara scame, steril sau curat, de
preferinta alb; pot fi facute din prosoape, cearsafuri, fete de perna, servetele de hartie,
batiste, camasa sau rochie, rupte in fasii, sau orice alt material absorbant curat; daca
este posibil, materialele textile vor fi sterilizate prin fierbere in apa timp de 20 30
minute, dupa care se storc cu o lingura care a fost si ea fiarta; la acoperirea ranii, vor fi
manevrate tinandu-se de colturi, fara a atinge suprafetele de contact cu plaga;
ambalajele de plastic sau folia de aluminiu pot fi folosite pentru realizarea unui
pansament etans la aer in cazul ranilor profunde ale toracelui.
Art. 193. La realizarea manevrei de pansare persoana care acorda primul ajutor trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
- inainte de pansare, sa se spele bine pe maini, si daca este posibil, sa se dezinfecteze
cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de rivanol, 1%
0
, bromocet 1%, apa de
colonie, benzina, tuica tare;
- sa nu se atinga si sa nu se sufle peste partea de pansament care va veni in contact
direct cu rana;
- sa folosesca pentru pansare cel mai curat material posibil;
- daca sunt disponibile, sa se foloseasca o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere
sau la flacara;
- sa acopere complet rana si sa intinda marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
- inainte de pansare, sa aplice bumbac absorbant, vata, fasa neaderenta sau alt material
peste compresele de tifon;
- sa nu indeparteze de pe rana pansamentul deja facut; daca sangele a trecut prin
pansament, se acopera cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat
mai bine;
COD : SMART IS -002


Pag. 40 / 57
SC SMART S.A.


- cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba de sange, sa aplice si alte
masuri de oprire a hemoragiei;
- sa fixeze pansamentul cu banda adeziva sau bandaje;
- daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, sa avertizeze unitatea medicala care
preia ranitul.
Art. 194. In vederea realizarii pansarii, se va proceda astfel:
- daca plaga nu este prea intinsa:
- se ia un pachet de pansament de marime adecvata si se deschide;
- se apuca pansamentul de partea externa si se aplica pe plaga, avand grija ca suprafata
de contact cu plaga sa nu fie atinsa cu mainile sau cu un obiect oarecare;
- se infasoara peste rana fasa curata de pansament si se leaga capatul ei, dupa ce a fost
sfasiata in doua, pe o lungime adecvata; de asemenea se poate introduce capatul fesii
sub pansament, in partea opusa ranii;
- daca plaga este intinsa si nu poate fi acoperita cu un pansament:
- se pun peste plaga comprese sterile de tifon, fara a atinge cu mana partea ce vine in
contact cu rana;
- se aseaza deasupra un strat de vata;
- se face un bandaj improvizat, dar solid.
Art. 195. La folosirea bandajelor trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a fi siguri ca strangerea este controlata sau
ca imobilizarea este bine realizata;
- din cand in cand se va verifica daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj;
- nu se folosesc fesile ca umplutura sau ca pansamente pentru rani, daca sunt
disponibile alte materiale;
- bandajarea se realizeaza cu atentie, pentru a nu provoca victimei dureri si miscari
inutile;
Art. 196. Pentru a realiza, la bandaje si esarfe, un nod lat, se va proceda astfel:
- se iau capetele unui bandaj, fiecare in cate o mana;
- se petrece capatul din mana dreapta peste capatul din mana stanga si apoi pe
dedesubtul acestuia, formandu-se astfel u jumatate de nod;
- se petrece apoi capatul aflat in mana stanga peste cel din mana dreapta si se trece pe
sub acesta;
- se obtin doua bucle intrepatrunse care se strang fie tragand de bucle, fie numai de
capete.
Capetele nodului trebuie asezate asa incat sa nu produca disconfort prin apasare pe piele
sau os si sa nu existe popsibilitatea de a se agata sau de a fi trase accidental atunci cand
victima este deplasata.
Art. 197. Pentru bandajarea sub forma cifrei 8 se va proceda astfel:
- se aseaza sub glezna (glezne) mijlocul unui bandaj triunghiular ingust sau lat, eventual
peste un pansament sau o atela;
- se aduc capetele in jurul gleznelor, se incruciseaza deasupra picioarelor si se trec
capetele sub labele picioarelor;
- se leaga capetele sau se repeta bandajarea in 8 in directie opusa, legarea facandu-se
la punctul de plecare.
Art. 198. La aplicarea esarfei pentru brat trebuie sa se procedeze astfelAnexa 1 fig. 65:
- se sprijina antebratul membrului ranit, transversal peste piept, cu mana mai sus decat
nivelul cotului;
COD : SMART IS -002


Pag. 41 / 57
SC SMART S.A.


- se aseaza un bandaj triunghiular neimpaturit intre antebrat si piept, cu varful catre cot si
depasindu-l pe acesta;
- se aduce capatul superior peste umarul victimei pe partea neranita si ocolind ceafa,
pana in dreptul partii afectate;
- continuand sprijinirea antebratului, se aduca capatul inferior al bandajului pe sub mana
si antebrat si se leaga cu celalalt capat deasupra claviculei;
- se aduce varful in fata cotului si se fixeaza cu ajutorul unui ac de siguranta ori se
rasuceste varful in coada de peste si se baga in interiorul esarfei;
- se aseaza baza bandajului in dreptul incheieturii degetului mic, cu mana astfel
pozitionata incat unghiile sa ramana vizibile si sa poate fi observate.
Art. 199. Pentru a realiza o esarfa tubulara (tip Saint John) se procedeaza astfel Anexa 1,
fig. 66 :
- se sprijina antebratul (de pe partea ranita) in diagonala peste piept, cu degetele aratand
catre umarul opus;
- peste antebrat si mana se plaseaza un bandaj triunghiular neimpaturit, al carui varf
depaseste cotul, cu capatul superior deasupra umarului de pe partea neranita si cu
baza in linie cu corpul, pe aceeasi parte;
- in timp ce se sprijina antebratul, se strecoara baza triunghiulara pe sub mana, antebrat
si cot si se aduca capatul inferior in diagonala prin spate si peste umarul de pe partea
neranita;
- se aseaza bratul la inaltimea potrivita, legandu-se capetele deasupra claviculei;
- se introduce varful intre antebrat si bandaj si se fixeaza cu un ac de siguranta sau se
rasuceste in coada de porc si se introduce in bandaj.
Art. 200. Esarfa guler+manseta se realizeaza astfel: Anexa 1, fig. 67 :
- se aseaza mijlocul unui bandajj triunghiular ingust pe antebrat, lasand capetele sa
cada de o parte si de alta, unul in apropierea incheieturii mainii si celalalt in apropierea
cotului, formandu-se o diagonala lunga;
- se aduce un capat in jurul antebratului si se trece pe sub mijloc, pentru a forma o bucla
in jurul bratului;
- se aduce celalalt capat in jurul antebratului in directia opusa si se trece pe sub mijloc
pentru a forma o alta bucla;
- se aduc cele doua capete deasupra, pentru a forma o manseta lejera in jurul incheieturii
mainii, asa incat aceasta sa fie sprijinita confortabil;
- se aduc capetele in jurul gatului victimei si se leaga deasupra claviculei de pe partea
ranita;
- daca este necesara o lungime mai mare a bandajului, se leaga capatul unui alt bandaj
triunghiular ingust de un capat al primului si se aduce in jurul gatului;
- se leaga celelalte doua capete, astfel incat bratul sa fie asezat la inaltimea dorita.
Art. 201. Esarfele improvizate se pot realiza in mai multe moduri:
- plasand mana in interiorul unei haine inchise cu nasturi;
- sustinand membrul lezat cu o curea, cravata sau alt articol vestimentar similar petrecut
in jurul gatului victimei;
- prinzand cu un ac maneca hainei sau a camasii de reverul hainei, respectiv de pieptul
camasii;
- introducand poalele hainei peste membrul ranit si prinzandu-le cu un ac de haina;
Art. 202. La bandajarea cu ajutorul bandajelor triunghiulare se va proceda diferentiat, in
functie de partea corpului vizata:
a) cap - Anexa 1, fig. 68:
COD : SMART IS -002


Pag. 42 / 57
SC SMART S.A.


- persoana ce acorda primul ajutor se aseaza in spatele victimei;
- foloseste un bandaj triunghiular neimpaturit, cu un tiv ingust, pe care il obtine prin
impaturire de-a lungul bazei;
- plaseaza centrul bazei pe mijlocul fruntii victimei deasupra sprancenelor si aduce varful
peste cap, acoperind astfel pansamentul de-a lungul cefei;
- aduce capetele inspre spate, incrucisandu-le peste varf, inconjurand capul si legandu-le
pe frunte, cat mai jos;
- tine capul victimei cu o mana in timp ce ajusteaza bandajul; ii impatureste varful si il
prinde cu un ac de siguranta;
b) articulatiile cotului si ale genunchiului:
- se foloseste un bandaj triunghiular neimpaturit, cu un tiv ingust, obtinut prin impaturirea
de-a lungul bazei;
- se plaseaza centrul bazei pe antebrat, respectiv pe tibie, imediat sub rotula;
- se aseaza varful spre in sus si se acopera pansamentul;
- se inconjoara membrul cu capetele, incrucisandu-le in fata cotului sau in spatele
genunchiului;
- se leaga pe partea superioara a membrului;
- se ajusteaza bandajul tragand in sus de varf, dupa care se indoaie catre in jos si se
fixeaza cu un ac de siguranta;
c) mana sau picior:
- se aseaza un bandaj triunghiular pe o suprafata plana, cu varful in directie opusa
victimei;
- se aseaza mana sau piciorul pe bandaj, cu degetele catre varf, lasand suficient bandaj
la incheietura respectiva pentru a o putea cuprinde;
- se aduce varful in sus peste mana sau picior, se aseaza pe incheietura mainii sau putin
deasupra gleznei;
- se aduc capetele in sus si in jurul incheieturii respective, incrucisandu-le peste varf de
cate ori este nevoie, pentru a folosi tot bandajul inainte de a-l lega;
- se trage de varf pentru ajustarea bandajului, dupa care se indoaie catre in jos si se
fixeaza cu un ac de siguranta.
Art. 203. Pentru realizarea bandajelor din fesi se va proceda astfel:
- persoana care acorda ajutorul se aseaza cu fata spre victima;
- se aplica fasa incepand din regiunea cu diametrul mic si continuand spre regiunea cu
diametrul mai mare;
- se tine sulul ce se desfasoara in mana dreapta, iar cu mana stanga se fixeaza capatul
fesii; fasa se trage intotdeauna de la stanga spre dreapta daca salvatorul este dreptaci
(stangacii vor proceda invers);
- prima tura se aplica de la cateva laturi de deget sub rana, pe o zona sanatoasa de
piele, urmatoarele petrecandu-se astfel incat fiecare tura sa acopere 1/3 1/2 din tura
de fasa precedenta.
Bandajarea cu fasa incepe intotdeauna cu un prim tur circular si se termina tot cu tur
circular. Capatul circular al fesii se fixeaza cu un ac de siguranta, se lipeste cu leucoplast
de restul bandajului sau se despica fasa cu foarfecele, obtinanduse doua benzi care se
petrec in sens contrar, in jurul degetului, bratului sau corpului si se innoada intre ele. Nodul
(fixarea, in general) trebuie facuta in regiunea cu diametrul cel mai mare (unde se afla
punctul de sprijin al bandajului) si niciodata in dreptul ranii.
Art. 204. Modalitatea de folosire a fesii se alege in functie de reagiunea lezata:
COD : SMART IS -002


Pag. 43 / 57
SC SMART S.A.


- circular: pentru regiunile de forma cilindrica cap, gat, torace, pumn; turele se
suprapun;
- spiral: pentru regiunile de forma unui trunchi de con brat, antebrat, deget, coapsa,
gamba; infasurarea este serpuitoare; o tura de fasa acopera 1/3 din latimea turei
precedente;
- in forma cifrei 8 : pentru bandajarea incheieturilor, dar se poate folosi si pentru cap si
torace; dupa tura circulara, fasa este condusa piezis, deasupra incheieturii, unde se
face a doua tura circulara si revine piezis peste incheietura, incrucisand prima
diagonala; turele se trag alternativ, inaintea si inapoia incheieturii; infasarea se termina
deasupra articulatiei care serveste ca punct de sprijin;
- in evantai: pentru incheietura genunchiului sau a cotului: turele de fasa sunt oblice
deasupra si dedesubtul articulatiei si circulare in dreptul articulatiei si se intalnesc intr-
un punct;
- prastia: se foloseste pentru a mentine pansamentul nasului; o fasa lata de 5-6 cm si
lunga de 40-50 cm este despicata la ambele capete; la mijloc, fasa ramane nedespicata
pe o lungime de cca. 6 cm, portiune care se aplica pe nas; cele patru capete se petrec,
doua cate doua, pe deasupra si pe dedesubtul urechilor si se innoada la ceafa;
- capastru: serveste la mentinerea pansamentului barbiei sau al buzei; se pregateste ca
si prastia si se leaga pe crestetul capului;
- in T: se cos 1-2 fasii de tifon pe o fasa in unghi drept; se foloseste la ranile situate in
regiunea bazinului, perineului, anusului, organelor genitale;
- in forma de nod: se aplica pentru ranile localizate la tampla, cu hemoragie puternica; se
ia o fasa cu 2 capete si se pune mijlocul pe una dintre tample; se trec capetele spre
tampla opusa, unde se incruciseaza sub forma de nod; de aici, unul dintre capete se
trece peste crestet, celalalt pe sub barbie si se incruciseaza pe prima tampla, de unde
sunt duse iar pe tampla opusa etc.; fiecare tura acopera pe cea anterioara pe jumatate
din latimea sa; bandajarea se termina printr-o tura circulara peste frunte si ceafa,
Art. 205. In lipsa fesilor, se mai pot folosi: panza dreptunghiulara pentru bandajarea
toracelui sau a abdomenului (se petrece in jurul toracelui, se fixeaza cu ace de siguranta,
apoi se confectioneaza si 2 bretele care se petrec peste umeri); basmaua patrata sau
triunghiulara pentru fixarea pansamentelor sau pentru imobillizarea unui membru.

COD : SMART IS -002


Pag. 44 / 57
SC SMART S.A.


BIBLIOGRAFIE
- Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca;
- Normele metodologice de aplicare a prevederilor Lg. nr.319/2006;
- ISIE 001 Instructiuni specifice de securitate si sanatate in munca aplicate in activitatile
desfasurate de catre SC Smart SA, in instalatiile electrice;
- PO 08.00 Procedura operationala Instruire, competenta, constientizare;
- PO 08.01 - Procedura operationala Instruirea si perfectionarea salariatilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca

COD : SMART IS -002


Pag. 45 / 57
SC SMART S.A.


ANEXA 1

COD : SMART IS -002


Pag. 46 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 47 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 48 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 49 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 50 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 51 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 52 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 53 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 54 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 55 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 56 / 57
SC SMART S.A.


COD : SMART IS -002


Pag. 57 / 57
SC SMART S.A.


Is - 002 Is - 002 Acord. Primului Ajutor-Var. FinalaAcord. Primului Ajutor-Var. Finala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Is - 002 Is - 002 Acord. Primului Ajutor-Var. FinalaAcord. Primului Ajutor-Var. Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COD : SMART IS -002

S-ar putea să vă placă și