Gospodarirea Apelor

Cod proiect: 128/2005
Denumire proiect: DOCUMETATIE TEHNICA NECESARA PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE GOSPODARIREA

APELOR – FERMA NR.8
Beneficiar: S.C. AGRO-NUTRISCO IMPEX S.R.L.
CUP RINS UL DO CUME NTATI EI
A. PIESE SCRISE
Foaie de capat
Lista de semnaturi
CUPRINSUL DOCUMENTATIEI...................................................................................................................................1
1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI................................................................................5

1.1 DENUMIREA INVESTITIEI.....................................................................................................................................5
1.2 ELABORATOR......................................................................................................................................................5
1.3 BENEFICIAR..........................................................................................................................................................5
1.4 LOCALIZAREA OBIECTIVELOR DE INVESTITIE......................................................................................................5
1.5 PREZENTAREA CONDITIILOR SPECIFICE (AMPLASAMENTULUI)............................................................................6
1.5.1 Asezari umane si alte obiective de interes public..........................................................................................6
1.5.2 Elemente de geologie.....................................................................................................................................6
1.5.3 Hidrogeologie................................................................................................................................................7
1.5.4 Hidrologie......................................................................................................................................................7
1.5.5 Potentialul seismic al zonei............................................................................................................................7
1.5.6 Resursele de apa............................................................................................................................................7
1.5.7 Clima..............................................................................................................................................................7
1.5.8 Poluarea istorica............................................................................................................................................7
1.6 DESCRIEREA ACTIVITATII.....................................................................................................................................8
1.7 PROCESELE TEHNOLOGICE (DIAGRAMA PROCESELOR INSTALATIILOR)...............................................................8
1.8 SCHEMA GENERALA A LUCRARILOR, , CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SAU A FOLOSINTEI DE APA................9
2. INTRARI DE MATERII PRIME..........................................................................................................................10

2.1 MATERII PRIME SI MATERIALE UTILIZATE..........................................................................................................10
2.1.1 Efectivele de animale...................................................................................................................................10
2.1.2 Alte materii prime........................................................................................................................................10
2.2 CERINTE BAT PENTRU REDUCEREA POLUARII...................................................................................................11
2.3 UTILIZAREA APEI...............................................................................................................................................12
2.3.1 CONSUMUL DE APA.................................................................................................................................12
2.3.2 CERINTELE BAT PENTRU UTILIZAREA APEI........................................................................................13
2.3.3 Sistemele de canalizare................................................................................................................................15
3. PRINCIPALELE ACTIVITATI............................................................................................................................17
3.1 INVENTARUL SI DESCRIEREA PROCESELOR........................................................................................................17
3.1.1 Sistemul de adapostire.................................................................................................................................18
3.1.2 Incalzirea halelor.........................................................................................................................................19
Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 1/56

Documentatie tehnica necesara pentru obtinerea Autorizatiei de gospodarie a apelor
FERMA NR. 8 – S.C. AGRO-NUTRISCO IMPEX S.R.L.
3.1.3 Ventilarea halelor........................................................................................................................................19

3.1.4 Iluminat........................................................................................................................................................19
3.1.5 Curatarea halelor........................................................................................................................................19
3.1.6 Nutritie.........................................................................................................................................................20
3.1.7 Materii prime utilizate.................................................................................................................................21
3.1.8 Asigurarea apei de baut...............................................................................................................................21
3.1.9 Colectarea si transferul apelor uzate...........................................................................................................22
3.1.10 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor solide..................................................................22
3.2 INVENTARUL PRODUSELOR (IESIRILOR).............................................................................................................22
3.3 INVENTARUL DESEURILOR. IMPACTUL ASUPRA APELOR....................................................................................22
3.4 DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALATIEI..............................................................................24
3.5 SISTEMUL DE EXPLOATARE. MONITORIZAREA APELOR......................................................................................25
3.5.1 Monitorizarea apelor...................................................................................................................................25
3.5.2 Conditii anormale de functionare................................................................................................................27
3.6 CERINTE CARACTERISTICE SPECIFICE PROCESULUI DE PRODUCTIE BAT............................................................28
3.6.1 Tehnici de management...............................................................................................................................28
3.6.2 Materii prime si materiale...........................................................................................................................28
3.6.3 Folosirea apei..............................................................................................................................................28
3.6.4 Adapostirea puilor.......................................................................................................................................28
3.6.5 Tehnici de nutritie........................................................................................................................................28
3.6.6 Managementul dejectiilor............................................................................................................................29
3.6.7 Controlul emisiilor.......................................................................................................................................29
3.6.8 Mirosuri.......................................................................................................................................................29
3.6.9 Deseuri.........................................................................................................................................................29
3.6.10 Energie.....................................................................................................................................................30
3.6.11 Accidente..................................................................................................................................................30
3.6.12 Zgomot.....................................................................................................................................................30
3.6.13 Monitorizarea..........................................................................................................................................30
3.6.14 Sistemul de management al mediului......................................................................................................30
3.6.15 Plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta....................................................................32
4. EMISII SI REDUCEREA POLUARII..................................................................................................................33
4.1 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME IN APA DE SUPRAFATA SI CANALIZARE...............................33
4.2 SURSE DE EMISIE. SISTEME DE EPURARE PENTRU FIECARE SURSA DE APA UZATA. METODE DE MINIMIZARE A
CANTITATII DE APA CONSUMATA....................................................................................................................................33
4.3 MINIMIZAREA CONSUMULUI DE APA. STUDII.....................................................................................................34
4.4 APE METEORICE. ZONE IN CARE EXISTA UN RISC DE CONTAMINARE A APELOR DE SUPRAFATA.......................35
4.5 COMPOZITIA EFLUENTULUI EPURAT..................................................................................................................35
4.6 TOXICITATEA EFLUENTULUI EPURAT.................................................................................................................36
4.7 DESCRIEREA STATIEI DE EPURARE.....................................................................................................................36
4.8 BY-PASS-AREA SI PROTECTIA STATIEI DE EPURARE...........................................................................................38
4.9 PIERDERI SI SCURGERI IN APA DE SUPRAFATA, CANALIZARE SI APA SUBTERANA.............................................38
4.10 IMPERMEABILIZAREA STRUCTURILOR INSTALATIEI...........................................................................................39
4.11 ALTE RISCURI ASUPRA SOLULUI, ELEMENTE CE CONDUC LA EMISII NECONTROLATE IN APA............................39
4.12 EMISII IN APE SUBTERANE.................................................................................................................................40
4.12.1 Monitorizarea calitatii apelor subterane.................................................................................................41
4.12.2 Tipul monitorizarii si frecventa, substantele monitorizate, amplasamentul punctelor de monitorizare si
caracteristicile tehnice ale lucrarilor de monitorizare.............................................................................................41
4.12.3 Masuri de precautie necesare prevenirii poluarii apelor subterane.......................................................42
4.12.4 Masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum si
al conductelor, recipientilor si rezervoarelor prin care tranziteaza, respectiv sunt depozitate substante
periculoase................................................................................................................................................................42
4.13 RECEPTORI.........................................................................................................................................................43

4.13.1 Delimitarea suprafetei pe care se desfasoara procesul sau perimetrul amplasamentului utlilizat pentru
instalatii noi si instalatii existente.............................................................................................................................43
5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR......................................................................................43
5.1 SURSE DE DESEURI.............................................................................................................................................43
6. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR.......................................................................................................44

6.1 ACCIDENTE DIN CAUZE NATURALE...................................................................................................................44
6.2 ACCIDENTE INDUSTRIALE..................................................................................................................................45
6.3 PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR......................................................................................................45
7. MONITORIZARE...................................................................................................................................................47
7.1 MONITORIZAREA EMISIILOR IN APA. MASURI PROPUSE PENTRU MONITORIZAREA EMISIILOR...........................47
7.2 MONITORIZAREA DESEURILOR SI RAPORTAREA LOR.........................................................................................48
7.3 MONITORIZAREA APELOR IN SITUATIA FUNCTIONARII NORMALE......................................................................50
7.4 MONITORIZAREA APELOR PE PERIOADELE DE FUNCTIONARE ANORMALA.........................................................51
8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA. SINERGII................51
9. LIMITELE DE EMISIE.........................................................................................................................................52
9.1 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE PROPRIE ASOCIATE CU UTILIZAREA BAT-URILOR PENTRU TIPURI
SPECIFICE DE ACTIVITATE: SUBSTANTA SI PUNCTELE DE EMISIE....................................................................................52
9.2 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE ORASENEASCA SAU CURSURI DE APA DE SUPRAFATA: SUBSTANTA SI
PUNCTELE DE EMISII.......................................................................................................................................................52
10. IMPACT...............................................................................................................................................................53
10.1 EVALUAREA IMPACTULUI EMISIILOR ASUPRA APELOR PREZENTAT IN STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI SAU IN BILANTUL DE MEDIU.............................................................................................................53
10.2 LOCALIZAREA RECEPTORILOR, A SURSELOR DE EMISII SI A PUNCTELOR DE MONITORIZARE............................53
10.3 MANGEMENTUL DESEURILOR.............................................................................................................................54
11. programul de etapizare..........................................................................................................................................54
B. PIESE DESENATE
1. Plan de incadrare in zona
2. Plan de situatie - retele alimentare cu apa si canalizare
Intocmit,
Ing. Ana Daraban

DO CUME NTATI E TEH NIC A N ECE SAR A

PENT RU OBTI NER EA A UTORIZATI EI DE
GOS POD ARIR E A APE LOR
FE RMA N R. 8
S.C. AG RO- N UTRIS CO IMPE X S.R. L.

1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI
1.1 DENUMIREA INVESTITIEI

„Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate de la ferma nr. 8 din orasul Mihailesti, judetul
Giurgiu”.
1.2 ELABORATOR
Sediu: Str. Sanatescu, nr. 53, sector 1, Bucuresti
Telefon: 319.32.11/12, fax: 319.32.15
S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L. Bucuresti detine certificat de atestare emis de MAPPM pentru
elaborarea proiectelor si studiilor de gospodarirea apelor si ingineria mediului legata de ape,
precum si pentru intocmirea documentatiilor tehnice necesare pentru obtinerea
avizelor/autorizatiilor de gospodarirea apelor (Nr.125GAbde 1/29.12.2004-anexat).
1.3 BENEFICIAR
S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L.
Sediu: sat Draganescu, strada Abatorului, nr. 2A, oras Mihailesti, judetul Giurgiu
Amplasament Ferma nr. 8: sat Draganescu, Strada Abatorului, oras Mihailesti vis-a-vis de sediu.
Telefon/fax: 0723 181 981 / 0246/277876
Cod fiscal : R 134421621 / J 52/366/2003
Cont : RO80CBIT4210101982002000 B.C.I.T. S.M.B.
1.4 LOCALIZAREA OBIECTIVELOR DE INVESTITIE

Ferma 8 este amplasata in satul Draganescu, oras Mihailesti, judetul Giurgiu, pe terenul inscris in
Foaia bunului imobil nr. cadastral al imobilului 102.
Suprafata terenului este de 35.710,148 mp teren intravilan din care suprafata construita este de
11.151,760 mp.
Accesul in ferma se realizeaza din strada Abatorului, care in dreptul sediului SC AGRO
NUTRISCO SRL, se bifurca la dreapta din drumul judetean 412 Mihailesti-Bolintin Vale. (Anexa 1-
Plan de incadrare in zona)
Zona studiata se incadreaza in marea unitate geomorfologica “Microplaca Moesica” amplasata
intre limita dintre Campia Romana si Dunare. Amplasamentul lucrarilor se gaseste in bazinul
hidrografic Arges - Vedea, codul cadastral aferent fiind X – 1.
Clasa de importanta a lucrarii conform STAS 4273 – 83 pentru constructii hidrotehnice (retea de
canalizare, bazine vidanjabile si statie de epurare) este III.
Prezenta lucrare, reprezinta Documentatia tehnica necesara pentru obtinerea Autorizatiei de
Gospodarire a Apelor pentru: ”Ferma nr. 8” S.C. AGRO-NUTRISCO IMPEX SRL.

1.5 PREZENTAREA CONDITIILOR SPECIFICE (AMPLASAMENTULUI)

Ferma nr. 8 este amplasata in satul Draganescu, oras Mihailesti, judet Giurgiu, pe terenul inscris in
Foaia bunului imobil nr. cadastral al imobilului 102.
Suprafata terenului este de 35.710,148 mp teren intravilan din care suprafata construita este de
11.151,760 mp.
In baza Contractului de vanzare-cumparare cu S.C. NUTRISCO IMPEX SRL conform incheierii de
autentificare nr. 518/ 18.10.2000, S.C AGRO NUTRISCO IMPEX SRL a cumparat doua ferme,
ambele inscrise in cartea funciara 4/N a localitatii sat Draganescu, oras Mihailesti, jud. Giurgiu:
 Ferma nr. 8 Mihailesti compusa din teren extravilan in suprafata de 35.710,148 m 2 si
constructiile edificate pe acesta formate din: 10 hale, sopron, birouri, post trafo, toate
constructiile din BCA acoperite cu carton bituminat, avand numar cadastral al imobilului
102
 Ferma nr. 6 Mihailesti compusa din teren extravilan in suprafata de compusa din teren
extravilan in suprafata de 35.710,148 m2 si constructiile edificate pe acesta formate din:
8 hale si magazie, construite din BCA, acoperite cu placi din azbociment, avand numar
cadastral (provizoriu) al bunului imobil 103.
In prezent, Ferma nr. 6 nu este populata, aceasta va avea o alta destinatie. Astfel, Ferma avicola
care face obiectul prezentei documentatii este Ferma nr. 8, cu toate ca in limbajul lucratorilor si al
vecinilor, ambele ferme continua sa fie cunoscute sub numele de ”ferma 6”.
Fata de cladirile mentionate in Planul de situatie atasat titlului de proprietate a fost amenajata o
alta cladire identificata prin codul B si avand destinatia de birou.
1.5.1 Asezari umane si alte obiective de interes public

Ferma nr. 8 este situata in vecinatatea urmatoarelor obiective (Planul de incadrare in zona):
- la Est – strada aflata la cca. 100 m de gardul fermei, intre gard si strada sunt amplasate
cladirea unei mori si locuinte
- la Sud – strada, pe partea cealalta se alfa incinta Abatorului detinut de SC AGRO
NUTRISCO IMPEX SRL amplasta pe malul Lacului Mihailesti;
- Sud – Vest si vest – SC AVICOLA DRAGANESCU SA, pe o latime de cca. 150 m DJ 412
A Mihailesti – Bolintin Vale, zona locuita a satului Draganescu pe partea stanga a DJ
- la Nord-Vest si Nord – Ferma de palmipede si Ferma nr. 6, in prezent nefunctionala.
1.5.2 Elemente de geologie

Zona studiata se incadreaza in marea unitate geomorfologica „Microplaca Moesica”, amplasata
intre limita Campia Romana si Dunare.
Formatiunile sedimentare sunt din neozoic, cuaternar-pleistocen, reprezentat prin aluviuni, loess si
terase. Aluviunile, reperezentate de nisip si pietris se gasesc pe un fundament vechi. Din punct de
vedere al miscarilor crustale actuale, zona prezinta o sensibilitate relativa.
In zona stratul litologic conform forajului de observatie executat de SC GEASOL SA in august 2005
este alcatuit din:
- sol vegetal: grosime intre 0.3 si 1 m;
- argila nisipoasa pana la adancimea de 10 m,

- marna nisipoasa intre 10 si 35 m,

- argila sub 35 m.
1.5.3 Hidrogeologie
Panza freatica este intalnita in stratul de marna nisipoasa situat intre 10 si 35 m adamcime.
Studiile de specialitate privind calitatea apei freatice, efectuate pentru inventarierea zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole au pus in evidenta faptul ca terenurile
din zona Mihailesti nu sunt zone vulnerabile. Se mentioneaza ca in judetul Giurgiu exista trei
localitati (Gradinari, Comana si Gostinari) inventariate ca ”zone vulnerabile”; dintre acestea, cea
mai apropiata este comuna Gradinari situata la distanta de cca. 8,5 km nord-vest.
1.5.4 Hidrologie
Reteaua hidrografica din zona este reprezentata de raul Arges si acumularea Mihailesti, al carui
mal drept se afla la fermei la cateva zeci de metri distanta.
1.5.5 Potentialul seismic al zonei

Conform zonarilor seismice (STAS 11100/1-93 si Normativ MLPAT P100/1992), zona de
amplasament se defineste prin intensitatea seismica J=4, zona seismica D, cu coeficient seismic
Ks=0.16. Perioda de colt, este TC=0.7 sec.
Coeficientul de seismicitate Ks se defineste ca raportul dintre acceleratia maxima a miscarii
seismice a terenului, considerata cu o perioada medie de revenire de 50 ani si acceleratia
gravitationala.
Perioada de colt, se defineste ca durata unei dezvoltari a formei proprii de vibratie (adica o singura
abatere a pozitiei constructiilor de la normal).
1.5.6 Resursele de apa

Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -5,20 m cu posibilitati de urcare pana la -1 m, de la
suprafata terenului actual.
1.5.7 Clima
Climatul corespunzator zonei se incadreaza in tipul temperat continental cu usoare nuante
excesive. Temperaturile medii lunare variaza intre -3,5oC (ianuarie) si 22,2oC (iulie). Fenomenele
de inghet se produc in cca. 80% din ierni. Grosimea stratului de zapada este de 8-10 cm, iar
durata medie anuala este de 36,3 zile. Directia vanturilor dominante este de la nord-est 23,2%.
Directia dominanta a vantului este din sectorul estic spre nordic. In ceea ce priveste zonarea
potentialului vantului se precizeaza ca zona Mihailesti este in zona IV, reprezentand 2 500 ore/an,
cu viteza vantului mai mare de 4 m/s.
Numarul anual de zile senine este de 80 – 100. Precipitaţiile medii anuale ating cifra de 540 mm/an
(medie multianuală); cantitatile lunare maxime s-au inregistrat in iulie (92 mm) iar cele minime in
ianuarie (21,9 mm).
1.5.8 Poluarea istorica

Folosinta anterioara a terenului a fost de ferma agricola si avand in vedere existenta a altor doua
ferme in apropiere este posibila incarcarea solului si a panzei freatice cu nutrienti, compusi ai

fosforului si azotului, acestia nu sunt poluanti ai solului dar pot conduce la poluarea panzei freatice.
Deoarece situatia pe amplasamentul fermei nr. 8 a fost imbunatatita continuu din momentul
preluarii fermei de la fostul proprietar, este de presupus ca eventuala poluare din zona se
datoreaza mai ales activitatii anterioare pe amplasament si pe amplasamentele vecine.
1.6 DESCRIEREA ACTIVITATII

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. isi desfasoara activitatea la punctul de lucru din Mihailesti-
Giurgiu, unde detine:
 Ferma 1 si 3;
 Ferma 6 si 8;
 Abatorul vechi si birouri;
 Abatorul nou si cladirea social-administrativa (in executie).
In ceea ce priveste dotarea, la infiintarea firmei aceasta s-a realizat prin cumpararea fermelor si a
abatorului (cu terenurile aferente) cu utilitatile de la societatile SC AGRONUTRISCO SA si SC
NUTRISCO IMPEX SRL care aveau acelasi obiect de activitate.
S-au adus imbunatatiri multiple pentru ca activitatea sa se desfasoare in conditii calitative si fiabile
si care constau in achizitionarea din mijloace proprii (profit reinvestit) de utilaje performante.
Demararea activitatii s-a realizat cu sprijinul imprumuturilor acordate de RAIL LIMITED – ANGLIA
si asociatul principal MOUBARAK SLEIMAN.
Activitatea societatii se desfasoara conform organigramei S.C AGRO-NUTRISCO IMPEX S.R.L,
astfel: conducerea societatii este asigurata de Consiliul Administrativ format din cei trei asociati;
aparatul productiv este format din Fabrica de Nutreturi Concentrate, doua Ferme nr.1 si nr. 8 si
Abatorul; compartimentele functionale ale societatii sunt reprezentate de secretariat, casierie,
personal si contabilitate.
Activitatea fermei consta in cresterea puilor de carne ce se desfasoara astfel: puii de 1 zi sunt
adusi din Olanda, durata unui ciclu de productie fiind de 42 de zile si 21 de zile vid sanitar pentru
curatare si dezinfectare, adapostirea se face in 10 hale identice, fiecare cu o capacitate medie de
20.000 pui/serie, un total de 200.000 pui/an, greutatea atinsa la sacrificare este de 2.35 kg/pui.
1.7 PROCESELE TEHNOLOGICE (DIAGRAMA PROCESELOR INSTALATIILOR)

Procesul tehnologic consta in succesiunea urmatoarelor etape tehnologice:
 cresterea puilor in serii de 42 de zile; cresterea puilor se realizeaza pe sol, cu asternut
permanent de rumegus;
 dupa 42 de zile puii se sacrifica la abatorul propriu;
 urmeaza o perioada de igenizare a probelor; asternutul si dejectiile se preiau de catre
terti si este folosit ca ingrasamant;
 dupa abatorizare, igenizare si dezinfectie, urmeaza o pauza minima de 21 de zile, ca
repaus sanitar.

Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma Ferma nr. 8 sunt:
 procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se bazeaza pe
procese metabolice
 activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:
- adapostire si curatarea adaposturilor
- colectarea si transferul dejectiilor si a apelor uzate
- administrarea hranei
- administrarea apei de baut
- asistenta medicala de specialitate
 activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor lichide si solide
Succesiunea proceselor de productie se prezinta schematic in diagrama din figura nr.1.
Fig. 1: Schema generala a activitatilor la Ferma avicola nr. 8

Procesare
externa
Depozitarea
Descarcare sau Adaposturi cadavrelor
incarcare animale de animale
Dozare
hrana Aplicare pe
Furnizare terenuri
hrana arabile
Ape de Dejectii
Dejectii
spalare solide si
ape de solide
spalare
Stocare in fose Transport

vidanjabile
descarcare in
statie de
epurare
Diagramele proceselor specifice activitatii Fermei nr. 8 sunt prezentate in subcapitolul 3.4.
1.8 SCHEMA GENERALA A LUCRARILOR, , CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR

SAU A FOLOSINTEI DE APA
Alimentarea cu apa in scop potabil si tehnologic la Ferma nr. 8 se face din sursa proprie din incinta
Abatorului functional apartinad S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L.
Sursa proprie o constituie un foraj amplasat in incinta unitatii cu urmatoarele caracteristici:

- adancimea: H= 114 m,
- debit: Q= 4,0 l/s,
- electropompe submersibile tip TWU 4-1619-DM cu Qmax = 22 m3/h.
Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare din incinta Fermei nr. 8 se face prin
intermediul unei conducte din PVC cu lungimea de 350 m. Inmagazinarea apei se face in rezervor
suprateran din fibra de sticla, cu capacitate de 3000 litri. Aceasta capacitate asigura si rezerva
intangibila pentru incendiu.
Distributia apei spre hale, cladirea de birou si filtrul sanitar se face prin intermediul unei retele de
distributie din conducte PVC cu diametrul cuprins intre 2”-1/2” cu lungimea de circa 800 m.
2. INTRARI DE MATERII PRIME
2.1 MATERII PRIME SI MATERIALE UTILIZATE
2.1.1 Efectivele de animale

Adapostirea si cresterea puilor se realizeaza in 10 hale de dimensiuni identice, fiecare cu o
suprafata utila de 1.115 m² si cu o capacitate de adapostire medie de 20.000 pui/hala.
Principala materie prima o constituie efectivele de 200.000 capete pui/ serie. Puii de 1 zi sunt adusi
din Olanda si ating la sacrificare o greutate de cca. 2,35 kg. Durata unui ciclu de productie este de
42 zile productive + 21 zile pauza pentru curatirea si dezinfectarea halelor. Rezulta un numar de
5,8 serii de pui pe an.
2.1.2 Alte materii prime

Ca materiale periculoase se semnaleaza doar gazele naturale folosite pentru incalzire si
vaccinurile.
Celelalte materiale nu sunt periculoase, nici prin compozitia chimica si nici prin modul de
depozitare; din acest motiv, nu a fost luata in considerare nici o alternativa de inlocuire a acestora.
Informatii privind caracteristicile celorlalte materii prime si materiale utilizate sunt prezentate in
tabelul nr. 2.1.2-1.

Tabel 2.1.2-1 Materii prime si auxiliare utilizate la Ferma nr. 8

Natura Chimica Cantitati zilnice/ Destinatie Mod de Periculozitate
Proces tehnologic (Compozita) anuale/capacitat depozitare pentru
Materii prime /activitatea in care se i mediu (prin natura
utilizeaza maxime chimica sau mod
de depozitare)
Nutreturi Hrana pui Conform reteta cca 6870 100% Se prepara la FNC in Nu
combinate tone/an metabolizat ferma nr. 1, se
depoziteaza pe
amplasament in
buncarul cu care este
prevazuta fiecare hala.
Apa de baut pentru cca. 9.323 Partial
pui Prelevata din m3/an metabolizata,partial
subteran;
eliminata si Nu
calitate potabila sau cca. 25,54
Apa pentru m3/zi evacuata o data cu In rezervorul de
consum dejectiile inmagazinare din
menajer si in beton, structurat pe 3
Spalare hale pui cca. 116 m3/an Evacuat in fose
scopuri nivele, la nivelul inferior
vidanjabile Nu
tehnologice este rezerva de
din care incendiu, V=300 m³
-
Rezerva pentru Rezerva pentru
Nu
incendiu incendiu
Iluminat interior si Cca. 30.000

exterior; incalzitoare KWh/luna
Energie in hale; functionare energie activa Se preia din Sistemul
- - Nu
electrica motoare linii furajare, Cca. 20.000 Energetic National.
electropompe si KWh/luna
ventilatoare. energie reactiva
Incalzire hale si spatii Cca. 360.000 Se preia din reteaua

Gaze naturale Nu
administrative m3 Distigaz
Mijloace auto si
Se cumpara de la
Motorina functionare grup Nu
unitati specializate
electrogen
Cca. 400 Nu se depoziteaza in
ferma, se aduce direct
Talas Asternut in hale Material lemnos tone/an Nu
de la furnizori
cantitatea necesara
Medicatia necesara 100 kg/an Absorbit in

Medicamente Vitamine Nu
puilor (administrate 1600 l/an organism
In frigider special la
prin dozator in apa de
Vaccinuri 8.500.000 doze Filtrul sanitar
baut in amestec cu Da, datorita naturii
Vaccinuri lapte) specifice,
biologice
nedeclarate
Materiale Dezinfectia/igenizarea In bidoane de plastic,
VIROCID 3.000 kg/an Evacuat o data cu
degresante si halelor dupa fiecare depozitate in magazia Nu
FOGNET 1.300 l/an dejectiile
dezinfectante ciclu de productie inchisa
2.2 CERINTE BAT PENTRU REDUCEREA POLUARII

Descrierea conditiilor in care se desfasoara activitatea in Ferma nr. 8 si evaluarea conformarii
acestora cu cerintele BREF ILF (BAT)se prezinta in capitolele urmatoare conform cu:
 Analiza conformarii cu cerintele BAT pentru tehnicile de management se prezinta in

 Asigurarea apei de baut

 Adapostire, curatarea adaposturilor; colectarea si evacuarea dejectiilor
 Nutritie prin tehnici de nutritie (numar faze de hranire si reteta/compozitia nutretului
combinat pentru fiecare animal) si consumul de furaj.
 Asistenta sanitar-veterinara
 Managementul dejectiilor - sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor.
2.3 UTILIZAREA APEI
2.3.1 CONSUMUL DE APA

Alimentarea cu apa in scop potabil si tehnologic la Ferma nr. 8 se face din sursa proprie din incinta
Abatorului vechi, apartinad S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L.
Sursa proprie o constituie un foraj amplasat in incinta unitatii, cu urmatoarele caracteristici:
 adancimea H = 114 m;
 debit Q = 4.0 l/s;
 electropompe submersibile tip TWU 4-1619-Dm cu Qmax = 22 mc/h.
Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare se face prin intermediul unei conducte
PVC cu lungimea de 350 m.
Panza freatica este intalnita in stratul de marna nisipoasa situat intre 10 si 35 m.
Inmagazinarea apei se face prin pompare de la statia de pompare echipata cu 3 pompe tip LOTRU
50 cu Q = 20 mc/h, prin intermediul unei retele de distributie din conducte din PVC cu Dn = 2” – ½”
si lungimea de 1600 m, cu racorduri la fiecare consumator. Gospodarirea de apa potabila este
alcatuita dintr-un rezervor subteran de 100 mc capacitate.
In conformitate cu „Notificarea pentru punerea in functiune Nr. 7/06.02.2006” eliberata de
Administratia Nationala Apele Romane – Directia Apelor Arges-Vedea Pitesti – Sistemul de
Gospodarirea Apelor Giurgiu, necesarul total de apa si cerinta totala de apa prelevata din subtern
si utilizata in scop menajer si tehnologic sunt:
1. Necesarul total de apa:
- in scop igenico-sanitar (personal angajat 23 de persoane, norma 60 l/om zi, personal
administrativ 4 persoane, norma 170 l/om zi; spalare echipament personal angajat si dezinfectie
autovehicule):
 Q zi maxim = 2,18 mc/zi
 Q zi mediu = 3,27 mc/zi
- in scop tehnologic (igenizare hale):
- in scop zootehnic:


- total necesar:
 Q maxim = 50,55 mc/zi
 Q mediu = 70.69 mc/zi
2. Cerinta de apa
- in scop igenico-sanitar:
- in scop tehnologic:
- in scop zootehnic:
- cerinta totala de apa:
 Q mediu = 56,72 mc/zi
 Q maxim = 85,08 mc/zi
Volum anual de apa 22.096 mc
Regimul de functionare este de 365 zile/an, 24 de ore/zi (260 zile/an – perioada de crestere pui;
105 zile vid sanitar).
3. Instalatii de masurare a debitelor si volumelor de apa captate si evacuate
Fiecare hala este prevazuta cu aparat de masura a volumelor de apa la intrarea in incinta Fermei
nr. 8 inainte de rezervorul de inmagazinare.
2.3.2 CERINTELE BAT PENTRU UTILIZAREA APEI

Reducerea consumului de apa la fermele avicole poate fi realizata prin evitarea risipei la adaparea
animalelor si prin reducerea tuturor celorlalte folosinte, care sunt legate direct de nevoile de apa.
Folosirea cu grija a apei poate fi considerata ca facand parte din buna practica zootehnica si
cuprinde o serie de actiuni si tehnici de management.
Sunt in uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa, atat in ce priveste consumul
tehnologic (adaparea puilor), cat si a apei folosite pentru spalarea si igenizarea halelor.
Sistemul de adapare a animalelor este tip rotund/farfurie cu picuratori, evitandu-se astfel risipa de
apa. Intrucat sistemul de crestere este la sol, spalarea halelor se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu
de productie, dupa colectarea uscata a asternutului uzat si evacuarea acestuia in exteriorul halei,
folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu un consum redus de apa.
Performantele si tehnicile de management privind utilizarea apei implementate de societate la
Ferma nr. 8 in comparatie cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) sunt prezentate in tabelele nr.
2.3.2-1 si nr. 2.3.2-2.

Tabel nr. 2.3.2-1: Performanta privind consumul de apa conform BAT (BREF ILF)
Limita la sursa Limita conform BREF Performanta societatii
Consum de apa pentru adapare 40 - 70 46.4 sau

(l/loc/an) (8 l/pui)
Consum de apa pentru igienizare hale 0.002 – 0.02 0.002

(m3/m2)
Tabel 2.3.2-2: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei privind tehnicile de
management privind utilizarea apei
Activitatea la ferma nr. 8 Cerintele BAT Conformare Actiuni necesare pentru
BREF ILF (Da/Nu) conformare
a) Apa de baut
In fiecare hala: 4 linii de adapare cu Reducerea consumului de apa Da Nu sunt necesare.
cate 288 (in halele 1 – 5) si 282 (in de baut nu este considerata o
halele 6 – 10) cupe de picuratori TOP, masura practica.Este
suspendate; in total in fiecare hala sunt obligatoriu sa se asigure
1152 si respectiv 1128 cupe de accesul permanent la apa
picuratori pentru alimentarea a max. 18 pentru pasari.
pui/cupa; S-au inregistrat consumuri mai
mici la sistemul cu picuratori
decat cele rotunde datorita
pierderilor mai reduse dar nu
s-a ajuns la o concluzie care
anume dintre ele este BAT
Consum de cca. 8 l/pui sau 46.4 l/loc/an Consum mediu pentru apa de Da Nu sunt necesare.
baut: 40-70 l/loc/an si an
Presiunea apei si inaltimile liniilor de Calibrarea periodica a Da Nu sunt necesare.

adapare se regleaza in functie de varsta instalatiei de baut pentru
pasarilor, astfel incat pasarile sa aiba in evitarea deversarilor.
permanenta acces la apa dar fara a se
produce scurgeri si deversari
b) Curatarea si igenizarea halelor
Halele se curata uscat dupa fiecare Curatirea cu apa sub presiune Da Nu sunt necesare.
ciclu de productie, apoi se spala cu dupa ciclul de productie.
masina de spalat sub presiune, folosind Pastrarea unui echilibru intre
apa la temperatura naturala si consumul de apa si
dezinfectanti mentinerea curateniei
Se foloseste o cantitate de 2 mc Consumul mediu de apa Da Nu sunt necesare.
apa/hala de 1.115 m², rezulta un pentru curatenie per ciclu:
consum specific de 0.0017 m³/m² de 0.002 – 0.020 m³/ m² de
pardoseala. pardoseala.
c) Monitorizarea consumului de apa
Exista apometru la fiecare hala Evidente privind consumul de Nu Monitorizarea

apa consumurilor de apa
specifice pe
activitati/serie

d) Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate

Scurgerile se detecteaza prin control Detectarea si remedierea Da Inspectii planificate ale
vizual si eventualele defectiuni se scurgerilor instalatiilor si
remedieaza cat mai repede posibil echipamentelor de
distributie a apei.
Pentru identificarea principalelor oportunitati de imbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data

pana la care acestea vor fi realizate se vor lua urmatoarele masuri: „Monitorizarea consumurilor de
apa specifice pe activitati” si „Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a
apei”. Implementarea va fi permanenta, cu sursa de finantare proprie.
In urma examinarii terenului, halelor, instalatiilor si a constatarilor semnalate se considera a fi
necesare urmatoarele masuri pentru minimizarea consumului de apa:
- evitarea risipei de apa folosita la adaparea pasarilor;
- modernizarea tuturor instalatiilor de adapat in scopul reducerii consumului de apa;
- reducerea consumului suplimentar de apa, respectandu-se insa normele privind
consumul si cerinta de apa in scop potabil, zootehnic si tehnologic;
- existenta aparatelor de masura a volumelor de apa consumate, la fiecare hala;
- verificarea si repararea eventualelor probleme legate de scurgeri sau defectiuni in
reteaua de alimentare si canalizare;
- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor, rezervoarelor, etc
- inspectarea canalizarii interne (din hale) si a racordurilor cu caminele de stocare
exterioare; refacerea tronsoanelor deteriorate, daca este cazul.
2.3.3 Sistemele de canalizare

Sistemul de canalizare al platformei din incinta Fermei nr. 8 este in sistem divizor.
Canalizare pluviala
Ferma nr. 8 nu detine un sistem de colectare a apelor meteorice, cea mai mare parte a acestora
infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei si drumuri sau se
scurg pe sol de pe acoperisuri si suprafetele betonate ale incintei.
Au existat rigole pluviale perimetrale, acestea fiind deteriorate si colmatate la preluarea fermei de
catre actualul proprietar, o parte din acestea au fost refacute prin reprofilare si betonare. Rigola de
pe latura sud-vestica se descarca intr-un put absorbant (camin) situat in apropierea portii de intrare
in ferma. Initial, rigola de pe latura nord-estica dirija apele direct catre valea Argesului, amenajata
ulterior prin Amenajarea Mihailesti, in prezent aceasta rigola fiind inchisa aval are rol de a stoca
apele pluviale.
Este in curs de executie refacerea rigolelor din jurul spatiului central situat intre grupul de hale 1-5
si 6-10, care au rol doar de stocare a apelor meteorice, acestea sunt vidanjate periodic.
Trebuie sa se impuna conditii stricte pentru manevrarea asternutului uzat, astfel incat apele
meteorice colectate sa nu vina in contact cu dejectiile si scurgerile de ape uzate.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate rezultate din activitatea fermei sunt reprezentate de:
- ape uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare din incinta filtrelor sanitare;
- ape uzate tehnologic, rezultate in perioada de igenizare a halelor.

Personalul fermei dispune de un grup sanitar cu apa curenta si filtru sanitar.

Apele uzate menajere sunt colectate intr-un bazin vidanjabil cu capacitatea de cca. 30 mc.
Q mediu.zi = 4.0 mc/zi.
Vidanjarea bazinelor de stocare se face cu vidanja o unitate abilitata.
Apele uzate tehnologice de la spalarea halelor rezulta in cantitati foarte mici deoarece se foloseste
masina de spalat cu presiune foarte mare, care practic pulverizeaza jetul de apa. In acest fel, cea
mai mare parte a apei se evapora. Cantitatile de apa uzata rezultate se descarca prin canalizarea
interioara in bazinele de stocare situate in afara halelor.
Bazinele sunt construite din beton armat cu capacitatea de 10 – 12 m 3 si sunt plasate cate doua pe
latura lunga a fiecarei hale, la mijlocul aleilor betonate dintre hale.
Aceste bazine nu sunt functionale la parametrii proiectati, fiind prost intretinute. In acest sens in
fata halelor 1 si 6, bazinele sunt acoperite cu capace varuite, insa in celelalte cazuri capacele
lipsesc, adesea pe langa apa sunt aruncate sau aduse de vant diverse gunoaie.
Tuburile de canalizare prin care se descarca apele de spalare sunt in multe locuri deteriorate,
astfel incat, daca apele uzate ar rezulta in cantitati mari, o parte insemnata s-ar deversa si infiltra in
sol.
Compozitia apelor vidanjate se analizeaza trimestrial, de catre SGA Giurgiu (laboratorul H-H). Se
mentioneaza ca, probele de apa sunt recoltate si trimise la laborator de catre personalul SC AGRO
NUTRISCO IMPEX SRL, nespecificandu-se provenienta exacta; in acest fel, nu se stie exact daca
apa analizata provine de la ferma nr. 8 sau de la Ferma nr. 1. Contractul incheiat cu SC AVICOLA
SERVICE SA nu prevede obligativitatea analizei compozitiei apelor uzate.
In conformitate cu rezultatele analizelor efectuate pe proble de apa vidanjata in iunie si august
2006 valorile sunt in limitele prevazute de NTPA 002/2005 pentru descarcarea in statii de epurare
si sunt prezentate in tabelul 2.3.3-1.
Tabel nr. 2.3.3-1: Rezultatele analizelor pentru apa uzata vidanjata din iunie si august 2006
Nr. Indicator Unitatea de Valoarea Valori laborator Valori
masura admisa NTPA 08.06.2006 laborator
002/2005 22.08.2006
1 Materii in suspensie (MS) mg/dm³ 350 103 384
2 Reziduu fix mg/dm³ - 607 607

3 Consum chimic de oxigen- metoda mg O2/dm³ 500 108,24 279,2
cu dicromat de potasiu (CCOCr)
4 Azot total (N) mg/dm³ 30 4,46 1,94
5 Azotati (NO3) mg/dm³ - 15,56 8,1

6 Azotiti (NO2) mg/dm³ - 0,037 0,091
7 Fosfor total (P) mg/dm³ - 4,153 3,2

8 Detergenti sintetici mg/dm³ 5 0,82 0,15
In urma examinarii terenului, halelor, instalatiilor si a constatarilor semnalate se considera ca a fi

necesare urmatoarele masuri pentru minimizarea consumului de apa:
 verificarea si repararea eventualelor probleme legate de scurgeri sau defectiuni in

reteaua de alimentare si canalizare;

 intretinerea corespunzatoare a instalatiilor, rezervoarelor, etc
 inspectarea canalizarii interne (din hale) si a racordurilor cu caminele de stocare
exterioare; refacerea tronsoanelor deteriorate, daca este cazul.
Sunt prezentate in tabelul urmator activitatile specifice managementului apelor uzate privind
conformarea cu cerintele BAT:
Tabel nr. 2.3.3-2: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate
Actiuni necesare pentru
Activitatea in in Ferma nr. 8 Cerinte BAT Conformare (Da/Nu)
conformare
Ape uzate menajere
Se colecteaza intr-un bazin Apele uzate menajere se vor descarca
vidanjabil, avand capacitatea in canalizarea locala sau se pot
de 30 mc fiecare si se colecta si transporta in vederea Da Nu sunt necesare
descarca in statia de epurare epurarii ulterioare intr-o statie de
exterioara amplasamentului. epurare.
Ape uzate tehnologice
In fermele de pasari, de obicei apa
uzata este stocata in rezervoare si
Se colecteaza in bazine
gospodarita separat, prin tratarea lor in
betonate (de 10-12 mc)
statiile de epurare. Se va tine cont de Da Nu sunt necesare
vidanjabile si se descarca in
reglementarile si normele de
statia de epurare.
respectare a apelor uzate evacuate in
emisar si statii de epurarare.
Ape pluviale
Infiltrare direct in sol pe
suprafetele de teren
Apele care vin in contact cu dejectiile
neacoperite de cladiri, alei sau
se vor gospodari la fel ca apele uzate
drumuri. Sunt necesare lucrari de
tehnologice.
Rigolele de colectare a apelor finalizare a rigolelor din
Apele pluviale necontaminate pot fi:
pluviale de pe platformele Da partea centrala intre
- lasate sa se infiltreze in sol;
betonate nu au punct de grupul de hale 1-5 si 6-
- colectate in rigole si descarcate in
descarcare, acestea adesea 10.
receptori naturali;
sunt impurificate cu dejectii
- colectate separat si refolosite.
solide si sunt vidanjate ca
apele tehnologice.
3. PRINCIPALELE ACTIVITATI
3.1 INVENTARUL SI DESCRIEREA PROCESELOR

Ferma nr. 8 are ca profil de activitate cresterea pasarilor in conformitate cu normele si directivele
Uniunii Europene si cerintele sanitar – veterinare in vigoare, ferma nr. 8 cuprinde 10 hale
functionale, cu capacitatea de productie a unei hale de 20.000 pui/serie /hala, in total 200.000
pui/ferma.

In prezent in ferma nr. 8 prin specificul activitatii, se desfasoara urmatoarele procese de productie:
 procese biologice de crestere a greutatii corporale a pasarilor care se bazeaza pe
procese metabolice;
 activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:
- adapostirea si curatarea adaposturilor;
- colectarea si transferul dejectiilor solide si a apelor uzate;
- administrarea hranei;
- administrarea apei de baut;
- asistenta medicala de specialitate.
3.1.1 Sistemul de adapostire

Sistemul folosit pentru productia puilor de carne este de tipul la „sol”, cu evacuarea reziduurilor in
stare uscata sau semisolida la finele ciclului de productie. Puii sunt crescuti pe asternut din
rumegus (talas) in strat de 10-15 cm grosime, densitatea de populare a halelor este de maxim 18
pui/mp. O serie de crestere dureaza 42 de zile.
Adapostirea se realizeaza in 10 hale, fiecare cu o suprafata utila de 1.115 m² si capacitate 20 000
capete fiecare, identice ca dimensiuni si in general, ca dotare:
- dimensiuni: L = 90 m, l = 12,38 m, H = cca. 3,75 m la coama; suprafata = 1.115 m 2;
volum = 4.181 m3.
- structura de rezistenta este formata din stalpi si grinzi din beton armat prefabricate pe
care reazema chesoanele de acoperis;
- peretii sunt din BCA;
- acoperisul: a fost refacut recent si este format din mai multe straturi: de egalizare,
amorsaj, termoizolant din polistiren si stratul final din membrana bituminoasa;
- usile: refacute recent din PVC la halele 6 - 10, in curs de refacere la halele 1 - 5;
- tencuieli exterioare si interioare: din mortar si zugraveli de var;
- pardoseli: strat de rezistenta din beton si strat de uzura din ciment sclivisit.
Compararea cu cerintele BAT arata ca sistemul este suficient pentru adapostirea pasarilor, fara
masuri suplimentare de conformare.
Tabel 3.1.1-1: Conformarea cu cerintele BAT pentru activitatea desfasurata in cadrul Fermei nr. 8
Activitatea in Ferma nr. 8 Cerinte BAT
- Cresterea la sol pe asternut de talas de 10-15 cm - Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut
grosime; si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri;
- Fiecare hala este incalzita cu aeroterme cu ardere
completa; - Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita
- Instalatia de automatizare asigura reglarea complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei
temperaturii in functie de varsta puilor; de baut fara scurgeri.
- Ventilare mecanica;
- Apa de baut se asigura prin intermediul unei
instalatii dotata cu farfurii sau linii de picuratori TOP,
suspendate, cu reglarea presiunii si inaltimii liniilor
de adapare in functie de varsta pasarilor.

3.1.2 Incalzirea halelor

Fiecare hala este dotata cu cate 14, respectiv 15 lampli de gaz metan marca ALKE, ardere
completa a gazului combustibil cu control automat.
3.1.3 Ventilarea halelor

Ventilatia se realizeaza prin cate 8 ventilatoare/ hala.
Admisia de aer in hala se realizeaza prin compensare astfel:
 in halele 1 – 5: 23 orificii (suprafata de admisie 0,48 m 2) situate lateral la inaltimea de 0,9
m; cu actionare manuala;
 in halele 6 – 10: 38 orificii (suprafata de admisie 0,27 m 2) situate lateral la inaltimea de
1,3 m; cu actionare automata.
3.1.4 Iluminat
Programul de lumina asigurat pentru cresterea puilor este de 24 ore lumina, intensitatea variind in
functie de varsta puilor de la 40 lucsi la populare pana la 22 lucsi la depopulare. Instalatia de
iluminat este formata din:
 In halele 1 – 5: 3 randuri cu cate 19 tuburi de neon a cate18 sau 20 W
 In halele 6 – 10: 2 randuri cu cate 46 becuri economice de cate 11 W becuri colorate
actionate cu deemer.
3.1.5 Curatarea halelor

Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza de 21 de zile pentru curatarea generala si
dezinfectarea halelor, astfel sunt parcurse urmatoarele faze:
 se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare;
 asternutul de talas imbibat cu dejectii de pasare se aduna prin raclare si se evacueaza in
exteriorul halei fiind incarcat direct in mijloacele auto ale beneficiarilor;
 hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala) se degreseaza cu solutie detergenta, se inmoaie,
se spala cu masina de spalat cu apa sub presiune (200 atmosfere), cu consum 7-11
l/minut;
 se face dezinfectie umeda;
 se usuca hala;
 se introduce asternutul curat si dezinfectat;
 se face dezinfectie uscata;

 dupa 24 de ore se incepe ventilarea spatiului;

 se face dezinfectie finala.
3.1.6 Nutritie
Compararea tehnicilor utilizate in ferma nr. 8 cu tehnicile BAT indicate in BREF ILF se face pentru
doua categorii de indicatori:
 tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia nutretului combinat
pentru fiecare categorie de animal);
 consumul de furaj.
Furajarea puilor se face cu furaje furnizate de la Fabrica de Nutreturi Combinate situata in incinta
Fermei nr. 1, apartinand de asemenea S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. Furajarea se aplica dupa
retete diferentiate pe faze de crestere.
Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje cu capacitatea de 6 tone amplasat in
exterior. Din buncarul mare, furajul este preluat automat de un snec tranportor carcasat care
deverseaza in buncare de 60-80 kg fiecare, aflate in interiorul halei. Aceste minibuncare
alimenteaza liniile de furajare semiautomate prevazute cu hranitori de tip rotund (furajul fiind la
discretie).
Nutreturile combinate sunt rezultate din hrana puilor, alcatuita conform retetei din proteina si fosfor
total, functie de faza de crestere a puilor. Cantitatea consumata este de cca. 6.870 tone/an, 100%
metabolizat, din care 80% eliminat si evacuat odata cu dejectiile.
Materiile prime folosite pentru prepararea hranei pasarilor sunt formate din porumb boabe, soia
boabe, faina de peste si PVM, compozitia fiind din produse agricole (naturale) si concentrate
proteino-vitamino-minerale.
Tabel 3.1.5-1: Conformarea cu cerintele BAT pentru activitatea desfasurata in cadrul Fermei nr. 8
Activitatea in Ferma nr. 1 Cerinte BAT
Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie
in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret de greutatea corporala a puiului.
combinat produs de FNC propriu pe baza de porumb, soia,
faina de peste din productia interna, PVM, alte
microelemente.
Faza 1 (1-10 zile) Faza 1

Proteina - 24% Proteina – 20 - 22%
Fosfor total - 0.8% Fosfor total - 0.65 – 0.75

Proteina - 21% Proteina – 19 - 21%
Fosfor total - 0.77% Fosfor total - 0.60 – 0.70%
Proteina – 20.2% Proteina – 18 - 20%
Fosfor total - 0.74% Fosfor total - 0.57 – 0.67%

Faza 4 (35-42 zile) Nota:

Proteina – 18.99% Valorile sunt indicative deorece depind de continutul
Fosfor total - 0.73% energetic al hranei. De aceea nivelurile trebuie sa fie
adaptate la conditiile locale.
Cantitate medie consumata este de 3.3 – 4.5 kg
Cosum mediu de nutret de 1.8 kg/kg pui viu. Avand in vedere furaj/pui/ciclu de productie.
greutatea medie de 2,35 kg, rezulta o cantitate medie
consumata de 4.23 kg furaj/pui.
3.1.7 Materii prime utilizate

Principala materie prima o constituie efectivele de 280 000 pui de carne per ciclu de productie. Puii
de o zi sunt adusi din Olanda si ating la sacrificare o greutate de cca. 2.35 kg. Durata unui ciclu de
productie este de 42 de zile productive + 21 zile pauza pentru curatirea si dezinfectarea halelor.
Rezulta un numar de 5.8 serii de pui pe an. Adapostirea se realizeaza in 10 hale de dimnesiuni
identice, fiecare cu o suprafata utila de 1.115 m² si cu o capacitate de adapostire medie de 20.000
pui/serie.
Ca materiale periculoase se semnaleaza doar gazele naturale folosite pentru incalzire si
vaccinurile.
Celelalte materiale nu sunt periculoase prin compozitia chimica si nici prin modul de depozitare;
din acest motiv, nu a fost luata in considerare nici o alternativa de inlocuire a acestora.
In procesul de crestere al puilor se folosesc ca materii prime utilizate (vezi sectiunea 2.1.2.):
 nutreturi combinate, pe baza de porumb boabe, soia boabe, faina de peste, PVM, alte
microelemente;
 apa pentru consumul menajer si in scopuri tehnologice;
 energie electrica;
 gaze naturale;
 motorina;
 talas;
 medicamente si vaccinuri;
 materiale degresante si dezinfectante.
3.1.8 Asigurarea apei de baut

Asigurarea apei de baut pentru pasari se face prin 4 linii de adapare cu cate 288 (in halele 1 – 5) si
282 (in halele 6 – 10) cupe de picuratori TOP, suspendate, profil anticatarare pasari, reglarea
presiunii si inaltimii liniilor de distributie apa in functie de varsta pasarilor. In total in fiecare hala
sunt 1152 si respectiv 1128 cupe de picuratori pentru alimentarea a max. 18 pui/cupa.
Se prevede regulator de presiune, filtru decantor, dozator de medicamente.
Instalatia pentru asigurarea apei de baut este dotata cu apometre; se va organiza monitorizarea
consumului de apa pana la sfarsitul anului. Consumul mediu de apa este de 8 l/ pui.

Alimentarea cu apa pentru consumul menajer si in scopuri tehnologice se face din sursa proprie,
dintr-un foraj amplasat in incinta Abatorului vechi, avand caracteristicile: H = 114 m, Q = 4.0 l/s.
Aductiunea apei se face la rezervorul de inmagazinare prin intermediul unei conducte PVC de
aproximativ 800 m. Rezervorul de inmagazinare este din fibra de sticla suprateran, cu o capacitate
de 3000 litri. Distributia apei se face prin pompare.
Procesele tehnologice in care se foloseste apa sunt:
 apa de baut pentru pui, cca. 9.323 mc/an sau cca. 25,54 mc/zi, partial metabolizata,
partial eliminata si evacuata o data cu dejectiile;
 spalare hale pui, cca. 116 mc/an, rezerva pentru incendiu, stocata in rezervorul de
inmagazinare a apei;
 apele menajere pentru necesarul de la grupurile sanitare.
3.1.9 Colectarea si transferul apelor uzate

Apele de uzate rezultate de la ferma sunt:
 ape uzate menajere, ce se evacueaza intr-un bazin betonat vidanjabil, avand capacitatea
de 30 mc fiecare
 ape uzate tehnologice, evacuate printr-o retea de canalizare cu 20 bazine betonate
vidanjabile, amplasate in exteriorul halelor, cu o capacitate de 10 - 12 mc.
Apa vidanjata se descarca in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A., cu care s-a incheiat act
aditional nr. 5/06.03.2006 la contractul de prestari servicii nr. 50/25.03.2006. Compozitia apelor
vidanjate se analizeaza trimestrial de catre SGA Giurgiu.
Dupa finalizarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare, apele uzate menajere si tehnologice
vor fi transportate la statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L
3.1.10 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor solide

Dejectiile solide formate din asternutul de rumegus imbibat cu gainat de pasare, cu apa si resturi
de hrana, care se aduna din hale, se colecteaza prin manuala si se transporta in capatul halei de
unde sunt preluate direct de mijloace auto.
La iesirea din fiecare hala exista platforme betonate. Dejectiile solide sunt folosite ca material
fertilizant.
3.2 INVENTARUL PRODUSELOR (IESIRILOR)

Principalele produse rezultate din activitatea de crestere a puilor din Ferma nr. 8 sunt pasarile de
carne, care ajung pana la greutatea medie de 2,35 kg.
In fiecare din cele 10 hale din cadrul Fermei nr. 8 rezulta un efectiv de aproximativ 20.000 pasari
de carne, in total pe ferma 200.000 capete pasari.
3.3 INVENTARUL DESEURILOR. IMPACTUL ASUPRA APELOR

Deseurile rezultate din activitatea desfasurata in cadrul fermei nr. 8 sunt descrise mai jos:
 Deseuri menajere si asimilabile, formate din hartie, carton si plastic sunt depozitate in

containere si transportate la depozitul de gunoi al orasului, pe baza de contract.

Cantitatea rezultata intr-un an este de cca. 1.7 t/an.
 Cadavre de pui, provenite din procesul de crestere si ingrasare a puilor, cca. 20 t/an,
sunt depozitate in lazi frigorifice si preluate de S.C. Protan S.A. Bucuresti.
 Dejectii pasare in stare uscata (pat epuizat), provenite din activitatea de igenizare si vid
sanitar, cca. 15-20 t/hala, 1160 t/an, acestea sunt valorificate ca ingrasamant agricol de
diversi beneficiari.
 Flacoane de medicamente, seringi utilizate pentru vaccinare, ambalaje rezultate de la
livrarea medicamentelor si a substantelor utilizate pentru igenizare, provenite din
activitatea de igenizare, cca. 10 kg/an, deseurile rezultate fiind returnate la furnizori.
 Deseuri metalice, provenite din dezmembrari, casari ale diferitelor elemente metalice
componente ale structurilor sau piese ale instalatiilor tehnologice, cca 5 t/an, depozitarea
pieselor de dimensiuni mici fiind stocate in magazii, iar cele mari pe platforma betonata.
Fierul vechi este valorificat prin societatile specializate.
 Uleiuri uzate de la motor, transmisie si ungere, folosite la intretinerea utilajelor, cca. 360
l/an, depozitarea facandu-se in butoaie metalice.
In ceea ce priveste impactul dejectiilor si a materialelor prime folosite asupra apelor specificam ca
nu exista descarcari in receptori sau pe direct pe sol de asemenea efluenti, apele tehnologice fiind
stocate in bazine vidanjabile si descarcate in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A., pe
baza de contract de prestari servicii nr. 50/25.03.2003, act aditional 6/01.07.2006.
Apele de spalare a halelor sunt colectate prin reteaua de canalizare interna in bazinele de stocare,
vidanjate periodic si descarcate in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A.
Compozitia apelor vidanjate se analizeaza trimestrial de catre SGA Giurgiu. Probele de apa sunt
recoltate si trimise la laborator de catre personalul abilitat al S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.
Ferma nu detine un sistem de colectare apelor meteorice, cea mai mare parte a acestora
infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri.
Conform cerintelor BAT apele pluviale necontaminate pot fi:
 lasate sa se infiltreze in sol;
 colectate in rigole si descarcate in receptori naturali;
 colectate separat si refolosite.
Apele pluviale care vin in contact cu dejectiile, conform cerintelor BAT, se gospodaresc la fel ca
apele uzate tehnologice.
Poate exista posibilitatea infiltrarii in sol si in panza freatica, a apelor de spalare de la hale
colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece apele colectate sunt
in cantitati mici.
Caminele vidanjabile pentru colectarea apelor de spalare, sunt constructii din beton armat, iar
reteaua de canalizare interna este formata din tuburi de beton. Conform cerintelor BAT, pentru a
nu exista scapari, pierderi in sol si in apele subterane, este necesara o intretinere corespunzatoare
a conductelor si constructiilor subterane. De asemenea, ca si actiuni necesare pentru conformare
sunt: inspectarea retelei de canalizare interna, remedierea tronsoanelor deteriorate, intretinerea
corespunzatoare a retelei de canalizare interna si a caminelor vidanjabile.
Nu exista descarcari controlate in apele subterane, iar posibilitatea unor scapari a fost analizata

mai sus.
Monitorizarea calitatii apei subterane se va realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate din
putul de alimentare cu apa. Frecventa de prelevare si analiza se face anual, metoda de analiza se
face conform prevederilor Legii 458/2002 cu modificarile ulterioare
3.4 DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALATIEI

Procesele operationale din cadrul fermei avicole nr. 8 pot fi impartite in secvente, cu instalatii
specifice fiecarei activitati desfasurate in cadrul fermei, dupa cum urmeaza:
 activitati de productie pui de carne: populare cu pui, adapostire, furnizare hrana,
adapare, asistenta veterinara, incarcari pasari adulte pentru a fi transportate cu auto la
abator, curatarea adaposturilor;
 activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament: alimentare cu apa, alimentare cu
energie electrica, alimentarea cu combustibili pentru incalzire hale, canalizare ape uzate
stocare temporara apei uzate si transfer cu vidanja;
 activitati de gospodarire a dejectiilor: curatarea si evacuarea dejectiilor solide.
Diagramele elementelor principale ale instalatiilor sunt prezentate mai jos.
Diagrama instalatiei de furnizare hrana

Aprovizionare furaje Descarcare in Preluarea furajului automat din Din buncarele interioare se
speciale de la FNC buncarul de 6 t, exterior in interiorul halei printr-un face alimentarea liniilor de
Ferma 1 (S.C. Agro amplasat in snec transportator carcasat si hranire semiautomate,
Nutrisco Impex exteriorul fiecarei deversarea in 4 buncare de cate prevazute cu hranitori tip
S.R.L.) hale. 60-80 kg, pentru fiecare hala. rotund.
Diagrama instalatiei de adapare

Captarea apei din Aductiunea apei Distributia apei Prin pompare apa captata ajunge la instalatia de
foraj, amplasat in de la foraj la prin pompare adapat, formata din 4 linii de adapare cu un total de
incinta unitatii. rezervorul de la consumatori. 1152 cupe picuratori TOP, suspendate profil
inmagazinare. anticatarare pasari cu reglarea presiunii si inaltimii
liniilor de distributie apa in functie de varsta pasarilor.
Diagrama instalatiei de evacuare dejectii solide

Dupa fiecare ciclu de Se ridica liniile de Asternutul de talaj imbibat cu Dejectiile si asternutul de
productie se face o hranire si dejectii se aduna prin raclare si talaj sunt incarcate direct
pauza de 21 de zile fronturile de se evacueaza in exteriorul in mijloacele auto ale
pentru curatare si adapare. halelor. beneficirilor si folosit ca
dezinfectare hale. ingrasamant agricol.
Diagrama instalatiei de dezinfectie a halelor

Dupa fiecare ciclu de Dupa preluarea dejectiilor prin Se face dezinfectie Se face dezinfectie uscata si
productie se face o raclare, hala se degreseaza cu umeda, se usuca dupa 24 de ore se face
pauza de 21 de zile solutie detergenta, se inmoie, hala, se introduce ventilarea spatiului. La sfarsit
pentru curatare si se spala cu masina de spalat cu asternutul curat si se face dezinfectie finala.
dezinfectare hale. apa sub presiune. dezinfectat.
Diagrama de evacuare a apelor uzate

Apele uzate Pentru spalarea halelor,se Astfel cea mai mare Din canalizare apa ajunge in
tehnologic provin foloseste masina de spalat parte a apei se caminele vidanjabile, aflate in afara
din perioada de cu presiune foarte mare, evapora iar putine halelor. Se face vidanjarea apelor
igenizare a care produce pulverizarea resturi sunt maturate si uzate, urmand ca apele uzate sa fie
halelor. jetului de apa. descarcate prin descarcate in statia de epurare.
canalizare interioara.
3.5 SISTEMUL DE EXPLOATARE. MONITORIZAREA APELOR

Sistemul de exploatare este compus din:
 reteaua de distributie a apei atat pentru necesarul menajer, cat si pentru necesarul
tehnologic si rezerva intangibila de incendiu
 reteaua de colectare a apelor uzate.
Sistemul de exploatare a retelei de alimentare cu apa si canalizare in cadrul fermei nr. 8 este
prezentat in Regulamentul de functionare-exploatare si intretinere, care va fi anexat.
3.5.1 Monitorizarea apelor

Monitorizarea apelor in cadrul Fermei nr. 8 se va face pentru apele subterane si pentru apa uzata
evacuata in caminele vidanjabile, respectiv in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A.
Monitorizarea calitatii apelor subterane se realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate
din putul de alimentare cu apa potabila si cele doua foraje de observatie de 40 m adancime.
Analiza calitatii apei subterane se face conform tabelului urmator:
Tabel nr. 3.5.1-1: Frecventa de prelavare si metoda pentru indicatorii de calitate ai apei subterane
Nr. Crt. Indicator de calitate Frecventa de prelevare si analiza Metoda de analiza
1 pH Anual
2 CCOMn Anual
3 Sulfati Anual
Conform prevederilor Legii
4 Azotiti Anual 458/2002, cu modificarile
ulterioare.
5 Azotati Anual
6 Amoniu Anual
7 Conductivitate Anual
8 Cloruri Anual

9 Sodiu Anual
Indicatorii de calitate a apelor subterane din putul de alimentare apa potabila si cele doua puturi de
observatie (F1 si F2) sunt prezentate in tabelul urmator determinate prin buletinul de analiza din
22.08.2006:
Tabel nr. 3.5.1-2: Rezultatele analizelor privind calitatea apei subterane

Nr. Parametrul Unitatea de masura Valori de referinta
Crt.
Ferma nr. 8 Ferma nr. 8 Ferma nr. 8 H.G. 311/2004
Foraj 1 Foraj 2 Apa potabila
1 pH - 7.12 7.16 7.32 6.5-9.5

2 Conductivitate μS/cm 436 431 410 2500
3 CCOMn mgO2/l 10,11 8,84 8,84 5
4 Duritate ºG 22,96 22,4 20,4 5
5 Amoniu mg/l 1,393 1,25 0,333 0.5
6 Azotati mg/l 19,37 18,85 18,04 0.5
7 Azotiti mg/l 1,826 1,171 0 50
8 Cloruri mg/l 73 77,2 70,1 250
9 Sulfati mg/l 66,53 62,84 54,2 250
10 Sodiu mg/l 24,3 31,5 22,5 200
Monitorizarea apei uzate evacuate din hale in bazinele vidanjabile, se va face la fiecare
vidanjare, prin prelevare de probe pentru indicatorii prezentati in tabelul urmator:

Tabel nr. 3.5.1-3: Metode de analiza, frecvente de prelevare pentru apa subterana
Frecventa de prelevare
Punctul de prelevare Indicatori Metoda de analiza
probe si analiza poluanti
pH SR ISO 10523-97
Suspensii totale STAS 6953-81
CCOCr SR ISO 6060/96
Bazin betonat La fiecare vidanjare.
vidanjabil ape Detergenti SR ISO 7875/1.2-96
menajere
Azot amoniacal (NH4) STAS 8683-70
Fosfor total (P) STAS 10064-75
Substante extractibile cu SR 7587-96
solventi organici
CBO5 STAS 6560-82
SR ISO 5815/98
Se mentioneaza ca in conformitate cu rezultatele analizelor efectuate pe apa vidanjata in august

2006 valorile parametrilor analizati se incadreaza in limitele prevazute de NTPA 002/2005 pentru
descarcarea in statii de epurare.
Tabel nr. 3.5-4: Rezultatele analizelor pentru apele uzate vidanjate

Nr. Indicator Unitatea de Valoarea Valori laborator
masura admisa Valori laborator
08.06.2006
NTPA 22.08.2006
002/2005
1 Materii in suspensie (MS) mg/dm³ 350 103 384
2 Reziduu fix mg/dm³ - 607 607

3 Consum chimic de oxigen- metoda mg O2/dm³ 500 108,24 279,2
cu dicromat de potasiu (CCOCr)
4 Azot total (N) mg/dm³ 30 4,46 1,94
5 Azotati (NO3) mg/dm³ - 15,56 8,1

6 Azotiti (NO2) mg/dm³ - 0,037 0,091
7 Fosfor total (P) mg/dm³ - 4,153 3,2

8 Detergenti sintetici mg/dm³ 5 0,82 0,15
3.5.2 Conditii anormale de functionare

In cazul functionarii anormale (ex.: opriri ale utilajelor/instalatiilor, functionare necorespunzatoare a
unei parti din instalatie sau a instalatiei) intervine prompt mecanicul si/sau electricianul fermei
pentru remedierea situatiei, in caz de urgenta poate interveni si seful de tura.

3.6 CERINTE CARACTERISTICE SPECIFICE PROCESULUI DE PRODUCTIE BAT

Tehnicile folosite in ferma nr. 8 respecta aproape in totalitate cerintele BAT (cele mai bune tehnici
disponibile), fiind necesare un numar limitat de masuri de imbunatatiri pentru conformarea deplina
cu cerintele autoritatii de mediu privind gospodarirea apelor.
3.6.1 Tehnici de management

Desi nu s-a implementat un Sistem de Management de Mediu si in general cerintele legislatiei de
mediu sunt cunoscute in masura in care sunt specificate clar in autorizatia de mediu si respectiv in
cea de gospodarirea apelor, conducerea S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. este preocupata sa
asigure dotarea si functionarea ambelor instalatii IPPC pe care le are in exploatare in conditiile
protejarii mediului ca intreg, astfel incat sa se respecte toate cerintele legislatiei nationale.
3.6.2 Materii prime si materiale

Cei 200.000 puu/serie sunt crescuti la sol pe asternut din talaj in strat gros; densitatea de populare
a halelor este de 18 pui/m². O serie de crestere dureaza 42 de zile si este urmata de 21 de zile
pauza pentru curatarea si igenizarea halelor.
Cu exceptia gazului metan utilizat, pentru incalzirea halelor si a medicamentelor necesare
intretinerii productiei, celelalte materiale nu sunt periculoase pentru mediu nici prin compozitia
chimica si nici prin modul de depozitare; din acest motiv, nu a fost necesar sa se ia in considerare
inlocuirea acestora.
3.6.3 Folosirea apei

Sunt in uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce priveste consumul biologic
cat si a apei folosite pentru spalarea si igenizarea halelor. Sistemul de adapare a puilor este de tip
automatizat, evitandu-se risipa de apa. Deoarece sistemul de crestere este la sol, spalarea halelor
se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de productie, dupa colectarea uscata a asternutului uzat si
evacuarea acestui in exteriorul halei, folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu un
consum redus de apa.
3.6.4 Adapostirea puilor

Puii sunt adapostiti in 10 hale identice cu dotari moderne. Incalzirea fiecarei hale se face cu,
echipate cu termostate cu reglare electronica. Programul de lumina asigurat pentru cresterea
puilor este de 24 de ore lumina, intensitatea variind in functie de varsta puilor. Instalatia
computerizata asigura controlul microclimatului (temperatura, ventilatie, umiditate).
Sistemul de adapostire si de colectare a dejectiilor este BAT asigurand acelasi factor de emisie a
amoniacului ca sistemul de referinta.
3.6.5 Tehnici de nutritie

Toate halele sunt echipate cu instalatii tehnologice mecanizate pentru furajare. Se aplica tehnica
de furajare BAT care inseamna cantitate si compozitie a furajului dupa retete diferentiate pe patru
faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat (produs in
instalatia proprie de preparare a hranei). Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si
cantitatea zilnica de hrana administratat sunt conforme cu cerintele BAT.

3.6.6 Managementul dejectiilor

Dejectiile solide colectate la sfarsitul ciclului de productie se colecteaza in interior in capatul
fiecarei hale, de unde se incarca direct in mijloacele auto ale beneficiarilor pentru aplicarea ca
material fertilizant pe terenuri arabile. Tehnica este BAT. Eventual, se poate avea in vedere
realizarea unei platforme betonate utilizabila ca tampon in perioadele care nu exista posibilitatea
livrarii imediate a asternutului uzat catre beneficiari; aceasta ar trebui sa fie acoperita, inchisa,
ventilata si prevazuta cu rigola pentru preluarea levigatului din dejectii si dirijarea acestuia in cel
mai apropiat bazin de stocare.
In prezent, din reteaua de canalizare cu care a fost dotata fosta ferma avicola sunt functionale
numai caminele de vizitare care au fost transformate in bazine vidanjabile, in care se colecteaza
apele uzate rezultate de la spalarea halelor; din aceste bazine apa uzata este preluata cu vidanja
si descarcata in statia de epurare a S.C. Avicola Service S.A.
Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat in legislatia nationala, cat si
in contractul cu operatorul statiei de epurare. Se mentioneaza ca pe de o parte, cantitatile de apa
de spalare sunt mici, iar pe de alta parte conform analizelor trimestriale efectuate, valorile
parametrilor analizati sunt in limitele prevazute de NTPA 002/2005 pentru descarcarea in statii de
epurare.
3.6.7 Controlul emisiilor

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac si gaz metan in atmosfera, care
rezulta din procesele metabolice si din degradarea dejectiilor. Sursele de emisii in atmosfera sunt
halele de productie si sistemul de management al dejectiilor.
Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentru adapostirea puilor in
hale, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/transferul/stocarea si
eliminarea dejectiilor.
Tehnicile utilizate in ferma nr. 8 pentru adapostirea si furajarea puilor sunt conforme cu cerintele
BAT, rezultand astfel ca atat productia de azot si fosfor, cat si emisiile de amoniac din hale sunt
cele mai mici posibile. Deoarece dejectiile solide sunt livrate catre terti la scurt timp dupa
colectarea acestora, emisiile de amoniac din gestionarea dejectiilor in exteriorul halelor nu sunt
generate pe amplasament.
Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.
Emisiile necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol sunt neglijabile si nu prezinta risc de
poluare.
3.6.8 Mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime in conditiile in care si
dejectiile sunt eliminate rapid de pe amplasament. Emisiile secundare de hidrogen sulfurat
genereaza de asemenea mirosuri, dar in conditiile respectarii cerintelor BAT de adapostire a
animalelor, cum este cazul fermei nr. 8, aceste emisii sunt nesemnificative fiind sub limita de
detectie, chiar si in interiorul halelor.
3.6.9 Deseuri
Pe langa dejectiile solide si lichide, principalele deseuri periculoase sunt cele sanitar-veterinare:
ambalaje de la vaccinuri si cadavre de animal. Acestea se elimina in afara fermei conform
normelor sanitar-veterinare: cadavrele de animale se trimit la S.C. Protan S.A., iar ambalajele de

vaccinuri se predau tertilor.
3.6.10 Energie
Energia electrica si termica se foloseste eficient, in conformitate cu cerintele BAT.
3.6.11 Accidente
Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv a celor de colectare,
transport si eliminare a dejectiilor asigura prevenirea accidentelor de tip industrial.
3.6.12 Zgomot
In prezent nivelul zgomotului este redus si nu au existat plangeri. Se respecta recomandarile BAT
(privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise la sacrificare, manipularea
dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor, functionarea celorlalte utilaje) pentru
reducerea zgomotului specific si mentinerea acestuia in limitele acceptate.
3.6.13 Monitorizarea
Monitorizarea este in conformare cu cerinetele BREF. Se realizeaza urmatoarele inregistrari si
evidente curente:
 numarul/efectivul de animale la fiecare data de intrare/iesire;
 greutatea corporala la fiecare data de iesire;
 cantitatile de nutret intrate la fiecare data de intrare; consumul lunar se determina prin
calcul;
 cantitatea de cadavre de animale.
3.6.14 Sistemul de management al mediului

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. nu are implementat un Sistem de Management de Mediu conform
ISO 14001/1996 pentru nici una din unitatile pe care le detine, dar aplica in fermele avicole
procedurile de bune practici in domeniul zootehnic, fapt atestat prin autorizatia sanitar-veterinara.
Analiza conformarii cu cerintele BAT pentru tehnicile de management, pentru asigurarea
functionarii corespunzatoare se prezinta mai jos.
Tabel 3.6.1-1 Conformarea cu cerintele BAT privind tehnicile de management

Activitatea in cadrul fermei nr. 8 Cerintele BAT Conformare Actiuni necesare pentru
(Da/Nu) conformare
a) Responsabil pentru protectia mediului desemnat pe instalatie

Partial 1.Emitere decizie de catre
Responsabil pentru intreaga directorul executiv al S.C. Agro
societate AGRO NUTRISCO Nutrisco Impex S.R.L.
IMPEX S.R.L., inclusiv Ferma nr. 8 2.Completarea corespunzatoare
a fisei postului
b) Proceduri de lucru scrise

Exista proceduri de lucru scrise Instructiuni scrise privind Da 1. Se vor afisa la loc vizibil la
pentru exploatarea instalatiilor de proceduri de lucru fiecare punct de lucru.
furajare si de adapare mecanizata
a puilor precum si pentru
exploatarea aerotermelor de
combustie
c) Training
1. Personalul este instruit pentru Un plan (in scris) pentru Partial 1. Se va intocmi si aproba de
exploatarea instalatiilor de activitati de instruire pe catre conducatorul unitatii in
alimentare, adapare mecanizata a probleme de protectia termen de 3 luni de la emiterea
puilor si de exploatare a mediului. autorizatiei integrate de mediu.
aerotermelor de combustie. 2. Participarile la instruiri vor fi
2. Seful fermei raspunde de mentionate in fisele deprotectia
instruirea angajatiilor cu privire la muncii ale angajatilor.
normele de protectia muncii. 3. Evidenta instruirilor pentru tot
personalul angajat se va pastra
de catre responsabilul cu
protectia mediului si se va pune
la dispozitia organelor de
control la cerere.
d) Inregistrari/evidente/monitoring
Se va prezenta la capitolul
scoaterea din functiune.
e) Planuri de urgenta: Incendii
Planul de prevenire si interventie in Plan (in scris) pentru Da 1. Organizarea apararii
caz de incendii exista la sediul prevenirea incendiilor. impotriva incendiilor se va afisa
unitatii si se pune la dispozitia Plan (in scris) de actiune in la loc vizibil la fiecare punct de
organelor de control, la cerere. caz de incendii. lucru; personalul va fi instruit
periodic.
Instruirea personalului
pentru actiune in caz de 2. Evidenta instruirilor pentru tot
urgente personalul angajat se va pastra
la dispozitia organelor la cerere.
f) Plan de urgenta: Risc de poluare
Planul de prevenire si combatere a Plan de actiune in caz de Da 1. Masurile de prevenire si
poluarilor accidentale (anexa la poluare accidentala, de ex. combatere a poluarilor
autorizatia de gospodarire a de la sistemul de colectare, accidentale se vor afisa la aloc
apelor), exista la sediul unitatii si se transport si stocare dejectii. vizibil la fiecare punct de lucru;
pune la dispozitia organelor de Instruirea personalului personalul va fi instruit periodic.
control, la cerere. pentru actiune in caz de 2. Evidenta instruirilor pentru tot
urgente. personalul angajat se va pastra
la dispozitia organelor de
control la cerere.
g) Programe de intretinere
1. Regulamentul de intretinere si Implementarea programului Da 1. Regulamentul de intretinere
exploatare a instalatiilor de captare de intretinere si reparatii si exploatare a instalatiilor de
a apei (anexa la autorizatia de care sa asigure mentinerea captare a apei si programul de
gospodarire a apelor), exista la starii bune de functionare a intretinere curenta si planificata
sediul unitatii si se pune la aechipamentelor si a a celorlalte instalatii se vor
dispozitia organelor de control la curateniei in instalatii pastra la fiecare punct de lucru;

cerere. personalul va fi instruit periodic.

2. Programul de intretinere a 2. Evidenta instruirilor pentru tot
celorlalte instalatii prevede masurile personalul angajat se va pastra
curente si planificate de intretinere de catre responsabilul cu
a utilajelor, curatire periodica a protectia mediului si se va pune
halelor si igenizare a acestora intre la dispozitia organelor de
ciclurile de productie. control la cerere.
Tabel nr. 3.6.14-2: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de management

Documentul de referinta sau termenul de
Cerinta caracteristica a BAT Da/Nu Responsabil
conformare
Aveti o politica de mediu recunoscuta Seful Fermei
Nu
oficial? avicole nr. 8
Regulament de intretinere si exploatare a
instalatiilor de captare a apei , exista la
Aveti programe preventive de intretinere sediul unitatii si se pune la dispozitia
pentru instalatiile si echipamentele organelor de control.
Director executiv
relevante? Da Programul de intretinere a celorlalte
Seful Fermei nr.8
Aveti o metoda de inregistrare a instalatii prevede masurile curente si
necesitatilor de intretinere si revizie? planificate de intretinere a utilajelor,
curatire periodica a halelor si igenizare a
acestora intre ciclurile de productie.
Monitorizarea si masurarea performantei in

domeniul protectiei mediului
- Aveti un sistem prin care identificati
principalii indicatori de performanta in
domeniul mediului? Pe baza conditiilor din autorizatia de Director executiv
Da
- Aveti un sistem prin care stabiliti si mediu. Seful Fermei nr.8
mentionati un program de masurare si
monitorizare a indicatorilor care sa permita
revizuirea si imbunatatirea
performantei/acuratetei?
Inregistrari/evidente/monitorig
Daca raspunsul de mai sus este DA listati Plan de intretinere Director executiv
indicatorii dvs principali Plan de urgenta Seful Fermei nr. 8
3.6.15 Plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta

Pentru minimizarea impactului produs de accidente si avarii se va intocmi un plan de prevenire si
management al situatiilor de urgenta. Acest plan va fi compus din:
- Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexat la prezenta
docuemntatie);
- Plan de prevenire si stingere a incendiilor;
- Plan de prevenire si combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase si a
accidentelor la constructiile hidrotehnice (nu e cazul pentru activitatea din Ferma nr. 8 ).
Planul de prevenire si stingere a incendiilor va fi detaliat si prezentat separat de prezenta
documentatie.

4. EMISII SI REDUCEREA POLUARII
4.1 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME IN APA DE SUPRAFATA

SI CANALIZARE
Principalele emisii in apele uzate deversate in canalizare sunt reprezentate de compusi de azot si
fosfor rezulti din dejectii produse de catre pasari.
Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului se face prin
aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de
administrare a apei de baut, colectarea/transferul/tratarea/stocarea si eliminarea dejectiilor.
Evaluarea conformarilor tehnicilor utilizate in ferma nr. 8 cu cerintele BAT indicate in BREF ILF se
prezinta mai jos.
Tabel nr. 4.1-1: Cerinte BAT pentru tehnici utilizate in fermele de pasari
Activitate in ferma nr. 1 Cerinte BAT Conformare Actiuni
(Da/Nu) necesare
pentru
conformare
- Crestere la sol pe asternut de talaj de 10-15 Conform BREF ILF, pentru puii de Da Nu sunt
cm grosime; carne BAT este: necesare.
- Fiecare hala este incalzita cu aeroterme cu - Hala ventilata natural cu podea
ardere completa; instalatia de automatizarea acoperita complet cu asternut si
asigura reglarea temperaturii in functie de echipata cu sistem de furnizare a
varsta puilor: de la 33-35ºC in prima zi, la 20 ºC apei de baut fara scurgeri sau
in a 40-a zi; - Hala bine izolata, ventilata cu
- Ventilare mecanica; ventilatoare, cu podea acoperita
- Apa de baut se asigura prin intermediul unei complet cu asternut si echipata cu
instalatii dotata cu farfurii sau linii de picuratori sistem de furnizare a apei de baut
TOP, suspendate, cu reglarea presiunii si fara scurgeri.
inlatimii liniilor de adapare in functie de varsta Masuratori foarte precise au aratat
pasarilor. ca ambele sisteme au acelasi factor
de emisie pentru emisiile de
amoniac si anume: 0.08
kgNH3/loc/an.
Prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sistemul de adapostire, compozitia
furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/transferul/tratarea/stocarea si
eliminarea dejectiilor se vor reduce emisiile generate de activitatea fermei, in canalizare.
4.2 SURSE DE EMISIE. SISTEME DE EPURARE PENTRU FIECARE SURSA DE APA

UZATA. METODE DE MINIMIZARE A CANTITATII DE APA CONSUMATA.
Surse de emisie a apelor de epurare
In cadrul Fermei nr. 8, sursele de emisii generate de activitatea desfasurata sunt:
- apele menajere rezultate de la grupurile sanitare din incinta filtrului sanitar
- apele uzate tehnologice rezultate din activitatea spalare – igienizare a celor 10 hale din
cadrul fermei stocate in bazinele vidanjabile de 10-12 mc

- ape pluviale contaminate cu dejectii solide.

Sisteme de epurare pentru fiecare sursa de apa uzata
Apele uzate menajere sunt colectate intr-un bazin vidanjabil, avand o capacitate de 30 mc fiecare.
Apele uzate tehnologic sunt evacuate printr-o retea de canalizare in 20 bazine betonate vidanjabile
amplasate in exteriorul fiecarei hale, cu o capacitate de 10-12 mc fiecare.
Apele uzate din bazinele betonate vidanjabile, se vidanjeaza periodic si se descarca in statia de
epurare a S.C. Avicola Service S.A. Dupa finalizarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare
aferenta, apele vidanjate vor fi descarcate in statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.
Metode de minimizare a cantitatii de apa consumata
In ferma avicola nr. 8 se utilizeaza doar apa din subteran prelevata din putul de 114 m adancime,
situat in incinta Abatorului vechi.
O reducere a consumului de apa la ferma avicola poate fi realizata prin evitarea risipei la adaparea
animalelor si prin reducerea tuturor celorlalte folosinte, care nu sunt legate direct de nevoile de
hrana. Folosirea cu grija a apei poate fi considerata ca facand parte din buna practica zootehnica
si cuprinde o serie de actiuni si tehnici de management.
O metoda de reducere a consumului de apa de baut o reprezinta inlocuirea instalatiei de adapat
de tip vechi, cu farfurie, cu sistemul de picuratori TOP. In cadrul halelor din Ferma nr. 8 exista
instalatii de adapat cu sistem de picuratori TOP, astfel s-au inregistrat consumuri mai mici la
sistemul cu picuratori decat la cele rotunde datorita pierderilor mai reduse.
De asemenea, o completare la metoda de mai sus, o constituie calibrarea periodica a instalatiei de
baut (presiunea apei si inaltimile liniilor de adapare se regleaza in functie de varsta puilor) pentru
evitarea deversarilor si scurgerilor.
O alta metoda de minimizare a cantitatii de apa consumata, folosita in procesul de curatare si
igenizare a halelor, o constituie spalarea cu masina de spalat sub presiune, folosind apa la
temperatura naturala si dezinfectanti. Se va pastra un echilibru intre consumul de apa si
mentinerea curateniei.
Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate constituie o alta metoda de minimizare a
folosintei de apa. Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se
remedieaza cat mai repede posibil.
Pentru monitorizarea consumului de apa exista cate un apometru la fiecare hala.
4.3 MINIMIZAREA CONSUMULUI DE APA. STUDII

In ferma avicola nr. 8 se utilizeaza apa din subteran prelevata din putul de 114 m adancime, situat
pe amplasament.
Minimizarea consumului de apa se face prin analiza conformarii cu cerintele BAT, prin cifrele
indicative privind consumul de apa.
Pentru apa de baut, cerinta BAT prevede un consum mediu intre 40-70 l/loc/an, cosumul de apa
de baut pentru ferma nr. 8 este de cca. 46.4 l/loc/an.
Pentru curatarea si igenizarea halelor conform cerintelor BAT, consumul mediu este 0.002-0.020
m³/m² de pardoseala. In cadrul fermei nr. 8 se foloseste pentru igenizare si curatire o cantitate de 2
m³ apa /hala de 1.115 m², rezultand un consum specific de 0.0017 m³/m² de pardoseala.

4.4 APE METEORICE. ZONE IN CARE EXISTA UN RISC DE CONTAMINARE A

APELOR DE SUPRAFATA.
Ferma nr. 8 detine un sistem de colectare a apelor meteorice cu rigole, care descarca in subteran,
cea mai mare parte a apelor meteorice infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren
neacoperite de cladiri, alei sau drumuri.
Dejectiile solide constand in asternut uzat sunt evacuate in interiorul halei dupa fiecare ciclu de
productie, acesta fiind incarcat direct in mijloacele de transport auto ale beneficiarilor de material
fertilizant, cu care exista incheiat un contract de prestari servicii. Daca manevrarea nu se face
corect, resturi de asternut uzat pot ajunge pe sol direct sau prin antrenare de catre apele
meteorice. Acest lucru nu are consecinte asupra poluarii solului data fiind suparafata de teren si
cantitatii reduse de resturi dar, cel putin teoretic poate conduce la poluarea apei freatice, cu efecte
si asupra calitatii apei din acumularea Mihailesti.
Conducerea fermei declara ca nu au existat cazuri in care asternutul uzat sa fie descarcat direct pe
sol, pana la sosirea mijloacelor auto ale beneficiarilor.
Conform cerintelor BAT apele care vin in contact cu dejectiile se vor gospodari la fel ca apele
uzate tehnologice se colecteaza si vidanjeaza ca si apele uzate de la spalari.
Apele pluviale necontaminate pot fi:
- lasate sa se infiltreze in sol;
- colectate in rigole si descarcate in receptori naturali;
- colectate separat si refolosite.
Nu exista descarcari controlate in apele subterane sau apele de suprafata.
4.5 COMPOZITIA EFLUENTULUI EPURAT

Apele uzate tehnologic sunt evacuate printr-o retea de canalizare in 20 bazine betonate
vidanjabile, avand o capacitate de 10-12 mc fiecare.
Apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare din incinta filtrelor sanitare, sunt colectate
intr-un bazin betonat vidanjabil, cu o capacitate de 20 mc fiecare.
Din bazinele betonate, apa uzata vidanjata este transportata la statia de epurare a S.C. Avicola
Service S.A. urmand ca apele epurate, prin conducta de evacuare sa fie descarcate in Raul
Neajlov.
Dupa terminarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare, apele vidanjate vor fi descarcate si
epurate in statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L., apoi urmand a fi transportate si
descarcate in statia de epurare a S.C. Avicola Service S.A. si deversate in Raul Neajlov.
S-au efectuat analize pentru apa uzate provenite de la ferma nr. 8, metodele de analize utilizate
fiind confom standardelor si normelor in vigoare.
Rezultatele determinarilor analitice sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr 3.6.15-1 Rezultate analize apa uzata vidanjata - iunie si august 2006
Indicatori U.M. Metoda de analiza utilizata NTPA 002/2005 Valori laborator
de S.G.A.
08.06.2006 22.08.2006

pH Unit pH SR ISO105223/97 6.5 – 8.5 7.76 -

Suspensii mg/l STAS 6953/81 350 133 384
CCOCr mg/l SR ISO 6060/96 500 413.28 279,2
Reziduu fix mg/l STAS 9187/84 - 473 -
Azot total mg/l SR ISO10048/2001 - 1.33 1,94
Azotiti mg/l SR ISO 6777/96 - 0.0066 8,1
Azotati mg/l SR ISO 78901/1/98 - 5.79 0,091
Fosfor total mg/l SR EN 1189/2000 5.0 0.88 3,2
Detergenti mg/l SR ISO 7875-1/96 25 0.1 0,15
Prelevarea probelor s-a facut din apa reziduala provenita de la ferma nr. 8, iar recipientul in care
s-a prelevat proba este de polietilena cu capacitate de 2000 ml si a fost etichetat.
Pentru analizele efectuate in data de 08.06.2006 si data de 22.08.2006, proba de apa era tulbure,
cu miros intepator si culoare inchisa.
4.6 TOXICITATEA EFLUENTULUI EPURAT

Pe amplasament nu se realizeaza epurarea apelor uzate, acestea fiind vidanjate si transportate la
statia de epurare apatinand S.C. Service Avicola S.A.
In prezent, epurarea apelor uzate nu se realizeaza in incinta Fermei nr. 8 apartinand S.C. Agro
Nutrisco Impex S.R.L., evacuarea lor se realizeaza prin vidanjare catre Statia de epurare S.C.
Service Avicola S.A., unde are loc doar o epurare partiala, deoarece aceasta nu functioneaza la
parametrii tehnologici conform NTPA 001/2005 privind evacuarea in emisar Raul Neajlov. Aceasta
statie de epurare este in program de retehnologizare.
Pe viitor se prevede epurarea apelor uzate de la Ferma nr. 8 in cadrul statiei de epurare de la
Abatorul nou situata in imediata apropiere a fermei.
4.7 DESCRIEREA STATIEI DE EPURARE

Dupa terminarea lucrarilor la abatorul nou si statia de epurare, apele uzate vidanjate de la ferma
nr. 8 vor fi descarcate in statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.
Statia de epurare este prevazuta cu doua trepte de tratare mecanica si biologica, fiind
dimensionate astfel incat sa indeplineasca conditiile de descarcare intr-un receptor natural,
conform normativului NTPA 001/2005.
Statia de epurare a fost dimensionata pentru un debit Q = 800 mc/zi.
Principalele obiecte tehnologice componente ale statiei de epurare sunt urmatoarele:
 treapta mecanica:
- camin pentru colectarea apelor uzate provenite din procesul de productie si a apelor
igenico – sanitare, cu V = 2 m³, D = 4.3 m, H = 3.30 m, de unde acestea sunt
pompate prin gratar; acesta fiind amplasat la intrarea in statia de epurare, subteran;
- gratar, construit din otel inoxidabil; avand suprafata curbata, iar distanta dintre bare de
0.7 si 1 mm; materialul retinut de gratar este colectat intr-un container, gratarul fiind
cu autocuratare;
- camin pentru colectarea apelor uzate amplasat dupa gratar, subteran, cu V = 2 m³, de

unde acestea sunt pompate la unitatea de flotare;

- unitatea de flotare, din otel inoxidabil, 50 m³/h (cu posibilitatea de alimentare max. 60
m³/h); aici toate grasimile libere sunt indepartate mai mult de 95%; include panoul de
automatizare pentru treapta mecanica si treapta biologica, in executie cu PLC
Siemens.
- bazin pentru colectarea apelor uzate provenite de la unitatea de flotare, subteran,
amplasat dupa unitatea de flotare, alcatuit din beton armat, protejat anticoroziv, cu
V = 150 m³ si dimensiunile 1.5 x 2 x 2.5 m;
 treapta biologica:
- treapta biologica este construita ca un sistem compact, cu 2 linii biologice in paralel,
cu functionare continua, fiecare linie fiind compusa din: selector, bazin de denitrificare,
bazin de nitrificare (aerare) si bazin de sedimentare namol, toate aceste bazine vor fi
integrate in bazinul SBR proiectat, prin recompartimentare;
- bazinul biologic (de tip SBR) va avea dimensiunile: 25 x 20.8 x 7 m (6 m nivel de apa
util), volumul util, total de 3120 m³, din care pentru treapta biologica propriu-zisa 2820
m³ (selectoare, denitrificare, nitrificare), volumul garantand eficienta procesului
biologic;
- bazin anoxic, unde are loc procesul de denitrificare prin amestecarea cu apele
evacuate din unitatea de flotare si cu namolul activat provenit de la bazinele de
aerare; apele amestecate aici vor fi transportate in bazinele de aerare pentru tratarea
aeroba; bazinul anoxic va fi construit din beton armat, protejat anticoroziv la partea
superioara si avand un volum V = 643 m³ si dimensiunile 7 x 6.5 x 14.14 m;
- bazinul de aerare cu bule fine care va asigura procesul de tratare aeroba a apelor
uzate, cu V = 1.306 m³ dotat cu echipamente de aerare cu bule fine si suflante pentru
insuflarea aerului comprimat, cu rol in procesul de nitrificare; bazinul de aerare este
construit din beton armat avand dimensiunile 14.21 x 6.5 x 14.14 m;
- o unitate de deshidratare a namolului in exces si a namolului primar.
Gospodarirea de namol
Namolul in exces rezultat din tratarea biologica este transportat cu ajutorul a 2 sisteme de pompe
air-lift, in instalatia de flotatie.
Din instalatia de flotatie namolul rezultat din procesul de tratare a apelor uzate este introdus intr-o
instalatie de deshidratare mecanica si tratat cu ajutorul unui decantor centrifugal. Decantorul
centrifugal este alcatuit dintr-o unitate de decantare a namolului in exces cu capacitatea de 2.5 – 3
m³/h cu o concentratie initiala de aproximativ 1% solide uscate, cu puterea instalata de 7.5 kW.,
include si panoul de automatizare pentru deshidratare namoluri.
Namolul deshidratat va fi colectat in containere si transportat la depozitul de deseuri menajere a
localitatii Mihailesti.
Prin descarcarea apelor uzate in statia de epurare, se va crea posibilitatea obtinerii unui efluent
care sa corespunda sa corespunda limitelor maxime admise ale indicatorilor de calitate ai apelor
evacuate stabilite de NTPA 001 aprobate prin H.G. nr. 188/2002 – modificata si completata cu
H.G. nr. 352/2005. Astfel au fost prevazute urmatoarele limite la indicatorii precizati in avizul de
gospodarirea apelor nr. 18 din 24.02.2006 emis de “Administratia Nationala Apele Romane” –
Directia Apelor “Arges – Vedea”, Pitesti.
 pH 6.5 – 8.5;

 materii in suspensie 35 mg/l;

 CBO5 25 mg/l;
 CCOCr 125 mg/l;
 NH4 2 mg/l;
 azot total 10 mg/l;
 fosfor total 1 mg/l;
 rezidu fix 2000 mg/l;
 detergenti 0.5 mg/l;
 substante extractibile 20 mg/l;
 sulfati 600 mg/l.
Ceilalti indicatori de calitate se vor incadra in limitele maxime admise de NTPA 001/2005.
4.8 BY-PASS-AREA SI PROTECTIA STATIEI DE EPURARE

Pentru situatia actuala nu se pune problema unui by-pass deoarece statia de epurare nu se afla pe
amplasamentul S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.
La noua statie de epurare de la abatorul nou al S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. este prevazut un
by-pass inainte de intrarea in procesul tehnologic de epurare cu deversare direct in conducta de
evacuare a efluentului catre statia de pompare ce apartine S.C. Mixalim S.R.L.
4.9 PIERDERI SI SCURGERI IN APA DE SUPRAFATA, CANALIZARE SI APA

SUBTERANA.
Ferma nr. 8 nu detine un sistem de colectare a apelor meteorice, cea mai amre parte a acestora
infiltrandu-se direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri sau aleile betonate.
Au existat rigole pluviale perimetrale, acestea fiind deteriorate sau colmatate la preluarea fermei de
catre actualul proprietar; in prezent o parte dintre acestea au fost refacute prin adancire si
betonare. Rigola de pe latura sud-vestica descarca intr-un camin situat in apropierea portii de
intrare in ferma.
Initial, rigola de pe latura nord-estica dirija apele catre o retea de canalizare printr-o conducta catre
valea Argesului amenajata ulterior prin acumularea Mihailesti. In prezent, rigola nu are descarcare
in capatul aval, avand doar rolul de stocare a apelor meteorice. Sunt in curs de refacere rigolele
din jurul spatiului central situat intre grupul de hale 1 – 5 si 6 – 10, care vor avea de asemenea
doar rol de stocare, acestea fiind vidanjate ulterior.
Apele pluviale care vin in contact cu dejectiile solide sunt colectate in rigole betonate si vidanjate
periodic. Ferma trebuie sa isi realizeze un sistem de colectare a apelor pluviale neimpurificate cu
descarcare in receptori naturali sau stocare-reutilizare in caz de seceta.
Apele uzate rezultate de la spalarea halelor fermei nr. 8 sunt in cantitati mici, care sunt descarcate
din interiorul halelor in cele doua camine vidanjabile situate pe latura lunga a fiecarei hale. O parte
din acestea sunt prevazute cu capace, conducand astfel la minimizarea emisiilor fugitive, iar
celalata parte sunt descoperite si in care pot patrunde diferite alte deseuri.

Reteaua de canalizare, formata din tuburi de beton este deteriorata in unele parti si pot exista
pierderi, pentru a evita scurgerile si pierderile trebuie instituit un program de intretinere
corespunzator a conductele si constructiile subterane.
Exista astfel posibilitatea infiltrarii in sol si deci in panza freatica, a apelor de spalare din hale
colectate in bazinele vidanjabil sau a apelor care rezulta de la spalarea platformelor betonate.
Se propune inspectarea retelei de canalizare interna si externa halelor cu remedierea tronsoanelor
deteriorate si intretinerea permanenta a retelei de canalizare si a caminelor vidanjabile.
Nu exista pierderi in apele de suprafata deoarece nu exista emisar in apropierea Fermei nr. 8.
Posibilitatea scurgerilor in apa subterana a fost prezentata mai sus, in acest sens se realizeaza o
monitorizare permanenta privind calitatea apei subterane din cele doua puturi de observatie de
langa hala 6 , respectiv hala 10.
4.10 IMPERMEABILIZAREA STRUCTURILOR INSTALATIEI

Reteaua de canalizare interna este formata din tuburi de beton (diametru cca. 300 mm), aceasta
asigura colectarea apelor uzate si descarcarea lor in caminele vidanjabile. Tuburile de canalizare
prin care se descarca apele de spalare sunt in multe locuri deteriorate, astfel incat, daca apele
uzate ar rezulta in cantitati mari, o parte insemnata s-ar deversa si infiltra in sol. Impermeabilizarea
retelei de canalizare interioara se face prin remedierea si intretinerea corespunzatoare.
Bazinele vidanjabile in care se descarca apele uzate au capacitatea de 10 – 12 m 3 si sunt plasate
cate doua pe latura lunga a fiecarei hale, la mijlocul aleilor betonate dintre hale.
Aceste bazine nu sunt functionale la parametrii proiectati, fiind prost intretinute. In acest sens in
fata halelor 1 si 6, bazinele sunt acoperite cu capace varuite, insa in celelalte cazuri capacele
lipsesc, adesea pe langa apa sunt aruncate sau aduse de vant diverse gunoaie.
Rezervorul de inmagazinare, al apei captate din foraj, este din beton, semiingropat, structurat pe 3
nivele, avand o capacitate de 3000 litri, ce reprezinta si sursa pentru rezerva de incendiu.
Aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare se face prin intermediul unei conducte
PVC cu lungimea de 350 m.
Avand in vedere cele prezentate mai sus, atat conducta de aductiune, cat si rezervorul de
inmagazinare sunt considerate impermeabile.
4.11 ALTE RISCURI ASUPRA SOLULUI, ELEMENTE CE CONDUC LA EMISII

NECONTROLATE IN APA
Principalul risc asupra solului poate aparea din emisiile de azot si fosfor ramase in dejectiile solide
care se transporta pe terenurile agricole din vecinatatile societatii Agro Nutrisco Impex S.R.L.
Sunt prezentate mai jos cantitatile de fosfor si azot calculate pe baza diversilor factori:
Cantitatea de fosfor:
- 27,95 tone/an, conform calculelor efectuate pe baza factorilor din BREF ILF;
- 9,74 tone/an conform calculelor bazate pe factorul din „Codul Bunelor Practici Agricole”
Cantitatea de azot:
- 67,21 tone pe an conform calculelor bazate pe BREF ILF;
- 33,38 tone/an conform calculelor pe baza factorului din „Codul Bunelor Practici Agricole”;
- 97,69 tone/an conform calculelor pe baza factorului din proiectul „APRA”, raport final 2003;

- 62,73 tone/an conform calculelor pe baza factorilor din CORINAIR.

Se mentioneaza ca azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp sunt componente
fertilizante dar in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul este
considerat poluant pentru mediu. In aces caz este necesar a se respecta norma specifica de 170 –
210 kg de azot pe hectar si an, tinand cont si de rezervele din sol. Desi comunele din jurul
localitatii Mihailesti nu se afla in zona vulnerabila, aceasta conditie trebuie respectata de catre cei
care aplica dejectiile pe camp, daca terenurile pe care se face fertilizarea se gasesc in zone
vulnerabile.
Pentru determinarea continutului de fosfor si azot atat in dejectii, cat si in sol, in vederea realizarii
fertilizarii controlate a terenurilor agricole sunt necesare efectuarea de analize chimice.
In lipsa unor asemenea analize se poate lua in considerare cifra de cca. 67,211 tone/an obtinuta
cu factorii de emisie din BREF ILF. Aceasta conduce la o suprafata necesara de minim 395 ha
pentru aplicarea intregii cantitati de asternut uzat provenit de la Ferma nr. 8.
Exista posibilitatea infiltrarii in sol si in panza freatica a apelor de spalare de la hale, colectate si
stocate in bazinele vidanjabile. Apele pluviale sau de spalare a platformelor betonate pot fi
impurificate cu dejectii solide, acestea sunt colectate in rigolele de ape pluviale, stocate si
vidanjate periodic.
Emisiile necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol (din canalizarea interna, din bazinele
de colectare si stocare temporara existente, de pe platformele betonate unde mai pot exista resturi
de asternut uzat) sunt foarte mici si riscul de poluare e minor. Se realizeaza o monitorizare a
calitatii apei subterane din puturile de observatie (adancime de 40 m), conform cerintelor
autorizatiei integrate de mediu anual.
4.12 EMISII IN APE SUBTERANE

Se mentioneaza in cadrul acestui capitol potentiala infiltrare in sol a substantelor specifice
dejectiilor, in special compusi ai azotului, continute atat in asternutul uzat cat si in apele de spalare
care, desi benefice pentru aportul de nutrienti in sol, pot sa conduca la poluarea cu nutrienti a apei
freatice.
Dejectiile solide constand din asternutul uzat, sunt evacuate in afara halei dupa fiecare ciclu de
productie, nu exista o platforma speciala pentru depozitarea asternutului uzat evacuat din hale,
acesta fiind incarcat direct in mijloacele auto ale beneficiarilor. Daca manevrarea nu se face corect,
resturi de asternut uzat pot ajunge direct pe sol sau prin antrenare de catre apele meteorice. Acest
lucru nu are consecinte asupra poluarii solului data fiind suprafata mare de teren si cantitati reduse
de resturi, dar cel putin teoretic poate conduce la poluarea apei freatice, cu efecte asupra calitatii
apei din acumularea Mihailesti.
Conducerea fermei declara ca nu au existat cazuri in care asternutul uzat sa fie descarcat direct pe
sol, pana la sosirea mijloacelor auto ale beneficiarilor. In caz de vreme nefavorabila sau alte
motive care ar putea conduce la intarzieri la incarcarea asternutului, acesta se depoziteaza in
interiorul halei.
Emisii fugitive in apele subterane pot aparea si prin infiltrarea in sol si in panza freatica, a apelor de
spalare de la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece
apele colectate sunt in cantitati foarte mici. Bazinele vidanjabile sunt prevazute doar partial cu
capace ceea ce conduce la minimizarea emisiilor fugitive.
Emisii fugitive pot exista si datorita retelei de canalizare invechita si degradata in unele parti,
pentru aceasta se realizeaza un program de intretinere si verificare a starii instalatiilor de

canalizare pentru a se evita scurgerile de ape uzate in sol si apele subterane.
4.12.1 Monitorizarea calitatii apelor subterane

Monitorizarea calitatii apelor subterane se realizeaza prin analiza calitatii apei subterane pe probe
prelevate din puturile de observatie cu adancimea de 40 m situate langa hala nr. 6 si respectiv nr.
10.
In activitatile de colectare, stocare si vidanjare a apelor uzate se vor lua masuri de de precautie
necesare prevenirii poluarii apelor subterane.
Astfel se va inspecta reteaua de canalizare si remedia tronsoanele deteriorate, de asemenea
caminele vidanjabile trebuie etansate la baza si peretii exteriori, acoperite si intretinute
corespunzator.
Daca este cazul se va amenaja o platforma betonata pentru depozitarea dejectiilor solide, preluate
de diversi beneficiari, in scopul eliminarii posibilelor infiltrari sau scurgeri de substante poluante in
sol si panza freatica.
Referitor la fertilizarea terenurilor agricole cu dejectii fermentate provenite de la ferma, pot aparea
efecte indirecte daca terenurile pe care se aplica materialul fertilizant sunt inventariate ca zone
„vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole”. In acest sens beneficiarii de material
fertilizant vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic
impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.
Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari,
inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.
4.12.2 Tipul monitorizarii si frecventa, substantele monitorizate, amplasamentul punctelor de

monitorizare si caracteristicile tehnice ale lucrarilor de monitorizare
Monitorizarea calitatii apelor subterane se va realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate
din puturile de alimentare. Metoda de analiza se va face conform prevederilor Legii 458/2002 cu
modificarile ulterioare, iar frecventa de prelevare si analiza s-a stabilit prin autorizatia de mediu
anual. La putul de alimentare cu apa potabila, frecventa de analiza este lunar conform cerintelor
sanitar –veterinare.
Indicatorii de calitate analizati sunt prezentati mai jos:
 pH
 CCOMn
 Sulfati
 Azotiti si Azotati
 Amoniu
 Conductivitate
 Cloruri
 Sodiu
Echipamentele de monitorizare si analiza trebuie exploatate si intretinute astfel incat monitorizarea
sa reflecte cu precizie emisiile sau evacuarile.

Analizele de calitate a apei prelevate din cele 2 puturi din incinta fermei, la adancimea maxima de
40 m, efectuate in august 2006 pentru poluantii specifici arata ca in cazul amoniului si azotitilor se
depaseste valoarea concentratiei admise pentru apa folosita in scop potabil conform STAS
1342/1991. Depasirea valorilor la indicatorii amoniu si azotiti poate sa se datoreaza poluarii de tip
istoric a freaticului si a altor activitati zootehnice si agricole din zona.
Rezultatele buletinului de analiza din data de 22.08.2006 au fost prezentate in tabelul nr. 4.1-1
pentru probele de apa potabila prelevate din cele doua foraje de observatie.
4.12.3 Masuri de precautie necesare prevenirii poluarii apelor subterane

O prima masura de precautie in cazul manevrarii dejectiile solide evacuate din hale si incarcate in
mijloacele auto ale beneficiarilor, ar fi realizarea unei platforme speciale pentru depozitarea
asternutului uzat provenit din curatarea halelor si evitarea impurificarii apelor pluviale ce se
infiltreaza in sol si apele freatice.
Sunt necesare si alte masuri de prevenire a poluarii apelor subterane:
 Intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare si remedierea tronsoanelor
deteriorate, de asemenea necesitatea intretinerii etanseitatii caminelor vidanjabile
reprezinta masuri necesare pentru protectia apelor subterane.
 Beneficiarii de material fertilizant vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu
cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru
efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile
agricole si de gospodarire a apelor.
4.12.4 Masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare,

precum si al conductelor, recipientilor si rezervoarelor prin care tranziteaza, respectiv sunt
depozitate substante periculoase
Masurile de control si de service pentru canalizare constau in inspectarea canalizarii interne (din
hale) si a racordurilor cu caminele de stocare exterioare, refacerea tronsoanelor deterioarate daca
este cazul. Intretinerea corespunzatoare a caminelor vidanjabile si asigurarea etanseitatii lor,
inspectare la fiecare golire completa in vederea depistarii eventualelor fisuri si remedierea
acestora, decolmatare.
Pentru alimentarea cu apa se va intretine corespunzator si inspecta rezervorul de inmagazinare,
aductiunea apei de la foraj la rezervorul de inmagazinare prin intermediul unei conducte PVC si se
va avea in observatie buna functionare a statiei de pompare.
Cadavrele de pui provenite din procesul de crestere si ingrasare pui de carne vor fi depozitate in
lazi frigorifice si preluate de catre S.C. Protan S.A, pentru a se evita contactul deseurilor de
animale cu sursele de apa.
Flacoanele de medicamente, seringile utilizate pentru vaccinare, ambalajele rezultate de la livrarea
medicamentelor si a substantelor utilizate pentru igenizare sunt preluate de S.C. Selserv
Ecosistem S.R.L.
4.13 RECEPTORI
Apele de spalare colectate in bazinele de stocare se vidanjeaza periodic cu vidanja proprie si se
descarca in statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A., apele epurate sunt deversate prin

conducta de evacuare in Raul Neajlov. Dupa finalizarea lucrarilor la statia de epurare a S.C. Agro
Nutrisco Impex S.R.L., apele vidanjate urmeaza sa fie descarcate in noua statie de epurare.
Se mentioneaza ca rezultatele analizelor efectuate la probele de ape uzate vidanjate se
incadreaza la indicatorii de referinta sub valorile prevazute de NTPA 002/2005 privind descarcarea
apele uzate in retelele de canalizare cu in statie de epurare.
Conform celor prezentate mai sus nu se produce nici o descarcare directa in apele de suprafata,
existand doar o descarcare indirecta a apelor vidanjate in statia de epurare si dupa epurarea
mecanica in Raul Neajlov.
Referitor la fertilizarea terenurilor cu dejectii fermentate provenite de la ferma nr. 8, pot aparea
efecte indirecte daca terenurile pe care se aplica materialul fertilizant sunt inventariate ca „zone
vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole”. Beneficiarii de material fertilizant vor
fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva
poluarii cu nitrati din surse agricole.
4.13.1 Delimitarea suprafetei pe care se desfasoara procesul sau perimetrul amplasamentului utlilizat
pentru instalatii noi si instalatii existente
Amplasamentul complexului este inconjurat pe trei laturi de terenuri cu folosinta agro-industriala:
 nord-est - teren neutilizat apartinand primariei Mihailesti, dincolo de care, la cca. 50 m
se afla lacul Mihailesti
 est - strada aflata la cca. 100 m de gardul fermei; intre gard si strada sunt amplasate
cladirea unei mori si locuinte
 sud - strada, dincolo de care se afla incinta Abatorului detinut de SC AGRO
NUTRISCO IMPEX SRL, amplasata pe malul lacului Mihailesti
 sud-vest si vest - SC AVICOLA DRAGANESCU SA, pe o latime de cca. 150 m, DJ
412 A Mihailesti – Bolintin Vale, zona locuita a satului Draganescu pe partea stanga a
DJ
 nord-vest si nord - Ferma de palmipede si Ferma nr. 6, in prezent nefunctionala.
5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR
5.1 SURSE DE DESEURI

Principala sursa de deseuri o constituie dejectiile solide provenite din activitatea de crestere a
puilor desfasurata in cadrul fermei nr. 8
Cantitatea medie anuala de dejectii solide (amestec de dejectii si asternut uzat), conform
estimarilor pe baza capacitatii mijlocului auto care efectueaza transportul) este de 15 – 20 t/hala,
adica maxim 1160 tone/an.
Dupa fiecare ciclu de productie dejectiile solide sunt evacuate prin raclare in afara halei si
incarcate direct in mijloacele auto ale beneficiarilor si utilizate ca material fertilizant in agricultura.
Deseurile menajere si asimilabile (hartie, carton, plastic), provenite din materialele, alimente etc
folosite in cadrul unitatii, reprezinta cca. 1.7 tone/an si sunt depozitate la depozitul de deseuri al
orasului.

Din activitatea de casare a diferitelor elemente metalice, componente ale structurilor sau piese ale
instalatiilor tehnologice, dezmembrari rezulta deseuri metalice, aproximativ 5 t/an, depozitarea se
face pe platforma langa filtrul sanitar, pentru piesele mari. Piesele metalice de dimensiuni mici
provenite de la instalatiile tehnologice sunt depozitate in cadrul magaziilor din incinta unitatii.
Deseurile rezultate din activitatea de intretinere a utilajelor folosite sunt uleiurile uzate de motor,
transmisie si de ungere, cca. 360 l/an, depozitate in butoaie metalice.
Tot din activitatea de crestere a puilor rezulta si deseuri periculoase constand in amabalaje de la
vaccinuri, flacoane medicamente, seringi utilizate si cadavre de pui.
Cadavrele de pui rezultate intr-un an de zile constituie 20 t, urmand a fi eliminate prin preluarea lor
de catre S.C. Protan S.A. Bucuresti.
Cantitatea de flacoane de medicamente, seringi utilizate pentru vaccinare, ambalaje rezultate de la
livrarea medicamentelor si a substantelor utilizate pentru igenizare reprezinta 2 kg/serie, avand in
vedere ca se desfasoara cca. 5 serii/an rezulta 10 kg/an sunt preluate de catre SC SELSERV
Ecosistem SRL.
Din punct de vedere al recuperarii si refolosirii deseurilor, dejectiile solide sunt eliminate din hale si
incarcate in mijloacele auto pentru a le refolosi ca si material fertilizant pe terenurile agricole ale
diversilor beneficiari.
Deseurile menajere (hartie, plastic, carton) pot fi colectate selectiv si valorificate prin societatile
comerciale care le recicleaza.
In ceea ce priveste conformarea cu cerintele legislatiei sanitar-veterinare si protectiei mediului,
ambalajele de vaccinuri, se vor elimina ca deseuri periculoase conform normelor sanitar-
veterinare. De asemenea cadavrele de pui, conform legislatiei sanitar-veterinare vor fi depozitate
temporar in frigidere si apoi eliminate in conformitate cu prevederile OM 723/2003 al MAPAM art.
5.
Deseurile rezultate de la materiale dezinfectante si degresante folosite pentru dezinfectia si
igienizarea halelor dupa fiecare ciclu de productie sunt preluate de S.C. MARAVET SRL, cu care
s-a incheiat contractul din 11.01.2006 si de SC SELSERV Ecosistem SRL cu care s-a incheiat
contract de prestari servicii nr. 67 din 1.06 2006.
6. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR
6.1 ACCIDENTE DIN CAUZE NATURALE

Ferma este situata intr-o zona de campie in care pana in prezent nu s-au inregistrat incidente
legate de inundatii.
Amplasamentul se afla in zona seismica D pentru care, conform normativului antiseismic P100 –
92, coeficientul Ks = 0,2 si perioada de colt Tc = 1,6 sec (grad seismic VIII pe scara MKS). Nu au
existat actiuni seismice care sa afecteze starea cladirilor si a platformelor in zona Fermei nr. 8.
6.2 ACCIDENTE INDUSTRIALE

Este in uz un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/inccidentelor, schimbarilor de procedura,
evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de intretinere.
Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile de prevenire instituite sunt

prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 6.2-1: Tipuri de accidente potentiale
Tip de accident Cauze potentiale Impact potential Probabilitate de Risc estimat Tehnici preventive
producere
Explozii Avarie la reteaua Pierderi umane mica Mic Intretinerea
de gaz metan Pagube materiale corespunzatoare a
retelei; instruirea
personalului.
Incendii Scurtcircuit electric; Poluare mica Mic Intretinere
neglijenta; atmosferica. corespunzatoare.
intretinera Impact vizual.
necorespunzatoare
a echipamentelor Pagube materiale
6.3 PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR

Aspecte de management
Operatorul instalatiei este S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. cu sediul in Bucuresti, B-dul Unirii nr.
14, bl. 6, sc. 2, ap. 45, sectorul 4, inmatriculata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr.
J/40/9069/2000. Structura organizatorica este de tip ierarhic-functional, alcatuita din
compartimente operationale/sectoare si functionale (servicii/birouri financiar-contabil, comercial,
tehnic-administrativ, de personal).
S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. aplica in ferma nr. 8 ca tehnici de management al accidentelor
planurile prezentate mai jos.
1. Planul de urgenta in caz de incendiu, consta in planul de prevenire si interventie in caz de
incendii, existent la sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control.
In ceea ce priveste conformarea cu cerintele BAT, sunt necesare urmatoarele planuri; plan (in
scris) pentru prevenirea incendiilor, plan (in scris) de actiune in caz de incendiu si instruirea
personalului pentru actiune in caz de urgente.
Actiunile necesare pentru conformare constau in:
- organizarea apararii impotriva incendiilor se va afisa la loc vizibil pentru fiecare punct de
lucru si personalul va fi instruit periodic;
- evidenta instruirilor pentru tot personalul angajat se va pastra de catre responsabilul cu
protectia mediului si se va pune la dispozitia organelor de control la cerere.
2. Plan de urgenta. Risc de poluare
Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a
apelor), exista la sediul unitatii si se va pune la dispozitia organelor de control, la cerere. In
conformare cu cerinetele BAT se face si instruirea personalului pentru actiune in caz de urgente.
Actiunile necesare pentru conformare sunt:
- masurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se vor afisa la loc vizibil la
fiecare punct de lucru, personalul urmand a fi instruit periodic;
protectia mediului si se va pune la dispozitia organelor de control, la cerere.

S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. nu are un sistem de management de mediu conform ISO
14001/1996, dar aplica in fermele avicole procedurile de bune practici in domeniul zootehnic, fapt
atestat si prin autorizatia de functionare sanitar-veterinara.
Analiza conformarii cu cerintele BAT pentru tehnicile de management se prezinta astfel:
1. Responsabil pentru protectia mediului desemnat pe instalatie,
2. Proceduri de lucru scrise
Exista proceduri de lucru scrise pentru exploatarea instalatiilor de furajare si de adapare
mecanizata a puilor precum si pentru exploatarea aerotermelor de combustie. Cerintele BAT
prevad instructiuni scrise privind procedurile de lucru, afisate la loc vizbil pentru fiecare punct de
lucru.
3. Training
In cadrul fermei nr. 1 personalul este instruit pentru exploatarea instalatiilor de alimentare, adapare
mecanizata a puilor si de exploatarea a aerotermelor de combustie. Seful fermei raspunde de
instruirea anagajatilor cu privire la normele de protectia muncii. Cerintele BAT prevad un plan (in
scris) pentru activitati de instruire pe probeleme de protectia mediului.
Actiunile necesare pentru conformare sunt:
- se va intocmi si aproba de catre conducatorul unitatii in termen de 3 luni de la emiterea
autorizatiei integrate de mediu;
- participarile la instruiri vor fi mentionate in fisele de protectia muncii ale angajatilor;
4. Programe de intretinere
In cadrul fermei nr. 8 exista la sediul unitatii si se pune la dispozitia organelor de control,
regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei (anexa la autorizatia de
gospodarire a apelor) si programul de intretinere a celorlalate instalatii, ce prevede masurile
curente si planificate de intretinere a utilajelor, curatire periodica a halelor si igenizare a acestora
intre ciclurile de productie. Pentru programele de intretinere cerintele BAT prevad implementarea
programului de intretinere si reparatii care sa asigure mentinerea starii bune de functionare a
echipamentelor si a curateniei in instalatii.
Actiuni necesare pentru conformare:
- regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare a apei si programul de
intretinere curenta si planificata a celorlalte instalatii se vor pastra la fiecare punct de lucru;
personalul va fi instruit periodic;
5. Planuri de urgenta: incendii, a fost prezentat mai sus.
6. Plan de urgenta: risc de poluare, a fost descris mai sus.
Conformare cu cerintele BAT pentru tehnici de management a fost prezentat in capitolul 3.6.1.

7. MONITORIZARE
7.1 MONITORIZAREA EMISIILOR IN APA. MASURI PROPUSE PENTRU

MONITORIZAREA EMISIILOR
In conformitate cu OUG 34/2000 art. 17, f) care precizeaza ca in cazul fermelor de crestere
intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentru monitorizare „iau in considerare
costurile si beneficiile”. BREF ILF arata ca aceasta prevedere trebuie interpretata in sensul evitarii
unei monitorizari excesive, actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniu,
azotati si metan) are in vedere nu masurarea acestora, ci estimarea prin calcul. Se vor raporta
anual cantitatile de emisii care depasesc valorile prag prevazute in OM 1144/2002 pentru a fi
incluse in Registrul poluantilor emisi.
Cele mai importante emisii sunt cele provenite din compusii de azot si fosfor, continuti in dejectiile
solide din halele de crestere a puilor.
In general in fermele de crestere a pasarilor emisii fugitive in apa pot aparea din canalizarea
tehnologica, dar si din activitatea de descarcare a hranei in buncare. In cazul fermelor de pasari cu
crestere la sol, canalizarea contine doar ape de spalare cu un continut mai mare sau mai mic de
resturi de dejectii, in functie de calitatea actiunii de indepartarea a asternutului uzat.
In cazul fermei nr. 8 a S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L., apele uzate de de la spalarea halelor
rezulta in cantitati mici si pot conduce la emisii fugitive.
Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua pentru apele uzate vidanjate conform prevederilor
tabelului urmator specificat in autorizatia integrata de mediu:
Tabel nr. 7.1-1: Metode de analiza, frecvente de prelevare pentru apa uzata
Punctul de prelevare Poluanti analizati Frecventa de prelevare Metoda de analiza

probe si analiza poluanti
pH SR ISO 10523-97
Suspensii totale STAS 6953-81
CCOCr SR ISO 6060/96

Bazin betonat vidanjabil La fiecare vidanjare.
ape menajere Detergenti SR ISO 7875/1.2-96
Azot amoniacal (NH4) STAS 8683-70

Fosfor total (P) STAS 10064-75
Substante extractibile SR 7587-96
CBO5 SR ISO 5815/98
Monitorizarea calitatii apelor subterane

Monitorizarea calitatii apelor subterane se va realiza prin analiza calitatii apei subterane prelevate
din puturile cele doua puturi de observatie de langa halele 6 si 10. Analiza calitatii apei subterane
se face conform tabelului urmator:
Tabel nr. 7.1-2: Frecventa de prelavare si metoda pentru indicatorii de calitate ai apei subterane
Nr. Crt. Indicator de calitate Frecventa de prelevare si analiza Metoda de analiza

1 pH Anual
2 CCOMn Anual
3 Sulfati Anual
Conform prevederilor Legii
4 Azotiti Anual 458/2002, cu modificarile
ulterioare.
5 Azotati Anual
6 Amoniu Anual
7 Conductivitate Anual
8 Cloruri Anual
9 Sodiu Anual
7.2 MONITORIZAREA DESEURILOR SI RAPORTAREA LOR

Evidenta deseurilor produse in cadrul Fermei nr. 8 va fi tinuta lunar, conform HG 956/2002 si va
contine urmatoarele informatii:
- tipul deseului;
- codul deseului;
- instalatia producatoare;
- cantitatea produsa;
- data evacuarii deseului din instalatie;
- modul de stocare;
- data predarii deseului;
- cantitatea predata catre transportator;
- date privind expeditiile respinse;
- date privind orice amestecare a deseurilor.
Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri: numele, specificul activitatii,
autorizatia de functionare.
Principalul tip de deseu, provenit din activitatea desfasurata in cadrul fermei il reprezinta dejectiile
solide pentru care, utilizatorul are obligatia sa:
- sa pastreze evidenta cantitatilor de dejectii aplicate pe camp si datele efectuarii
actiunilor respective;
- sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv
aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a
apelor.
Cerintele BAT pentru monitorizarea dejectiilor provenite de la ferma nr.8 prevad inregistrari,
evidente, monitoring privind:
- cantitati de ingrasaminte anorganice si fertirigatii aplicate pe sol;
- balanta cantitatilor de azot si fosfat si starea generala a solurilor pe care se aplica
dejectiile pentru a stabili necesarul de nutrienti de aplicat.

Actiuni necesare pentru conformarea cerintelor BAT in privinta dejectiilor:

- se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub semnatura, obligatiile
legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe
terenul pe care se aplica dejectiile.
Pe terenurile agricole pe care s-au aplicat dejectii fermentate provenite de la ferma nr. 8, pot
aparea efecte indirecte in stratul freatic si asupra apei din lacul Mihailesti, daca terenurile pe care
se aplica materialul fertilizant sunt inventariate ca zone „vulnerabile cu nitrati proveniti din surse
agricole”. In acest sens beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in
conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati din surse
agricole si se vor respecta specificatile, cerintele si masurile prezentate mai sus.
Calculul productiei anuale de azot si fosfor la ferma nr. 8
1. Calculul conform BREF ILF s-a facut pe baza urmatoarelor premize:
- categoria de pasare: pui de carne;
- tipul de adapost: sistem de crestere la sol cu asternut de pai sau talas pentru 10 hale;
- numar locuri 200.000;
- zile efective de productie: 42 x 5.8 = 243.6;
- cantitatea de asternut uzat inregistrata la ferma nr. 8 este de cca. 20 de tone/hala/serie,
adica 5.8 kg/loc/an, dar se admite limita inferioara a intervalului de variatie indicat in BREF
ILF, adica 10 kg dejectii/loc/an;
- se considera un continut mediu de materie uscata (dm= 65%) deoarece in cazul puilor
crescuti la sol pe strat gros de asternut, dejectiile au in mod uzual un procent de 50 – 80%
materie uscata;
- se folosesc valorile medii ale factorilor de emisie azot si fosfor (adica 6.35% x continut
materie uscata pentru azot si 2.15% x continut de materie uscata pentru fosfor) tinand
seama de faptul ca puii din ferma Agro Nutrisco sunt hraniti cu un procent redus de
proteina cruda si fosfor ceea ce asigura si o productie redusa de azot si fosfor.
Rezultatele se prezinta in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 7.2-1: Productie de dejectii nutrienti
Productia de dejectii Continut Dm (%) Continut Dm (tone) Nutrienti (tone)

(tone/an) N total P
(1) (2) (3) (4) (5)

(1) x (2) (3) x 6.35/100 (3) x 2.15/100
2.000 Mediu: 65% 1.300 82,55 27,95
Luand in considerare factorii de calcul din „Codul bunelor practici Agricole” din tabelul de mai
jos si celelalte elemente de calcul (numar locuri 280.000, zile efctive de productie 243.6), se obtin
urmatoarele valori:
 azot: 68.208 tone/an;
 fosfor: 13.636 tone/an.

Tabel nr. 7.2-2: Continutul zilnic de nutrienti
Specia Greutatea (kg) Continutul zilnic de nutrienti (kg/zi/loc)

N P K
Pasari la ingrasat 0.9 0.001 0.0002 0.0003
Folosind factorul de calcul din proiectul „APRA”, raport final 2003, rezulta o productie de azot de
158.242 tone/an;
Luand in considerare factorii de calcul din CORINAIR, rezulta productia de azot prezentata in
tabelul de mai jos:
Tabel nr. 7.2-3: Productia anuala de azot
Etapa Factor de calcul (kg azot/cap/an) Productia de azot (kg/an)

Pui = 133.479 capete
N excretat 0.6 80.087
7.3 MONITORIZAREA APELOR IN SITUATIA FUNCTIONARII NORMALE

Alimentarea cu apa in scop potabil si tehnologic se face din sursa proprie printr-un foraj amplasat
in incinta unitatii, cu adancimea de 114 m.
In conformitate cu „Notificarea pentru punerea in functiune nr. 6/06.02.2006”, necesarul total de
apa si cerinta totala de apa prelevata din subteran si utilizata in scop menajer si tehnologic sunt:
- necesarul total de apa: Qmaxim = 75,83 mc/zi ; Qmediu = 50,55 mc/zi;
- cerinta totala de apa: Qmaxim = 85,08 mc/zi ; Qmediu = 56,72 mc/zi;
- volumul anual de apa 22.096 mc.
Pentru alimentarea cu apa din forajul de mare adancime, debitul optim de exploatare recomandat
este de 3,9 l/s.
Panza freatica este intalnita in stratul de marna nisipoasa situat intre 10 si 35 m.
Studiile de specialitate privind calitatea apei freatice, efectuate pentru inventarierea zonelor
vulnerabile de la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, au pus in evidenta ca terenurile din
zona Mihailesti, nu se incadreaza in zonele vulnerabile.
Pentru urmarirea periodica a calitatii apelor au fost forate in incinta fermei nr. 8, doua puturi de
observatie la adancimea de 40 m, langa halele nr. 6 si 10, din care se recolteaza probe. Analizele
privind apa potabila se efectueaza trimestrial de catre SGA Giurgiu.
Monitorizarea apelor in perioadele de functionare normala se va desfasura conform celor descrise
in capitolul 7.1 – Monitorizarea emisiilor in apa. Masuri propuse pentru monitorizarea emisiilor.
In ceea ce priveste monitorizarea speciala a emisiilor in apa pentru a minimiza riscul asupra
apelor, pentru ferma nr. 8 nu este cazul.

7.4 MONITORIZAREA APELOR PE PERIOADELE DE FUNCTIONARE ANORMALA

Exploatarea in perioade de ape mari
Pentru sistemul de alimentare al fermei nr. 8, regulile de exploatare în perioadele de ape mari sunt
aceleasi ca si în perioadele de debite medii, adica de exploatare normală. Mai mult, captarea,
aductiunile functionează cu debit constant si numai ceea ce exista dupa rezervoare functioneaza la
debite variabile, in functie de necesarul consumatorului.
Exploatarea in perioade de inghet
Din punct de vedere al exploatarii obiectelor tehnologice din cadrul sistemului de alimentare cu apa
pe timp de iarna, nu se pun probleme datorita zaiului, sloiurilor sau podurilor de gheată. Pentru o
buna funcţionare a sistemului de alimentare cu apa pe timp de iarna este suficient să se respecte
masurile de exploatare si intretinere specifice acestei perioade.
Exploatarea in perioade de seceta
In timpul perioadelor de seceta se vor respecta restrictiile temporare in folosirea debitelor
prevazute in planurile de exploatare a sursei de apa, intocmite de Autoritatea de gospodarirea
apelor. Modul de exploatare al surselor de apa va fi stabilit de comun acord cu Directia Apelor
Arges-Vedea, SGA-Giurgiu.
8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA

INSTALATIA. SINERGII
Din punct de vedere al detinatorilor care pot avea o influenta comuna asupra emisiilor, evacuarilor
si pierderilor produse in instalatii, se mentioneaza ca pot exista mai multe surse emisii, avand in
vedere ca zona Mihailesti este o zona in care exista mai multe ferme avicole si ferme de crestere a
porcinelor.
Astfel apele uzate vidanjate, provenite de la ferma nr. 8 vor fi transportate la statia de epurare a
societatii Service Avicola, iar de aici prin conducta de evacuare sunt deversate in Raul Neajlov.
In statia de epurare a S.C. Service Avicola ajung apele uzate provenite si de la alte fermele din
vecinatatea S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L.
Solutia de descarcare directa a apelor uzate in statia de epurare, mentionata mai sus, este una
provizorie, urmand ca dupa finalizarea lucrarilor la statia de epurare a S.C. Agro Nutrisco Impex
S.R.L. din cadrul Abatorului Nou, apele uzate de la ferma nr. 8 sa fie descarcate si epurate in
aceasta statie de epurare. Efluentul se evacueaza in statia de epurare a S.C. Service Avicola si
deversate in Raul Neajlov.
Concluzionand influenta asupra posibilelor emisii, deversari apartine mai multor societati ce detin
ferme, situate in vecinatatea fermei nr. 8, ale caror ape uzate trec prin aceeasi statie de epurare.
Un aspect al influentei comune asupra emisiilor produse in apele de suprafata si cele subterane,
avand in vedere ca in zona exista mai multe ferme, apartine tuturor detinatorilor de ferme avicole si
de crestere a porcinelor din zona.

9. LIMITELE DE EMISIE
9.1 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE PROPRIE ASOCIATE CU UTILIZAREA

BAT-URILOR PENTRU TIPURI SPECIFICE DE ACTIVITATE: SUBSTANTA SI
PUNCTELE DE EMISIE
Din reteaua de canalizare proprie fermei nr. 8 exista posibilitatea emisiilor si infiltrarii in sol a
apelor uzate incarcate cu dejectii solide si de aici in panza freatica a apelor de spalare de la hale
colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece apele colectate sunt
in cantitati foarte mici.
Emisiile posibile rezultate in reteaua proprie a canalizarii interioare ar putea proveni in principal din
emisiile dejectiilor din hale. Aceste emisii provin din cantitatiile de fosfor si azot continute in dejectii,
in ceea ce priveste cantitatea de azot, emisiile posibile provin din ceea ce mai ramane din
cantitatea de azot dupa pierderea in aer sub forma de amoniac si protoxid de azot din hale.
Rezultatele analizelor efectuate pe ape uzate vidanjate din cadrul Fermei nr. 8 prezentate in
tabelul 2.3.3-1 prezinta caracteristicile emisiilor in apele uzate, care sunt vidanjate si transportate
la statia de epurare a S.C. Service Avicola S.A.
Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea producerii de emisii fugitive in ape este
prezentata mai jos.
Reteaua de canalizare interna este formata din tuburi de beton, deteriorata in unele cazuri, iar
bazinele vidanjabile sunt constructii din beton.
Cerintele BAT prevad:
 conductele si constructiile subterane sa fie etanse si intretinute corespunzator pentru
evitarea pierderilor.
Pentru actiunile de conformare cu cerntele BAT se vor lua urmatoarele masuri:
 inspectarea retelei de canalizare interna;
 remedierea tronsoanelor deterioarate;
 intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna si a bazinelor vidanjabile.
9.2 EMISII IN RETEAUA DE CANALIZARE ORASENEASCA SAU CURSURI DE APA

DE SUPRAFATA: SUBSTANTA SI PUNCTELE DE EMISII
In ceea ce priveste emisiile in reteaua de canalizare oraseneasca, nu este cazul.
Apele uzate vidanjate, provenite de la ferma nr. 8 au incarcari mici si respecta limitele prevazute
de NTPA 002 facand posibila descarcarea in statia de epurare a S.C. Service Avicola.
Deasemenea indicatorii apelor uzate epurate sunt cuprinsi in NTPA 001/20005 privind evacuarea
in cursurile de apa de suprafata, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 188 pentru aprobarea
unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificata si
completata prin HG nr. 352/2005.
Nu este cazul emisiilor in ape de suprafata.

10. IMPACT
10.1 EVALUAREA IMPACTULUI EMISIILOR ASUPRA APELOR PREZENTAT IN

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SAU IN
BILANTUL DE MEDIU
Evaluarea impactului emisiilor asupra apelor de suprafata, nu este cazul. Nu se produce nici o
decarcare directa in apele de suprafata. Se apreciaza ca si efectele indirecte care se pot produce
asupra calitatii apei din Lacul Mihailesti prin intermediul freaticului afectat, nu se datoreaza
activitatii prezente din ferma nr. 8.
Analizele de calitate a apei prelevate din forajele din incinta fermei, la adancimea maxima de 35 m,
efectuate in august 2006 pentru poluantii specifici amoniu, azotati, azotiti si fosfor total, arata ca in
cazul amoniului si fosforului se depaseste valoarea concentratiei admise pentru apa folosita in
scop potabil, conform STAS 1342/1991.
Depasirea valorilor la indicatorii amoniu si fosfati se datoreaza poluarii de tip istoric a freaticului
sau altor activitati zootehnice si agricole din zona si nu activitatii desfasurata in prezent in Ferma
nr. 8.
Emisii necontrolate pot aparea si in cazul in care terenurile agricole pe care se aplica materialul
fertilizant sunt inventariate ca „zone vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole”,
fiind zone saturate cu material fertlizant. In acest sens beneficiarii vor fi atentionati sa actioneze in
conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati din surse
agricole.
10.2 LOCALIZAREA RECEPTORILOR, A SURSELOR DE EMISII SI A PUNCTELOR

DE MONITORIZARE
In zona nu exista cursuri de apa sensibile pe care activitatea desfasurata la Ferma nr. 8 sa o
afecteze in mod direct, nefunctionarea la parametrii
Monitorizarea apelor se va face pentru apele subterane prin analiza calitatii apei subterane folosita
in scop potabil si pentru a determina , cat si pentru apa uzata evacuata in caminele vidanjabile,
respectiv in statia de epurare a S.C. Service Avicola. Punctele de monitorizare in interiorul fermei
nr. 8 sunt reprezentate de cele doua foraje de observatie, din care se racolteza probe pentru
monitorizarea apei subterane.
Nu exista pana in prezent puncte de monitorizare a calitatii mediului dincolo de limitele
amplasamentului. Pentru activitatile de crestere intensiva a pasarilor, BREF ILF nu prevede o
astfel de monitorizare.
Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista arii naturale protejate la distanta mai mica
de 20 km sau specii de plante sau animale protejate, pentru care sa se impuna restrictii mai
severe.
Nu exista pana in prezent puncte de monitorizare a calitatii mediului dincolo de limitele
amplasamentului. Pentru activitatile de crestere intensiva a pasarilor, BREF ILF nu prevede o
astfel de monitorizare.
Puncte de monitorizare in interiorul fermei nr. 8 sunt reprezentate de cele doua foraje de
observatie, din care se racolteza probe pentru monitorizarea calitatii apei subterane.

10.3 MANGEMENTUL DESEURILOR

Referitor la deseurile cu risc de poluare a apelor sunt amintite dejectiile solide, provenite din
interiorul halelor aferente din fermei nr. 8.
Dejectiile solide, utilizate ca material fertilizant pe terenurile agricole, pot afecta apele subterane,
daca aceste terenuri sunt saturate sau inventariate ca „zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din
surse agricole”.
Masurile suplimentare luate in acest caz sunt:
- informarea si atentionarea beneficiarilor de material fertilizant asupra zonelor
vulnerabile si saturate;
- beneficiarii de material fertilizant trebuie sa actioneze in conformitate cu cerintele de
protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
Cerintele BAT pentru aplicarea dejectiilor solide, in scopul ferilizarii terenului sunt:
- cantitatea de dejectii aplicata trebuie sa tina cont de necesitatile prognozate ale
culturilor in ceea ce priveste azotul si fosforul precum si aportul din sol si
ingrasamintele aplicate;
- trebuie sa se tina cont de de caracteristicile terenului: panta, tipul de sol, conditiile
climatice, ploaie, irigatii, practici agricole si de folosire a terenului, asolament;
- dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci cand campul este saturat cu apa, inundat,
inghetat, acoperit cu zapada;
- dejectiile nu vor fi aplicate pe terenurile cu panta accentuata sau pe cele din
apropierea cursurilor de apa;
- aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de vecinatati pentru a evita neplacerile din
cauza mirosurilor.
BAT pentru aplicarea dejectiilor de pasare, uscate sau umede, este incorporarea intr-un interval de
12 ore.
Actiunea necesara pentru conformarea cu cerintele BAT este ca in contrcatele incheiate cu
beneficiarii dejectiilor, sa se stipuleze conditiile de aplicare a dejectiilor pe camp care sa reflecte
recomandarile de mai sus.
S.C. Agro Nutrisco Impex S.R.L. are incheiat un contract de prestari servicii cu Lazar Nicolae,
persoana care preia dejectiile solide si le valorifica in agricultura ca material fertilizant.
11. PROGRAMUL DE ETAPIZARE
In ceea ce priveste obiectivele, masurile de remediere pentru reducerea efectelor prezente si

viitoare ale activitatilor asupra solului si apelor subterane putem enumera:
 Manipularea cu grija a deseurilor si evacuare ritmica in vederea prevenirii poluarii solului
si implicit a apelor subterane – realizarea unei platorme de depozitare temporara a
dejectiilor solide in conformitate cu cerintele legale de proiectare si protectia mediului
 Verificarea periodica a sistemului de canalizare si repararea sau inlocuirea tronsoanelor
de canalizare fisurate

 Verificarea etanseitatii bazinelor vidanjabile si intretinerea lor corespunzatoare

 Finalizarea sistemului de colectare a apelor pluviale
 Pastrarea curateniei si ordinii in activitate.
Programul de conformare pentru asigurarea conformitatii cu cerintele legale privind gospodarirea
apelor va fi intocmit impreuna cu Responsabilul autoritatii de gospodarire a apelor –Directia Apelor
Arges-Vedea.
12. ANEXE
PIESE SCRISE
1. Buletine de analiza – apa prelevata din forajele de observatie si apa uzata vidanjata
2. Contract de prestari servicii S.C. Service Avicola S.A. nr. 50/25.03.2003, act aditional
nr. 06/01.07.2006
3. Notificare pentru punere in functiune nr. 7/31.12.2006
4. Regulament de functionare – exploatare
5. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale
PIESE DESENATE:
1. Plan de incadrare in zona
2. Plan de situatie – retele alimentare cu apa si canalizare
Intocmit, Verificat,
Ing. Ana Daraban ing. Anca Balasoiu

ANEXE

Gospodarirea Apelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gospodarirea Apelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod proiect: 128/2005

Denumire proiect: DOCUMETATIE TEHNICA NECESARA PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE GOSPODARIREA

CUP RINS UL DO CUME NTATI EI

1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI................................................................................5

2. INTRARI DE MATERII PRIME..........................................................................................................................10

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 1/56

3.1.3 Ventilarea halelor........................................................................................................................................19

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 2/56

6. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR.......................................................................................................44

8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA. SINERGII................51

11. programul de etapizare..........................................................................................................................................54

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 3/56

DO CUME NTATI E TEH NIC A N ECE SAR A

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 4/56

1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI

1.1 DENUMIREA INVESTITIEI

1.4 LOCALIZAREA OBIECTIVELOR DE INVESTITIE

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 5/56

1.5 PREZENTAREA CONDITIILOR SPECIFICE (AMPLASAMENTULUI)

1.5.1 Asezari umane si alte obiective de interes public

1.5.2 Elemente de geologie

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 6/56

- marna nisipoasa intre 10 si 35 m,

1.5.5 Potentialul seismic al zonei

1.5.6 Resursele de apa

1.5.8 Poluarea istorica

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 7/56

1.6 DESCRIEREA ACTIVITATII

1.7 PROCESELE TEHNOLOGICE (DIAGRAMA PROCESELOR INSTALATIILOR)

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 8/56

Fig. 1: Schema generala a activitatilor la Ferma avicola nr. 8

Stocare in fose Transport

1.8 SCHEMA GENERALA A LUCRARILOR, , CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 9/56

2. INTRARI DE MATERII PRIME

2.1 MATERII PRIME SI MATERIALE UTILIZATE

2.1.1 Efectivele de animale

2.1.2 Alte materii prime

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 10/56

Tabel 2.1.2-1 Materii prime si auxiliare utilizate la Ferma nr. 8

Iluminat interior si Cca. 30.000

Incalzire hale si spatii Cca. 360.000 Se preia din reteaua

Medicatia necesara 100 kg/an Absorbit in

2.2 CERINTE BAT PENTRU REDUCEREA POLUARII

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 11/56

 Asigurarea apei de baut

2.3 UTILIZAREA APEI

2.3.1 CONSUMUL DE APA

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 12/56

 Q zi maxim = 46,80 mc/zi

2.3.2 CERINTELE BAT PENTRU UTILIZAREA APEI

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 13/56

Consum de apa pentru adapare 40 - 70 46.4 sau

Consum de apa pentru igienizare hale 0.002 – 0.02 0.002

Presiunea apei si inaltimile liniilor de Calibrarea periodica a Da Nu sunt necesare.

Exista apometru la fiecare hala Evidente privind consumul de Nu Monitorizarea

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 14/56

d) Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate

Pentru identificarea principalelor oportunitati de imbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data

2.3.3 Sistemele de canalizare

Beneficiar: S.C. AGRO NUTRISCO IMPEX S.R.L. Pagina 15/56

Personalul fermei dispune de un grup sanitar cu apa curenta si filtru sanitar.

2 Reziduu fix mg/dm³ - 607 607