PT Put Forat Doc Tehnica

S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L. Str. Primariei nr.
18, Oradea, J / 0 5 / 8 8 2 / 0 1 , R 0 1 4 3 1 2 2 8 2
TEL/FAX.0259/478818, 0359/800833 e-mail globalproinstal@gmail.com
BENEFICIAR: S.C.ELECTROCENTRALE ORADEA S.A.
INVESTITIA:REALIZAREA UNUI PUT DE APA

POTABILA IN INCITA CET 1 ORADEA
FAZA: PROIECT TEHNIC
PROIECT NR.3561/2015
CONTRACT NR.1I/2014
PROIECTANT: S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L.
PIESE SCRISE SI PROIECT TEHNIC

DESENATE
PROIECT TEHNIC: REALIZAREA UNUI PUT DE APA POTABILA IN INCITA CET 1 ORADEA
Pag.1
S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L. Str. Primariei nr. 18, Oradea, J / 0 5 / 8 8 2 / 0 1 , R 0 1 4 3 1 2 2 8 2
BENEFICIAR: S.C.ELECTROCENTRALE ORADEA S.A.
INVESTITIA:REALIZAREA UNUI PUT DE APA

POTABILA IN INCITA CET 1 ORADEA
FAZA: PROIECT TEHNIC
PROIECT NR. 3561/2015

CONTRACT NR.1I/2014
PROIECTANT: S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L.
SEF PROIECT: ing.DOINA IUONAS

PROIECTANTI: ing.DAMIAN-STEFAN CIOBANU
ing.SORIN IUONAS
Pag.2
BORDEROU
A . P I E S E S C R I S E
PAGINA DE RESPONSABILITATI
REFERAT VERIFICATOR ATESTAT
BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE
DESCRIEREA LUCRARILOR
MEMORII TEHNICE
EXTRAS DE ARMATURI CABINA PUT
EXTRAS DE LAMINATE CAPAC CABINA PUT
GRAFIC DE EXECUTIE
PROGRAME DE CONTROL
CAIETE DE SARCINI
B . P I E S E D E S E N A T E
1/1 – PLAN DE INCADRARE IN ZONA
1A/1 – PLAN DE SITUATIE
2A/1 – CABINA PUT FORAT
1E/1 – CABINA PUT INSTALATII ELECTRICE SI SCHEMA MONOFILARA TEDCP
1R/1 – SECTIUNEA A-A, B-B CAMIN
2R/1 – SECTIUNEA C-C, D-D CAMIN
3R/1 – SECTIUNEA E-E, F-F CAMIN
4R/1 – DETALIU CAPAC SI RAMA CAMIN
5R/1 – DETALIU IMPREJMUIRE
1A/2 – PLANDE SITUATIE RETEA APA
1E/1 – PLAN DE SITUATIE INSTALATII ELECTRICE SI DETALIU POZARE CABLU
Pag.3
DESCRIEREA LUCRARILOR
Amplasament: Judetul Bihor, localitatea Oradea,

incinta SC Electrocentrale Oradea SA, CET 1.
Topografia: Din punct de vedere geografic municipiul

Oradea este situat în Câmpia de Vest, la o altitudine de cca
+115, +125m.
Perimetrul în care urmează să fie executat forajul se
află în bazinul hidrografic al rîului Crişul Repede, malul
drept.
Clima si fenomenele naturale: Clima este temperat

continentală moderată cu temperaturi medii anuale de 10-120
C şi cu rata precipitaţiilor de 700-900 mm/mp/an.
Geologia si seismicitatea: Conform normativului P100-

92, zona seismica de calcul E (Ks =0,12 si Tc =0,7sec).
Cuprinsul proiectului: 2 obiecte, contine:
- piese scrise: memorii tehnice, programe de control

caiete de sarcini, liste de cantitati
- piese desenate:
1/1 – PLAN DE INCADRARE IN ZONA
1A/1 – PLAN DE SITUATIE
2A/1 – CABINA PUT FORAT
1E/1 – CABINA PUT INSTALATII ELECTRICE SI SCHEMA MONOFILARA TEDCP
1R/1 – SECTIUNEA A-A, B-B CAMIN
2R/1 – SECTIUNEA C-C, D-D CAMIN
3R/1 – SECTIUNEA E-E, F-F CAMIN
4R/1 – DETALIU CAPAC SI RAMA CAMIN
5R/1 – DETALIU IMPREJMUIRE
1A/2 – PLANDE SITUATIE RETEA APA
1E/1 – PLAN DE SITUATIE INSTALATII ELECTRICE SI DETALIU POZARE CABLU
Organizare de santier: Oradea, incinta SC

Electrocentrale Oradea SA, CET 1.
Execuţia lucrărilor se va începe numai după completa
organizare a şantierului si aprovizionarea materialelor
Pag.4
astfel incat santurile sa ramana deschise un minimum de timp
necesar.
Cai de acces: soseaua Borsului, soseaua de centura

Accesul auto si al utilajelor către punctele de lucru
se va face pe trasee prestabilite, de comun acord cu
autoritatile locale.
Surse de apa, energie electrica: SC Electrocentrale

Oradea SA, CET 1.
Programul de executie: lucrarile se vor executa in

conformitate cu programul (graficul) aprobat de investitor.
Antreprenorul va elabora programul de lucru indicînd
in detaliu ordinea in care diferite parti ale lucrarilor
care urmeaza sa fie executate.
Trasarea lucrarilor: se va face dupa predarea

amplasamentului si va respecta datele din planurile de
situatie.
Protejarea lucrarilor si materialelor: pana la

terminarea lucrarilor cade in grija executantului.
Laboratoarele si testele ce cad in sarcina

executantului: conform program de control.
Curatenia in santier: cade in seama antreprenorului.
Serviciile sanitare: in organizare de santier.
Relatii intre parti: conform contract.
Ing.IUONAS SORIN
Pag.5
MEMORIU TEHNIC FORAJ
OBIECTUL PROIECTULUI :
Execuţia forajului F2 - CET 1 Oradea pentru
suplimentarea alimentării cu apă potabilă.
Beneficiarul lucrării: SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA,
CET 1, Oradea, jud Bihor.
CAP.1 CONDIŢII DE AMPLASAMENT

1.1 Date morfologice, administrative
Locaţia forajului se află în incinta CET 1 Oradea.
Din punct de vedere geografic municipiul Oradea este
situat în Câmpia de Vest, la o altitudine de cca +115,
+125m.
Perimetrul în care urmează să fie executat forajul se
află în bazinul hidrografic al rîului Crişul Repede, malul
drept.
Clima este temperat continentală moderată cu
temperaturi medii anuale de 10-120 C şi cu rata
precipitaţiilor de 700-900 mm/mp/an.
Accesul în zonă se face din soseaua de centură al
municipiului Oradea, pe soseaua Borsului.
1.2 Date geologice

1.2.1. Stratigrafia
Pag.6
Fundamentul
SOCLUL CRISTALIN, interceptat de numeroase foraje de
adîncime, este reprezentat prin formaţiuni mezozonale cu
fenomene de retromorfism, asemănătoare cu şisturile
cristaline care apar în zonele de ramă din muţii Polpiş,
Făget şi Preluca. Structural, depozitele cristaline se
afundă în trepte de la est spre vest.
TRIASICUL, depus transgresiv direct peste fundamentul
cristalin, are o răspîndire locală numai în sudul regiunii,
unde se dezvoltă pe o arie dispusă aproximativ longitudinal
Crişului Repede. Izobatele la intrarea în triasic indică
adîcimi de 1600-3200m, depozitele avînd grosimi de cca
1000m, în zona oraşului Oradea ( G. Vasilescu, V. Vambu,
C.Dragomirescu 1973) şi din ce în ce mai mici spre vest şi
nord, unde ajung să aibă în jur de 200m.. Din punct de
vedere litostratigrafic, triasicul începe printr-o serie
detritică, alcătuită din conglomerate, gresii curţitice
micacee roşcate, şisturi argilo-nisipoase roşii sau verzi,
peste care urmează dolomite şi calcare cenuşii sau
negricioase (vârste campilian-anisian).
JURASICUL are o răspîndire aproape identică cu a
triasicului, peste care este depus transgresiv. Este
alcătuit din argile grezoase roşii-vioalacee şi gresii
cuarţitice cenuşii (liasic), marnocalcare compacte cu
intercalaţii grezoase, calcare cu echinoderme (dogger) şi
calcare cenuşii pseudooolitice, groase de cca 150m (malm).
Sfîrşitul jurasicului este marcat în această regiune de o
mişcare de ridicare (faza kimmerică), finalizată printr-o
scurtă perioadă de exondare, urmată de eroziune (D.
Istocescu, G. Ionescu 1970).
CRETACICUL INFERIOR, dispus transgresiv peste
jurasic, are şi el o dezvoltare areală limitată, în special
în jumătatea sudică a regiunii, dar acoperă o suprafaţă mai
mare decît depozitele triasice sau jurasice. În zona Borş-
Oradea, depozitele cretacice au faciesul unităţii de Bihor-
Pădurea Craiului, fiind reprezentate în bază printr-o
alternanţă de calcare cenuşii uneori albicioase şi calcare
cenuşii-negricioase, gresii cenuşii slab micacee cu ciment
marnocalcaros compacte şi marnocalcare grezoase cenuşiu-
negricioase (albian-vraconian).
Cuvertura posttectonică
Pag.7
Umplutura sedimentară a Bzinului Pannonic este
constituită din depozite cretacie superioare, paleogene,
neogene şi cuaternare.
CRETACICUL SUPERIOR (SENONIAN) este dispus
transgresiv şi discordant fie peste depozitele mezozoice mai
vechi fie direct peste cristalin. Are o dezvoltare areală
extinsă la aproape întreaga Câmpie de Vest, exceptîmd zonele
cu fundamentul ridicat ca Inand-salonta, Biharea-Mihai
Bravu, Ardud, Carei, Pişcolţ şi Diosig. Depozitele senoniene
au facies şi grosime foarte diferite. Bine dezvoltate sînt
în bazinul Sînnicolau(700-1300m) şi în grabenul Giriş-
Oradea(peste 1000m). Din punct de vedere litologic
senonianul este reprezentat prin marne, gresii fine
calcaroase, gresii grosiere şi microconglomerate şi şisturi
argilo-marnoase (G. Vasiliscu 1973).
PALEOGEN este dezvoltat numai în partea nordică a
regiunii – zona Carei-Satu Mare- fiind dispus în general
direct peste soclul cristalin, cu grosimi mai mici de 1000m.
Încercări de orizontalizare pe baze microfaunistice au
indicat existenţa eocenului superior şi a oloigocenului
(D.Patrulius şi colab. 1972).
NEOGENUL este dispus transgresiv şi discordant
peste paleogen sau cretacic superior şi este reprezentat
prin miocen şi pliocen în facies pannonic. Miocenul inferior
a fost pus în evidenţă numai în structura Mădăras (T.
Ioachim şi colab. 1970), în restul regiunii fiind prezente
depozitele badenianului(tortonian) şi sarmaţianului.
Badenianul se prezintă în nord, în zona Carei-
Moftinu, într-un facies pelitic, în zuna mediană devine
grezos – nisipos sau marnos, cu o grosime de cca 450m,
pentru ca în sud, în zona Borş-Oradea, să se poată separa la
partea inferioară un complex grezos tufaceu iar la partea
superioară un complex marnos-nisipos; grosimea totală în
această zonă depăşeşte 650m.
Sarmaţianului i s-au atribuit depozitele
corespunzătoare intervalului volhynian-bessarabian.
Dezvoltat areal mai bine decît badenianul, sarmaţianul este
reprezentat în zonele de ramă şi în sectoarele de ridicare
ale fundamentului prin depozite terigene, iar în sectoarele
coborîte prin depozite pelitice, care în unele zone ating
grosimi de sute de metri. În general depozitele sarmaţiene
prezintă o îngroşare de la est spre vest.
Pag.8
Pliocenul în facies pannonic reprezintă cea mai
mare parte, atît ca volum cît şi ca extindere, în umplutura
terţiară a bazinului Pannonic. Grosimile cele mai mari ale
acestor depozite se găsesc în zona de maximă subsidenţă din
imediata vecinătate a flexurii marginale est-pannonice, unde
depăşesc 2000m – în bazinul Sînnicolaul de Munte se atinge
grosimea maximă de 2933m.
Din puct de vedere litofacial şi stratigrafic,
depozitele pliocene pot fi separate în două serii:
- seria inferioară, predominant pelitică, cu
intercalaţii de gresii şi nisipuri. Această serie monotonă
argilo-marnoasă are grosimi variabile de la 250m pe
ridicarea Mihai Bravu şi 500m pe ridicarea Inand-Salonta
pînă la cca 1250m în bazinul Sînnicolau de Munte.
- seria superioară, predominant psamitică, formată
din nisipuri şi gresii cu intercalaţii de marne şi argile.
Cele mai groase pachete de depozite se întîlnesc în zona de
puternică subsidenţă Moftinu- Sînnicolau de Munte, unde se
ajunge la peste 2000m grosime. La sud de rîul Barcău, cu
toată existenţa unor structuri coborîte la nivelul
fundamentului, aceste depozite îşi micşorează grosimile.
În zona centrală a Câmpiei de Vest, situată între
rîul Crasna şi localităţile Biharia-Santăul Mic, complexul
ponţian se poate diferenţia în trei subcomplexe litologice :
- subcomplexul inferior predominant nisipos, cu
intercalaţii subţiri de argile;
- subcomplexul intermediar argilo-nisipos cu
predominaţia materialuli pelitic;
- subcomplexul superior predominant nisipos;
În zona sudică, pe linia rîului Crişul Reprde, odată
cu subţierea complexului ponţian în ansamblul lui, se
constată şi efilarea pînă la dispariţie a subcomplexului
inferior (G. Nechiti şi colab. 1971).
CUATERNARUL are o largă răspîndire, constituind în
exclusivitate formaţiunile care aflorează în regiune.
Pleistocenul este constituit din depozite depuse în
continuitate de sedimentare peste depozitele pliocene şi
sînt foarte asemănătore din punct de vedere litologic cu
acestea.
Holocenul este reprezentat printr-o serie întreagă de
tipuri genetice, care participă şi la morfologia zonei, în
special prin intermediul unui sistem de terase tinere.
Pag.9
1.2.2. Tectonica
Pentru tectonica din zona perimetrului Oradea, se pot
considera concludente în primul rînd rezultatele
prospecţiunilor seismice cu caracter de detaliu, efectuate
de Comitetul Geologic.
Din urmărirea reperelor seismice a rezultat că
întregul sector cuprins între Oradea-Borş-Toboliu-Giriş
apare ca o mare zonă depresionară, în raport cu ridicările
fundamentului cristalin de la NE şi de la SW, verificate şi
prin sondele 4013 Mihai Bravu şi 10 Inand. Latura de SE a
acestei zone depresionare marchează o ridicare regională
verificată deasemenea prin foraje executate în Oradea,
Livada şi Băile Felix. În cadrul zonei depresionare Oradea-
Borş-Toboliu-Giriş, reperul de la intrarea în cristalin u
pune în evidenţă două ridicări relative ale suprafeţei
fundamentului cristalin, sub forma a două boltiri, una în
apropierea localităţii Toboliu şi celaltă în zona Borş-
santăul Mic.
Între aceste două ridicări se înscrie o coborare
pronunţată a fundamentului, în apropiere de Tărian, însoţită
de o faliere care produce o denivelare de 300-400m. O a doua
falie la fundament este pusă în evidenţă pe flancul SW al
boltirii Toboliu, astfel încît aceasta apare ca o ridicare
tectonică între două falii.
Din punct de vedere tectonic perimetrul
hidrogeotermal Oradea este conturat la nivelul fundamentului
de sisteme de falii periferice, confirmate de profilele
seismice şi de lucrările de foraj. Imaginea tectonică la
nivelul triasicului este prezentată în harta structurală a
formaţiunilor preneogene din zona Oradea elaborată de M.
Diaconu şi P. Lungu :
- spre nord limita este constituită de prelungirea
spre vest a sistemului de falii Vadul Crişului-Subpiatră. La
nord de această falie, spre platforma Biharia-Sălard,
triasicul este ridicat cu 200-500m.
- spre vest perimetrul Oradea este net delimitat de
falia Sântandrei, spre grabănul Giriş, cu o săritură de 200-
300m.
- spre sud limita perimetrului este constituită de
falia Nojorid, cu o săritură de 250m.
Pag.10
- spre est perimetrul este delimitat de sistemul de
falii Velenţa, cu sărituri de 300-400m.
În cadrul perimetrului apare şi o compartimentare
generată de un sistem de trei falii orientate nord-est –
sud-vest. Compartimentul central este ridicat la nivelul
triasicului în medie cu 300m faţă de compartimentele nordic
şi sudic.
Toate aceste sisteme de falii au caracter normal
(gravitaţional) şi constituie căi principale de circulaţie a
apei.
1.3 Date hidrogeologice

Acvifere freatice
Studii asupra apelor freatice cantonate în depozitele
holocene din Câmpia de Vest au fost făcute de N. Mihăilă
1971,A. Ţenu 1975,1981, E. Frugină 1967, Zoe Roman 1972.
Sistemul acvifer este constituit din unul sau mai
multe strate cu legături hidrodinamice între ele, plasate în
general pînă la adîncimea de 25-30m.
Gradienţii hidraulici sînt destul de diferiţi, cu
valori cuprinse între 0,0005 şi 0,0025 pe direcţia de
curgere SE-NW. Hidroizobatele au valori cuprinse între 2 şi
7m.
Acvifere sub presiune

ACVIFERUL PLEISTOCEN este plasat sub acviferul
freatic la adîcimi cuprinse între 50 şi 120m, apele
cantonate în acesta fiind denumite de A. Ţenu 1981 “ ape de
medie adîncime I “.
Apele de medie adîncime I se află într-un complex de
strate permeabile variabile ca număr, grosime şi
granulozitate, care de multe ori se efilează sau se conjugă,
dar au o bună legătură hidraulică între ele.
Distribuţia hidroizopiezelor, atît ca alură cît şi ca
valori absolute, este aproape identică cu cea pusă în
evidenţă la nivelul freaticului, ceea ce sugerează o strînsă
intercondiţionare verticală din punct de vedere hidrodinamic
între cele două sisteme acvifere. Acelaşi aspect este
indicat şi de direcţiile de curgere subterană şi de valorile
gradienţilor hidaulici, foarte asemănătore.
Pag.11
Din punct de vedere al potenţalului acvifer au fost
determinate transmisivităţi într-un ecart foarte larg
(1m /m/zi - 1000m3/m/zi).
3
ACVIFERUL PLIOCEN SUPERIOR este situat la adîcimi

cuprinse între 150 şi 400m, apele cantonate în acesta fiind
denumite de A. Ţenu 1981 “ ape de medie adîncime II “.
Acest sistem acvifer este constituit dintr-un
complex de strate permeabile subţiri, fără continuitate
areală şi cu o granulozitate forte fină, separate de bancuri
groase argilo-marnoase impermeabile.
Distribuţia hidroizopiezelor este în linii generale
asemănătoare cu cea a acviferelor superioare, cu excepţia
zonei din interfluviul Barcău-Crasna, care prezintă o
aplatizare a suprafeţei piezometrice, ceea ce sugerează o
dinamică regională lentă la nivelul acestui acvifer.
Gradienţii hidraulici, cu valori cuprinse între 0,0004 şi
0,0010 pe direcţia de curgere SE-NW, sînt elocvenţi în acest
sens.
Din punct de vedere al potenţalului acvifer au fost
determinate transmisivităţi cu valori sub 50m3/m/zi.
Analizind Fisa tehnica a forajului hidrogeologic F1A-
Oradea N prezentata in Studiul hidrogeologic intocmit de
INHGA- Bucuresti, in urma testărilor efectuate au fost
determinaţi următorii parametrii ai acviferelor:
F1A – Oradea N; Ad= 150m
TREAPTA I TREAPTA II TREAPTA III
Nivel static Nh (m) - 8
Debit Q (l/s) 1,65 3,1 4,95
-Nivel dinamic Nd (m) -12,20 -16,40 -22,31
Denivelare s (m) 4,20 8,40 22,31
Debit specific q (l/s/m) 0,392 0,369 0,345
Denivelare specifică S/Q (m/l/s) 2,545 2,710 2,891
Transmisivitate T (m3/m/zi) 57,49
Coeficient de conductivitate hidraulică K (m/zi) 1,64
Raza de influenţă la Qtestat = 1,65 l/s R (m) 124
Raza de influenţă la Qtestat = 5 l/s R (m) 430
Eficienţa hidraulică foraj 82,7 %
Valorile parametrilor indică un potenţial acvifer

relativ ridicat.
Datele testului de eficacitate,diagramele de
indicaţie – Q = f(s); q = f(s) – şi diagramele de variaţie a
denivelării specifice – S/Q = f(Q), calculul parametrilor
Pag.12
hidrogeologici şi construcţia forajului sunt prezentate în
Anexa 6.
Forajul F 2-incinta CET 1 Oradea va deschide
orizonturile de vârstă Pannonian superior , alcătuite din
nisipuri medii, situate in intervalul 40-145m şi se
estimează obţinerea unui debit de exploatare de 5 l/s.
CAP.2 REALIZAREA FORAJULUI
Forajul se va executa în regim hidraulic cu
circulaţie directă sau inversa pînă la adîncimea de 150m.
Tipuri de lucrări şi materiale :
2.1 Lucrări pregătitoare :
2.1.1. - transport instalaţie de foraj şi anexe;
- amenajare careu sondă;
- montare şi demontare instalaţie de foraj;
2.1.2. - săpare şi acoperire batale pentru fluidul de
foraj;
- preparare fluid de foraj;
2.1.3. - montare şi demontare motocompresor MC 10.
2.2 Lucrări de foraj şi de punere în producţie :

FAZA I – săparea găurii de sondă pentru coloana de
ancoraj
I.1. -săparea găurii de sondă cu diametrul 609,6 mm
pe intervalul 0-30m
I.2. -tubarea găurii de sondă cu coloana metalică cu
diametrul 508 mm pe intervalul 0-30m
I.3. -cimentarea spatiului inelar pe intervalul 0-30m
cu ciment cu greutatea specifică de 1,75 Kg/dm3
FAZA II – săparea găurii de sondă pentru coloana

filtrantă
II.1. -săparea găurii de sondă cu diametrul 444,5mm
pe intervalul 30-150m
II.2. -efectuarea carotajului geofizic electric şi
radioactiv pentru stabilirea intervalelor cu nisipuri
acvifere;
-întocmirea programului de tubare şi achiziţionarea
burlanelor şi filtrelor Johnson;
FAZA III – echiparea forajului şi punerea în

producţie
Pag.13
III.1. - diluarea fluidului de foraj prin înlocuire
parţială cu apă;
- introducerea coloanei filtrante (PVC diam 195 mm)
pe intervalul 0-150m, prevăzută cu filtre tip Johnson
bobinate (produs GWE-Budafilter) pe intervalele indicate de
carotajul geofizic;
III.2.
-înlocuirea fluidului de foraj cu apă;
-introducerea pompei aer-lift (ţeava de aer de 1 ţol
la 65m, ţeava de apă de 3 ţoli la 148m);
-spălarea forajului cu soluţie de tripolifosfat de
sodiu cu concentraţie de 2% (soluţia se va prepara din 50 Kg
de tripolifosfat dizolvat în 2500 litri de apă, se va
introduce în coloana filtrantă şi se va lăsa în pauză de
reacţie 2 ore după care se va extrage prin pompare aer-
lift);
-introducerea pietrşului mărgăritar, sort 2-4mm;
III.3.
-pompare aer-lift pentru decolmatarea şi deznisiparea
acviferelor;
-extragerea pompei aer-lift;
FAZA IV – testarea hidrogeologică

IV.1. -introducerea electropompei submersibile de
testare şi efectuarea testelor hidrodinamice – eficacitate
şi performanţă – în vederea determinării parametrilor
acviferi, extragerea pompei de testare (procedura pentru
testarea hidrogeologică este prezentată în Cap 3).
-controlul podului de pietriş mărgăritar şi
introducerea dopului de ciment pe intervalul 0-42m.
IV.2.- prelucrarea datelor, calculul parametrilor
hidrogeologici şi întocmirea documentaţiei tehnice a
forajului.
VI.3.-recoltare probe pentru analiza chimica a apei.
Documentaţia tehnică va cuprinde date privind
execuţia, rezultatele carotajului geofizic cu intervalele
acvifere, rezultatele operaţiilor de punere în producţie,
datele testelor de eficacitate şi performanţă cu calculul
parametrilor hidrogeologici – nivel hidrostatic, debite,
nivele dinamice, denivelări, debite specifice, denivelări
specifice, tansmisivitate, coeficient de filtrare, debit
maxim admis în filtre, debit maxim de exploatare, înălţimea
coloanei de apă, eficienţa hidraulică a forajului. Aceste
Pag.14
date se vor centraliza în fişa tip – Fişa tehnică a
forajelor hidrogeologice – care va fi depusă la Apele Române
pentru obţinerea Autorizaţiei de Gospodărire a Apei.
De asemenea pe baza acestor date se va putea stabili
tipul pompei submersibile adecvate şi adâcimea optimă de
lansare.
Observatie:
In Cap.6 (vezi Tabel 1-12) sint prezentate date de
calcul pentru realizarea programului de constructie al
gaurii de sonda, caracteristici ale fluidului de foraj,
specificatii tehnice pentru calculul coloanelor (tubaj-
cimentare), consumul si caracteristicile specifice de
materiale nemormate.
Pentru asigurarea eficinţei forajului, urmărirea şi
coordonarea lucrărilor se va face de către personal
specializat, de la faza de amplasare pînă la punerea în
producţie şi testările hidrogeologice, care vor sta la baza
documentaţiei tehnice finale.
Schiţa cu detaliile constructive, este prezentata în
Anexa 1.
CAP 3. PROCEDURA PENTRU TESTAREA HIDROGEOLOGICĂ

3.1. SCOP
Procedura are ca scop prezentarea modului de lucru
pentru determinarea parametrilor hidrogeologici ai
acviferelor în vederea stabilirii condiţiilor optime de
exploatare a sondelor de apă
3.2. DOMENIU
Procedura se aplică în cazul forajelor de alimentare
cu apă potabilă sau industrială şi a forajelor de apă
geotermală
3.3.DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
3.3.1. DEFINIŢII
3.3.1.1. Nivel piezometric (hidrostatic) – poziţia
suprafeţei apei faţă de nivelul solului sau faţă de nivelul
mării, în regim static; poate fi pozitivă cînd este situată
deasupra solului sau negativă cînd este situată sub nivelul
solului – se exprimă în (metri) sau în unităţi de presiune
coloană de apă (atmosfere sau bari)
Pag.15
3.3.1.2. Nivel dinamic - poziţia suprafeţei apei faţă
de nivelul solului , în regim de pompaj; poate fi pozitivă
cînd este situată deasupra solului sau negativă cînd este
situată sub nivelul solului – se exprimă în (metri) sau în
unităţi de presiune coloană de apă (atmosfere sau bari)
3.3.1.3. Înălţime coloană de apă – înălţimea coloanei
de apă măsurată de la baza complexului acvifer pînă la
nivelul hidrostatic – se exprimă în (metri)
3.3.1.4. Denivelare – intervalul de coborîre a
nivelului apei faţă de nivelul hidrostatic în timpul
pompării cu un anumit debit – se exprimă în (metri)
3.3.1.5. Treaptă (palier) de debit – un debit de
pompare menţinut constant într-o anumită perioadă de timp –
se exprimă în (litri/sec), (metri cubi/sec), (galoane
imperiale/min)
3.3.1.6. Debit specific – raportul dintre debitul de
pompare şi denivelare – se exprimă în (litri/sec/metru)
3.3.1.7. Denivelare specifică – raportul dintre
denivelare şi debitul de pompare – se exprimă în (metri/l/s,
metri/metri cubi/sec sau metri/galoane imperiale/min)
3.3.1.8. Transmisivitate – debitul de apă pe care îl
poate ceda acviferul print-o suprafaţă egală cu 1 m x
grosimea totală într-o perioadă de 24 ore – se exprimă în
(metri cubi/metru/zi). Acest parametru este un indicator al
potenţialului acvifer.
3.3.1.9. Coeficient de conductivitate hidraulică –
viteza de curgere a apei prin colector în regim natural – se
exprimă în (metri/zi). Acest parametru este un indicator al
potenţialului acvifer.
3.3.1.10. Raza de influienţă – distanţa faţă de
forajul de producţie pînă la care se simte efectul pompării,
respectiv distanţa pe care se deformează suprafaţa
piezometrică – se exprimă în (metri)
3.3.1.11. Eficacitatea sau eficienţa hidraulică a
forajului – parametru care indică influienţa constructivă a
forajului asupra manifestării acviferului la acesul apei în
interiorul coloanei filtrante, la nivelul filtrelor
producîndu-se pierderi de presiune – se exprimă în
(procente); dacă pierderile de sarcină sînt reduse
eficacitatea este mare.
3.3.1.12. Funcţie caracteristică a forajului – este o
funcţie integrală exponenţială folosită pentru curba
Pag.16
standard (teoretică) în metoda THEIS – pompări experimentale
în regim nepermanent(tranzitoriu)
3.3.2. PRESCURTĂRI
3.3.2.1. Nivel piezometric (hidrostatic) – NH
3.3.2.2. Nivel dinamic – Nd
3.3.2.3. Înălţime coloană de apă – H
3.3.2.4. Denivelare – s
3.3.2.5. Treaptă (palier) de debit – Q
3.3.2.6. Debit specific – q
3.3.2.7. Denivelare specifică – s/Q
3.3.2.8. Transmisivitate – T
3.3.2.9. Coeficient de filtrare – K
3.3.2.10. Raza de influienţă – R
3.3.2.11. Eficacitatea sau eficienţa hidraulică a
forajului – E
3.3.2.12. Grosimea acviferului – M
3.3.1.13. Funcţie caracteristică a forajului – W(u)
3.4. PROCEDURA
3.4.1. Testul de eficacitate. Constă în pomparea
experimentală cu debite constante în cadrul a trei
perioade determinate de timp, a cîte 3-4 ore.
Palierele de debit se aleg astfel : Q1; Q2 = 2Q1; Q3
= 3Q1. Debitul iniţial Q1 reprezintă în general a treia
parte din debitul maxim obţinut la pomparea aer-lift de la
operaţiile de punere în producţie.
Se introduce electropompa submersibilă cu ţeavă de
refulare metalică sau flexibilă, cu cablurile electric şi de
siguranţă pozate pe aceasta.
Se asigură cuplarea la reţeaua electrică şi
deversarea apei pompate, cu posibilitatea măsurării
presiunii dinamice cu manometru şi a debitului în recipiente
gradate.
Măsurătorile de nivel se fac cu dispozitiv, cu
posibilităţi de afişaj electronic şi atenţionare acustică.
Înainte de începerea pompărilor se măsoară nivelul
hidrostatic
În cadrul fiecărei trepte de debit se fac măsurători
de nivel dinamic astfel :
primele 20 minute din 5 în 5 minute
următoarele 40 minute din 10 în 10 minute
următoarele 3 ore din 30 în 30 de minute
Pag.17
Valorile nivelelor măsurate la intervalele de timp
stabilite se consemnează în fişa de măsurători, faza de
pompare.
După treapta de pompare cu durată de 4 ore se opreşte
pompa şi se fac măsurători de revenire a nivelului timp de 4
ore, la aceleaşi intervale de timp ca şi la pompare,
rezultatele trecîndu-se în fişa de măsurători, faza de
revenire.
3.4.2. Calculul parametrilor

Cu datele din faza de pompare de la sfîrşitul
fiecărui palier de debit se calculează denivelarea(s),
debitul specific(q) şi denivelările specifice(s/Q’ şi s/Q”),
rezultatele trecîndu-se într-un tabel de tipul (forma
extinsa) :
Q s q s/Q’ s/Q”
(l/sec) (m3/sec (gI/min (m) (l/sec/ (m/m3/s (m/gI/mi
) ) m) ec) n)
Q1 Q1 ’
Q1 ”
s1 Q1/s1 s1/Q1’ s1/Q1”
Q2 Q2 ’
Q2” s2 Q2/s2 s2/Q2’ s2/Q2”
Q3 Q3 ’
Q3” s3 Q3/s3 s3/Q3’ s3/Q3”
sau în forma restrînsă:

Q s q s/Q
(l/sec) (m) (l/sec/m) (m/l/sec)
Q1 s1 Q1/s1 s1/Q1
Q2 s2 Q2/s2 s2/Q2
Q3 s3 Q3/s3 s3/Q3
Pentru forajele corect puse în producţie valorile q

sunt descrescătoare, iar valorile s/Q crescătoare.
Cu datele testului de eficacitate trecute în tabel se
întocmesc diagramele de indicaţie – Q = f(s) liniară; s =
f(Q) polinomială (corelație parabolică); q = f(s) – şi
diagramele de variaţie a denivelării specifice – s/Q’ =
f(Q’); s/Q” = f(Q”). Graficele trebuie să conţină curbele de
tendinţă şi ecuaţiile acestora.
Calculul parametrilor din datele pompării are la bază
ecuaţia:
s = QW(u) / 4T din care s/Q = A = W(u) / 4T
Valoarea A rezultă din graficul de variaţie a
denivelării specifice funcţie de debit fiind intersecţia
Pag.18
curbei de tendinţă cu ordonata. În practica hidrogeologică
valoarea A se determină din ecuaţia curbei de tendinţă s =
AQ + BQ2 +/- C.
Valoarea W(u) este întabelată şi pentru foraje
singulare ordinul de mărime este de aproximativ 20
Valoarea transmisivităţii va fi T = W(u) / 4A
Valoarea coeficientului de conductivitate hidraulică
K = T / M
Datele din faza de revenire – timpi de revenire (t’),
timpul total de pompare şi revenire (t+t’), denivelarea (s)
se trec într-un tabel de tipul:
t’ (t+ t’) / t’ s
(sec) (sec) (m)
Se întocmeşte graficul s = f [(t+ t’) / t’)] pe

suport semilogaritmic şi se aplică metoda “ciclului
logaritmic”.
Calculul parametrilor din datele revenirii are la
bază ecuaţia:
s = [0.183* Q*log(t+ t’) / t’] / T
Valoarea transmisivităţii va fi T = [0.183* Q*log(t+
t ) / t’] /ʌs, unde ʌs este diferenţa denivelării pe un
’
ciclu logaritmic.
Valoarea coeficientului de filtrare K = T / M
Valorile parametrilor transmisivitate(T) şi
coeficient de filtrare(K) calculaţi din datele pompării şi
revenirii trebuie să aibă acelaşi ordin de mărime.
După determinarea paramtrilor hidrogeologici T şi K
se calculază parametrii de exploatare ai forajului :
Debit maxim admisibil în filtre Q max adm = dL 65
(K)1/3
unde “d” este diametrul filtrelor iar “L” lungimea
acestora. Qmax ex = 80% din Qmax adm
Debitul maxim de exploatare Q max ex se calculează
cu ajutorul ecuaţiei curbei de tendinţă din diagrama de
indicaţie Q = f(s), punandu-se condiţia ca nivelul dinamic
să nu depăşescă nivelul filtrului superior.
Raza de influienţă R = 2s (KH)1/2.
Eficienţa hidraulică a forajului se calculează cu
ajutorul graficului de variaţie a denivelării specifice
funcţie de debit s/Q” = f(Q” ) şi a ecuaţiei smax = AQ + BQ2
E = 100 – (BQ2 / smax)*100 unde (BQ2/smax )*100
reprezintă pierderile de sarcină.
Pag.19
CAP.4 SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE
MEDIU ÎN TIMPUL REALIZĂRII FORAJULUI
Protecţia solului şi a apei din acviferul freatic

Infiltraţii. Tehnologia de foraj utilizată, regim
hidraulic cu circulaţie indirectă nu utilizează şi nu
generează substanţe nocive care ar putea afecta prin
infiltraţii solul sau aviferul freatic.
Fluidul de foraj utilizat este un amestec de argilă
(bentonită) şi apă, avînd rolul de răcire a sapei şi de
antrenare a detritusului din gaura de sondă, format din
fragmente de roci – marne, argile, nisipuri. La suprafaţa
terenului acesta este circulat prin habe sau batale cu
pereţii izolaţi care după finalizare vor fi astupate cu
pămîntul excavat. Fluidul de foraj şi detritusul sînt
vidanjate şi transportate la rampa ecologică, acest material
împiedicînd autoapriderea rezidurilor menajere.
Depozitarea deşeurilor. Specificul activităţii de
forare pentru apă nu ridică problema deşeurilor industriale,
ca rezultat al funcţionării instalaţiei de foraj.
În aceste condiţii, deşeurile provenite din
perimetrul sondei sant preponderent de tip menajer. Acestea
se colectează şi se depozitează temporar în pubele,
amplasate în incinta perimetrului, de unde se transportă la
rampa de reziduri menajere.
Transformatori electrici. La execuţia propriuzisă a
forajului nu se utilizează energie electrică de la reţea.
Alimentarea cu energie electrică în zonă se face de la
reţeaua de medie tensiune, prin grija beneficiarului, care
asigură şi răspunde pentru modul de funcţionare al
transformatoarelor, pentru calitatea uleiului şi pentru
eventualele scurgeri.
Evacuarea apelor uzate. Prin activitatea de foraj
pentru alimentări cu apa nu rezultă şi nu se evacuează ape
uzate industrial.
Protecţia atmosferei
Activitatea de foraj pentru alimentări cu apa nu este
generatoare de noxe care să polueze atmosfera sau de zgomot
care să depăşească limitele impuse de STAS 10009-88.
Protecţia aşezărilor umane şi a cadrului natural
Pag.20
Execuţia forajului durează o perioadă scurtă (cca 30
zile), cu regim de lucru numai în timpul zilei, în acest fel
urmărindu-se generarea unui disconfort cît mai redus pentru
zonele locuite din vecinătate.
Activitatea fiind temporară şi desfăşurată pe o
suprafaţă restrînsă, nu se pune problema afectării cadrului
natural.
CAP.5 STABILIREA PERIMETRELOR DE PROTECŢIE SANITARĂ
ŞI DE PROTECŢIE HIDROGEOLOGICĂ
În anexa la HG 930/2005 - “NORME SPECIALE din 11
august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de
protecţie sanitară şi hidrogeologică” se stipulează
următoarele:
Art. 14
“În cazul forajelor care exploatează acvifere de
adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât
să realizeze condiţiile de izolare a stratului captat faţă
de suprafaţa terenului şi faţă de stratele acvifere
superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona
de protecţie sanitară cu regim sever, care va fi circulară,
cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m; în acest
caz zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie
coincide cu zona de protecţie sanitară cu regim sever, iar
perimetrul de protecţie hidrogeologică, situat în zona de
alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru
toate captările care exploatează aceeaşi structură acviferă
regională. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere
regionale se declară zone protejate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul
apelor, stabilindu-se totodată şi măsurile de protecţie
necesare”.
În practică, în cazul aviferelor de adancime pentru

care nu se cunoaşte zona de alimentare, deschise cu foraje
singulare, perimetrul de protecţie hidrogeologică se
stabileşte pentru evitarea fenomenului de interferenţă care
poate aparea în timpul exploatării simultane a unor surse
care deschid acelaşi complex acvifer. Limita perimetrului de
protecţie hidrogeologică se va afla la o distanţa egală cu
dublul razei de influienţă corespunzătoare debitului de
exploatare.
Pag.21
Pentru a se putea trasa pe hărţi topografice, în
practică se instituie perimetre de formă pătrată, în care se
înscriu cercurile cu raza de 10m (în cazul protecţiei
sanitare) sau cu raza de 2R (în cazul protecţiei
hidrogeologice).
Astfel pentru forajul care face obiectul prezentului
proiect perimetrul de protecţie sanitară va avea forma
pătrată, cu latura de 20m; forajul se va afla la intersecţia
diagonalelor acestui patrat.
CAP.6 TABELE CALCUL - PROIECT DE EXECUTIE FORAJ

ALIMENTARE CU APA F2 - incinta CET 1 Oradea
6.1.Program de constructie al gaurii de sonda
Tabelul 1
COLOANA
Nr.
Specificaţie UM
crt. Ghidaj Tehnica-Exploatare
1 Diametru mm 508 195

2 Interval m 0 ÷ 30 0-150
3 Adâncime de foraj m 30 150
4 Diametru gaură mm 609,6 444,5
Raţia spaţiului inelar

5 - 0,0460 0,275
Rsi = Ds-DM / 2x Ds
Greutatea specifică a
6 kgf/dmc 1,1 1,1
fluidului de foraj
Greutatea specifică a laptelui
7 kgf/dmc 1,75 1,65
de ciment
8 Interval de cimentare m 0-30 0-42
6.2.Fluidul de foraj
6.2.1.Tipul fluidului de foraj
Tabelul 2
Diametrul găurii
Nr.crt Interval forat (m) Faza Specificaţii
de sondă (mm)
1 0-30 A 609,6 Dulce dispersat
2 30-150 B 444,5 Dulce dispersat
Pag.22
6.2.2.Caracteriticile reologo-coloidale
Tabel 3
Nr. FAZA
Specificaţia U.M.
crt A B
1 Densitate Kgf/dm 3
1,10 1,10
2 Vâscozitate Marsh s 45-50 40-45
3 Filtrat pt (7 şi 35 Kgf/cm2) Cm3 10 10
4 Turtă mm 1,5 1.5
5 Indice PH - 8 8,5
6 Conţinut solide % 10.00 12.00
7 Conţinut nisip maxim % 1 1
8 Apă % 85 90-88
9 Sare maxim Kg/vag 75 80
10 Calciu (Ca) maxim Mg/l 120 120
11 Gelaţia iniţială (0 min) Lb/100 ftp 1-2 1-2
12 Gelaţia (10 min) Lb/100 ftp 10-15 10-12
6.2.3.Fluid de foraj anticipat
Tabel 4
Nr. Faza
Specificaţie U.M.
crt. A B
1 Volumul din gaura de sondă mc 13,2 30,5
Volumul din sistemul de
2 mc 3,3 3,3
circulaţie de la suprafaţă
3 VOLUMUL TOTAL mc 16,5 33,5
6.2.4.Consumul de materiale
Tabel 5
Faza Cantitatea
Nr. Specificaţ
A B Total
crt. ie Preparare Intretinere
Kg/m3 To Kg/m3 To (tone)
1 Bentonită 200 3,1 200 6,5 9,6 6,4 16
6.3. Coloane de tubaj

6.3.1.Specificatii tehnice pentru calculul coloanelor
Tabel 6
Pag.23
Nr.
Specificatie U.M. A B
crt
1 Diametrul Nominal mm 508 195
2 Intervale tubate m 0-30 0-150
3 Greutate specifica noroi Kg/dm3 1,1 1,1
4 Interval de cimentare de la - la m 30-0 42-0
5 Greutatea specifica pasta de ciment Kg/dm3/m 1,75 1,75
6 Imbinari burlane ML TPN6
6.3.2.Profilele coloanelor tubate

Tabel 7
Inter
val
Nr. tubat L Const. Greutate Greutate
Felul Grosime
crt. Denumirea Diametru de la tronson Burlan Calit. unitară total
îmbină de
coloanei .... Mat.
rii perete
m
la ..
mm (m) (tip) (Kg/m) (t)
... m
1 Ghidaj 508 0 -30 30 API J55 ML 11,13 139,68 4,19
2 Tehnica- 195 0-150 150 R16 PVC TPN6 14,00 14,2 2,13
6.3.3.Accesoriile coloanelor ce se tubeaza

Tabel 8
Coloana la care
Denumirea acccesoriilor U.M Cantitatea
se utilizează
Siu de cimentare buc 1
Col.Φ 195mm Piesa de cap etansare coloana buc 1
Centrori coloana buc 15
6.4. Sape pentru foraj

Tabel 9
Interval săpat
Ø Ø Sapa
Nr. Tărie roca/
Col. De Pina Total Buc. Total
crt Stratigrafie
(mm) la la (m)
(mm)
ST3=30m
1 508 0 30 10 609,6 1 1
Panonian
ST3=110
2 195 10 100 90 444,5 1 1
Panonian
6.5. Cimentarea coloanelor

6.5.1. Notatii si formule de baza
Pag.24
Tabel 10
Nr. Coloana
Specificaţie simbol U.M
crt 508 195
1 Adâncimea de tubaj H m 30 150
2 Înălţimea de cimentare Hl m 30-0 42-0
3 Înălţime dop ciment în coloana h m 0 0
4 Diametrul sapei Ds mm 609,6 444,5
5 Diametrul exterior al coloanei De mm 508 195
Greutatea specifica. a
6 ƥfl Kgf/dm3 1,1 1,1
fluidului de foraj pompat
Greutea specifica a laptelui de
7 ƥpc Kgf/dm3 1,75 1,75
ciment pompat
8 Coeficient de cavernare K - 1,1 1,1
Aria spatiului inelar
9 Asi cmp
0.785(Ds2xK-De2) 1183 1407
Cantitatea de apa necesara
10
pt.1mc pasta ciment R litru 648 648
Factor de transformare a pastei
11
de ciment (cantitatea de ciment A Kg 1,102 1,10
necesara pt.1mc pasta ciment)
6.5.2.Calculul cimentarii
Tabel 11
Coloana
Nr.crt Formula de bază UM 508 195
mm mm
Volumul pastei de ciment
1 m3 3,5 1
Vpc = 0,785(Ds2xK – De2)xH1
Cantitatea de ciment necesara:
2 tone 3,898 1,102
Qc= VpcxA
Volumul necesar de apa:
3 m3 5,70 1,62
Va = (Vpcx R)x2,5
6.5.3.Materiale necesare in vederea cimentarii

coloanelor
Tabel 12
Nr. Coloana
Denumirea UM
crt. 508 mm 195 mm
1 Ciment sondă tip S2-RS to 3,898 1,102
Intocmit
ing.Damian Stefan Ciobanu
Pag.25
ANEXA 1
EXECUTIE FORAJ DE ALIMENTARE CU APA, F 2 CET Oradea, jud Bihor,

Ad 150m
Ad
0m FAZA I
FAZA I I I
I.1 sapare gaura de
sonda cu D=609 mm
pe int 0-30m
15 I.2tubare col 508mm
I.3 cimentare col
508mm
30
FAZA I I
II.1.sapare gaura de
sonda cu D= 444.5
mm int 30-150m
45 II.2.efectuarea carotajului III.1. introducerea
geofizic electric si coloanei filtrante D= 200
radioactiv pentru stabilirea mm pe int 0-150m.
intervalelor cu nisipuri
acvifere; intocmirea
III.2.spalarea forajului,
programului de tubare al
introducere ppa aer-lift
60 oloanei filtrante D=200mm
si introducerea pietrisului
margaritar
III.3 pompare aer-lift

75 . pentru decolmatarea,
deznisiparea acviferelor ;
extragerea pompei aer lift
FAZA I V
90 IV.1.introducerea pompei
submersibile pentru
testare hidrodinamica si
efectuarea testelor de
eficacitate si performanta
in vederea determinarii
105 parametrilor acviferi;
extragerea pompei
submersibile.
IV.2. prelucrarea datelor
si intocmirea
documentatiei tehnice a
120 forajului.
135
DECANTOR
150 PIESA DE FUND
Pag.26
MEMORIU TEHNIC REZISTENŢĂ
1.GENERALITĂŢI
Prezentul proiect tratează executia unei cabine peste

putul forat, cu dimensiunile interioare de 2,00x1,65x1,80m,
a imprejmuirii zonei de protectie sanitara si realizarea
caminului de vane de pe conducta de legatura la reteaua de
apa existenta in incinta, cu dimensiunile interioare de
1,80x1,65x1,80m.
Construcţia se încadrează :
-în zona seismică C conform Normativului de protecţie
antiseismică P100/91, valoarea coeficientului ks = 0,2,
coeficientul perioadei de colţ Tc = 1.5 sec.,
-clasa de importanţă IV ,
-categoria de importanţă C;
2. STRUCTURA
2.1.Cabina putului forat si caminul de vane, de beton

se vor realiza ingropata total in teren, prevazute cu o
hidroizolatie impotriva umezelii din pamant.
2.2.Structura de rezistenţă a cabinei putului si a
caminului de vane este formată din pereţi portanţi de 20 cm
grosime, din beton armat C16/20. Planşeul se va realiza din
beton armat C16/20.
2.3.Fundaţiile cabinei putului si a caminului de vane
de beton sunt concepute sub forma unui radier din beton
armat in care sunt incastrati peretii din beton armat.
2.4.Pantele interioare, catre basa se vor realiza din
beton simplu unde este mai gros si din sapa de ciment in
zonele cu grosime mai mica.
2.5.Accesul in cabina putului se va face printr-o
trapa de 100x100cm cu deschidere hidraulica, confectionata
din tabla de otel zincata la cald, pevazuta cu garnitura de
etansare si inchidere in doua puncte.
Pag.27
Accesul in caminul de vane se va face printr-un capac
de fonta tip D400 carosabil 40 t.
2.6.Pentru coborarea in cabina si in caminul de vane
s-a prevazut cate o scara telescopica zincata, cu
dimensiunile de 180+150cm.
2.7. Imprejmuirea se va realiza pe doua laturi in
lungime de 40 metri (20m+20m), cu panouri de gard zincate
fixate de stalpi metalici montati in fundatii izolate din
beton C8/10.
2.8.Materialele folosite sunt :
-otel beton OB37, PC52
-beton armat C 16/20
-beton simplu C 8/10
3.RECOMANDĂRI
3.1.În timpul execuţiei lucrărilor se va respecta

legislaţia în vigoare, normele tehnice privind tehnologia,
calitatea lucrărilor, normele privind protecţia muncii şi
PSI.
3.2.Obligaţii şi răspunderi ale investitorului şi
executantului:
- să anunţe cu 30 de zile înaintea începerii
lucrărilor Primăria şi Inspecţia în Construcţii;
- investitorul să aibă angajaţi tehnici autorizaţi în
scopul obţinerii unui nivel minim necesar pentru asigurarea
calităţii lucrărilor executate;
- să convoace în vederea verificării lucrărilor
ajunse în faze determinante ale execuţiei, conform
programului anexat, a factorilor care trebuie să participe
la recepţie;
- să utilizeze produse şi materiale certificate
precum şi gestionarea probelor master;
- asistenţa tehnică a lucrărilor de execuţie va fi
asigurată de beneficiar.
Întocmit,
Ing.Harabula Sándor
Pag.28
MEMORIU TEHNIC RETEA APA
Forajul proiectat asigura alimentarea gospodariei de

apa din incinta CET 1 Oradea.
De la foraj prin intermediul unei conducte de PEHD
100 Dn110mm se va debita apa pana la un camin de vane din
ba monolit, CV1.
Acest camin CV1, cu dimensiunile 1,80mx1,65mx1,80m,
se va realiza pe traseul conductei de legatura PF1 -
gospodarie de apa. In camin se vor monta doua vane si doua
clapete de sens dn 100mm, care sa permita izolarea fiecarui
put si permit totodata si debitarea simultana de la cele
doua puturi.
Conducta de legatura, se va monta in lungul drumului
de acces din incinta (conform plan de situatie), se va
realiza din PEID, in lungime totala L = 210 m si diametru
Ø110 PE.
Pozarea conductei de legatura se va realiza la o
adancime medie de 1,20 m.
Pe parcursul execuţiei se va urmări ca elementele

montate sa nu prezinte defecţiuni, fisuri, ovalizări etc. Se
va examina interiorul conductelor si se vor îndepărta
eventualele corpuri străine ce s-ar putea afla la interior.
Respectarea tehnologiei de execuţie prevăzuta in
“Caietul de sarcini” asigura evitarea deteriorării
elementelor in timpul depozitarii, manipulării,
transportului si montajului.
Derularea lucrărilor de execuţie nu vor afecta
curatenia zonei la punctele de lucru si in afara acestora,
executantul avind obligaţia de prevedea masuri speciale in
acest sens (acorduri cu instituţiile in drept pentru
transportul si depozitarea in locuri special amenajate a
deşeurilor, paminturilor excedentare etc). De asemenea, cade
in sarcina executantului ca la finalizarea lucrărilor,
suprafeţele de teren afectate de lucrări sa fie refăcute,
Pag.29
tinand cont de situaţia existenta la începutul lucrărilor
(carosabil, spatii verzi etc.)
La executarea lucrarilor se va da o atentie deosebita
realizarii patului conductei si modului in care se
realizeaza umplutura cu nisip in jurul conductei.
Conducta va fi pozata in pat de nisip cu respectarea
tehnologiei de montaj a furnizorului de teava.
Conducta va fi montata in conditiile respectarii
prevederilor STAS 8591, daca pe parcursul executiei nu se
pot respecta aceste distante se va lua legatura cu
proiectantul pentru a stabili masurile care se impun
(folosirea tuburilor de protectie pe lungimile adecvate
conform STAS 8591).
Pe parcursul executarii lucrarilor se vor respecta
normele de securitate a muncii, iar la sapaturile deschise
se vor realiza sprijiniri cand se depaseste adincimea de 1m.
Intocmit
Ing.Iuonas Sorin
Pag.30
MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE

DATE GENERALE
Denumirea investitiei: REALIZAREA UNUI PUT DE APA
POTABILA
Prezentul memoriu tehnic descrie solutiile
tehnice adoptate pentru realizarea instalatiilor
electrice interioare aferente obiectivului mentionat
mai sus si anume :
- instalatii electrice de iluminat
- instalatii de forta
- instalatii de protectie impotriva socurilor
electrice
Bazele proiectarii
La baza intocmirii proiectului au stat :
- datele din tema de proiectare
- datele de la celelalte specialităţi
- specificatii tehnice ale echipamentelor
- normative republicane si departamentale,
standarde in vigoare
Principalele norme si normative care au stat
la baza intocmirii prezentului proiect sunt :
Normative: I7-2011, C56-85, C300-94, P118-99, NGPM-
96. Standarde: STAS 2612-87, STAS 12604-87, STAS 12604/4-
89, STAS 12604/490, STAS R11621-91, SR 6646-1,2,3:1966, SR
EN 60598, SR EN 60898, SR CEI 50(826)+A1:1995, SR CEI 60364,
SR EN 60617..GP-052-2000.
Nivelul de performanta al lucrarilor
Legea nr. 10/1955 privin calitatea in
constructii a legalizat constituirea in Romania a
sistemului calitatii in constructii. Prin acest sistem
se urmareste ca realizarea si exploatarea
constructiilor si instalatiilor aferente sa fie de o
calitate superioara, in scopul imbunatatirii conditiilor
de confort si de siguranta a utilizatorilor, a
protejarii mediului inconjurator.
Astfel au devenit obligatorii realizarea si
mentinerea pe toata durata de existenta a
Pag.31
constructiilor si instalatiilor aferente, a urmatoarelor
cerinte de calitate obligatorii :
- rezistenta si stabilitate
- siguranta in exploatare
- siguranta la foc
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si
protectia mediului
- izolatia termica, hidrofuga si economia de
energie
- protectia impotriva zgomotului
Aceste obligatii revin proiectantilor,
verificatorilor de proiecte, executantilor, responsabililor
cu executia si cu exploatarea, beneficiarilor,
producatorilor de echipamente.
Prin solutiile tehnice prevazute in acest proiect
se asigura instalatiilor electrice cele şase cerinte minime
de calitate, astfel:
1.4.1. Rezistenta si stabilitatea
Elementele instalatiei electrice interioare s-au ales
astfel incat aparatele electrice de comutatie, tablourile
electrice, corpurile de iluminat si dispozitivele de
sustinere, tuburile de protectie, conductoarele si cablurile
sa fie corespunzatoare modului de utilizare specific
conditiilor de amplasare, in ceea ce priveste:
- rezistentei organelor de manevra si invelisurilor
de protectie impotriva socurilor
- fixarea cu dispozitive care sa asigure rezistenta
la incovoiere si tractiune
- numarul de manevre mecanice si electrice
- montarea pe materiale care suporta temperaturile de
functionare
- sectiunea conductoarelor, in vederea evitarii
cresterii temperaturii peste limita admisa care sa produca
deteriori remanente ale izolatiei proprii, tubulaturii de
protectie, a suportilor de prindere, asupra partilor active
ale aparatelor
1.4.2. Siguranta in exploatare
Obiectivul este prevazut cu racord electric
asigurat din reteaua de distributie, gradul de asigurare
fiind dat de caracteristica retelei in punctul de
racord.
Pag.32
Consumatorii s-au distribuit pe circuite
separate in vederea remedierii rapide a defectelor, fara a
fi necesara deconectarea intregii instalatii.
Continuitatea electrica a conductoarelor de cupru
in doze se va realiza prin lipire sau cleme cu suruburi, iar
in aparate si tablouri electrice prin suruburi.
Aparatele de conectare, corpurile de iluminat,
tablourile electrice, conductoarele si cablurile au gradul
de protectie corespunzator modului si locului de montaj, in
vederea asigurarii protectiei utilizatorului impotriva
socurilor electrice prin atingere directa.
Protectia utilizatorului impotriva socurilor prin
atingere indirecta ce pot sa apara in urma contactului cu
mase puse accidental sub tensiune ca urmare a defectelor de
izolatie se face prin:
a) Masuri de protectie fara intreruperea automata
a alimentarii
- Folosirea materialelor de clasa II de izolatie
- Izolarea suplimentara
- Amplasarea la distantă
- Ingradirea zonelor periculoase cu plase de sarma
b) Măsuri de protecţie prin întreruperea automată
a alimentării
- Utilizarea dispozitivelor automate de protecţie, în
coordonare cu schema de legare la pamant, care asigură
deconectarea circuitelor în caz de defect
- Schema de legare la pamant adoptată este de tip
TN, particularizata TNS în funcţie de condiţiile specifice
reţelei de alimentare şi ale consumatorului
- Se va realiza o priza de pamant de protectie
formată din bandă OLZn langa statia de pompe, se va verifica
continuitatea electrică şi valoarea Rd<4ohm.
c) Protecţia împotriva supracurenţilor datoraţi
suprasarcinilor sau scurtcircuitelor care ar putea provoca
deteriorarea componentelor instalaţiilor electrice se face
cu dispozitive automate, mai precis cu întrerupătoare
automate mici montate în tablourile de distribuţie la
începutul fiecărui circuit numai pe conductoarele active. Nu
se vor monta dispozitive de protecţie pe conductoarele de
protecţie PE sau PEN.
1.4.3. Siguranţa la foc
Pag.33
Obiectivul nu are funcţiuni cu medii cu pericol de
explozie, iar categoria de incendiu a clădirii nu impune
măsuri deosebite în ceea ce priveşte modul de realizare a
instalaţiei electrice, soluţiile tehnice s-au ales astfel
încat să nu favorizeze declanşarea sau extinderea
incendiilor datorate instalaţiilor electrice, astfel :
- Instalaţiile s-au adaptat la gradul de rezistenţă
la foc al elementelor de construcţie şi la categoria de
incendiu a clădirilor, astfel incat să fie eliminat riscul
de izbucnire a unui incendiu datorită instalaţiei elctrice.
- Tablourile electrice, corpurile de iluminat şi
aparatele de conectare vor avea carcasele şi elementele
componente din materiale incombustibile.
- Pentru limitarea incendiilor de origine internă a
instalaţiilor electrice se folosesc dispozitive automate de
protecţie pentru fiecare circuit în parte.
- Elementele calibrate ale dispozitivelor de
protecţie se vor înlocui în caz de defect cu altele
similare. Nu se vor modifica curenţii de declanşare ai
întrerupătoarelor automate.
- Toate tablourile electrice se vor prevedea atat cu
dispozitive de protecţie la supratensiuni cat si cu
dispozitive de deconectare la curentul de defect
- Tabloul general(TED) este amplasat in incinta
beneficiarului si va alimenta cu energie electrica tabloul
de distributie si automatizare al pompei.
1.4.4. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi
protecţia mediului
Iluminatul se va realiza printr-o lamapa montata pe
peretele lateral, tip BAT.
Tablourile electrice au carcase cu grad de
protecţie corespunzător mediului de lucru şi vor fi
asigurate împotriva deschiderilor de persoane neautorizate
sau necalificate.
În caz de intervenţii la tablouri se vor monta un
gratar de lemn si covor de cauciuc electroizolant de 10 mm
grosime. Orice intervenţie la instalaţia electrică se va
realiza numai de personal autorizat şi cu echipamente de
protecţie adecvate.
1.4.5. Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de
energie
Asigurarea protecţiei la pătrunderea apei în
echipamentele electrice s-a realizat prin utilizarea de
Pag.34
aparate de conectare, corpuri de iluminat, tablouri
electrice care au gradul de protectie corespunzător
influenţelor externe ale mediului (încăperii) în care se
vor monta.
Economii de energie se fac prin dimensionarea corectă
a secţiunii conductoarelor circuitelor si cablurilor astfel
încăt să se asigure valorile prescrise ale pierderilor de
tensiune pentru receptorul cel mai dezavantajos plasat faţă
de punctual de primire al energiei electrice ( pentru
iluminat 3 %, iar pentru forţă 5 % )
Consumatorul va fi dotat cu echipament de
măsura a energiei electrice consumate şi care este
montat în punctual de delimitare furnizor – consummator
de energie electrică.
Se vor păstra distanţele prescrise faţă de alte
instalaţii.
1. SOLUŢII TEHNICE
Alimentarea cu energie electrică
Se estimează următoarele valori caracteristice :
- Tensiunea nominală Un = 380 V 50 Hz
- Puterea instalată Pi = 5,0 kW
- Puterea absorbită Pa = 3,0 kW
- Curentul de calcul Ic = 5 A
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului
se va realiza printr-un racord trifazat de linii electrice
subterane (LES) de 0,4 kV de la un tablou electric existent.
În caz de intervenţii la tablouri se va prevedea un
grătar de lemn şi covor de cauciuc electroizolant de 10 mm
grosime. Orice intervenţie în tablouri se va face numai de
personal autorizat şi cu dotări corespunzătoare (mănuşi,
cisme, scule electroizolante)
2.2. Distribuţia interioară
Schemele de distribuţie ale instalaţiilor electrice
se determină în funcţie de:
- tipul schemelor conductoarelor active
- tipul schemelor de legare la pamănt
Pentru realizarea instalaţiei electrice interioare
la consumatori se utilizează o schemă de distribuţie
monofazată cu 3 conductoari, iar cea trifazata cu 5
conductoari.
Corespunzător acestei scheme de distribuţie se
utilizează o schemă de legare la pamănt de tip TN-S
Pag.35
exclusiv, cu conductoare de protecţie distinct
distribuite pe circuit.
Întreaga distribuţie interioară se realizează
din tabloul pompei TEDAP.
Distribuţia este de tip radial si se face cu
circuite separate pentru fiecare tablouri secundare.
Toate tablourile de distribuţie vor corespunde
standardelor SR EN 60 439.1
Întreaga distribuţie electrică se realizează cu
cabluri de cupru.
2.3 Instalaţii interioare de lumină şi priză
Iluminatul in statia de pompare se va realiza
printr-o lampa montata pe peretele, alimentata din TEDAP,
printrun circuit de 16A/30mA, montata in tabloul electric de
distributie TEDAP.
Pentru interventie la statia de pompare a fost
prvazuta o priza electrica montata in tabloul electric de
distributie. Priza va fi cu contact de protectie.
Toate circuitele de lumină şi prize s-au prevăzut în
tablouri cu protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit.
2.4. Instalaţii de forţă
Instalaţia electrică de forţă deserveşte tablorile
electrice de distributie. Instalatiile electrice de forta
cuprind circuitele de alimentare a tabloului de comanda si
automatizare pompe.
Alimentarea cu energie electrica se face din tabloul
electric de distributie al general, TED, amplasat in incinta
beneficiarului. Tabloul electric de distributie si
automatizare pompa(TEDAP), este alimentat prin cablu
electric din cupru armat izolat cu policlorură de vinil,
tip CYABY, din TED. Cablul electric va fi montat ingropat in
pamant, la adancimea de 0,8 m, in strat de protectie din
nisip de 0,2 m si folie avertizoare. Tablourile electrice
vor fi executate si echipate conform schemei electrice
monofilare, cu sigurante automate faza-nul. Acestea se vor
monta pe un soclu din beton. Toate tablourile electrice vor
fi etanse (IP 66), prevazute cu capac de vizitare si
incuitori unde va avea acces numai personalul autorizat.
2.5. Protecţia împotriva şocurilor electrice
Protecţia utilizatorilor împotriva şocurilor
electrice datorate atingerilor directe sau indirecte s-a
făcut în funcţie de particularităţile reţelei de alimentare,
Pag.36
de influenţele externe, de tipul instalaţiei interioare şi a
schemei de legare la pamănt aplicandu-se măsuri adecvate
astfel încat acestea să nu se influenţeze reciproc.
2.5.1. Protecţia împotriva atingerilor directe
Se asigura prin utilizarea de echipamente
corespunzătoare categoriei de influenţe externe, conductoare
izolate, tuburi de protecţie, carcase, tablouri de
distribuţie avand părţile active izolate (protecţie
completă).
Protecţia împotriva atingerilor directe se asigură
suplimentar, din considerente de protecţie la incendii, prin
întreruperea automată a alimentării. Introducerea în
circuitele de alimentare a unui conductor de protecţie
asigură realizarea buclei de defect necesară circulaţiei
curentului de defect care acţionează un dispozitiv
diferenţial de protecţie avand curentul nominal de
funcţionare de 30 mA, de 300 mA (Tabloul TG).
2.5.2. Protecţie împotriva atingerilor indirecte
Se asigură prin măsuri tehnice de protecţie,
respectiv prin ”întreruperea automată a alimentării” şi
”fără întreruperea alimentării”
2.7.2.1. Măsurile tehnice ”prin întreruperea
automată a alimentării” sunt alese în coordonare cu
schema de legare la pămant şi categoria de influenţe
externe.
Acest tip se realizează cu dispozitive automate
de protecţie împotriva supracurenţilor, respectiv cu
întrerupătoare automate mici. S-a avut în vedere
limitarea lungimii acestora, în vederea asigurării
declanşării dispozitivului de protecţie în timpul normat.
Funcţionarea corectă a dispozitivelor automate de
protecţie se asigură în reţelele cu neutrul legat la pamănt
(simbol T) prin adoptarea la consummator a unei scheme de
legare la pamant corespunzătoare. În cazul de faţă s-a
adoptat o schemă de tip TN-S, în care masele instalaţiei
sunt legate direct la punctual de alimentare legat la
pamănt, iar conductorul de protecţie este separat de cel
neutru. Legătura cu pamăntul se face prin intermediul
conductorului principal de legare, la randul său conectat la
o priză de pamănt.
2.7.2.2. Măsuri tehnice ”fără întreruperea
automată a alimentării”
Pag.37
Sunt alese în funcţie de condiţiile de amplasament
şi utilizare ale receptoarelor. Pentru cazurile în care
aceste măsuri au fost necesare s-au folosit echipamente
avand clasa II de izolaţie.
Legăturile echipotenţiale suplimentare se vor
realiza conform normativului I7-2011 si GP-052-2002. Această
legătură echipotenţială se va lega la legătura
echipotenţială principală racordată la bara de egalizare
potenţial (BEP) la care se vor lega toate conductele
metalice.
Priza de pamănt
Cabina putului a fost prevăzută cu o priză de pamănt
naturala formată din tarusi si bandă OLZn 40x4 montată
lînga fundaţia cabinei. Se va verifica continuitatea
electrică a acestei prize şi valoarea rezistenţei de
dispersie care va avea valoarea Rd<4 ohmi.
În final se vor verifica continuitatea electrică şi
valoarea prizei de pamănt care nu va depăşi valoarea de 4
ohmi (verificări conform graficului anexat) priza fiind
comună pentru cele două instalaţii de protecţie.
Asigurarea continuităţii electrice pentru legături
se face prin imbinări sudate de bună calitate.
3. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
În vederea evitării producerii accidentelor de muncă
şi eliminarea pericolelor de electrocutare a personalului
în timpul execuţiei şi exploatării instalaţiilor electrice,
prin prezentul proiect se prevăd măsuri de protecţia
muncii, dintre care cele mai importante sunt:
- alegerea corespunzătoare a aparatajului în funcţie
de mediu şi categoria de pericol de incendiu
- amplasarea accesibilă a echipamentelor în
vederea unei intreţineri uşoare
- prevederea prin proiect a instalaţiei de
legare la pamănt şi a instalaţiei de paratrăsnet.
- pentru protecţia împotriva şocurilor electrice
prin atingeri directe, toate elementele conducătoare de
curent ale instalaţiilor electrice, aflate în mod normal sub
tensiune, vor fi inaccesibile unei atingeri întămplătoare
datorită măsurilor luate prin construcţie, amplasate sau
amenajări speciale.
- pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin
atingeri indirecte, toate elementele metalice ale
echipamentelor electrice, care în mod normal nu sunt sub
Pag.38
tensiune, dar care pot ajunge în mod accidental sub
tensiune, datorită unor defecte de izolaţie (carcase,
suporţi, etc.), vor fi legate la instalaţia de legare la
pamănt.
Aplicarea măsurilor de protecţia muncii în perioada
de execuţie constituie obligaţia şi răspunderea
executantului. Toate lucrările de montaj ale instalaţiilor
electrice se vor executa numai de muncitori care au
calificarea corespunzătoare instructajul de protecţia
muncii pentru locul de muncă respective. Acest instructaj va
fi consemnat în fişa individuală de instruire.
4.MĂSURI SPECIFICE P.S.I.
Prin proiect s-au prevăzut soluţiile tehnice care să
nu favorizeze declanşarea sau extinderea incendiilor. În
acest scop s-au respectat prescripţiile normativelor I.7-
2002, P118-99, menite să asigure o bună siguranţă la foc a
instalaţiilor, dintre care menţionăm :
- utilizarea materialelor, a aparatajelor cu
tipurile şi gradele de protecţie conform mediului.
- alegerea soluţiilor constructive, a traseelor
cablurilor, modului de pozare şi distanţelor necesare
pentru fiecare obiect în concordanţă cu prescripţiile care
reglementează proiectarea acestor instalaţii.
- se recomandă amplasarea lăngă tablourile electrice
a unor stingătoare portabile, iar după punerea în funcţiune
beneficiarul va actiona pentru prevenirea incendiilor şi
lichidarea în cazul producerii lor.
În timpul exploatării instalaţiei electrice
beneficiarul va evita:
- să folosească aparate electrice defecte, uzate
sau improvizate
- să încarce circuitele peste sarcina admisă
- să inlocuiască aparatele prevăzute pentru protecţia
circuitelor cu altele avănd valori superioare
- introducerea cordoanelor de alimentare fără
ştecher în prize
- utilizarea corpurilor de iluminat suspendate direct
de conductoare de alimentare
- utilizarea aparatelor de încălzit electrice fără
măsuri de izolare faţă de elemente combustibile
- lăsarea sub tensiune a aparatelor electrice
după încetarea utilizării acestora.
Pag.39
5. VERIFICAREA TEHNICĂ DE CALITATE A PROIECTULUI
Avand în vedere natura obiectivului, în
conformitate cu prevederile Legii 10/1995, proiectantul
consideră că este obligatorie îndeplinirea de
prezentul proiect a celor şase cerinţe de calitate.
6. PREVEDERI FINALE
Beneficiarul va lua toate măsurile necesare
respectării prevederilor Legii 10/1995 şi ale H.G.273/1994
pivind calitatea lucrărilor de construcţii montaj şi
recepţia lucrărilor respective.
Lucrările vor fi încredinţate spre executare unor
firme specializate şi atestate pentru categoriile
respective de lucrări şi vor fi supravegheate de un
diriginte de şantier atestat.
Eventualele modificări necesare a fi făcute
proiectului pe parcursul execuţiei lucrărilor datorită unor
situaţii neprevăzute, vor fi aduse la cunoştiinţa
proiectantului din timp, pentru stabilirea soluţiilor în
conformitate cu normativele în vigoare. Efectuarea unor
modificări fără avizul proiectantului, poate absolvi pe
acesta de răspunderea faţă de eventualele consecinţe.
Întocmit
ing.Fericean Gheorghe
Pag.40
Pag.41
S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L. Str. Primariei nr. 18, Oradea, J / 0 5 / 8 8 2 / 0 1 , R 0 1 4 3 1 2 2 8 2 TEL/FAX.0259/478818, 0359/800833
e-mail globalproinstal@gmail.com
EXTRAS DE LAMINATE - PIESE METALICE CAPAC

DIMENSIUNI Lungime BUCATI / BUCATI / BUCATI /
BUC. kg total pe kg total pe
BUC. (mm) elem toate e lem. ansamblu kg total pe
ANSAMBLU ANSA ELEM PO Z DENUMIRE kg/ml kg/buc toate toate
ELEM element
MBLU latime grosime ( mm ) total total total ele me ntele subansamblele
P1 Profil L 60x60x5 1120 4 4 4 4,57 5,12 20,47 20,47 20,47

P2 Otel rotund F8 400 20 20 20 0,40 0,16 3,16 3,16 3,16
PIESE METALICE
PIESE METALICE
P3 Teava rectangulara 50x50x4 1100 4 4 4 5,45 6,00 23,98 23,98 23,98

CAPAC
CAPAC
1 1 P4 Teava rectangulara 50x50x4 1000 1 1 1 5,45 5,45 5,45 5,45 5,45

P5 Teava rectangulara 50x50x4 475 2 2 2 5,45 2,59 5,18 5,18 5,18
P6 Tabla groasa 1100 6 1100 1 1 1 51,81 56,99 56,99 56,99 56,99
P7 Profil L 60x60x5 1120 4 4 4 4,57 5,12 20,47 20,47 20,47
TOTAL KG 135,71
ELECTROZI PENTRU SUDURA 2.5% 3,39
GRUND ANTICOROZIV 2.5% 3,39
TOTAL 142,49
ROTUND 142
Pag.42
PROGRAM DE CONTROL
Foraj pentru alimentare cu apa

F2-incinta CET1 Oradea jud. Bihor
Adincimea 150m
Document scris care se Cine intocmeste Nr. si data

incheie: doc. si semneaza: doc. incheiat
P.V.T.(trasare) I=I.S.C
P.V.L.A. (lucrari (se
ascunse) B=beneficiar completeaza la
Nr.cr Faze P.V.R.C.(receptie data
t. determinante calitativa) E=executant inchieierii
P.V.F.D.(faza actului
determinanta) P=proiectant prevazut in
G=Geotehnician col.1)
0 1 2 3 4
Fixarea
1 locatiei P.V.T.(trasare) E +P +B
Investigarea
geofizica a P.V.L.A. (lucrari
2 forajului ascunse) E + B
Receptia
calitativa a P.V.R.C.(receptie
3 lucrarilor calitativa) E +P +B
NOTA:
Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati pentru
participare,cu minim 5 zile inaintea datei la care urmeaza a se face
verificarea
La receptia obiectivului un exemplar din prezentul program,completat,se va
anexa la Cartea tehnica a forajului
EXECUTANT BENEFICIAR PROIECTANT
Pag.44
PROGRAM PENTRU CONTROLUL

EXECUŢIEI LUCRĂRILOR CABINA PUT FORAT
OBIECT 1 : REALIZAREA UNUI PUT DE APA POTABILA IN

INCITA CET 1 ORADEA
BENEFICIAR : SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA
Nr. PARTICIPĂ
crt. VERIFICAREA FAZELOR PRINCIPALE
P B C I
1. Predare primire amplasament şi trasarea X X X -
construcţiei
2. Cotă de fundare X X X -
3. Cofrare şi armare fundaţii X X X -
4. Aspect beton fundaţii - X X -
5. Cofrare şi armare elevatii cabina X X X -
6. Aspect beton elevatii - X X -
7. Cofrare şi armare planşeu X X X -
8. Aspect beton dupa decofrare X X X -
9. Recepţia structurii de rezistenţă X X X -
Legendă: B – Beneficiar C - Constructor

I – Inspecţie în Construcţii P – Proiectant
Notă : În conformitate cu prevederile legale se interzice

trecerea la faza următoare de execuţie înainte de
recepţionarea celei anterioare . Verificarea în toate fazele
se vor consemna în procese verbale , pe formulare tipărite .
Convocarea părţilor la fazele din programul de control intră
în sarcina beneficiarului.
Beneficiar, Executant, Proiectant,

Ing.Harabula Sándor
Pag.45
PROGRAM PENTRU CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

INSTALATII ELECTRICE
BENEFICIAR: SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA

LUCRARE: REALIZAREA UNUI PUT DE APA POTABILA IN INCINTA CET 1 ORADEA
Nr. Verificarea fazelor determinante Participa Obs.

crt.
1. Predare-primire amplasament si trasare B C PV
2. Receptie priza de pamant si masurarea acesteia B C Se emite
buletin de
masurare
3. Receptie cablaj, aparataj si echipament B C PV
4. Verificarea continuitatii conductoarelor si B C PV
respectarea culorilor pe circuite
5. Receptia tablourilor electrice B C PV
6. Verificarea legarii la pamint a instalatiei el. P B C PVC
interioare
7. Punerea in functiune B C PV
LEGENDA: P – proiectant
B – beneficiar(diriginte de santier)
C – constructor
I – inspectoratul in constructii
NOTA: in conformitate cu prevederile legale in vigoare, se interzice

trecerea la faza urmatoare inainte de receptionarea celor anterioare.
Toate verificarile in faze determinante se vor consemna in procesele
verbale de lucrari ascunse.
Pag.46
PROGRAM PENTRU CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
INVESTITIA:REALIZAREA UNUI PUT DE APA POTABILA IN INCINTA CET 1 ORADEA
OBIECTUL SUPUS CONTROLULUI: RETEA DE APA
OBIECTUL : RETEA APA

Nr. PARTICIPA
Crt VERIFICAREA FAZELOR PRINCIPALE P B C
.
1
PREDARE PRIMIRE AMPLASAMENT X X
2 PICHETARE RETELE EXISTENTE X X
3 TRASARE X X
4 VERIFICARE COTA SAPATURA X X
5 VERIFICAREA PATULUI CONDUCTEI X X
6 VERIFICARE MONTAJ CONDUCTE X X
7 VERIFICAREA UMPLUTURII PARTIALE X X
8 FD-PROBA DE PRESIUNE X X X
9 SPALAREA CONDUCTELOR X X
10 VERIFICAREA UMPLUTURII DEFINITIVE X X
11 VERIFICARE REFACERE DRUM X X
LEGENDA P – proiectant
B – beneficiar
C – constructor
NOTA: In conformitate cu prevederile legale se interzice trecerea la

faza urmatoare de executie inainte de receptionarea celei anterioare.
Verificarile in toate fazele se vor consemna in procese verbale, pe
formulare tiparite.

ING.IUONAS SORIN
Pag.47
CAIETE DE SARCINI
CAIET DE SARCINI FORAJ
OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI:
Prezentul caiet de sarcini stabileste cantitatile, conditiile tehnice si de calitate in vederea
realizarii unei lucrari de foraj alimentare cu apa, avind adincimea de proiectare de 150m.
Debitul solicitat de beneficiar este de 5 l/s . Acest debit este necesar in vederea alimentarii
cu apa potabila a centralei noi care va fi construita in incinta CET 1 Oradea si care va functiona cu gaz.
Beneficiarul lucrarii va fi CET 1 Oradea jud.Bihor.
Cap.1 DATE GENERALE MORFOLOGICE, GEOLOGICE, HIDROGEOLOGICE SI CONDITII DE
AMPLASAMENT
CET 1 Oradea este amplasata in partea de Vest a municipiului Oradea, pe partea dreapta a
riului Crisul Repede, la cota terenului de circa +117m.
Forajele hidrogeologie executate in zona Oradea au pus in evidenta, pe criteriu de adincime,
litofacies si cronostratigrafie, un acvifer freatic si un acvifer de adincime.
Pentru alimentarea cu apa potabila a CET 1 Oradea a fost executat un foraj cu adincimea de
150m, avind indicativul F 1.
Luand in considerare alcatuirea litologica, ambiantele depozitionale, precum si debitul
solicitat de beneficiar de circa 5 l/s, pentru suplimentarea alimentarii cu apa potabila din sursa
subterana a CET 1 Oradea se va executa un foraj cu caracter de explorare-exploatare, avind indicativul
F 2, la adincimea de 150m.
Coloana litologica prezumata din zona CET 1 Oradea este redata in Anexa 1.
Distanta de amplasare a forajului F 2 rezulta din parametrii hidrogeologici calculatii si fisa
tehnica a forajului hidrogeologic F 1A – Oradea N (vezi ,, Studiu hidrogeologic’’ si ,, Proiect de executie
foraj alimentare cu apa F 2-CET 1 Oradea)
Deformarea suprafetei piezometrice in jurul forajelor din zona CET 1 se produce pe o
distanta calculata de cca. 400m la debitul de 5 l/s.
Se recomanda ca forajele din zona cu debite de exploatare simultana de 5 l/s sa fie
amplasate la distante aproximativ egale cu raza de influenta (cca.400m),la care interferenta nu
afecteaza inca nivelele din sonde, suprafata piezometrica fiind deformata cumulat numai intre foraje.
Forajul F 2 – incinta CET 1 Oradea va deschide orizonturile de virsta Pannonian superior,

alcatuite din nisipuri medii, situate in intervalul 40-145m.
CAP. 2 REALIZAREA FORAJULUI
Forajul se va executa în regim hidraulic cu circulaţie directă sau inversa pînă la adîncimea de
150m. Tipuri de lucrări şi materiale :
Pag.48
2.1 Lucrări pregătitoare si de organizare:
2.1.1. - transport instalaţie de foraj şi anexe;
- amenajare careu sondă;
- montare şi demontare instalaţie de foraj;
 Inainte de inceperea lucrarilor pregatitoare si de organizate se va face o recunoastere a
terenului si se va prelua amplasamentul pentru foraj care trebuie sa fie liber de orice sarcina.
2.1.2. - săpare şi acoperire batale pentru fluidul de foraj;
- preparare fluid de foraj;
 Se va folosi un fluid de foraj cu densitatea strict necesara (1,05-1,10Kg/dmc), in caz
contrar existind riscul unei colmatari a stratelor permeabile. Fluidul de foraj va fi preparat din
bentonita coloidala - apa si se va controla de 2-3 ori pe zi pentru mentinerea lui in limitele prescrise in
proiect.
2.1.3. - montare şi demontare motocompresor MC 10.
2.2 Lucrări de foraj şi de punere în producţie :
FAZA I – săparea găurii de sondă pentru coloana de ancoraj
I.1. -săparea găurii de sondă cu diametrul 609,6 mm pe intervalul 0-30m
I.2. -tubarea găurii de sondă cu coloana metalică cu diametrul 508 mm pe intervalul 0-30m
I.3. -cimentarea spatiului inelar pe intervalul 0-30m cu ciment cu greutatea specifică de 1,75
Kg/dm 3
FAZA II – săparea găurii de sondă pentru coloana filtrantă

II.1. -săparea găurii de sondă cu diametrul 444,5mm pe intervalul 30-150m
II.2. -efectuarea carotajului geofizic electric şi radioactiv cu inregistrarea diagrafiilor
electrice, pentru stabilirea intervalelor cu nisipuri acvifere;
-întocmirea programului de tubare şi achiziţionarea burlanelor şi filtrelor Johnson;
La executia lucrarilor de foraj se va avea in vedere asigurarea verticalitatii gaurii de sonda si
se va asigura un ciclu de forare continu pentru a se preveni colmatarea gaurii de sonda.
Forajul se va executa cu sape avind diametrele corespunzatoare intervalelor de adincime
conform prevederilor proiectului de executie.
FAZA III – echiparea forajului şi punerea în producţie
III.1. – diluarea /normalizarea fluidului de foraj prin înlocuire parţială cu apă in vederea
realizarii operatiuni de tubaj;
- introducerea coloanei filtrante (PVC diam 195 mm) pe intervalul 0-150m, prevăzută cu
filtre tip Johnson bobinate (produs GWE-Budafilter) pe intervalele indicate de carotajul geofizic;
III.2. -înlocuirea fluidului de foraj cu apă;
-introducerea pompei aer-lift (ţeava de aer de 1 ţol la 65m, ţeava de apă de 3 ţoli la
148m);
-spălarea forajului cu soluţie de tripolifosfat de sodiu cu concentraţie de 2% (soluţia se va
prepara din 50 Kg de tripolifosfat dizolvat în 2500 litri de apă, se va introduce în coloana filtrantă şi se
va lăsa în pauză de reacţie 2 ore după care se va extrage prin pompare aer-lift);
-introducerea pietrşului mărgăritar, spalat si sortat dimensiune 2-4mm;
III.3. -pompare aer-lift pentru decolmatarea şi deznisiparea acviferelor;
-extragerea pompei aer-lift;
FAZA IV – testarea hidrogeologică
IV.1. -introducerea electropompei submersibile de testare şi efectuarea testelor
hidrodinamice – eficacitate şi performanţă – în vederea determinării parametrilor acviferi, extragerea
Pag.49
pompei de testare ( vezi procedura pentru testarea hidrogeologică Cap. 3 ,,Proiect de executie foraj
alimentare cu apa F2-CET 1 Oradea’’).
- controlul podului de pietriş mărgăritar şi introducerea dopului de ciment pe intervalul 0-42m.
- recoltare probe pentru analiza chimica a apei
IV.2. prelucrarea datelor, calculul parametrilor hidrogeologici şi întocmirea documentaţiei
tehnice a forajului.
Lucrarile de foraj alimentare cu apa F 2-CET 1 Oradea sint prezentate schematic pe faze de
lucrari in Anexa 2.
2.3 Materialele nenormate:
2.3.1. Bentonită
 Se foloseste la prepararea si conditionarea fluidelor de foraj.Este caracterizata prin
capacitate de absortie, capacitate de schimb cationic, umflare intercristalina in medium apos, marirea
viscozitatii si gelatiei, precum si pentru reducerea filtrarii.
2.3.2. Burlane metalice Φ 508 x11,13mm ;
2.3.3. Ciment de sonda tip S2-RS
2.3.4. Burlane PVC- tip GWE Budafilter Φ 195x14 mm
2.3.5. Filtre PVC bobinate- tip GWE Budafilter (Johnson) Φ 195x14 mm – cantitate
aprox.=40 m; lungimea exactă se va stabili după carotajul geofizic;
 Facilitatile tubulaturii PVC:
• Rezistenta la impact, rezistenta mecanica ridicata
• Rezistenta la actiunea substantelor chimice agresive din sol sau din apele uzate.
• Rezistenta la coroziune, la actiunea microorganismelor si a rozatoarelor
• Functionare pe termen lung, imbinari etanse reducindu-se pierderile si limitind
interactiunea cu mediul
• Imbinare cu mufa si garnitura de etansare usor de confectionat
• Materialul este reciclabil 100% respectind normele ecologice europene
• Igenic-tuburile si filtrele sint in conformitate cu normele igenico-sanitare in vigoare
• Greutate redusa, manevrare si punere in opera simple si eficacitate datorita greutatii
specifice reduse si rezistentei mecanice mari.
Caracteristicile burlanelor sint prezentate in tabelul de ma jos:
Diametrul Grosime Greutate Rezistenta Rezistenta
Descriere exterior perete pres.ext. tractiune
(mm) (mm) (kg/m) (N/mmp) (KN)
Burlan PVC 195 14,00 14,2 3,2 88,65
Dimensiunile si specificatiile filtrelor (orientativ) ce urmeaza a fi folosite sint prezentate in tabelul de
mai jos:
Diametr Marime
ul Grosime a Suprafata Rezistenta Rezistenta
Descriere exterior perete fantei activa pres.ext. tractiune
(mm) (mm) (mm) (%) (N/mmp) (tf)
Filtru
Johnson 195 14,00 0,5 25 2,76 70,92
2.3.6. Tripolifosfat de sodiu pentru spalarea coloanei filtrante.

2.3.7. Pieriş mărgăritar, sort 2-4mm
Pag.50
Se foloseste la foraje sonde de apa, este aplicat pe linga tubulatura de PVC formind
coloana filtranta.
Pentru asigurarea eficinţei forajului, urmărirea şi coordonarea lucrărilor se va face de
către personal specializat, de la faza de amplasare pînă la punerea în producţie şi testările
hidrogeologice, care vor sta la baza documentaţiei tehnice finale.
Cap.3 INTOCMIREA CARTII TEHNICE A FORAJULUI

Cartea Tehnica a forajului se va prezenta beneficiarului la terminarea lucrării şi va cuprinde
următoarele:
• P.V. de amplasare a forajului
• P.V. de tubare a coloanei de protective si izolare a stratelor acvifere
• Diagramele carotajului electric
• Profilul litologic al forajului
• Lucrari ascunse-schita de tubare a coloanelor
• Caracteristici hidrogeologice ale forajului:
• Adincime de foraj
• Coloane tubate definitive si filtrante
• Diametre si adincimi
• Intervale cimentate
• Sort pietris margaritar introdus
• Pozitie piesa de fund
• Analiza apa foraj
• Parametrii de exploatare ai forajului:NHs,NHd,Qexpl.
• Fisa tehnica a forajului hidrogeologic (formular tip A.N.A.R.-Anexa 2)
• Date tehnice caracteristice forajului (schita forajului,calculul testelor de eficacitate,
calculul parametrilor hidrogeologici,curba de revenire a forajului)
• P.V. de colectare proba de apa
• P.V. de analiza proba de apa (emis de laborator atestat in Romania,efectuat conform
standardelor nationale)
• Fisa de analiza chimica a apei
• Fisa de analiza microbiologica a apei.
Pentru asigurarea eficinţei forajului, urmărirea şi coordonarea lucrărilor se va face de către
personal specializat, de la faza de amplasare pînă la punerea în producţie şi testările hidrogeologice,
care vor sta la baza intocmirii Cartii tehnice a forajului.
De asemenea pe baza acestor date se va putea stabili tipul pompei submersibile adecvate şi
adâcimea optimă de lansare.
Nota:
Prezentul ,,Caiet de sarcini’’ nu face referire la urmatoarele categorii de lucrari: instalarea
pompei si lucrari de suprafata (conducta de refulare, cap de pompare, cabina sondei, echipamentul
electric si electronic).
Echipamentul va fi selectat conform parametrilor hidrogeologici si cerintelor specifice
sondei.
Întocmit,
ing.DAMIAN CIOBANU
Pag.51
CAIET DE SARCINI
SĂPĂTURI ŞI UMPLUTURI DE PĂMÂNT
1.GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se referă la executarea lucrărilor de terasamente.
De regulă lucrările de terasamente se execută mecanizat, metodele manuale se aplică acolo unde
folosirea mijloacelor mecanice nu este economică.
Lucrările de terasamente nu vor începe înainte de execuraea lucrărilor pregătitoare (vezi capitolul
2 C169-88).
Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pământ ca urmare a lucrărilor
erxecutate, sau acţiunii utilajelor folosite, precum şi stabilitatea construcţiilor învecinate.
2.LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Lucrările pregătitoare sunt cele necesare a se executaînaintea celor de terasamente propriu-zise
şi constau în special din: defrişări, demolări, amenajarea terenului şi platformei de lucru.
Lucrările regătitoare se vor executa cu respectarea cap. 2 din normativ C169-88.
3.TRASAREA PE TEREN
Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasament şi marcareA lor
conform proirctlui.
Abaterile admisibile la trasare sunt date în normativ C83-75.
Trasarea lucrărilor de terasamenmte se efectuează pe baza planului de trasare după fixarea
poziţiei construcţiei pe amplasament.
Trasarea pe teren se va face după curăţirea ş nivelarea amplasamentului.
4.EXECUTAREA SĂPĂTURILOR, SPRIJINIRILOR
La executarea săpăturilor trebuie să aibă în vedere următoarele:
-menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul săpăturii pe o distanţă sufucient de mare ca să nu
pericliteze instalaţiil eşi construcţiile învecinate;
-când turnarea betonului nu se face imediat după executarea săpăturii, acesta va fi oprită la o cotă mai
ridicată decât cota finală, pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice a terenurilor
de fundare.
Sprijinarea pereţilor săpăturii se face ţinând seama de adâncimea săpăturii natura terenului de
fundare, regimul de curgere a apelor subternae, condiţii meteorologice şi climatice din perioada de
execuţie, tehnologia de execuţie.
Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări al stabilităţii masivelor
de pământ din zona lor de influenţă sau daune datorate afluierilor la clădirile existente.
Săpăturile care se execută mecanizat u trebuie să depăşească profilul proiectat al săpăturii. În
acest scop săpătura se va opri cu 20-30 m mai sus decât cota profilului săpăturii, restul se va executa
manual.
Încazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei lucrările de săpături se excută de la începutr până
la cota prevăzută în proiect.
În cazul terenurilor sensibile săpăturile se vor executa cu respectarea art. 4.8. din normativ C169-
88.
Modificarea cotei de fundare se va face numai cu acordul proiectantului.
Turnarea betonului în fundaţii se va face imediat după atingerea cotei de fundare sau a unui strat
pentru care proiectantul îşi dă acordul privind posibilitatea de fundare.
Pag.52
Executarea săpăturilor deasupra nivelului apelor subterane se poate face cu pereţi verticali
nesprijiniţi, cu pereţi vetrticali sprijiniţi sau săpături cu pereţi în taluz.
Executarea lucrărilor de săpături se va face cu respectarea art.4.16 la4.30 pentru săpăturile
executate deasupra nivelului apelor subterane, respectiv 4.31 la 4.36 pentru săpături executate sub
nivelul apelor subterane.
5.EXECUTAREA UMPLUTURILOR
Executarea umpluturilor se va fece de regulă din pământurile rezultate din săpătură.
Se interzice realiozarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile
moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.
Înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului vegetal iar suprafaţa
rezultată se va amenajaa cu pante de 1-1.5% pentru asigurarea scurgerii apei din precipitaţii.
Când înclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de înfrăţire.
Umiditatea va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare admiţându-se variaţii >2.
Umpluturile din pământurile coezive, compactate prin cilindrare, se vor executa în starturi
nivel;ate, având grosimi uniforme, stabilite iniţial prin compactări de probă. Gradul de compactare
necesar a se realiza se va determina pe probe în poligon conform STAS 5091-71, umiditatea optimă se
va stabili conform STAS 1913-73.
Se consideră că prin compactarea manuală se realizează gradful de compactare 90-96%, când se
face pe straturi de 10cm, respectiv 80-90% când compactarea se face pe straturi de 20cm.
Verificarea compactărilor se va face cu respectarea normativului C56-85 şi C29-85.
Unitatea care execută umpluturi va organiza verificarea comportării, cu personal calificat, cu
respectarea “Nomenclatorului încercărilor de laborator” şi instrucţiunilor de aplicarea acestora, în
conformitate cu ordinul IGSIC nr.8 din 7/12/1981.
Controlul va avea caracter oparativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în
care umpluturile nu sunt corespunzătoere.
La executarea umpluturilor pe timp friguros este obligatorie respectarea normelor generale şi a
celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în normativul C16-84.
6.RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMNENTE
Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se va face în conformitate cu
prevederile “Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi
instalaţii aferente” şi normativului C56-85.
Recepţionarea şi verificarea lucrărilor de terasamente se va face conform cap. 7 din normativ
C169-88.
7.MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din “ Norme republicane de
protecţia muncii” aprobate de M.M. şi M.S. cu ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi “Normele de protecţia
muncii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 1233/D-1980.
8.MĂSURI P.S.I.
Se interzice cu deservârşire focul în săpături cu pereţi sprijiniţi, fie pentru dezgheţare, fie pentru
încălzirea muncitorilor, deoarece distrugerea sprijinirilor prin ardere poate da naştere la surpări şi
accidente foarte grave.
Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantiere, unde se
execută lucrări de terasamente, se vor respecta normativuluiC300-94.
ÎNTOCMIT,
Ing. Harabula Sándor
Pag.53
CAIET DE SARCINI
BETOANE SIMPLE
1.GENERALITĂŢI
Prin prezentele instrucţiuni se indică prncipalele condiţii cerute la execuţia lucrărilor din beton
simplu. În general betoanele simple se execută la fundaţiilor construcţiilor, fie ca fundaţii continue sub
ziduri portante, fie ca blocuri sub stâlpi. Betonul poate fi turnat direct în groapa de fundaţie sau în
cofraj. De asemenea, se mai pot folosi la trotuare sau pardoseli nearmate.
2.MATERIALE FOLOSITE
Betonu folsit este indicat în planşele de execuţie prin clasa de calitate. Pentru condiţii deosebite
(nivel ridicat al apelor, ape agresive) în planşele de execuţie se indică şi tipul cimentului, dozaj minim
sau grad de impermeabilitate.
Betonul pus în operă va respecta condiţiile de calitate cerute de normativul C140-86, atât în
ceea ce priveşte compoziţia cât şi modul de punere în operă, precum şi încercările cerute prin anexele
la normativ.
3.LIVRARE ŞI TRANSPORT
Betonul se va executa fie în staţii centralizate fie direct la şantier, pe bază de reţete întocmite şi
atestate; materialelor componente vor respecta prevederile cap.4 şi5 din C140-86.
4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
După executarea săpăturlor la cota din proiecte şi a vereificării axelor construcţiilor, se va
încheia, cu geotehnicianul lucării un proces verbal pentru faza determinată, la care va participa:
executantul, beneficiarul, proiectantul lucrării şi Inspecţia judeţeană în construcţii.
Execuţia se va face cu respectarea prevederilor din C140-86cap.1,2,6.
Protejarea betonului după turnare se va face în conformitate cu C140-86, cap.6, §6.40-6.45.
Abaterile dimensionale se vor încadra în cele prescrise în anexa X.3 din C140-86.
5.VERIFICAREA CALITĂŢII EXECUŢIEI

Se face conform C140-86cap.10 şi C56-85caietul IV şi V.
6.MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

Toate lucrările se vor executa pe baza unor fişe tehnologice, întocmite de executant, pentru
fiecare etape execuţie.
Se va urmări respectarea normelor de protecţia muncii privind lucrările de săpături-
terasamente (normativC169-83), lucrări de cofraje şi betoane.
ÎNTOCMIT,
Pag.54
CAIET DE SARCINI
BETOANE ARMATE
1.GENERALITĂŢI
Caietul de sarcini prezent se referă la lucrări de betoane armate turnate monolit la faţa locului.
Ca elemente din beton armat fundare, de dimensiunile şi rolul lor în structură, putem avea:
-fundaţii armate de tip pahar, obelisc, cuzineţi; grinzi de fudaţii;stâlpi;diafragme;plăci şi scări;
elemente liniare: grinzi, centuri, buiandrugi; cămine de vizitare;rezervoare armate;
2.MATERIALE FOLOSITE
2.1 Betonul folosit la elemente armate este de clasa Bc10, Bc15, Bc20, şi mai rar Bc 22,5. Clasa
betonului este indicată pe fiecare planşă de execuţie. Betonul pus în opera va respecta condiţiile de
calitate cerute de normativul 140 – 86 , atît în ceea ce priveşte compoziţia , modul de punere în opera
cît şi încercările cerute prin anexele la normativ.
2.2 Armăturile vor fi din OB37, PC52, PC60 sau plase sudate din STNB.In planşele de execuţie
sunt indicate diametrele , modul de dispunere şi calitatea de oţel folosit pentru fiecare armătură.
2.3.Cofrajele pot fi: din scîndură , plcaj sau metalice şi se execută conform fişei tehnologice de
către executant.
Toate materialele ce se pun în operă trebuie să respecte condiţiile de calitate cerute prin
normativul C140 – 86 precum şi a celor prevăzute în anexe I1 din acelaşi normativ.
3.LIVRARE SI TRANSPORT
Betonul se prepară fie în staţii centralizate fie direct la şantier ,pe bază de reţete întocmite de
laboratoare atestate ,cu agregate sortate.
Materialele componente vor respecta prevederile capitolelor 4 şi 5 din C 140-86.
Transportul betonului se va face conform cap. 5. 28- 5.31 din C 140 –86.
4.EXECUTIA LUCRARILOR
Elementele din beton armat vor respecta dimensiunile , axările , poziţia în structură , prevăzute
în planşele de execuţie precum şi fişa tehnologică pentru betonare , întocmită de către constructor.
După executarea cofrajelor şi montarea armăturilor se va face verificarea acestora , cu care
ocazie, se încheie procese – verbale între executant şi beneficiar, care se ataşează la cartea
construcţiei. Se poate trece la turnarea betonului în elementele de structură, cu respectarea regulilor
de betonare, precum şi a rosturilor de turnare (dacă este cazul ) prevăzute în C140 – 86 cap. 6.
După turnare betonul se tratează pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire conf. C
140 , cap. 6. 40 – 6.45 şinormativ C 16 – 84 ( lucrul pe timp friguros ).Decofrarea se face după
prevederile cap. 6.46. – 6.55. După decofrare se încheie proces-verbal pentru aspectul betonului între
constructor şi beneficiar .
5.VERFICAREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR
Se face în conformitate cu prevederile normativului C 140 – 86 , cap. 10 şi a normativului C 56 –
85 , caietele IV ş V .
Toate buletinele de calitate pentru materealele componente , încercările de laborator , iar în
final buletinul unic pe lucrare se anexează la cartea construcţiei. Acestea vor constitui baza încheierii
procesului verbal de recepţie a structurii între constructor , beneficiar şi proiectant .
6.MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Lucrările de beton armat se execută pe baza fişelor tehnologice întocmite de constructor , care vor
cuprinde şi măsuri de tehnica securitaţii muncii specifice lucrării de : cofraje , susţineri şi eşafodaje ,
betonări .
ÎNTOCMIT,
Pag.55
CAIET DE SARCINI
CONDUCTE DE POLIETILENA
Instructiuni de instalare
Domeniul de aplicare
Aceste instructiuni de instalare se aplica pentru instalarea conductelor de apa potabila subterane,
fabricate din PE-HD, conform STAS 10617/2 si SRISO3607/95 , unde racordurile si conductele trebuie sa
corespunda la presiunea maxima de lucru permisa, aplicabila.
Generalitati
Urmatoarele reguli trebuie respectate in timpul lucrarilor de instalare: prevenirea accidentelor
conform Inspectoratului pentru Protectia Muncii, reguli tehnice in ceea ce priveste pozarea conductelor de
polietilena.
Transportul si depozitarea conductelor si elementelor de conducta
Conductele trebuie transportate cu vehicule adecvate si incarcate – descarcate sub supraveghere
atenta. Atentie la curbe in timpul transaportului. Daca se poate, se vor proteja pe intreaga suprafata si vor fi
cultate pe intreaga lungime.
In timpul stocarii se vor lua masuri astfel incat conductele san u fie deformate sau deteriorate. Stivele
de conducte vor fi de maxim 1 m inaltime (fig. 1). Suprafata de depozitare trebuie sa fie plana astfel incat
conductelesa fie sprijinite pe intreaga lungime.
Fig.1
Toate conductele trebuie protejate impotriva contactelor cu materiale deterioratoare ca de exemplu:
combustibili motor, solventi sau alte lichide similare (vezi DIN 16934). Trebuie evitata tinerea pe sol a
conductelor si coturilor.
Nu sunt premise striatiunile sau zgirieturile cu o adincime mai mare de 10% din grosimea peretelui
conductei.
Santul conductei
Santul trebuie construit astfel incat sa permita instalarea perfecta a conductei la o adincime suficienta
pentru a preveni deteriorarile la ger (adincimea minima h, depinde de conditiile climatice si este cuprinsa intre 1
si 1,8 m) (fig. 2.)
Constructia santului se va face conform DIN 4125 “Excavatii si santuri” si DIN 19 630 “ Instructiuni
pentru constructia retelelor de apa, Regului tehnice DVGW”.
Excavarea in piatra ori pamint stancos sa fie cu cel putin 0,15 m mai adinca decat in sol normal si apoi
materialul sapat suplimentar trebuie inlocuit cu un pat de material usor (de exemplu: nisip, pietris fin sau alte
materiale de granulatie maxima 20 mm) (fig.3).
Fig.2 fig.3 fig.4
Pag.56
In regiunile abrupte, este necesar ca prin metode adecvate, sa se evite ca balastul (materialul de
umplere al santului) sa actioneze ca un drenaj si teava sa fie spalata de acesta. In regiunile abrubte inclinate,
teava trebuie protejata impotriva alunecarii, de exemplu prin executarea unor zavoare de beton (fig.4).
In caz de schimbari in structura geologica a solului, care atrag modificari ale capacitatii de incadrare, in
zonele de trecere trebuie prevazute masuri de precautie pentru a evita solicitari suprapuse, ceea ce este posibil,
de exemplu, prin intarirea fundatiei cu un strat de nisip.
Instalarea elementelor de retea si pregatirea jonctiunilor
Se recomanda ca in cazul unor temperature exterioare mai mici de 0 0C, pozarea conductelor de PE-HID
sa se faca doar dupa aplicarea unor masuri particulare.
Capetele de conducta si elementele de retea trebuiesc curatate inainte de instalare si partile defecte
trebuiesc inlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinala a acestora cu ajutorul unui
echipament adecvat, de ex. Un fierastrau cu dinti fini. Taierea conductelor poate fi de asemenea facuta folosind
un dispozitiv de taiere pentru conducte din material plastic. Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite
folosind scule adecvate, de ex. Razuitoare sau pile. Capetele taiate sunt apoi pregatite in functie de tipul de
asamblare folosit.
Descolacirea bobinelor de teava poate fi realizata prin diverse metode (fig. 5-6).
Fig.5 fig.6
Conductele cu un diametru exterior de pana la 63mm pot fi descolacite din bobina verticala, capatul
conductei fiind solid. Pentru diametre ai mari se recomanda folosirea unui macanism de descolacire. Colacii
(bobinele) pot fi de exemplu amplasati intins peste un dispozitiv de lemn sau bara de otel ce se roteste si pot fi
descolaciti manual sau cu ajutorul unui vehicul de rulaj lent. Conductele trebuiesc derulate de o asa maniera
incat sa fie drepte, fara pliuri. Trebuie evitata derularea in spirala. In timpul derularii conductei din tamburi sau
bobine este neaparata nevoie sa aveti grija ca in momentul reducarii vitezei, teava san u se poata derula brutal,
ca un resort. Intrucat apar forte considerabile, in special la conductele de diameter mari, luati masurile necesare
de asigurare (pericol de accidentare).
Tambururile trebuie derulate de la partea superioara.
In timpul derularii tevii, retineti ca flexibilitatea materialului PE-HD este supusa temperaturii ambiante.
La temperature apropiate punctului de inghetare, conductele cu un diametru exterior peste 75 mm trebuiesc
incalzite daca este posibil. Acest lucru poate fi realizat pompand apa calda prin tamburi sau utilizand abur fara
presiune sau aer cald (max. 100 0C ). Schimbarile de temperature produc modificari ale lungimii. Acest lucru
trebuie luat in considerare la taierea sau montarea conductei. La cresterea temperaturii, 1 m de conducta se va
dilate cu 0,2 mm/ 0C si la descresterea temperaturii se va scurta cu 0,2 mm/ 0C.
Modificarile de directie in profilul retelei se pot realize utilizand curbarea conductei. Intr-o oarecare
masura, elasticitatea materialului conductei poate fi folosita pentru a curba conducta chiar si fara preincalzire
(fig. 7). Razele minime de curbura admisibile nu trebuie sa fie mai mici decat valorile din table.
fig.7
Pag.57
Temperatura de pozare Razele minime de curbura admisibile

200C 20xd
100C 35xd
00C 50xd
Asamblarea conductelor
In cazul retelor de apa potabila si apa industriala realizate din polietilena, asamblarile pot fi facute prin
urmatoarele metode (care sigura rezistenta la forte longitudinale) (vezi de asemenea DIN 19533).
1.Racordarea prin compresie
Pina la dimensiunea normala de 110 mm, conductele din PE-HD pot fi racordate prin asmblari la
compresie realizate din metal sau material plastic. Imbinarile prin surub de metal sau plastic sunt disponibile sub
forma de : cuplaj, coturi, teuri, reductori. Pot fi utilizate doar racordurile care indeplinesc cerintele DIN 8076.
instalarea trebuie facuta conform cu instructiunile pentru asamblarea cu surub si cele tip manson.
Fig.8 fig.9
fara manson cu manson
2.Racordurile cu flanse
Racorduri cu flanse pot fi de asemenea utilizate in asamblarea conductelor din PE-HD (vezi Din 16963 –
partea 4). Racordurile cu flanse necesita fie conducte cu flanse prefabricate, fie flanse nefixate (metal sau
plastic) cu capetele indoite pentru sudarea la fata locului.
Indiferent de modul de executie al racordului cu flanse, trebuie luate masuri de supraveghere ale
regulilor de baza ce trebuie sa conduca instalarea retelelor, ca de exemplu alinierea corecta a conductei si
stringerea suruburilor pe cat de uniform este posibil.
fig.10
3.Asamblarea prin sudura
Lucrarile de sudura trebuiesc efectuate doar de catre formatiuni de sudori autorizati si verificati in mod
constant (vezi DGW GW 330 “ Instructiuni de instruire si verificare sudura si pozare a conductelor PE-HD si a
elementelor de conducta pentru retele de gaz si apa”).
Procedurile de sudura se vor conforma la :
-DVS –paragraf 2207 –partea 1- “ Sudarea conductelor din materiale termoplastice, PE-HD, precum si
sudarea elementelor de conducta pentru retelele de gaz si apa”
-standardelor in vigoare
Scurta descriere a procedeelor de sudura
a.Sudarea prin fuziune cu manson cu element de incalzire integral electric (sudura electrica)
Aceasta metoda de sudura este folosita pentru conductele cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 225 mm
cu ajutorul unor mansoane speciale.
Pag.58
Suprafetele care vor fi asamblate (suprafata exterioara a conductei si cea interioara a mansonului) sunt
incalzite cu ajutorul firelor de rezistenta electrica incorporate in mansonul de sudura la temperature necesara si
apoi sudate folosind aparate de sudura speciale pentru acest scop.
fig.11
b.Sudarea prin fuziune cu manson cu element de incalzire
Aceasta metoda este in mod normal folosita pentru conductele cu dimensiuni cuprinse intre 16 si 125
mm. conducta si elementele de conducta sunt infasutrate in sudura fara orice alta umplutura de sudura. Capatul
conductei si mansonul de sudat sunt incalzite pana la temperature de sudura cu ajutorul elementului de incalzire
(dop, cep sau mufa) si apoi asamblarea impreuna. Pentru conducte cu dimensiuni peste 63 mm se va folosi un
echipament de sudura.
fig.12
c.Sudura cap la cap
Aceasta metoda de sudura este in mod normal folosita pentru conducte cu dimensiuni de peste 90
mm. sudura este efectuata cu ajutorul dispozitivelor speciale pentru acest scop. Capetele conductei sunt strinse
cu garniture cleste (coliere) cu un aparat mechanic sau hydraulic care misca fetele ce vor fi sudate una fata de
cealalta.
Energia termica necesara sudurii suprafetelor este asigurata de catre un element de incalzire reglabil.
Dupa indepartarea elementului de incalzire, elementele de retea ce vor fi conectate vor fi presate
laolalta cu o presiune specifica, fara orice adaus de material de sudura.
fig.13
Ca si metoda de verificare nedestructiva a sudurilor, se recomanda testul cu ultrasunete conform DVS
2206 (vezi standardele noastre de lucru).
Bransamentele casnice (pentru consum menajer)
Legatura dintre reteaua principala (PVC sau PE-HD) si bransamentul pentru consumatorii casnici poate
fi facuta folosind teuri sau fitinguri de derivatie speciale (coliere).
Aceste fitinguri (coliere) se pot utilize pentru asamblarea conductelor din PE-HD. Conform DIN 3543
partea 3, bratarile cu coliere sunt prevazute pentru conductele din PVC-U sau PE-HD, la urma urmei, folosind
oricum doar o piesa de record din elastomer.
Conform DIN 3543 partea 4, pentru sudarea conductelor de PE-HD se asigura bratari cu colier. Ele sunt
sudate la conducta principala conform indicatiilor DVS 2207 partea 1.
Pag.59
Bratarile cu colier pentru magistralele din PVC sau PE-HD trebuie sa aiba o suprafata de contact mai
mare si in particular, pentru PE-HD, elemente speciale de inchidere pentru limita la minim presiunea
superficiala.
Cand se fac ramificatiile magistralelor, este important sa se respecte indicatiile specifice fiecarui tip de
material.
Ramificatiile nu pot fi effectuate dacat cu dispozitive speciale, de exemplu cu un sfredel cu coroana al
carui burghiu are o dimensiune suficienta pentru a putea fi folosit. Burghiul trebuie prevazut prin constructie cu
o saiba frezata pentru a nu cadea in conducta.
Materialul conductei principale determina largimea bratarii cu colier. Pentru magistralele de PE-HD,
largimea minima pentru fitingurile fixate mechanic trebuie sa fie de 100 mm.
fig.14
Bransamentele pentru consumul menajer trebuie proiectate astfel incat sa se previna transmiterea
eforturilor suplimentare datorate modificarilor de lungime la punctele de record cu reteaua principala.
Trecerea conductei prin pereti se va face doar printr-un tub de protectie deoarece retelelede apa potabila
trebuiesc realizate in conformitate cu cerintele din DIN 1988.
Pentru traversarile prin pereti ale conductelor pentru consum menajer se dispune de elemente de record etanse
atat pentru gaz cat si pentru apa.
Incercarea la presiune
Punctele de legatura trebuiesc pastrate la vedere in timpul incercarilor la presiune. Incarcarea la
presiune se va face conform DIN 4279 partile 1 si 8 – “Testul de presiune interna al conductelor pentru apa
aflate sub presiune” –(vezi standardele noastre aflate in vigoare), cu o presiune de testare de 1,5 xPN (1,3x PN).
Protectia impotriva coroziunii a accesoriilor metalice
In cazul in care elementele de legatura metalice sau fitingurile trebuiesc protejate impotriva coroziunii,
asigurati-va ca nici caldura si nici substante ce contin solventi nu pot veni in contact cu conductele din PE-HD. In
cazul in care se utilizeaza produse de etanseitate saud e protectie pe baza de unsori, conductele din PE-HD
trebuie protejate impotriva contactului direct cu aceste produse prin procedeul acoperirii cu substante
impermeabile la unsori.
Acoperirea santurilor in care sau pozat conducte
In cazul in care, datorita expunerii la soare, temperature conductei depaseste cu mult temperature
santului de pozare, conducta trebuie acoperita cu un pat de pamint inainte de compactarea definitive a santului,
in vederea limitarii la minim a eforturilor.
fig.15
Pag.60
Pentru compactarea santului pana la 0,3 m peste partea inferioara a conductei, folositi pamint cu
granulatie maxima de 20 mm. compactare si consolidarea vor fi facute manual. Daca la fata locului nu se dispune
de pamint adecvat atunci trebuie adus pentru acest scop.
Compactarea definitive a santurilor trebuie facuta conform prevederilor aplicabile in acest domeniu
(Asociatia de Cercetare pentru Drumuri si Poduri, grup de lucru: Substructura subterana, str. Alfred Schutte nr.
10, 5000 Koln). Se pot folosi dispozitive mecanice cu conditia respectarii adincimii de sapare admisibila.
Masuri speciale
In cazul in care conductele traverseaza pe o distanta mai mare conducte de transport ale agentului
termic, trebuie protejate impotriva caldurii. Toate aceste masuri se regasesc in DIN 19630.
In cazul folosirii capetelor cu inaltare si a inelelor de prindere la conectarea cu retele din materiale
diferite care fac parte din constructie si in cazul in care pot aparea tasari, trebuie acordata atentie pentru a nu
aparea momente de torsiune si de effort. In cazuri normale, acest lucru se poate asigura prin amplasarea
legaturii pe o placa de beton si fixind partea de PE-HD cu o curea de prindere sau fixind ansmblul in beton.
fig.16
Întocmit,
ing.SORIN IUONAS
Pag.61
CAIET DE SARCINI
INSTALATII ELECTRICE
4. GENERALITATI
4.1. Obiectul lucrarilor
In prezentul caiet de sarcini sunt cuprinse conditiile tehnice pentru executia lucrarilor de
instalatii electrice si anume :
- instalatii de iluminat si prize
- instalatii de forta
- instalatii de protectie impotriva socurilor electrice
Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera antreprenorul de
responsabilitatea de a realiza si alte verificari, incercari si activitati pe care le considera necesare
pentru asigurarea calitatii executiei si materialelor.
4.2. Nominalizari planse
- conform borderoului de piese desenate anexate
4.3. Sarcini pentru executant
Pentru realizarea in bune conditiuni a tuturor lucrarilor din proiect, executantul va

desfasura urmatoarele activitati :
- studierea proiectului pe baza pieselor scrise si desenate precum si a legislatiei
standardelor si instructiunilor tehnice anexate, astfel ca pana la inceperea executiei sa fie clarificate
toate lucrarile ce vor fi executate.
- va sesiza proiectantul in termen legal de eventualele neconcordante intre elementele
grafice si cifrice
- va asigura aprovizionarea cu materialele si produsele din proiect
- va sesiza proiectantul in cazul imposibilitatii procurarii unor materiale sau aparataje
prevazute in documentatie prezentand in acelasi timp o oferta a altui material similar, cu
caracteristicile cel putin identice cu cel prevazut in documentatie din punct de vedere tehnic si
economic.
- va asigura forta de munca si mijloacele de mecanizare ritmic in concordanta cu
graficul de executie si cu termenele partiale sau finale stabilite
- va respecta cu strictete tehnologia de lucru caracteristica
Executantul este obligat sa pastreze pe santier pe toata perioada de executie a lucrarilor si a
efectuarii probelor, intreaga documentatie pe baza careia se executa lucrarile respective, inclusiv
dispozitiile de santier date pe parcurs.
Aceasta documentatie impreuna cu procesele verbale de lucrari ascunse, documentele
AQ care sa ateste calitatea materialelor instalatiilor, celelalte documente care atesta buna
executie sau modificarile stipulate de proiectant in urma deplasarilor din teren, vor fi puse la
dispozitia organelor de indrumare-control (IS Constructii).
Modificarile prevederilor documentatiei tehnice se vor executa numai cu avizul scris al
proiectantului. Modificarile consemnate in caietul de procese-verbale vor fi stipulate si in partea
desenata a documentatiei, in scopul cunoasterii de catre beneficiar la punerea in functiune a
elementelor principale reale din teren. In caz contrar executantul poate deveni raspunzator de
eventualele consecinte negative cauzate de nerespectarea documentatiei.
Pag.62
4.4. Sarcini pentru beneficiar
Beneficiarului, prin dirigintele de santier, ii revin urmatoarele sarcini :
- receptioneaza documentatia primita de la proiectant, verificand piesele scrise si
desenate, coraborarea intre ele, exactitatea elementelor(lungimi, trasee,etc.)
- sa sesizeze proiectantul asupra neconcordantelor sau altor situatii specifice aparute
in executie, in scopul analizei comune si gasirii rezolvarii urgente
- sa anunte proiectantul in vederea prezentarii in fazele determinante, punerea in
functiune sau alte situatii care impun schimbarea solutiilor din proiect
- sa nu accepte la montaj modificari fata de documentatie, decat cu avizul
proiectantului
- sa urmareasca ritmic executia lucrarilor in scopul respectarii documentatiei, conform
sarcinilor sale de serviciu, controland calitatea lucrarilor, sa participe la confirmarea efectuarii
lucrarilor ascunse si cantitatilor de lucrari efectuate de executant la nivelul fiecarei faze
determinante
- sa nu accepte trecerea la o alta faza sau receptia lucrarilor executate fara atestarea
tuturor elementelor care concura la o buna calitate a materialelor si executiei
Pentru orice nerespectare a prevederilor documentatiei, beneficiarul prin dirigintele de
santier va solicita proiectantul in scopul clarificarii problemelor.
5. NORMATIVE, PRESCRIPTII SI STANDARDE IN VIGOARE
Legea 10/1995- privind calitatea in constructii;
Normativ I 7/2012 – Proiectarea şi executarea inst. el. la consumatori cu tensiuni pana la
1000 V ca si 1500 V cc.
GP 052-2000 – Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc.
GP 028 – Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalatiilor electrice din cladiri;
GT 020 – Ghid de performanta pentru instalatiile electrice;
P 118/1999 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului;
C 56/1986 - Instrucţiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de construcţii şi
instalaţii aferente;
C 300/94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii
PE 107/95 – Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;
PE 116/94 – Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice;
PE 119 – Norme de protectia muncii in instalatii electrice de distributie la consumatori
industriali si similari;
NGPM/96 – Norme generale de protectia muncii
HG 273/94 – Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
STAS 552/89 – Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice.
STAS 2612/87 – Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise;
STAS 4002/74 – Materiale auxiliare pentru retele si instalatii electrice. Cleme de sir.
STAS 4102/85 – Piese pentru instalatii de legare la pamint de protectie.
STAS 6865/89 – Conducte cu izolatie din PVC pentru instalatii electrice fixe.
STAS 8275/87 – Protectia impotriva electocutarilor. Terminologie.
STAS 9436/2/80 – Cabluri si conducte electrice. Cabluri de energie de joasa si medie
tensiune.
STAS 9436/3/73 - Cabluri si conducte electrice. Conducte pt. instalatii electrice fixe.
Pag.63
STAS 11360/89 – Tuburi pentru instalatii electrice. Conditii tehnice de generale.
STAS 12604/87 – Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
STAS 12604/4/89 - Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe.
STAS 12604/5/90 - Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe.
SR CEI 60173/98 – Culorile conductoarelor electrice isolate ale cablurilor flexibile si
cordoanelor.
SR CEI 60227-1+A1/96 – Conductoare si cabluri izolate cu PVC de tens. nom. pana la
450/750 V.
SR HD 603 S1/2001 - Cabluri de distributie de tensiune nominala 0,6/1 KV.
SR CEI 60364 – Instalatii electrice in constructii. Standard de parti.
SR CEI 60449 +A1/2000 – Domenii de tensiuni pt instalatii electrice in constructii.
SR CEI 60479/1/95 – Efectele curentului electric asupra omului si animalelor domestice.
SR CEI 60479/2/95 – Efectele trecerii curentului prin corpul omului. Aspecte particulare.
SR EN 60439/2/2001 – Ansambluri de aparataj de joasa tensiune.
SR EN 60439/3/2001 – Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Tablouri electrice.
SR EN 60529/95 – Grade de protectie asigurate prin carcase. (cod IP)
SR CEI 60755+A1/95 – Reguli generale pt disp. de protectie la current diferential residual.
SR CEI 60947/1/2001 – Aparataj de joasa tensiune. Reguli generale.
SR CEI 60947/2/97 – Aparataj de joasa tensiune. Inreruptoare automate.
SR CEI 60947/3/2001 – Aparataj de joasa tensiune. Intreruptoare, separatoare.
SR CEI 61008/1,2,3/2001 – Intreruptoare automate de curent diferential rezidual pt uz
caznic si similar.
SR EN 61095/2001 – Contactoare electromecanice pt uz casnic si similar.
Aceasta lista nu este limitative. Constructorul se poate folosi si de alte prescriptii tehnice pe
care la considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si executiei cu conditia sa nu
contravina cerintelor solicitate.
6. EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE
Inainte de a incepe montarea instalatiilor electrice se va verifica si identifica
viitoarele trasee electrice de executat. La traseele alese (trasaje, marcaje ) se va verifica daca :
- lungimea traseelor este cea mai scurta ;
- s-au respectat distantele minime admise pana la elementele altor instalatii;
- s-au respectat distante minime admise fata de elemente de constructie combustibile ;
- s-au evitat locurile periculoase in timpul exploatarii ;
- au fost respectate conditiile in care este permisa executarea de trasee ale instalatie.
Toate traseele care nu satisfac conditiile impuse vor fi reexaminate si retrasate.
Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii trebuie sa se verifice daca golurile necesare au
fost executate in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor,dimensiunilor si calitatii.
Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin structura de
rezistenta a constructiei.Se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul
structurii de rezistenta.Executarea de goluri in elementele de constructie se va face numai cu mijloace
mecanizate adecvate.
Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabricant.
Materialele, echipamentele, aparatele, utilajele vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz,
prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din depozit pentru montare.Materialele,aparatele,
Pag.64
echipamentele ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau prezinta defecte de calitate
vor fi respinse.
Conductele, cablurile, tuburile si accesoriile se vor verifica vizual la locul de montare, dupa
transport. Materialele care prezinta defectiuni iremediabile se vor respinge.
La conducte cu izolatie si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare
colac,tambur inainte de montare.La cabluri dupa verificarea continuitatii electrice pe faze se vor
verifica si eventuale scurtcircuite intre faze.Verificarea se face cu ohmetrul. Conductele care prezinta
rezistenta infinita(intrerupta) vor fi respinse.
Tragerea conductelor in tuburi se va executa numai dupa montarea tuburilor. Pozarea
cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au fost montate, vopsite si
legate la pamant.
Cablurile se vor marca cu etichete de identificare la capete,intersectii, la trecerea dintr-o
constructie in alta.Cablurile montate in pamant se vor marca pe traseu din 10 in 10m.In pamant
cablurile se protejeaza in tuburi de protectie,care se monteaza intre caminele de tragere la adancimea
de 0,5m.Umplutura se va realiza cu pamantul rezultat din sapatura in care se prevad si benzile
avertizoare.
Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele au fost trase in tuburi sau
montate pe pereti, inainte de acoperirea lor. Se va verifica visual respectarea prevederilor cu privire la
sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari. Se folosesc urmatoarele culori de
marcare, pentru conducte isolate si cabluri:
- verde/galben, pentru conductorul de protectie (PE) ;
- albastru deschis, pentru conducte neuter( N si median);
- verde/galben, pe toata lungimea si in plus marcate cu albastru deschis la capete, pentru
PEN;
- alte culori decat cele de mai sus (rosu, albastru, maro, negru, verde, etc) pentru
conductoarele de faza.
Legaturile electrice (in doze) intre conductoare de cupru se vor face numai prin rasucire si
matisare sau prin cleme speciale. Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in
interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie. Legaturile
electrice ale conductoarelor se vor verifica visual prin sondaj la cel putin 15% din numarul total, daca
sunt executate conform prevederilor normativelor in vigoare. Legaturile identificate ca fiind
necorespunzatoare vor fi refacute conform prescriptiilor tehnice.
La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conductoare si pamint. In
timpul masurarii circuitul respectiv va fi deconectat de la sursa de alimentare. Rezistenta de izolatie se
considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500 000 ohmi. Circuitele care nu au aceasta
rezistenta de izolatie se vor remedia si se vor verifica din nou. Eventualele reverificari se vor executa
dupa efectuarea remedierilor necesare.
La verificarea instalarii aparatelor si tablourilor electrice se vor controla vizual si prin
masuratori, dupa caz, cel putin: - modul si calitatea fixarii pe suporti;
- inaltimile de montaj admise;
- distante admise pana la elementele altor instalatii;
- existenta tuturor aparatelor de protectie, conectare, masura, etc prevazute in proiect;
- modul si calitatea executarii legaturilor;
- existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare prin culori, prevazute in
proiect;
Pag.65
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor remedia
defectele si se vor face din nou verificarile necesare.
4. EXECUTAREA INSTALATIILOR DE LEGARE LA PAMINT
Instalatiile de protectie prin legare la pamint se realizeaza pentru prevenirea accidentelor
produse prin atingere indirecta in instalatiile electrice de joasa tensiune. La aceasta instalatie se vor
racorda toate elementele constructive care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care
accidental ar putea intra sub tensiune, cum ar fi:
- carcase si elemente de sustinere metalice ale instalatiilor si echipamentelor electrice;
- ingradirile de protectie metalice fixe sau mobile;
- partile metalixe ale panourilor si pupitrelor;
- armaturile metalice ale cablurilor, cel putin la capete.
Pentru legarea la pamint vor fi prevazute cu borne special destinate si marcate. Instalatia de
protectie prin legare la pamant se compune din conducta principala de legare la pamant, conductele
de ramificatie si priza de pamant.
Conducta pricipala de legare la pamant se va realiza din banda de otel OL Zn 25x4 mm.
Conductele de ramificatie se vor executa din banda de otel sau conductor flexibil de cupru, dupa caz.
Piesele de separatie vor corespunde STAS 4102. Legaturile dintre elementele componente ale
instalatiei de protectie prin legare la pamant se vor face de preferinta prin sudura. Legaturile prin
suruburi se vor asigura impotriva autodesurubarii.
Supafetele de contact se vor curata pana la luciu metallic si se cositoresc sau se acopera
prin zincare. Se admite sa ne se pregateasca suprafetele in contact daca se folosesc saibe elestice cu
dinti sau saibe evantai.
Obiectivul va fi prevazut cu o priza de pamant artificiala formata din tarusi uniti cu banda OL
ZN 40x4 mm montata langa fundatie. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei va fi sub 4 ohmi, priza
de pamant fiind pentru protectia impotriva electrocutarii. Priza de pamant se va lega la tabloul electric
de distributie prin piese de separatie protejate in firide Md2. Asigurarea continuitatii electrice pentru
legaturi se va face prin imbinari sudate de buna calitate.
Banda de protectie cu circuitele interioare se va proteja anticoroziv prin vopsire si se va
marca cu vopsea rosie.
Instalatia de protectie prin legare la pamant se va verifica dupa montarea receptoarelor de
preferat pe masura executarii ei, in ordinea urmatoare:
- se verifica priza de pamint(continuitate electrica, rezistenta de dispersie);
- se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea electrica.
- se leaga la conductorul principal prin conductoare de ramificatie elementele metalice ale
instalatiilor electrice si tehnologice, verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor.
Eventualele reverificari se vor executa dupa efectuarea remedierilor necesare.
5. VERIFICARI, PROBE SI RECEPTIA LUCRARILOR
Antrepenorul este obligat sa execute lucrarile conform proiectului si prescriptiilor tehnice in
vigoare..
Locul de montaj trebuie pus la dispozitie pentru a putea desfasura normal si in siguranta
lucrarile prevazute.
In timpul executiei orice modificari sau completari ale proiectului se fac numai cu acordul
scris al proiectantului. La constatarea unor necocordante intre proiect si situatia de pe teren
necesitatea unor lucrari neprevazute in proiect, lipsa unor detalii care impiedica continuarea lucrului,
constructorul este obligat sa comunice beneficiarului si proiectantului solutii si sa ceara indicatiile
necesare. Cu ocazia deplasarilor pe santier proiectantul va verifica calitatea lucrarilor. In cazul
Pag.66
constatarii unor abateri de la proiect este obligat sa ceara in scris executantului oprirea lucrarilor
necorespunzatoare. Dirigintele de santier este obligat sa anunte beneficiarul.
Instalatiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au respectat urmatoarele:
- incadrarea cu personal tehnic corespunzator;
- intocmirea si afisarea instructiunilor de exploatare la locul de munca;
- asigurarea documentatiei tehnice a instalatiilor;
- asigurarea unui stoc de rezerva minimal de aparataj.
Verificarile, incercarile si probele premergatoare darii in exploatare se fac astfel:
- la inceput, in timpul si la terminarea montajului se fac probe mecanice si electrice inclusiv
rodajul;
- in timpul perioadelor de punere in functiune si exploatare de proba se face rodajul si
probele tehnologice;
- In timpul perioadei de exploatare continua se verifica principalele caracteristici tehnice.
Toate probele se fac de catre societatea de constructii montaj. Aceasta verifica, incearca si
probeaza materialele si echipamentele care vor fi folosite in executia instalatiei. Materialele si
echipamentele care nu corespund calitativ conform certificatelor de calitate sau certificatelor de
verificari si probe vor fi respinse.
Receptia provizorie se face cu conditia asigurarii utilitatii necesare perioadei urmatoare de
de rodaj in ansamblu si de probe tehnologice. In acest scop beneficiarul va urmari si convoca din timp
comisia de receptie si punere in functiune. Comisia are rolul de a stabili daca instalatia poate trece la
perioada urmatoare de punere in functiune si exploatare de probe in conditii de securitate pentru
instalatie si pentru personal.
La receptia la terminarea lucrarilor executantul si furnizorii vor trebui sa probeze prin
documente tehnice legale calitatea materialelor folosite si executia corecta a lucrarilor ascunse,
precum si rezultatele probelor prevazute a se executa inaintea, in timpul si la terminarea lucrarilor.
Daca instalatiile au fost admise la receptie, iar lucrarile de constructii montaj sunt terminate se va
incheia procesul verbal de receptie.
6. INSTRUCTIUNI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
6.1. Generalitati
Prezentele instructiuni au un caracter preliminar prezentand principalele masuri de
protectie muncii care trebuiesc respectate la montajul, verificarea, punerea in functiune, exploatare si
intretinerea instalatiilor electrice. Instructiunile sunt in conformitate cu normele si normativele in
vigoare..
Unitatile care executa montaje, verificarea, punerea in functiune, expoatarea si intretinerea
instalatiei au obligatia de a pune in aplicare aceste instructiuni. Persoanele care au atributii in
activitatea de montaj, verificare, punere in functiune, exploatare si intretinerea instalatiei vor indeplini
conditiile necesare.
Instruirea personalului se va efectua in conformitate cu reglementarile in vigoare in
urmatoarele faze disticte:
- instructajul de angajare;
- instructajul periodic;
- instructajul la schimbarea locului de munca.
Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza si conduc procesul de munca.
Personalul raspunde de orice actiune care ar scoate din functiune sau avaria dispozitive, instalatiile de
lucru, protectia muncii, instructiunile afisate.
Pag.67
Intretinerea si repararea in caz de avarie a instalatiei se face numai de personal autorizat.
Este interzis personalului de exploatare sa faca remedierea defectiunilor. Personalul de exploatare este
obligat sa sesizeze imediat orice defectiune observata la sculele si dispozitivele de protectia muncii
utilizate.
Dotarea cu mijloace de protectie a personalului, pastrarea evidentei si incercarea periodica
a mijloacelor de protectie se fac prin grija conducerii unitatii respective. Mijloacele de protectie
individuala se pastreaza, intretin, utilizeaza si prezinta periodic la control de cel care le are in doatare.
Personalul va refuza executarea lucrarilor daca nu se asigura dotarea cu mijloace de protectie
necesare.
La inaltimi de peste 2 m, exceptand platformele stabile si sigure, toate lucrarile se vor
executa cu centura de siguranta. Zonele unde exista pericol de accidentare vor fi semnalizate
corespunzator cu afise averizoare. Se interzice lucrul in zonele intunecoase sau fara o lumina artificiala
corespunzatoare.
6.2. Instructiuni specifice
Instalatiile electrice trebuie sa fie astfel construite si intretinute incat sa nu se produca
accidente tehnice sau umane, ca urmare a accesului persoanelor neavizate. Manevrele in instalatii se
executa numai de personalul autorizat.
Se vor respecta prevederile standardelor in vigoare si documentatia de proiectare in ceea ce
priveste instalatiile de legare la pamant si la nul si valorile rezistentelor prizelor de punere la pamant.
Se interzice utilizarea conductoarelor din instalatiile de protectie drept conductor de faza
sau nul de lucru. Se interzice conectarea in serie la instalatia de legare la pamant a mai multor
elemente care trebuiesc impanantate. Se interzice executarea de lucrari la instalatia de legare la
pamant in timpul functionarii instalatiei.
 SPECIFICATIE TABLOURI ELECTRICE
Tablourile electrice se vor echipa conform specificatiilor si pe baza planselor
cuprinzand schemele electrice monofilare E2 anexate la proiect.
Se pot folosi echipamente de diferite proveniente, cu conditia sa corespunda din
punct de vedere al caracteristicilor tehnice prevazute in proiect si sa posede toate agrementele
tehnice necesare folosirii lor.
Tablourile electrice se comanda pentru executie la furnizorii specializati si autorizati in
constructia acestora. Tablourile electrice in dulapuri sau cutii metalice gata echipate se vopsesc cu
vopsea emailata si vor avea gradul de protectie minim IP 54.
Toate circuitele vor fi prevazute cu inscriptii vizibile si neechivoce, care sa indice destinatia
fiecarui circuit. Inscriptiile se vor amplsa ce vedere din directia de deservire a tabloului. Nu se accepta
etichete metalice ambutisate.
La transportul tablourilor electrice se va asigura: protectie impotriva prafului si
umezelii;pozitie verticala si ferire de zdruncinaturi; aparatele de masura si control vor fi amplasate in
ladite;
Depozitarea tablourilor electrice se va face in incaperi cu atmosfera neutra, necorosiva,
temperatura de 0 – 40ºC, umiditate de maxim 80% la 20ºC.
Tablourile electrice se vor monta vertical, bine fixate, spre a nu fi supuse vibratiilor sau
deplasarilor in caz de scurtcircuit sau cutremur.
Inainte de racordarea coloanelor la tablouri se va verifica: integritatea constructiei metalice;
montarea aparatelor de masura; existenta si integritatea etichetelor, circuitelor interioare si a
aparatelor.
Pag.68
Verificarea legaturilor interioare se va face cu o tensiune redusa 24 V, tabloul nefiind cuplat
la retea.
Se va verifica strangerea legaturilor, fixarea aparatelor, rigiditatea barelor, rezistenta de
izolatie intre circuite si masa. Se va verifica legatura de protectie prin punerea la pamant a aparatelor,
precum si intre bara generala de protectie si centura de legare la pamant. In cazul in care se constata
ca nu sunt indeplinite conditiile impuse se remediaza defectele si se fac din nou verificarile necesare.
Punerea sub tensiune se va face numai dupa verificarea ei de furnizorul de energie conform
Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice.
INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE
Consumatorul de energie electrica are obligaţia sa verifice periodic, prin personal de
specialitate, instalaţia electrica din dotare. Este interzisa orice intervenţie în instalaţiile electrice ale
furnizorului, demarcarea instalaţiei fiind punctul de masura al consumatorului de energie electrica.
Orice intervenţie în instalaţia electrica se face numai dupa scoaterea de sub tensiune a
acesteia, prin intrerupatorul general şi siguranţe.
În exploatare, instalaţia electrica se considera tot timpul sub tensiune. Prezenţa tensiunii se
stabileşte numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau a lampii de control.
Întocmit,
ing.GHEORGHE FERICEAN
Pag.69

PT Put Forat Doc Tehnica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PT Put Forat Doc Tehnica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L. Str. Primariei nr.

BENEFICIAR: S.C.ELECTROCENTRALE ORADEA S.A.

INVESTITIA:REALIZAREA UNUI PUT DE APA

FAZA: PROIECT TEHNIC

PROIECTANT: S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L.

PIESE SCRISE SI PROIECT TEHNIC

BENEFICIAR: S.C.ELECTROCENTRALE ORADEA S.A.

INVESTITIA:REALIZAREA UNUI PUT DE APA

FAZA: PROIECT TEHNIC

PROIECT NR. 3561/2015

PROIECTANT: S.C.GLOBAL PROIECT S.R.L.

SEF PROIECT: ing.DOINA IUONAS

Amplasament: Judetul Bihor, localitatea Oradea,

Topografia: Din punct de vedere geografic municipiul

Clima si fenomenele naturale: Clima este temperat

Geologia si seismicitatea: Conform normativului P100-

Cuprinsul proiectului: 2 obiecte, contine:

- piese scrise: memorii tehnice, programe de control

Organizare de santier: Oradea, incinta SC

Cai de acces: soseaua Borsului, soseaua de centura

Surse de apa, energie electrica: SC Electrocentrale

Programul de executie: lucrarile se vor executa in

Trasarea lucrarilor: se va face dupa predarea

Protejarea lucrarilor si materialelor: pana la

Laboratoarele si testele ce cad in sarcina

Curatenia in santier: cade in seama antreprenorului.

Serviciile sanitare: in organizare de santier.

Relatii intre parti: conform contract.

MEMORIU TEHNIC FORAJ

CAP.1 CONDIŢII DE AMPLASAMENT

1.2 Date geologice

1.3 Date hidrogeologice

Acvifere sub presiune

ACVIFERUL PLIOCEN SUPERIOR este situat la adîcimi

Valorile parametrilor indică un potenţial acvifer

2.2 Lucrări de foraj şi de punere în producţie :

FAZA II – săparea găurii de sondă pentru coloana

FAZA III – echiparea forajului şi punerea în

FAZA IV – testarea hidrogeologică

CAP 3. PROCEDURA PENTRU TESTAREA HIDROGEOLOGICĂ

3.4.2. Calculul parametrilor

sau în forma restrînsă:

Pentru forajele corect puse în producţie valorile q

Se întocmeşte graficul s = f [(t+ t’) / t’)] pe

Protecţia solului şi a apei din acviferul freatic

Protecţia aşezărilor umane şi a cadrului natural

În practică, în cazul aviferelor de adancime pentru

CAP.6 TABELE CALCUL - PROIECT DE EXECUTIE FORAJ

6.1.Program de constructie al gaurii de sonda

1 Diametru mm 508 195

Raţia spaţiului inelar

6.2.1.Tipul fluidului de foraj

6.2.3.Fluid de foraj anticipat

6.3. Coloane de tubaj

6.3.2.Profilele coloanelor tubate

6.3.3.Accesoriile coloanelor ce se tubeaza

6.4. Sape pentru foraj

6.5. Cimentarea coloanelor

6.5.3.Materiale necesare in vederea cimentarii

EXECUTIE FORAJ DE ALIMENTARE CU APA, F 2 CET Oradea, jud Bihor,

III.3 pompare aer-lift

MEMORIU TEHNIC REZISTENŢĂ

Prezentul proiect tratează executia unei cabine peste