2 Memoriu Tehnic

CENTRALA FOTOVOLTAICA cu puterea instalata de 0,4 MW, Pag.
1
amplasată în sat Mineri, comuna Somova, judetul Tulcea
Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015
Cap 1. DATE GENERALE
1.1. DENUMIREA INVESTIŢIEI

Centrală fotovoltaică de 0.4 MW
1.2. AMPLASAMENTUL
Comuna Mineri, sat Somova, județul Tulcea
Nr. Cad. 31845, T 13, P163 lot nr. III
1.3. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI

LIDAS SRL
Adresa: sat Mineri, comuna Somova, judeţul Tulcea
1.4. ELABORATORUL PROIECTULUI

ELECTRASOL PROIECT SRL
Adresa:
- Sediu social: Ploiești, str. Bahluiului, nr. 8, bl. 146, sc. B, et. 3, AP. 57, jud. Prahova,
Romania
- Punct de lucru: Blvd. Expoziției, nr. 4, Romexpo, Pavilion G4, sector 1, București,
Romania
1.5. DOCUMENTE CARE AU STAU LA BAZA PROIECTĂRII

- Comanda beneficiarului de întocmire a fazei: PT+DE pe baza contractului nr.
00061/06.10.2014 (evidență ELECTRASOL PROIECT SRL);
- Certificat de Urbanism nr. 43/4061 din 28.05.2015 emis de Primaria comunei Somova,
jud. Tulcea;
- Autorizația de construire nr. din emisă de Primăria comunei Somova, jud. Tulcea;
- Documentaţia tehnică pusă la dispoziţie după semnarea contractului;
- Planuri topo, studiu geo, scheme electrice de funcţionare ȋn regim normal, relevee;
- Date obţinute prin documentare de la operatorul de distribuţie de energie electrică;
- Normative, standarde şi legislaţie ȋn vigoare;
1.6. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII INVESTIŢIEI
Realizarea investiţiei presupune :
introducerea unei capacităţi de producere de energie care să minimizeze problemele

avute ȋn alimentarea cu energie a Beneficiarului;
eficientizarea consumului de energie şi promovarea resurselor regenerabile, inovării,
cercetării şi dezvoltării tehnologice.
CENTRALA FOTOVOLTAICA cu puterea instalata de 0,4 MW, Pag.2
Cap 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
2.1. GENERALITĂŢI
a. Amplasamentul
Judeţul Tulcea este situat în sud-estul Romaniei, în

nordul Dobrogei, şi este traversat de paralela 45, la vest
şi la nord fiind marginit de Dunare şi la est de Marea
Neagră. Suprafaţa judeţului este de 8498 kmp (3,6% din
Romania) din care 42,5% sunt reprezentate de teren
agricol, 41,6% apă şi mlaştini, iar restul de păduri.
Reşedinţa administrativӑ a judeţului este oraşul Tulcea,
situat pe malul drept al Dunӑrii, la mila 40 având o
populaţie de 97.417 locuitori (la data de 1 iulie 1996).
b. Topografia
Judeţul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se întȃlnesc douӑ
grupe geografice Podişul Dobrogei de nord, rămăşiţele munţilor hercieni (cei mai vechi
munţi din Romania) şi Delta Dunӑrii, teren încӑ în formare, care împreunӑ cu complexul de
lacuri Razem-Sinoe ocupӑ o suprafaţӑ de 4.470 kmp. Cea mai importantӑ apӑ curgӑtoare
este Dunarea, care traverseazӑ teritoriul judeţului , divizat în 3 braţe, Chilia, Sulina (braţ
maritim), Sfantu Gheorghe, formȃnd Delta Dunării, declaratӑ în 1990 rezervaţia Biosfera,
aflata sub egida UNESCO.
c. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei
Clima este temperat-continentalӑ. Apropierea de zona continentalӑ a Rusiei aduce aer

rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultȃnd un vȃnt numit Crivăţ, care aduce ierni
foarte reci, câteodată îngheţȃnd chiar Dunărea şi Delta pe o perioadă de două-trei luni. În
varӑ vȃnturile puternice aduc aer cald şi uscat care usucӑ pӑmȃntul şi transformӑ solul în
praf. Temperaturile sunt mai scăzute în vest, în zona de deal, în timp ce pe ţӑrm (Sulina),
briza mării aduce aer cald şi umed, ȋnregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de
iarnă din ţară.
Durata de strălucire a soarelui însumează în medie

cca. 2250 ore pe an.
Coordonate geografice ale centralei fotovoltaice sunt:
Latitudine nordică = 45°10'11.67"N

Longitudine estică = 28°43'16.62"E
Amplasament centrala
fotovoltaică
Potenţialul energetic solar al zonei este de aproximativ 1462 kWh/kWp valoare

medie care permite obţinerea unei producţii anuale de energie electrică, în condiţiile unui
randament maxim posibil al centralei fotovoltaice cu puterea instalata de 0.4 MWp, de 539
MWh/an.
Cantitatea de energie produsă pe an va reprezenta echivalentul economisirii producerii a
670 tone CO2/an. Viaţa medie a sistemul fiind considerată de 25 ani rezultă că pe durata de
viaţă a instalaţiei se vor reduce emisiile de CO2 cu echivalentul a 16.750 tone.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Condiţii climatice:
• Altitudine: < 1000 m
• Adâncime de ȋngheţ: 90 ÷ 100 cm (conform STAS 6054/77)
• valoarea de varf a acceleratiei terenului: ag=0.16g
• perioada de colt: Tc = 0.7s (conform normativ P100-1/2013 – Cod de proiectare
seismica – Partea I: Prevederi de proiectare pentru cladiri)
• Incarcari climatice:
- Sk=2.5 kN/mp – conform CR 1-1-3-2012 (vȃnt)
- qref=0.6 kN/mp – conform CR 1-1-4-2012 (zapadӑ)
Condiţii de mediu:
• nivel de poluare: gradul I
• zona din punct de vedere al condiţiilor climato-meteorologice conf. NTE001/03/00:
zona D
• zona meteo din punct de vedere al indicelui cronokeraunic conform NTE001/03/00:
zona D, caracterizată de următoarele valori
- durata medie anualӑ a orajelor pe 11 ani este de 68 ore;
- numărul mediu de zile cu oraje pe 11 ani este cuprins ȋntre de 27 zile;
d. Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare
Pentru poziţionarea corectă a echipamentelor electrice şi a elementelor de construcţii

se va ţine cont de ridicarea topo realizată ȋn coordonate Stereo 70 şi de studiul geotehnic
anexate la dosar.
In conformitate cu NP 074 – 2014: Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
constructii, pentru stabilirea riscului geotehnic al lucrarii, terenul de fundare din
amplasamentele cercetate se incadreaza in tipul de risc REDUS LA MODERAT, iar din
punctul de vedere al categoriei geotehnice in CATEGORIA GEOTEHNICA 1 la 2.
Din punct de vedere al rezistentei la sapare conform Indicatorului de Norme de Deviz
TS/1981, pamanturile se pot incadra astfel: 1) Sapatura manuala – TEREN USOR -
MIJLOCIU si 2) Sapatura mecanica – TEREN CATEGORIA I - II.
Pentru realizarea lucrărilor proiectate nu sunt necesare amenajări speciale.
e. Prezentarea proiectului
Prezenta documentaţie cuprinde Proiectul Tehnic şi Detalii de Execuţie aferente

Lucrarilor electrice şi a Lucrӑrilor civile, constituind ansamblul cerinţelor tehnice pe baza
cărora se vor efectua lucrările electrice şi civile necesare realizării Centralei Fotovoltaice
Mineri cu puterea instalată de 0.4 MWp, ca parte a programului de investiţii al LIDAS SRL
în energía fotovoltaică.
Scopul prezentului proiect este în principal:
- să detalieze soluţiile tehnice, având la bază datele puse la dispoziţie de către Beneficiar,
şi de furnizorii de echipamente;
- să estimeze cantităţile de lucrări pentru partea de lucrări electrice şi lucrӑri civile pentru
a permite Beneficiarului lucrării (LIDAS SRL) selectarea şi perfectarea contractelor de
execuţie a lucrărilor de construcţii şi montaj, cu firmele executante respective;
- să constituie un ghid pentru executanţi în privinţa condiţiilor şi cerinţelor minime ce
trebuiesc îndeplinite în vederea asigurării calităţii lucrărilor executate.
Structura generală a proiectului, PT+DE, va cuprinde:
Capitolul 1 - Date generale

Capitolul 2 - Descrierea generală a lucrărilor
Capitolul 3 - Caiet sarcini
Capitolul 4 - Liste cu cantităţi de lucrări şi antemasuratori
Capitolul 5 - Graficul de realizare al investiţiei
Capitolul 6 - Standarde şi normative
Capitolul 7 - Protecţia mediului
Capitolul 8 - Managementul calităţii
Capitolul 9 - Securitate şi sănătatea în muncă
Capitolul 10 - Măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
Proiectul va conţine memoriul şi listele de cantităţi de lucrări aferente Proiectului

Tehnic şi desenele pentru faza de Detalii de execuţie.
f. Devierile şi protejările de utilităţi afectate
Nu este cazul. Pe terenul pe care se va realiza central fotovoltaică nu existã utilitãţi

care trebuiesc deviate.
g. Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrările
definitive şi provizorii
Nu este cazul. Centrala fotovoltaică nu va avea nevoie de astfel de surse.
h. Căile de acces permanente, căile de comunicaţie şi altele asemenea

Pentru asigurarea accesului utilajelor în incinta centralei fotovoltaice nu se vor

proiecta căi de acces carosabile.
i. Trasarea lucrărilor
Trasarea lucrărilor se va face în două etape:

- fixarea bornelor repere în teren şi a axelor construcţiilor pe baza planului de situaţie,
etapă ce se execută de către Beneficiar la predarea amplasamentului;
- trasarea în detaliu, operaţiune ce se face de către Executant.
Executantul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de

Beneficiar.
Pentru verificarea execuţiei lucrărilor, Executantul este obligat să păstreze şi să
protejeze toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasare. De asemenea,
Executantul, are obligaţia să verifice corespondenţa datelor luate în considerare la
elaborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la natura terenului de
fundare, prezenţa sau absenţa unor gospodării subterane, a pânzei de apă freatică.
j. Antemasuratori
Listele cu cantităţi de lucrări aferente realizării obiectivului se vor prezenta detaliat în

Cap. 4 al prezentului volum respectiv ȋn Anexa nr. 6. Aceste liste permit contractorului
lucrării selectarea şi perfectarea contractelor de execuţie a lucrărilor de construcţii şi montaj
cu firmele executante.
2.2. MEMORIU TEHNIC
2.2.1 CIRCUITE PRIMARE
Centrala fotovoltaică se ȋntinde pe o suprafaţă de aproximativ 8.000 m2, proprietatea

SC LIDAS SRL.
Centrala fotovoltaică va fi compusă din următoarele echipamente primare:
1 câmp fotovoltaic, format ȋn total din 1680 panouri fotovoltaice de 240 Wp,
policristaline, care vor produce energie electrică de tensiune continuă;
14 invertoare cu puterea instalată de 27.6 kW (c.a) / maxim 30.0 kW de tip „string”;
3 tablouri electrice de conexiune;
1 set de cabluri de curent continuu, alternativ de JT;
1 instalaţie de ȋmpământare;
1 sistem de supraveghere;
1 sistem de automatizare şi monitorizare producţie invertoare;
2.2.1.1 Panourile fotovoltaice
Câmpul fotovoltaic va fi realizat din panouri

fotovoltaice cu dimensiunile suprafeţei utile de 1640 x 992
x 45 mm, formată din 60 de celule fotovoltaice (156mm x
156mm) dispuse în 6 rânduri de câte 10 celule. Tipul de
panou fotovoltaic trebuie să aibă puterea instalată de
240Wp (toleranță pozitivă +5W), de tip policristalin
(conform fisei tehnice atașate).
Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe o structură
metalică prefabricată special proiectată pentru instalaţii
fotovoltaice, care respectă azimutul (0o) şi înclinarea
necesară (28o), precum şi cerinţele legate de greutatea
ansamblului de module fotovoltaice şi de încărcările suplimentare generate de factorii
meteorologici – vânt, zăpadă, chiciură.
Pentru o valorificare optimă a terenului
se propune gruparea panourilor pe 2 rânduri
verticale (tip „portrait”) şi pe un singur tip de
structură metalică cu 40 panouri fotovoltaice (2
rânduri a câte 20 panouri pe rând). Se vor
utiliza un număr total de 1680 bucăți de panouri
cu puterea instalată de 240 W rezultând o putere
instalată de 403.00 kWp. Suprafața ocupată de
2
panoul fotovoltaic este de 1.4 m ceea ce rezultă o suprafață ocupată de întreaga cantitate de
2.352,00 m2 = 29.4 % din suprafața totală disponibilă de aproximativ 8.000 m2.
Se vor folosi diodele bypass aflate în cutia de joncţiuni a panoului fotovoltaic pentru
protecţia împotriva efectelor produse de umbririle parţiale şi defectarea panoului. Cutia de
joncţiuni a panoului fotovoltaic este dotată din fabrică cu 3 diode.
Influenţa umbrei
Dispunerea panourilor trebuie făcută astfel încât să se evite pe cât posibil fenomenul
de umbrire. În consecință, distanța între șirurile de panouri trebuie să fie suficient de mare
pentru ca panourile să nu se umbrească între ele. Pentru panouri cu dimensiunile 1640 mm x
992 mm, dispuse în stringuri tip portret, distanța minimă între șirurile de panouri astfel încât
să nu se umbrească este 5 m.
Această valoare a rezultat în urma unui calcul matematic şi a unei simulӑri, în acord
cu schita de mai jos, pentru a se putea folosi la maxim terenul disponibil ţinȃnd cont de
elevația soarelui la amiază în data de 21 decembrie - 22 decembrie (solstiţiul de iarnӑ)
moment în care umbrirea va fi maximӑ.
2.2.1.2 Invertoarele
Pentru a transforma energia continuă produsă de panourile

fotovoltaice ȋn energie alternativă care poate fi livrată ȋn reţeaua
electrică se vor folosi invertoare tip „string” de putere mică, respectiv
cu puterea instalată de 27.6 kWp / putere maximă 30.0 kWp
(conform fisei tehnice atașate).
Acestea vor fi cuplate în tablouri electrice de conexiuni pentru
a exporta puterea produsă de centrala fotovoltaică ȋn reţeaua internӑ
a Beneficiarului.
Invertoarele vor avea câte un display care va permite citirea
directă a valorilor electrice de producţie ale centralei având de
asemenea şi multiple posibilităţi de a fi monitorizate de la distanţă cu ajutorul accesoriilor
din dotare sau care pot fi montate ca şi opţionale. Invertoarele se vor poziţiona ȋn locaţii
corespunzătoare pentru a da posibilitatea beneficiarului să controleze prestaţiile sistemului.
Invertorul folosit este trifazat, şi va respecta cerinţele impuse de operatorul de rețea
privind calitatea energiei electrice consumatӑ de Beneficiar şi de parametri rezultaţi din
proiectare. Acestea vor respecta curba de sarcina impusă de Beneficiar şi cerinţelor privind
protecţia la insularizare impuse de operatorul de reţea.
Pentru a transmite datele spre operatorul centralei, invertoarele sunt dotate cu un

dispozitiv de comunicare care monitorizează şi controlează toate datele stringurilor. Aceste
dispozitive pot fi utilizate pentru monitorizarea, parametrizarea şi diagnosticarea centralei
fotovoltaice prin intermediul unui calculator local sau de la distanţă prin internet.
Invertoarele nu necesită o alimentare a serviciilor interne proprii având ventilație
naturală, aceastea se vor alimenta pe durata nopţii din tablourile electrice de conexiuni, ȋn
sens invers, daca va fi nevoie.
Montarea invertoarelor se face ȋn exterior, vor avea gradul de protecţie IP65 şi vor fi
amplasate lângă şirurile de panouri, ȋn spatele acestora ataşate de structura metalică pentru a
fi protejate de fenomenele meteorologice.
Numărul total de invertoare cu puterea instalată de 27.6 kWp / putere maximă 30.0
kWp este de 14 bucăţi.
Interacţionarea cu reţeaua electrică internӑ a Beneficiarului
Limitarea puterii active - invertoarele pot limita puterea activă produsă şi injectată ȋn
reţeaua electrică la comanda Beneficiarului, indiferent de modificarea parametrilor
frecvenţei;
Injectarea de putere reactivă - invertoarele pot produce putere reactivă la comanda
Beneficiarului sau dupa o curba caracteristică prestabilită;
Recuplarea după un defect – după dispariţia unui defect produs ȋn reţea, invertorul
poate porni la puterea maximă rapid sau la 10% din puterea nominală pe minut până
ajunge la puterea maxima produsă;
2.2.1.3 Tablourile electrice de conexiune
Legătura dintre invertoare şi reţeaua electricӑ internӑ a Beneficiarului se va face

descentralizat prin intermediul unor tablouri de conexiuni. Numărul total este de 3 bucăţi, 2
dintre ele folosite pentru a colecta puterea produsӑ de invertoare şi vor fi dotate cu cȃte 7
intrari de invertoare şi 1 tablou general care va colecta puterea din cele 2 tablouri de
conexiune.
Tablourile electrice de conexiuni vor conţine următoarele echipamente:
Separatoare de sarcina cu siguranţe verticale cu

siguranţe fuzibile;
Protecţie la supratensiuni;
Borna de ȋmpământare.
Tablourile electrice de conexiuni nu se pot controla opţional de la distanţă. Acestea

se constituie dintr-un dulap din plastic şi fibră de sticlă de culoare RAL7032 şi se vor
amplasa pe structura metalică de susţinere a panourilor fotovoltaice sub rândurile de panouri
fotovoltaice fiind protejate astfel de fenomenele meteorologice şi nu vor necesita o fundaţie
separată de fixare. Tablourile vor având gradul de protecţie min. IP44.
2.2.1.4 Racordarea la Reţeaua internă a Beneficiarului
Pentru a putea racorda noua centrală fotovoltaică la reţeaua internă a Beneficiarului

este nevoie a se realiza următoarele lucrări:
Lucrări în grija Beneficiarului:
1. Realizare LES 0.4 kV între PC 20/0.4 kV existent și PT 0,4 kV proiectat
2. Montare PT 0.4 kV proiectat
Racordul CEF Mineri la reţeaua internă a Beneficiarului şi lucrările necesare

noului racord la RED au fost tratat ȋn alt proiect şi nu fac obiectului prezentei
documentaţii.
2.2.1.5 Trasee de cabluri
Cablurile de curent continuu
Cablurile de curent continuu se compun din cablurile ce conectează panourile ȋntre

ele alcătuind stringurile (şirurile) de panouri şi cablurile ce conectează stringurile la
invertoare:
A) Cablurile ce conectează panourile ȋntre ele alcătuind stringurile sunt furnizate de

producătorul de panouri, 2 pentru fiecare panou, de 0,9m lungime. În cazul depăşirii
distanţei de 1,8m (0,9m+0,9m) ȋntre panouri se poate confecţiona un singur cablu de
lungimea necesară.
Nu este necesară protejarea lor ȋn tuburi de protecţie cabluri de copex ȋntrucât sunt
rezistente UV şi vor fi amplasate pe profilele structurii metalice fixate cu coliere de plastic,
protejate de acţiunea directă a condiţiilor meteorologice.
Este necesară prevederea aprovizionării cu un număr acoperitor de cabluri standard de

rezervă şi conectori cu aceleaşi caracteristici cu ale cablurilor de interconectare standard din
dotarea panourilor.
B) Cablurile de conectare a şirurilor de panouri la invertoare vor fi confecţionate la faţa

locului, pozate direct pe profilele suportului cu coliere de plastic.
Traseul de cabluri de curent continuu este recomandat de a trece la minim 0,5m de

orice fundaţie sau platformă cât şi de drumul de acces intern conform planului
ELP_4_A2_61_2014 Trasee de cabluri. Legarea panourilor la invertoare este detaliată ȋn
planul ELP_3_A2_A3_61_2014 Scheme monofilare.
Curent alternativ (0,4 kV)
Cablurile de curent alternativ se compun din cablurile ce conectează invertoarele la

tablourile electrice de conexiuni de colectare și cablurile ce conectează tablourile electrice
de conexiuni de colectare la tabloul electric general conform planului ELP_4_A2_61_2014
Trasee de cabluri.
A) Cablurile de conectare a invertoarelor la tablourile electrice de conexiuni de colectare

vor fi confecţionate la faţa locului, pozate pe profilele suportului cu coliere de plastic sau
ȋn pământ protejate ȋn tuburi flexibile de protecţie cabluri.
B) Cablurile de conectare a tablourilr electrice de conexiuni de colectare la tabloul electric

general vor fi confecţionate la faţa locului, pozate pe profilele suportului cu coliere de
plastic sau ȋn pământ protejate ȋn tuburi flexibile de protecţie cabluri.
Cerințe ce se vor respecta pentru toate tipurile de cabluri:
- Secțiunile conductoarelor/cablurilor de c.c. și c.a. se vor determina astfel încât

căderea totala de tensiune pe parc sa fie de cel mult 2%.
- La pozarea cablurilor se va ține cont de standardele privind raza maximă de
curbura și distanțele dintre cabluri;
- Cablurile pozate în șanțuri trebuie să fie paralele iar intersectarea acestora trebuie
evitată în măsura în care se poate. Cablurile armate se vor poza direct ȋn pământ
nemaifiind nevoie de protejarea lor prin tuburi de protecţie cabluri.
- La intrarea în tablourile electrice se vor folosi tuburi contractibile pentru etanșare.
Toate terminalele de conexiune vor fi adecvate tipului de cablu pe care se
montează. Montajul se va face numai cu echipamente adecvate;
2.2.1.6 Instalaţia de ȋmpământare
Pentru protecţia personalului de exploatare şi mentenanţă ȋmpotriva atingerilor

accidentale indirecte se va realizata o instalaţie de legare la pământ în conformitate cu
normativele şi standardele în vigoare (I7/2011, 1RE-Ip 30/2004).
La realizarea acestei instalaţii de legare la pământ se va ţine seama şi de
recomandările furnizorului de echipament în ceea ce priveşte modul de legare la centura de
ȋmpământare.
Conform normativului 1RE-Ip 30/2004 instalația de legare la pământ va fi astfel
dimensionată încât rezistența de dispersie rezultată (Rd) va fi:
• De maxim 1 Ω în cazul în care la priza de pământ se racordează instalația de protecție

împotriva descărcărilor atmosferice
• Mai mică sau cel mult egala cu 4 Ω dacă la priza de pământ nu se racordează instalația
de protecție împotriva descărcărilor atmosferice.
La instalatia ȋmpământare a centralei se va racorda întregul echipament (conform

prevederilor 1.RE-Ip 30/2004), precum şi toate elementele conductoare care nu fac parte din
circuitele curenţilor de lucru, dar care în mod accidental ar putea intra sub tensiune printr-un
contact direct, prin defect de izolaţie sau prin intermediul unui arc electric (suporţii metalici
de susţinere a panourilor fotovoltaice, îngrădirile din plasă metalică, porţile metalice etc.).
De asemenea, la instalaţia de legare la pământ se racordează următoarele:
• invertoarele;
• tablourile electrice de colectare şi general;
• cutiile de conexiuni ale stâlpilor de iluminat;
Nu se vor folosi electrozi verticali deoarece stâlpii structurii sunt fabricați din
oţel galvanizat care vor avea rolul de electrozi verticali contribuind la rezistenţa prizei
de ȋmpământare.
Reţeaua de ȋmpământare generală a centralei fotovoltaice se va executa conform
planului ELP_5_A2_61_2014 Instalatie de ȋmpământare şi paratrăsnet.
2.2.2 CIRCUITE SECUNDARE
A SE COMPLETA DE CĂTRE ENEVO GROUP.
Centrala fotovoltaică va fi compusă din următoarele componente de secundare:
1 sistem SCADA;
1 sistem de preluare si prelucrare date de producţie din invertoare
2.2.2.1 Descriere generala
Solutia propusa ȋn cadrul acestui proiect se bazează pe echipamente SCADA

furnizate de Pheonix Contact. Sistemul va putea prelua şi monitoriza informaţii până la
nivel de string-uri colectând datele de la invertoarele Power One folosind protocolul
proprietar Aurora. Toata reţeaua de 20kV va putea fi monitorizată prin intermediul aplicaţiei
HMI, existând posibilitatea de a realiza comenzi asupra echipamentelor comutabile
(ȋntrerupătoare, separatoare de sarcina cu motor) precum şi comezi de limitare a puterii
active sau de schimbare a factorului de putere
2.2.2.2 Cabina de comanda
Punctul central al aplicaţiei SCADA il reprezintă echipamentul Master PLC care va

centraliza toate informaţiile din parc şi le va pune la dispoziţia aplicaţiei HMI. Această
aplicaţie alături de baza de date va fi instalată pe calculatorul amplasat ȋn cabina de
comandă.
Fig. 1 – Arhitectura SCADA CEF Chiscani
Echipamentele SCADA din camera de comandă vor fi instalate ȋn dulapul de

securitate (DSE) care va fi amplasat ȋn camera tehnică. Comunicaţia cu posturile de
transformare ȋn care se vor amplasa dulapurile de SCADA care vor prelua informaţiile de la
buclele de invertoarele va fi realizata prin cabluri de fibră optică multimode montate ȋn inel
asa cum se poate vedea in planul ELP_V1_4_A2_61_2014 Trasee de cabluri. Pentru
redundanţă, echipamentele de reţea vor fi cu management activându-se funcţia de RSTP.
Echipamentele din Punctul de conexiuni (releul de protecţie şi analizorul de reţea) vor fi
preluate prin intermediul cablurilor de Ethernet CAT6 montate ȋntre punctul de conexiune
Beneficiar şi Cabina de comandă
Algoritmul de reglaj putere activă precum şi control al factorului de putere sunt
realizate de Master PLC (ILC 151), iar apoi valorile de reglaj individuale sunt transmise
catre PLC-ul din fiecare cabina (post de transformare, punct de conexiune). Comanda poate
veni direct din interfaţa HMI pusă la dispozitie sau prin comanda de la dispecer.
Date Tehnice Master PLC
Producător: Phoenix Contact

Model: ILC151
Grad de protecţie IP20
Temperatura de utilizare -25 °C ... 55 °C
Temperatura de stocare -25 °C ... 85 °C
Alimentare 24VDC
Porturi de reţea 1 Ethernet 10/100 mBs
Protocoale de comunicatie Modbus Slave, Modbus Master, Aurora Master
IEC104
Intrări digitale 8 intrări 24VDC
Ieşiri digitale 4 ieşiri 24VDC
Date Tehnice Switch
Producător: Phoenix Contact

Model: FL SWITCH 3006T-2FX ST
Grad de protecţie IP20
Temperatura de utilizare -40 °C ... 75 °C
Temperatura de stocare -40 °C ... 85 °C
Alimentare 24VDC
Porturi de reţea 6 Ethernet 10/100 Mbit/s
2 FO M ultimode Connector ST 100 Mbit/s
Management: DA
2.2.2.3 Dulapurile SCADA din posturile de transformare şi achizitia datelor din

invertoare
In fiecare post de transformare se va monta un mini-dulap de comunicaţii (DSC) ȋn care se

va instala un PLC Pheonix Contact (ILC 151). Acesta va prelua informaţiile locale utilizând
diverse protocoale de comunicaţie şi plăci de achiziţie specifice. Informaţiile vor fi apoi
ȋnsumate şi transmise către PLC-ul central pe Modbus TCP utilizand infrastructura de fibră
optică descrisă ȋn planul ELP_V1_4_A2_61_2014 Trasee de cabluri.
Ȋn cadrul dulapului de comunicaţii vor fi instalate următoarele echipamente:
- PLC ILC 151 pentru achiziţia datelor;

- Switch de comunicaţie cu cel puţin un port de Fibra Optica Multi Mode;
- UPS cu monitorizare şi baterii pentru menţinerea comunicaţiei ȋn cazul pierderii
alimentării principale (autonomia sistemului va fi de aproximativ 4 ore);
- Patch-panel-uri şi cabluri de comunicaţie;
Fig. 2 – Arhitectura dulap de achizitie DSC01

din cadrul postului de transformare 1:x1250 kVA
Datele meteo vor fi preluate prin intemediul senzorului de iradiere (SI 13TC) montat
ȋn aproprierea cabinei postului de transformare 1 la acelaşi unghi cu panourile fotovoltaice.
Datele puse la dispozitie de acesta sunt următoarele:
- Iradiere ȋntre 0-1300W/m2 prin semnal 0-10V;

- Temperatura ambientală (-20 °C ... 70 °C) prin semnal 0-10V;
- Temperatura panoului (-20 °C ... 70 °C) prin semnal 0-10V;
Fig. 3 – Arhitectura dulap de achizitie DSC01

din cadrul postului de transformare 1:x800 kVA
Achizitia datelor de producţie şi funcţionare a invertoarelor Power One TRIO 27.6
Datele din cadrul invertoarelor PowerOne sunt achiziţionate

prin intermediul porturilor de RS485 utilizând protocolul proprietar
Aurora. Vor fi preluate astfel următoarele date de la fiecare invertor:
• Part number, Serial Number, Firmware Version;
• Stare generala a invertorului şi a celor 6 intrări de curent;
• Curentul şi tensiunea intrărilor de curent continuu;
• Curentul şi tensiunea pe fiecare fază de curent alternativ;
• Puterea, frecvenţa şi rezistenţa de izolare;
• Temperatura invertorului;
• Producţia zilnică şi producţia totală;
Utilizând aceeaşi conexiune se va putea comanda puterea

activă şi factorul de putere al invertoarelor printr-o logică realizată ȋn PLC-ul central din
cadrul camerei de comanda.
Achizitia datelor de producţie şi funcţionare a celulelor de medie tensiune
Pozitia echipamentelor primare si alarmele aferente vor fi preluate comunicand direct

cu releul de protectie ABB REF615 printr-un cablu de retea CAT6 utilizand protocolul
Modbus. Toate alarmele aferente functiilor de protectie precum si comenzile vor fi realizate
prin intermediul acesti releu
2.2.2.4 Interfata Grafica
Punctul de comanda bazat pe software-ul VISU+ este destinat monitorizării

continue, stocării şi raportării datelor preluate din cadrul centralei fotovoltaice. Interfata
grafică va fi instalată pe calculatorul de tip desktop amplasat ȋn camera de comandă
conform planului ELP_V1_8_A2_A3_61_2014 Detalii echipamente. Software-ul va
permite conectarea de la distanţă a maxim doi utilizatori utilizând o pagină Web bazată pe
Javascript.
Interfaţa grafică va fi disponibilă ȋn limba engleză, existând posibilitatea de
implementare şi a altor limbi daca va fi cazul. Pentru informaţii generale de producţie, o
pagina web dedicată cu rapoarte grafice de producţie şi funcţionare va fi pusă la dispoziţia
Beneficiarului.
Functionalitatea este data de următoatele avantaje:
- Soluţia poate fi adaptată pentru o viitoare mărire a puterii instalate fiind compatibilă
cu centrale fotovoltaice de la 0.5MW pana la 50 MW;
- Supravegehere ȋn timp real a schemei monofilare;
- Imagine de ansamblu ȋn care sunt afişate informaţiile agregate pentru o operare
uşoară;
- Achiziţie de date şi gestionare de alarme;
- Grafice de producţie.
Fig. 4 – Exemplu ecran principal SCADA

Alerte
- Generarea de alarme şi alerte;
- Identificarea cu precizie a echipamentului nefuncţional, software-ul monitorizând
producţia centralei fotovoltaice până la nivel de string;
- Alertare prin e-mail;
- Configurarea grupurilor şi a nivelului de alertare, precum şi frecventa de alertare.
Analiza de performanţa
- Analiza istorica a datelor colectate de centrala fotovoltaică;
- Evaluarea performanţei centralei, precum şi a subcomponentelor;
- Evaluarea pierderilor per segment monitorizat.
Interfata grafică va cumula informaţiile provenite din echipamentele centralei
fotovoltaice precum şi datele de productie din analizorul de calitatea a energiei. Se va putea
monitoriza starea comunicaţiei atât cu echipamentele centralei cât si cu dispecerul de O&M.
Prin intemediul interfeţei grafice se va putea trimite consemnul de putere activă şi
factorul de putere către PLC-ul central, aceasta transmiţând mai departe către invertoarele
din parc.Baza de date dedicată aplicaţiei SCADA va avea funcţia de back-up automat şi va
menţine informaţiile cel puţin 2 ani.
Pentrul operatorul centralei vor fi achiziţionate următoarele date:

• de la invertoare:
− Vdc, Idc, Pdc (intrare curent şi tensiune c.c);
− Vab, Vbc, Vca; Ir,Is,It; P, cosfi (ieșire invertor ȋn curent alternativ);
− Temperatură, Frecvenţă;
− Alarme;
− Energie activă, reactivă şi factorul de putere;

− Comenzi la invertoare (limitare putere activă şi factorul de putere);
• informații meteo;
• reţeaua de medie tensiune cu posibilitatea realizării comenzilor către echipamentele
primare comutabile;
• alarme din releele de protecţie cu indicarea funcţiilor de protecţie care au funcţionat;
• alarme din sistemul de securitate;
Pentru o operare cât mai uşoară, rapoarte de producţie vor fi transmise zilnic pe mail
către grupurile de utilizatori interesaţi. Ȋn cadrul şedinţelor de inginerie se vor discuta
tipurile de rapoarte disponibile precum şi cele necesare pentru beneficiar.
Fig. 5 – Exemplu detalii invertoare

2.2.3 SERVICII INTERNE
2.2.3.1 SISTEMUL DE CONTROL ŞI SEMNALIZARE
Obiectivul având destinaţia de centrală fotovoltaică, au fost adoptate soluţii tehnice

care respecta cel putin prevederile HG 301/2012 referitoare la cerinţele minimale de
securitate.
Prezentul proiect trateaza la nivel de PT+DE instalaţia de curenţi slabi – Sistem
complex de securitate la CEF Mineri, cu următoarele subsisteme şi componentele aferente:
A SE COMPLETA DE CĂTRE ENEVO GROUP.
SISTEM DE CONTROL SI SEMNALIZARE:
• Centrală DSC PC1616 (x1);

• Modul expandor PC5108 (x1);
• Tastatură DSC PC1555 (x1);
• Sirene de exterior DSC LADY-PI (x2);
1. SUBSISTEM DE DETECTIE EFRACTIE
• Detectoare de mişcare PIR DSC LC-100PCI (x5);

• Barieră microunde RADON 50MR (x6);
• Barieră microunde RADON 200MR (x4);
2. SUBSISTEM DE CONTROL ACCESS
• Contacte magnetice uşi TANE MET200 (x5);
3. SUBSISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO
• NVR HIKVISION DS-7616NI-ST (x1);

• Camere IP HIKVISION DS-2CD2232-I5 (x10);
• Media Convertoare Planet FT802 (x5);
4. SUBSISTEM DE DETECTIE INCENDIU
• Detectori de fum Bentel 601P (x5);

• Butoane de incendiu Bentel BIT911 (x5);
Subsistemul de control şi semnalizarea reprezintă componenta centrală a sistemului

complex de securitate ce primeşte date de la subsistemele satelit de detecţie efractie, control
access, supraveghere video şi detecţie incendiu.
Sistemul de securitate este alimentat cu energie electrică din tabloul DSI amplasat ȋn
cabina de comandă, pe circuite dedicate separate prevăzute cu protecţii la suprasarcină,
scurtcircuit şi diferenţiale.Fiecare subsistem este prevăzut cu surse de alimentare alternative
de rezervă, respectiv UPS-uri şi baterii de acumulatori tampon dimensionate conform

cerinţelor legale. Obiectivul va fi conectat la reţeaua telefonică şi de internet prin contracte
asigurate de Beneficiar cu furnizorii de servicii locali.
2.2.3.1.1 SISTEM DE DETECTIE SI AVERTIZARE LA EFRACTIE
Pentru detecţia ȋncercărilor de pătrundere prin efracţie se adoptă soluţia de securitate

integrată, detecţie şi avertizare la efracţie, control acces bazată pe echipamentele din seria
PowerSeries oferite de compania DSC.
Unitatea centrală combinată efracţie/control acces (UCE) aleasă este de tip PC1616,
cu 6 zone programabile, extensibilă la 16 zone (utilizand modul extensie pe fir) sau maxim
32 zone cu modul radio cu modulul PC 5108, 2 partiţii, până la 48 coduri utilizator, 500 de
evenimente memorate, ceas de timp real, acceptă 16 unităţi de tip RAS şi 15 DGP.
Pentru acoperirea conectării echipamentelor de detecţie şi semnalizare la efracţie
necesare, pe buss-ul RS485 al UCE au fost conectate următoarele echipamente de tip DGP
si RAS:
- 1 expandor PC5108 cu 8 zone;
- 1 tastatura PC1555 (RAS);
Solutia asigură o stabilitate ridicată şi o implementare facilă şi asigură cerinţele de
gestionare/acordare a activării şi dezactivării fiecărei partiţii ȋn parte.
Datele tehnice detaliate ale echipamentelor folosite sunt prezentate ȋn fişele tehnice
anexate. Stabilirea zonelor protejate a fost facută de comun acord cu Beneficiarul ȋn
conformitate cu cerinţele minime cerute de normele ȋn vigoare şi ȋn funcţie de configuraţia
amplasamentului şi a cerinţellor de securitate ale acestuia.
Centrala computerizată de tip convenţional primeşte semnale de la o reţea de detecţie
realizată cu :
- detectoare PIR normale,

- detectoare de fum;
- bariere cu microunde;
- contacte magnetice normale, heavyduty şi miniatură, ȋncorporate ȋn yalele
electromagnetice alese.
- butoane fixe de urgenţă.
Pentru armarea/dezarmarea sistemului ȋn afara programului de lucru şi pentru
armarea/dezarmarea unor anumite segmente, s-a prevăzut 1 tastatură amplasată la intrarea
pe amplasamentul centralei fotovoltaice langă poarta principală.
Alarmarea ȋn cazul unei ȋncercări de pătrundere prin efractie ȋntr-un din segmentele
armate se face ȋn exteriorul cladirilor prin sirenele de avertizare montate aparent.
Pentru elementele de detecţie care protejează zona ȋn care este amplasată tastatura de
armare/dezarmare ȋn softul centralei s-a prevăzut o temporizare suficientă pentru
intrarea/ieşirea şi tastarea codului de armare/dezarmare. Amplasarea elementelor de detecţie

este prezentată ȋn partea desenată a prezentului volumului.
Zonele de armare/dezarmare sunt prezentate ȋn Tabelul de adresare din cadrul
proiectului.
Cu consultarea Beneficiarului au fost stabilite opt segmente (partiţii), după cum
urmează:
NR. DENUMIRE EXPLICATII

1 MON Camera de monitorizare
2 TEHNIC Camera tehnica
3 PC Beneficiar Punct de conexiuni
4 CABINA 1 Cabina 1
5 CABINA 2 Cabina 2
6 PERIMETRU NORD Zona drum de access cabine
7 PERIMETRU SUD Zona drum de access sud
8 PERIMETRU EST Perimetrul de est
Alimentarea cu energie electrică se face ȋn principal de la reţeaua de 220V/50Hz, dublată

ȋn cazul ȋntreruperii accidentale a acesteia, de un UPS şi de acumulatori tampon de
12V/7Ah ȋncorporaţi ȋn UCE şi interfaţa de tip PC5108.
Astfel se asigură alimentarea prin intermediul surselor auxiliare ȋncorporate, cât şi
ȋncărcarea automată a acumulatorilor tampon. Ȋn timpul ȋn care este prezentă tensiunea de
reţea sursa suplimentară trebuie să asigure ȋncărcarea acumulatorilor proprii, montaţi ȋn
tampon.
Sirenele locale de avertizare, precum şi alte acţionari ce necesită alimentare electrică
neȋntreruptibilă, vor fi conectate la aceeaşi unitate echipată cu acumulatori tampon,
respectiv UCE.
Operarea sistemului - Programarea funcţiilor şi parametrilor sistemului de alarmare la

efracţie, astfel încât acesta să corespundă cerinţelor specifice ale obiectivului de protejat, se
face de către instalator, conform ghidului de programare pentru sistemele PowerSeries
anexat.Acest program înscris în memoria unitatii centrale este protejat împotriva accesului
neautorizat de un cod deţinut de instalator.
Punerea în stare de veghe (armarea) sau scoaterea din starea de veghe (dezarmarea)
se pot face numai folosind coduri de acces de utilizator. Aceste coduri vor fi programate
(introduse în memoria sistemului) numai de către coduri superioare ierarhic, deţinute de
către responsabilii desemnaţi din partea Beneficiarului. Programarea şi operarea asupra
întregului sistem se face prin intermediul tastaturii PC 1555. Alocarea zonelor la o partiţie
şi alocarea tastaturilor la partiţii sunt operaţii care se fac numai de personalul autorizat al
instalatorului în cadrul programării sistemului.
2.2.3.1.2 SISTEM DE CONTROL ACCES
Unitatea centrala PC 1616 aleasă este o soluţie combinată de efracţie/control acces

asigurând, pe lângă facilităţile de detecţie la efracţie prezentate ȋn capitolul anterior şi
următoarele funcţiuni specific de control acces :
- până la 48 coduri utilizator;

- 500 de evenimente memorate;
- ceas de timp real;
- acceptă 16 unitati de tip RAS şi 15 DGP, putând controla până la 16 usi;
Pentru acoperirea conectării echipamentelor necesare sistemului de controlul acces
al uşilor stabilite de comun accord cu Beneficiarul ca fiind ȋn mod necesar dotate cu astfel
de sistem, pe buss-ul RS485 al UCE a fost conectată următorul echipament de tip DGP şi
RAS: 1 unitate tip PC 5108 cu 8 zone de efracţie.
Soluţia asigură stabilitatea, implementarea facilă şi cerintele de gestionare/acordare a
drepturilor de acces. Datele tehnice detaliate ale echipamentelor folosite sunt prezentate ȋn
fişele tehnice anexate. Amplasarea elementelor de detecţie este prezentată ȋn partea desenată
a prezentului volum. Zonele de armare/dezarmare sunt prezentate ȋn Tabelul de adresare din
cadrul proiectului.
2.2.3.1.3 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO
Pentru a satisface cerinţele de ȋnregistrare timp de cel puţin 20 zile la un nivel de

calitate a imaginilor care să permită identificarea persoanelor şi acoperirea la un număr de
10 zone de interes, s-a stabilit de comun acord cu Beneficiarul ca şi soluţie de supraveghere
solutia de video cu camere color IP megapixel. Camerele au fost amplasate la exterior pe
fiecare stâlp de iluminat perimetral, astfel ȋncât să fie asigurată supravegherea zonei
perimetrale stabilită de comun acord cu Beneficiarul şi să permită identificarea ulterioară a
personelor potrivit următoarelor principii :
- Captarea unor imagini din ambele sensuri de acces, ȋn dreptul porţii de

intrare/ieşire.
- Urmarea traseului unor eventuale persoane ȋn cât mai multe puncte de
acces;
La un nivel de redare şi inregistrare de 3 megapixeli/cadru camerele alese sunt
suficient de performante pentru identificarea prin zoom electronic a unei persoane la cca 10-
15 m pentru camerele de exterior.Deoarece semnalul video al camerelor IP poate fi transmis
pe reţeua de date internă LAN, acestea sunt conectate ȋn rackul video amplasat ȋn cabina de
comanda ȋn camera server la un switch ȋn mod direct sau prin intermediul unui media
convertor din fibră optică ȋn Ethernet ȋn cazul camerelor situate la mai mult de 130 m de
rack.
Alimentarea cu energie a camerelor se face din sursele de 12V montate ȋn cutiile de
conexiuni montate pe stâlpii de iluminat.
Inregistrare şi supravegherea imaginilor se face cu un ȋnregistrator digital NVR
amplasat ȋn rack-ul video din camera server. Vizualizarea ȋn timp real şi a ȋnregistrărilor se
poate face, datorita softului prevazut, de la orice PC conectat la reţeaua de date şi/sau
Internet. Securitatea este asigurata pe baza unor coduri şi parole de secretizate.
Softul sistemului de supraveghere video cu camere IP va permite programara facilă şi

flexibilă a camerelor ce vor fi vizualizate ȋn timp real sau din ȋnregistrari din orice punct de
lucru dotat cu PC, ȋn mod perfect securizat. Camerele IP pot fi accesate şi separat prin
reţeaua TCP/IP internă şi Internet doar dacă se cunosc adresele IP proprii şi codurile de
acces.
In proiect s-a prevazut şi un pachet software de management video IP, arhitectură de
tip single-server care suportă ȋnregistrarea de până la 64 canale video, număr nelimitat de
utilizatori concurenţi.
Dimensionarea memoriei NVR-ului se face la nivel de 3 megapixeli, cel putin 4 fps
şi compresie H.264, pentru cel puţin 20 de zile, cu softul dedicat furnizat de producător.
Astfel după determinarea necesarului de cel puţin 7 TB, NVR-ul a fost echipat cu două
unităţi de memorie de viteza de câte 4TB, asigurandu-se astfel şi o rezervă suficientă. Se pot
suplimenta astfel de unitati de memorie folosind NAS-uri.
Cum estimarea necesarului de capacitate de memorie de face pe baze statistice şi
timpi de ȋnregistrare la mişcare estimaţi similar, se recomandă verificarea timpului de
ȋnregistrare efectiv realizat după punerea ȋn funcţiune a sistemului, pe parcursul a cel puţin
trei luni calendaristice succesive şi eventuala suplimentare cu unităţi de memorie, dacă
timpul mediu de ȋnregistrare determinat astfel este mai mic de 20 de zile.
Alimentarea echipamentelor din rack se face printr-o sursă de curent neȋntreruptibilă
UPS la care se conectează camerele, astfel ȋncât să se asigure continuitatea ȋnregistrării şi ȋn
cazul ȋntreruperilor accidentale sau provocate de tensine de reţea pentru cel puţin 15 minute.
Estimarea capacităţii necesare UPS:
Cons. Unit
Consumator (W) Cant. Consum
NVR HIKVISION DS-7616NI-ST 25 1 25
Camere video IP, HIKVISION DS-2CD2232-I5 9 10 90
Alte echipamente rack video 55
TOTAL (W) 170
Softul NVR-ului asigură şi pornirea automată a ȋnregistrării ȋn cazul ȋn care totuşi

tensiunea de alimentare este ȋntreruptă prin epuizarea energiei stocate in UPS.Semnalul de
la camere este transmis la intrarea de date a NVR-ului prin intermediul aceloraşi swich-uri
cascadate prin porturi de mare viteză ȋntre ele şi cu celelalte unităti PC ale reţelei LAN.
Cablarea sistemului de supraveghere video se va face cu cablu FTP CAT.6 pentru
semnal şi CYY 3x1,5 mmp pentru alimentare, montate ȋn tuburi flexibile sau canal de cablu
PVC pozate conform normelor ȋn vigoare. Pentru protecţia la supratensiuni se vor utiliza
echipamente specifice atât pentru cablurile FTP de semnal cât şi pentru cele de alimentare
electrică.
2.2.3.1.4 SISTEM DE DETECTIE INCENDIU

Unitatea centrala PC 1616 asigură pe lângă facilităţile de detecţie efracţie/control
acces şi detecţia de fum suportată prin conectarea de detectori de incendiu.
Pentru acoperirea conectării echipamentelor necesare sistemului de detecţie incendiu

este necesară utilizarea unui modul de interfaţare SEKA INTER ce permite conectarea
detectorilor BENTEL RF501T, RT101, RT 102 şi a detectorilor din seria 600 DSC, la
centralele de alarma. Adaptarea este necesară deoarece semnalizarea de la detectorii de
securitate este diferită faţă de emnalizarea detectorilor de fum/ temperatură.
Centrala computerizată de tip conventional primeste semnale de la o reţea de detecţie
realizată cu :
- detectoare fum prin infrarosu (corespunde standardelor de compatibilitate
electromagnetică : EN50130-4);
- butoane de incendiu;
- module de interfaţare SEKA INTER instalate pe fiecare zonă;
Datele tehnice detaliate ale echipamentelor folosite sunt prezentate in fisele tehnice
anexate. Amplasarea elementelor de detectie este prezentata in partea desenata a volumului.
Zonele de armare/dezarmare sunt prezentate in Tabelul de adresare din cadrul proiectului.
Schema generală a sistemului de control şi semnalizare se regăseşte ȋn planul
ELP_V1_7_A2_61_2014 Sistem securitate efractie si CCTV.
2.2.3.2 SISTEMUL DE ILUMINAT
Iluminatul perimetral
Iluminatul perimetral al centralei fotovoltaice se va realiza cu corpuri de iluminat tip

proiector dotate cu LED având puterea electrică de 70 W montate pe stalpi independenți de
împrejmuire amplasaţi la 0.5 m de gard, pe tot perimetrul amplasamentului, la o distanță de
80 – 120 m între ei astfel încât vor putea să asigure un nivel de iluminare corespunzătore
asupra obiectivelor confrom planului ELP_V1_6_A2_61_2014 Iluminat exterior si
perimetral.
Alimentarea cu energie electrică a sistemului de iluminat perimetral se va face din
dulapul de servicii interne amplasat în punctul de conexiuni al Beneficiarului prin 2 circuite:
circuite 1: DSI PC – SIL01-SIL02-SIL03-SIL04 şi circuitul 2: DSI PC – SIL10-SIL09-
SIL08-SIL07-SIL06-SIL05.
Tabloul de distribuție a serviciilor interne din cadrul punctul de conexiune Beneficiar
va alimenta cutiile de conexiuni dispuse pe fiecare stalp de iluminat, tip intrare – ieșire.
Cutiile de conexiuni se vor confectiona din policarbonat ȋmpregnat cu fibra de sticlă
şi vor fi prevăzute cu sistem de prindere şi sistem de închidere securizat pentru a împiedica
accesul persoanelor neautorizate.
Alimentarea cutiilor de conexiuni se va face cu cablu tip CYAbY 5x6 mm² iar
alimentarea corpurilor de iluminat montate pe stâlpi se face cu cablu CYAbY– 3x2,5 mm².
De asemenea din cutiile de conexiuni se vor alimenta (conform planurilor
ELP_V1_6_A2_61_2014 Iluminat exterior si perimetral şi ELP_V1_7_A2_61_2014 Sistem
securitate efractie si CCTV):
- Camerele video cu cablu CYAbY– 3x1,5 mm².

- Barierele de senzori cu cablu CYAbY– 3x2,5 mm².
Cabluri de energie pentru alimentarea sistemului de iluminat se vor poza:
• ȋn pământ ȋn tub riflat de protecţie

• în tuburi de protecţie din PVC, la subtraversări de drumuri.
• în tuburi de protecţie, aparent pe stâlp sau pe perete atunci când se alimenteaza camerele
video sau proiectoarele LED din cutiile de conexiuni;
Cap 3. CAIETE DE SARCINI

3.1 Pregătirea terenului în vederea începerii lucrărilor de săpătură
Lucrările ce trebuiesc executate înainte de începerea lucrărilor de săpături propriu-
zise sunt în principal următoarele:
• zăpada se va strânge şi încărca în autovehicule pentru evacuare, dacă lucrările se

execută în perioada iernii
• eliberarea terenului pus la dispoziţie pentru execuţia construcţiilor de obstacole ce ar
împiedica lucrul.
Eliberarea terenului se face pe întreaga suprafaţă pe care urmează să se execute

lucrările. Este absolut necesar ca suprafaţa terenului să fie curăţată şi nivelată, cu pante de
scurgere spre exterior, spre a nu permite stagnarea apelor din precipitaţii şi scurgerea lor în
săpăturile pentru fundaţii.
Toate lucrările de fundaţii se vor executa în cel mai scurt timp, fără întreruperi dese,
pentru a se evita variaţiile importante de umiditate a pământului activ în timpul execuţiei.
Tot înainte de începerea lucrărilor de săpături, trebuiesc materializate gospodăriile
subterane(trasee conducte, cabluri, etc.), poziţia lor, cotele la care se găsesc şi se vor
executa lucrările de deviere (acolo unde este cazul) şi de demolare a celor scoase din
funcţiune. Aceasta se va face în acordul şi sub controlul Beneficiarului acestor gospodării.
3.2 Trasarea construcţiilor

Trasarea acestora se face în două etape:
• fixarea bornelor repere în teren şi a axelor construcţiilor, pe baza planului de situaţie,
etapă ce se execută de către Antreprenor împreună cu Beneficiarul, la predarea
amplasamentului;
• trasarea lucrărilor în detaliu, operaţiune ce se va face de către Antreprenor.
Metodologia de trasare şi abaterile admisibile sunt stabilite în STAS 9824/1-87.
3.3 Execuţia săpăturilor
La executarea săpăturilor trebuie să se aibă în vedere următoarele:
• să nu se strice echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul

fundaţiilor pe o distanţă suficientă, pentru ca stabilitatea construcţiilor învecinate
existente şi în construcţie, să nu fie influenţată,
• să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor.
Săpăturile se execută de regulă mecanizat, execuţia manuală în acest caz este admisă
acolo unde folosirea utilajelor nu este posibilă. Când executarea săpăturilor pentru fundaţii
implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane existente (apă canal, gaze, electricitate)
ce rămân în funcţiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea lor împotriva deteriorării.
Executarea săpăturilor va începe numai după obţinerea aprobării de la instituţiile care

exploatează instalaţiile respective (aviz de săpătură şi atunci când este cazul, aviz de foc).
Executarea săpăturilor de fundaţie deasupra unui cablu electric se face numai în prezenţa
reprezentantului instituţiei care exploatează reţeaua. Se vor indica la faţa locului măsurile ce
trebuiesc luate pentru protejarea cablului şi evitarea accidentelor.
Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în Proiect, dar există
indicii asupra lor sau apar întâmplător în timpul execuţiei săpăturilor se va proceda astfel:
• se vor opri lucrările de săpături,

• se va prospecta terenul cu mijloace adecvate,
• după detectare se vor anunţa atât Proiectantul cât şi organele de exploatare a
reţelelor, cu acordul dar şi sub controlul acestora, se va proceda la mutarea sau
desfacerea lor.
Săpăturile la fundaţii de lungime mare trebuie să fie organizate astfel ca în orice fază
a lucrului, platforma inferioară a săpăturii să fie înclinată spre unul sau mai multe puncte. În
acest mod se va putea asigura colectarea apelor în timpul executării săpăturii şi evacuarea
acestora în condiţii optime. În cazul executării de săpături lângă construcţii existente sau în
curs de execuţie, trebuie luate măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora.
Antreprenorul este obligat să organizeze executarea acestor lucrări cu mare atenţie,
utilizând personal tehnic de calificare corespunzătoare, care să urmărească permanent toate
fazele execuţiei. Pentru lucrările de săpături sub nivelul terenului se utilizează excavatoarele
cu cupă inversă. Alegerea utilajului optim şi a metodei de execuţie se va face ţinând cont de
condiţiile specifice în care se execută lucrarea, forma săpăturii şi volumul de săpătură.
Săpăturile manuale sunt indicate a se executa în spaţiile în care utilajele de săpat nu
au loc de manevră, pe zonele unde sunt indicate gospodării subterane care nu pot fi
dezafectate sau mutate şi sunt în stare de funcţionare, pentru aducerea gropilor de fundaţie
la cotele din proiect, după executarea lucrărilor de săpături mecanizate.
3.4 Cabluri și conexiuni
Proiectarea sistemului trebuie să includă o dimensionare corectă a conductoarelor

pentru eficiență în operare. Cel mai important parametru este secțiunea conductorului.
Secțiunile conductoarelor/cablurilor de c.c. și c.a. se vor determina astfel încât căderea
totala de tensiune pe parc sa fie de cel mult 2%.
La pozarea cablurilor se va ține cont de standardele privind raza maximă de curbură
și distanțele dintre cabluri.
Cablurile pozate în șanțuri trebuie să fie paralele iar intersectarea acestora trebuie
evitată în măsura în care se poate. Cablurile armate se vor poza direct ȋn pământ nemaifiind
nevoie de protejarea lor prin tuburi de protecţie cabluri.
La intrarea în tablourile electrice se vor folosi tuburi contractibile pentru etanșare.
Toate terminalele de conexiune vor fi adecvate tipului de cablu pe care se montează.
Montajul se va face numai cu echipamente adecvate.
3.5 Confecţii Metalice
A. Generalităţi
Toate elementele de construcţii metalice se vor confecţiona în ateliere specializate de

şantier sau în uzină, unde există dotarea necesară pentru o execuţie de calitate şi
posibilitatea verificării şi controlului acesteia.
Prezentul caiet de sarcini tratează toate aceste aspecte în ceea ce priveşte condiţiile de
calitate ale materialelor, uzinarea elementelor de construcţii metalice, toate în lumina
prevederilor standardelor şi normativelor în vigoare ce reglementează acest domeniu.
Pentru a asigura o durabilitate adecvată unei construcţii, trebuie să se ţină seama de
următorii factori precum şi de interacţiunea lor:
- destinaţia construcţiei,
- performanţe cerute,
- condiţii previzibile de mediu înconjurător,
- compoziţie, proprietăţi şi performanţe ale materialelor,
- conformarea structurală şi a elementelor şi condiţii constructive,
- calitatea uzinării, montajului şi nivelul de control,
- măsuri particulare de protecţie,
- întreţinerea şi urmărirea în timp a comportării construcţiei pe timpul duratei de viaţă
considerate.
Condiţiile de mediu înconjurător, trebuie să fie estimate din stadiul de proiect, cu

scopul de a evalua influenţa acestora asupra durabilităţii şi pentru a permite să se ia măsuri
corespunzătoare pentru protecţia materialelor componente ale construcţiei.
În domeniul lucrărilor metalice, stările limită de exploatare normală (de serviciu), se
referă la:
- deformaţii sau săgeţi care afectează aspectul sau exploatarea eficientă a construcţiei (se
înţelege funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor de producţie),
- vibraţii, oscilaţii sau deplasări laterale care provoacă disconfort ocupanţilor unei
construcţii sau inconveniente conţinutului său,
- deformaţii, săgeţi, vibraţii, oscilaţii sau deplasări laterale care deteriorează finisajele sau
elementele nestructurale.
B. Trasarea
Construcţiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect folosind
tehnologia indicată, se va ţine seama că valorile cotelor înscrise pe detalii sunt finale şi
trebuie realizate după închiderea întregului proces tehnologic de uzinare. De aceea la trasare
se va lua în considerare lăţimea tăieturilor, trasarea executându-se cu precizie de +1 mm.
Nu se admit cumularea mai multor toleranţe pe aceeaşi linie de cotă.
Orice nepotrivire sau neconcordanţă constatată cu ocazia verificărilor proiectelor sau

pe parcursul operaţiunilor de şablonare în uzină, se va aduce la cunoştinţa proiectantului
pentru a efectua corecţiile necesare înainte de tasarea sau debitarea materialelor.
C. Tăierea
Debitarea laminatelor se poate face cu foarfeca, arc electric, disc, jet, plasmă.
Tăieturile date în elemente nu au voie să prezinte fisuri sau crestături, iar cele care
prezintă se vor prelucra până la dispariţia acestora.Nu se admite tăierea pieselor din oţel cu
flacără oxigen.Neregularităţile după tăiere se vor rectifica.
După verificare, muchiile tăiate se protejează anticoroziv cu grund.
D. Asamblarea
Toate operaţiile legate de procesul de asamblare (în special sudurile) se vor efectua în
hale închise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5°.
Nota: Pentru manipularea, depozitarea şi instalarea: panourilor fotovoltaice, a

invertoarelor, a structurii metalice de susţinere a panourilor fotovoltaice, a tablourilor
electrice se va ţine cont de specificaţiile date de fiecare furnizor ȋn parte
Cap 4. LISTE DE CANTITATI SI ANTEMASURATORI
Se vor detalia in Anexa 6 – Liste cantităţi şi Antemasurători

Cap 5. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI

Cap 6. STANDARDE SI NORMATIVE
6.1 Generale
• IEC 60529 sau echivalent – Grade de protecție pentru carcase (coduri IP)
• IEC 61000 sau echivalent – Compatibilitate electromagnetica (EMC)
• Legea 50/91 - Privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
• Legea 10/1995 - Privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare
• P100-1/2013 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de
locuinţe, social - culturale, agrozootehnice şi industriale
• CR 0-2012 - Bazele proiectării construcțiilor
• SR EN 1990:2004/ A1:2006 - Bazele proiectării construcțiilor
• Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 cu completările si
modificările ulterioare
• Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din
surse regenerabile de energie nr. 220/2008
• Legea nr 307/2007 privind apărarea împotriva incendiilor
• Legea 319/2006 – Legea securității si sănătății în muncă
• Legea nr. 333/2003 – Legea privind paza obiectivelor cu toate completările
ulterioare si norme de aplicare
6.2 Module fotovoltaice
• IEC 60904 sau echivalent – Dispozitive fotovoltaice

• IEC 61215 sau echivalent – Module fotovoltaice din siliciu cristalin –
Proiectare si omologare
6.3 Echipament electric
• PE 102 – Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de conexiuni

și distribuție cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unitățile energetice
• PE 111-* – Instrucțiuni pentru proiectarea stațiilor de conexiuni și
transformare
• PE 112 – Normativ pentru proiectarea instalațiilor de c.c. din centrale și stații
electrice
• NTE 011/12/00 – Norma tehnică pentru proiectarea circuitelor secundare din
stațiile electrice
• NP-I7/2011 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalațiilor electrice
cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c
• NTE 001/03/00 – Normativ privind alegerea izolației, coordonarea izolației si
protecția instalațiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor
• NTE 006/06/00 – Normativ privind metodologia de calcul a curenților de
scurtcircuit in rețelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
• NTE 002/03/00 Normativ de încercări si măsurători pentru sistemele de

protecții, comanda-control si automatizare din partea electrica a centralelor si
stațiilor
6.4 Cabluri
• NTE 007/08/00 – Normativ pentru proiectarea si executarea rețelelor de

cabluri electrice
6.5 Legare la pământ si protecție împotriva trăsnetului
• 1 RE-Ip 30/2004 – Proiectarea si execuția instalațiilor de legare la pământ

• EN 62305 sau similar – Protecție împotriva trăsnetului
6.6 Generalități – instalare
• SR EN 61173/2002 sau echivalent – Protecție împotriva supratensiunilor a

sistemelor fotovoltaice (PV) generatoare de energie electrica. Ghid
• SR EN 61277/2003 sau echivalent – Sisteme fotovoltaice (PV) terestre
generatoare de putere. Generalități si ghid.
• SR EN 61730-1/2007 sau echivalent – Calificare pentru securitatea in
funcționare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 1: Cerințe de construcție
• SR EN 61730-2/2007 sau echivalent – Calificare pentru securitatea in
funcționare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 1: Cerințe pentru încercări
• SR CEI 61836/2006 sau echivalent – Sisteme de conversie fotovoltaica a
energiei solare. Termeni si simboluri
• SR EN 62108/2008 (vers engleza) sau echivalent (IEC 62093) – Componente
BOS pentru sisteme fotovoltaice. Certificarea concepției si încercări de mediu.
• IEC 61724 sau echivalent – Monitorizarea performantei sistemelor
fotovoltaice. Ghid de măsurare, schimb de date si analiza.
• IEC 61683 sau echivalent – Sisteme fotovoltaice – invertoare – procedură de
măsurare a eficientei
6.7 Norme tehnice si regulamente ANRE
• Ordinul ANRE nr. 59/20013 pentru aprobarea „Regulamentului privind

racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public”
• Ordinul ANRE nr. 30/2013 privind aprobarea Normei tehnice „Condiții
tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru centralele
electrice fotovoltaice
• Ordinul ANRE nr. 23/2013 actualizat privind aprobarea „Regulamentului
pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, executa si verifica
instalații electrice”
6.8 Legislație construcții metalice
• STAS 767/0-88- Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel.
Condiţii tehnice de calitate
• SR EN 1993-1-1:2006/ NA:2008 - Proiectarea structurilor de oțel. Reguli
generale și reguli pentru clădiri
• SR EN 1993-1-8:2006/ NA:2008 - Proiectarea structurilor de oțel. Proiectarea

îmbinărilor
• SR EN 1993-1-9:2006/ NA:2008 - Proiectarea structurilor de oțel. Proiectarea
la oboseală
• SR EN 1993-1-10:2006/ NA:2008 - Proiectarea structurilor de oțel. Alegerea
claselor de calitate a oțelului
• SR EN 10024/1998 - Profil I cu aripi înclinate laminate la cald. Toleranţe la
formă şi la dimensiuni
• SR EN 10056-1/2000 - Cornier cu aripi egale şi inegale pentru construcţii.
Partea 1: Dimensiuni
• SR EN 10058:2004 - Oțel lat laminat la cald pentru utilizări generale.
Dimensiuni și toleranțe la dimensiuni și la formă
• STAS 505-86 - Oţel laminat la cald. Table groase. Condiţii tehnice de calitate.
• STAS 5555/1-81 - Sudarea metalelor. Terminologia generală
• STAS 8299-78 - Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinărilor sudate prin
topire pe baza radiografiilor
• SR EN 10025-1:2005 - Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii.
Partea 1: Condiţii tehnice generale de livrare
• SR EN ISO 2178/1998 - Acoperiri metalice nemagnetice pe metal de baza
magnetic. Determinarea grosimii stratului prin metoda magnetică
• SR EN ISO 2819/1996 - Acoperiri metalice pe suport metalic. Acoperiri
electrochimice şi chimice. Lista metodelor de verificare a aderenţei
• SR EN ISO 1461:2002 - Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta
si otel. Specificaţii şi metode de încercare
• C-150-99 - Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate
Cap 7. PROTECŢIA MEDIULUI
În acest proiect se vor utiliza materiale moderne, având un impact redus asupra
mediului înconjurător.
Evaluarea impactului aspra mediului înconjurător trebuie analizată în acord cu
regulile şi normele impuse în România şi cu normele şi recomandările europene referitoare
la protecţia mediului. Este de aşteptat ca proiectul să aibă un impact favorabil asupra
mediului, atât la scară locală cât şi la scară globală.
La execuţia lucrărilor, care nu afectează mediul înconjurător, se vor respecta
prevederile legii protecţiei mediului nr.265/2006. Evaluarea impactului aspra mediului
înconjurător trebuie analizată în acord cu regulile şi normele impuse în România şi cu
normele şi recomandările europene referitoare la protecţia mediului, atât pentru perioada
implementării proiectului, cât şi pentru perioada funcţionării staţiilor (după implementarea
prezentului proiect).
Este de aşteptat ca proiectul să aibă un impact favorabil asupra mediului prin
creşterea siguranţei şi ȋmbunătăţirea în alimentarea consumatorilor conectaţi la reţeaua
internă a Beneficiarului.
La elaborarea prezentului proiect tehnic s-a ţinut cont de următoarele prevederi
legale:
• HGR nr. 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile periculoase
• HGR nr. 1213/2006 – privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a
impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private
• Lege nr. 265/2006 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului
• Ordin nr. 536/1997 – pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor
privind mediul de viaţă al populaţiei
• Ordin nr. 756/1997 – pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea
poluării mediului
• Ordin nr. 860/2002 – pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu
• Ordin nr. 1026/2009 – privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului
de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu,
raportului de amplasament, raportului de securitate şi studiului de evaluare
adecvată
• Ordin nr. 1193/2006 – pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii
populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz
• OUG nr. 16/2001(r1) – privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile
• OUG nr. 195/2005 – privind protecţia mediului
• OUG nr. 243/2000 – privind protecţia atmosferei
Principalele măsuri care au fost luate astfel ȋncat impactul asupra mediului să fie cât
mai redus sunt următoarele:
- echipamentele proiectate nu produc emisii de poluanţi, deci din acest punct de vedere
instalaţiile proiectate nu produc impact negativ asupra atmosferei;
- după efectuarea lucrărilor, constructorul este obligat să refacă spaţiile afectate;
- pentru protecţia aşezărilor umane din zonă, executarea lucrărilor şi exploatarea
obiectivului va fi făcută fără depăşirea nivelului de zgomot admis;
În conformitate cu OUG 195/2005, privind protecţia mediului, lucrările nu trebuie să

afecteze mediul înconjurator. Lucrările nu se desfăşoară pe domeniul public ci ȋn incinta
Beneficiarului deci nu presupun achiziţia unor terenuri noi.
Pentru a nu produce impact asupra mediului ambiant, se vor respecta următoarele
condiţii:
- se utilizează numai materiale certificate, care nu au impact asupra mediului (nu
degajă vapori toxici, nu produc substanţe poluante în contact cu factorii atmosferici, nu
afectează terenul pe care se amplasează construcţiile respective)
- materialele aduse la locul de lucru se vor depozita cât mai ordonat, având grijă să
nu fie deranjate vecinătăţile.
Este posibil ca în timpul execuţiei lucrărilor să se produca praf, precum şi zgomote,

dar acestea nu afectează populaţia şi sunt efecte temporare, fără consecinţe permanente.
Ambalajele şi deşeurile proprii ale constructorului (deşeuri de ambalaje fără/cu
reziduuri periculoase, absorbanţi cu substanţe periculoase, deşeuri menajere, etc.) vor fi
predate agenţilor economici autorizaţi pentru valorificarea/eliminarea lor.
Este interzisă aruncarea sau abandonarea deşeurilor, arderea sau neutralizarea lor ȋn
instalaţii, respectiv locuri neautorizate acestui scop.
Protecţia apelor
Centrala fotovoltaică proiectată nu produce agenţi poluanţi pentru apele subterane şi

supraterane. Pe amplasamentul centralei nu există cursuri mari de ape.
Protecţia aerului
Centrala fotovoltaică nu produce agenti poluanţi pentru aer, ȋn timpul exploatării

neexistând nici o formă de emisie de noxe a cablurilor electrice. Pe durata de viaţă a
centralei se vor reduce emisiile echivalente a 16.750 tone CO2.
Protecţia ȋmpotriva zgomotului şi a vibraţiilor
Centrala fotovoltaică nu produce zgomot sau vibraţii. Ȋn ceea ce priveşte modul de

lucru, lucrările de construcţii – montaj specifice, transportul materialelor pentru construcţia
liniei, se trage concluzia că nu se necesită stationarea ȋn zonă pe o durată ȋndelungată ci doar
pentru descărcatul materialelor.
Lucrările proiectate se vor realiza doar ȋn acele intervale orare ce nu perturbă
locuitorii din zonă.
Protecţia ȋmpotriva radiaţiilor
Instalaţiile proiectate nu produc radiaţii poluante pentru mediul ȋnconjurător, oameni

sau animale. Distanţele de amplasare faţă de restul obiectivelor sunt cele admise ȋn
conformitate cu legislaţia ȋn vigoare.
Cap 8. MANAGEMENTUL CALITATII
8.1 Reglemantări legale

Executantul răspunde, potrivit obligaţiilor care îi revin, de calitatea execuţiei
lucrărilor, cu respectarea în totalitate a solicitărilor Beneficiarului ce vor fi cuprinse în
prezentul Caiet de Sarcini, şi a standardelor şi reglementărilor în vigoare, cu referire la
asigurarea calităţii.
În conformitate cu OUG nr.95/11.07.2002 şi Ordinul MIC nr.293/8.11.1999 lucrările
de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice vor face obiectul unui sistem
de verificare a calităţii.
Lista reglementărilor aplicabile este următoarea:
• Legea Nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor;
• Ordonanţa Nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente
şi instalaţii tehnologice industriale;
• HG Nr. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol
viaţa, sănătate, securitatea muncii şi protecţia mediului;
• Ordinul comun MEC/MT/MDLPL Nr.915/465/415/2008 privind aprobarea condiţiilor
contractuale generale şi speciale la încheierea contractelor de lucrări;
• Legea 440 din 27 iunie 2002 pentru aprobarea OG nr. 95/1999 privind calitatea
lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale;
• Legea 10 privind calitatea construcţiilor.
8.2 Obligaţiile executantului

− să verifice documentaţiile primite şi să înştiinţeze imediat Beneficiarul cu privire la
erorile şi inexactităţile constatate sau presupuse;
− să utilizeze numai materiale de calitate, cu respectarea prevederilor din Caietul de
sarcini, documentaţiile de execuţie, cărţile tehnice;
− să asigure transportul, manipularea, stocarea de materiale, scule şi utilaje în cele mai
bune condiţii;
− să evite avarierea echipamentelor existente cu utilajele utilizate;
− să verifice vizual întregul echipament;
− să întocmească planul calităţii pentru lucrările executate conform SR - ISO 10005/99,
care va fi aprobat de Beneficiar înainte de începerea lucrărilor. Planul calităţii şi
urmărirea calităţii lucrărilor se va asigura prin efectuarea verificărilor şi recepţiei
lucrărilor conform programului pentru controlul calităţii pe faze determinante, ce va fi
realizat la următoarele faze de proiectare.
8.3. Planul de management al calităţii

Executantul va detalia procedurile de asigurare a calităţii pentru toate componentele
furniturii, incluzând echipamentele şi serviciile asociate acestora. De asemenea Executantul
va detalia modul de tratare a neconformităţilor sub aspect documentar, procedural şi
funcţional.
Executantul şi/sau subcontractanţii acestuia vor face dovada că îşi desfăşoară
activitatea de proiectare, fabricaţie, service, testare şi verificare finală, având ca suport un
sistem de Asigurare a Calităţii bazat pe standardele de calitate IS0 9001.
Planul de management al calităţii trebuie să conţină cel puţin următoarele:
A. Descrierea modului de organizare a Executantului, pentru realizarea contractului:
• echipa de proiect şi fluxul relaţional în cadrul echipei de proiect;
• responsabilităţile membrilor echipei de proiect;
• persoanele de contact pe diferite etape de execuţie a contractului;
• resursele umane, responsabilităţile şi resursele materiale necesare realizării fiecărui
proces/activitate;
• modul de derulare a verificărilor pe flux realizat de Executant înregistrările emise şi
modul de informare a Beneficiarului;
• circulaţia documentelor în cadrul entităţii Executantului şi la interfaţa cu Beneficiarul;
• înregistrarea şi tratarea observaţiilor Beneficiarului pe parcursul execuţiei lucrărilor sau
la documentele transmise de Executant;
• modul de identificare, înregistrare a neconformităţilor, corectarea acestora, acţiunile
corective implementate şi transmiterea respectivelor informaţii Beneficiarului;
• interfaţa cu Beneficiarul pentru produsele ce urmează a fi înglobate în lucrare;
• înregistrările aferente inspecţiilor pe flux şi finale şi predarea acestora Beneficiarului.
B. Lista tuturor operaţiilor de inspecţii şi încercări

Cap 9. SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
La executarea lucrărilor ȋn zonele cu circulaţie se vor lua măsuri de delimitare a

zonei de lucru şi se vor monta indicatoare de interdicţie adecvate de circulaţie auto şi
pietonale.
Lucrările se vor realiza ȋn baza unui program clar ȋntocmit ȋntre unitatea de
exploatare şi unităţile de montaj cu sarcini şi responsabilităţi precise, ţinându-se cont de
durata ȋn care se pot executa lucrările, respectiv cât pot fi retrase instalaţiile din exploatare.
Manipularea materialelor şi echipamentelor se va face cu mare grijă pentru a respecta
distanţele de siguranţă stabilite de comun acord ȋntre unitatea de montaj şi gestionara
instalaţiilor, asigurându-se ȋmpiedicarea apropierii sub distanţă de vecinatatea admisă ȋn
orice ȋmprejurare tehnologică sau accidentală.
Utilajele, uneltele şi aparatele de măsură trebuie verificate ȋn conformitate cu
normele şi normativele ȋn vigoare. Ȋntreg personalul angajat la execuţia lucrărilor trebuie
instruit şi verificat asupra cunoştinţelor de protecţia muncii ȋn general şi la locul de muncă
ȋn special.
Din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, prezentul proiect tehnic s-
a ȋntocmit ţinând cont de:
• Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

• HGR nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
• HGR nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile
• HGR nr. 1146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecţiuni dorsolombare
• HGR nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
• HGR (r1) din 18/04/2003 Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 402 din
15/06/2007 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa
tensiune
• HGR nr. 1514/2003 din 18/12/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 923 din
22/12/2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 457/2003
privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune
03/05/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot
30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
30/01/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii
26/02/2004 privind stabilirea cerințelor esenţiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protecţie si a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă
• HGR nr. 355/2007 din 11/04/2007;Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 332 din
17/05/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor
• HGR nr. 809/2005 din 14/07/2005;Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din
10/08/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea
cerințelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a
condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă
• HGR nr. 1022/2002 din 10/09/2002, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 711 din
30/09/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viața,
sănătatea, securitatea muncii si protecţia mediului
• STAS 4102/1985 - Piese pentru instalaţii de protecţie prin legare la pământ
• Planul securităţii şi sănătăţii în muncă al şantierului
• Instrucţiuni Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru Lucrări de Construcţii
Montaj
• Instrucţiunile proprii de securitate elaborate de Antreprenor
În contextul Legilor şi Normelor privind securitatea şi sănătatea în muncă,

Contractantul reprezintă persoana juridică care desfăşoară activitatea ca personal
delegat.
Toate responsabilităţile Contractantului ce rezultă din prevederile prezentelor Legi şi
Norme privind securitatea şi sănătatea în muncă se vor transfera şi tuturor
subcontractanţilor, dacă aceştia sunt menţionaţi nominal de Contractul economic încheiat în
vederea executării lucrărilor.
Cap 10. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIULUI
Pentru reducerea pericolului de incendiu, se vor utiliza, în general, două tipuri de

măsuri tehnice de protecţie împotriva incendiului:
- Măsuri tehnice pasive de apărare împotriva incendiilor, măsuri necesar a fi adoptate
pentru evitarea apariţiei şi propagării focului sau limitarea pagubelor;
- Măsuri tehnice active de apărare împotriva incendiilor, măsuri ce constau într-un
ansamblu de metode directe de atac a unui incendiu declarat.
În fiecare unitate de exploatare se vor întocmi instrucţiuni interne pentru prevenirea
şi stingerea incendiilor la diferite părţi de instalaţie, care vor conţine în principal
următoarele:
- Adaptarea şi concretizarea tuturor normelor cu caracter P.S.I. la specificul locului de
muncă;
- Identificarea echipamentului de luptă contra focului;
- Prevederile referitoare la funcţionarea, utilizarea şi verificarea instalaţiilor de prevenire
şi stingere, de avertizare şi semnalizare a celorlalte mijloace tehnice din dotare;
- Prevederile referitoare la efectuarea manevrelor în caz de incendiu la echipamente şi
instalaţii, în vederea limitării (sau oprirea) extinderii incendiilor, a protejării instalaţiilor;
- Prevederi referitoare la anunţarea incendiilor.
Pentru apărarea împotriva incendiilor în prezentul proiect s-au prevăzut toate
măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Dintre măsurile pasive
enumerăm:
- Prevederea pe lângă iluminatul normal de lucru şi a unui iluminat de siguranţă pentru
evacuare care va asigura iluminatul punctelor de acces şi de evacuare în cazul stingerii
iluminatului normal;
- Orice parte a instalaţiei poate fi scurtcircuitată şi legată la pământ.
- Drumurile din interiorul centralei au fost dimensionate astfel încât să asigure
circulaţia liberă şi intervenţia maşinilor de stingere a incendiilor.
Se vor asigura condiţiile pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor şi obligaţiilor ce

revin proprietarului şi utilizatorilor potrivit Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, precum şi pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor generale de PSI referitoare
la ordinea interioară, instruirea personalului, echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de PSI
şi organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor (Ordinul 163/2007).
Pe toată durata de implementare a proiectului Contractantul şi Beneficiarul au
obligaţia să respecte cu stricteţe, toate prevederile cuprinse îin normele de prevenire şi
stingere a incendiilor sus menţionate care vizează activitatea pe şantier.
Măsurile de PSI necesar a fi aplicate de către Contractant, pe perioada implementării
proiectului şi de către Beneficiar, pe perioada exploatării instalaţiilor rezultate în urma
implementării proiectului, urmăresc evitarea apariţiei de:
- scurtcircuite;
- incendiilor ca urmare a lucrărilor de sudură;
- incendiilor ca urmare a utilizării necorespunzătoare a materialelor combustibile.
Orice modificare justificată a implementării proiectului, care schimbă condiţiile de

lucru în timpul execuţiei sau care afectează execuţia din punct de vedere PSI, se va face
numai cu acordul proiectantului.
Recepţia şi punerea în funcţiune a lucrărilor implicate de implementarea prezentului
proiect, se va face numai dacă s-au realizat măsurile PSI indicate în normele menţionate mai
sus.
Lucrătorii vor fi instruiţi pentru lucrul la înălţime, luându-se măsuri de protecţie
pentru lucrul pe schelă, conform normelor în vigoare. Se interzic improvizaţiile de schelă.
Pe timp nefavorabil – ploi, ceaţă, vânt puternic (mai mare de 6 m/s), temperaturi
scăzute (sub + 5°C) – lucrările se vor întrerupe.
În eventualitatea unui incendiu se va anunţa telefonic:
- Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă la numărul 112;
- Poliţia.
Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte normele ce se impun în caz de necesitate.
Activitatea de prevenire şi stingere a eventualelor incendii constituie sarcini de serviciu care
se înscriu în fişele posturilor. Persoanele cu atribuţii de conducere trebuie să asigure
salariaţilor din subordine care au stabilite prin fişele posturilor sarcini şi responsabilităţi de
apărare împotriva incendiilor, timpul şi condiţiile necesare desfăşurării activităţilor aferente
îndeplinirii în bune condiţii a respectivei sarcini.
În ceea ce priveşte documentele principale de organizare a apărării împotriva
incendiilor pe durata exploatării construcţiei se stabilesc următoarele:
- Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, schemele de prevenire şi stingere,
planurile de evacuare în caz de incendiu se actualizează, se utilizează şi se afişează
conform reglementărilor specifice;
- Planurile de intervenţie se întocmesc ori se actualizează, după caz, în situaţiile
reglementate sau impuse de condiţiile concrete privind apărarea împotriva
incendiilor;
- Punerea în aplicare a planurilor de evacuare şi a planurilor de intervenţie este
obligatorie în situaţiile de urgenţă de incendiu, precum şi la exerciţiile şi aplicaţiile
tactice de intervenţie.
Mijloacele din dotare vor fi păstrate în condiţii corespunzătoare, la loc vizibil şi în

siguranţă, asigurându-se acces liber la ele.
Se vor asigura condiţiile pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor şi obligaţiilor ce
revin proprietarului şi utilizatorilor potrivit Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, precum şi pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor generale de PSI referitoare
la ordinea interioară, instruirea personalului, echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de PSI
şi organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor (Ordinul 163/2007).
Se va acorda o atenţie deosebită supravegherii şi ȋntreţinerii instalaţiilor, pentru

depistarea contactelor slabe la tablouri şi prize, precum şi detectarea rapidă a scurtcircuitelor
la cablurile electrice.
Intervenţia pentru stingerea incendiului se va realiza acţionând cu mijloace şi
instalaţii din dotare, conform PE 009 - 93. Personalul care participă direct la operaţiunile de
stingere va utiliza, după caz, măşti de fum şi de gaze, aparate autonome de respirat, manuşi
şi cizme electroizolante, costume de protecţie anticalorice, mijloace de iluminat, corzi de
salvare. După orice scurtcircuit ȋn reţeaua de cabluri se va face imediat, obligatoriu, un
control al traseului de cabluri pentru a depista un eventual incendiu. Măsurile de prevenirea
şi stingerea incendiilor pentru perioada de execuţie, se stabilesc de către elaboratorul
documentaţiei de organizare a şantierului şi de către unitatea de execuţie.
Se va acorda o deosebită atenţie supravegherii şi ȋntreţinerii instalaţiilor, pentru
detectarea şi ȋnlăturarea rapidă a scurtcircuitelor pe cablurile de comanda şi control; este
interzisă folosirea flacării deschise şi introducerea unor surse de caldură, ȋn afara celor
prevazute ȋn proiect, ȋn zona cablurilor de circuite secundare. Intervenţia pentru stingerea
incendiului la cabluri, şiruri de cleme, relee, aparate, se va realiza acţionând cu mijloace şi
instalaţii din dotare conform PE 009.
Ȋnaintea ȋnceperii lucrărilor de ȋnlăturare a urmărilor incendiului (tăierea cablurilor şi
a stelajelor, evacuarea cablurilor arse, etc.), este obligatorie verificarea scoaterii de sub
tensiune a tuturor cablurilor din zona afectată de incendiu.
Măsurile PSI trebuiesc asigurate în conformitate cu următoarele:
• Legea nr. 307 /2006 privind apărarea împotriva incendiilor

• Ordin nr. 163/2007 norma generală de apărare împotriva incendiilor
• Ordin nr. 715/2005 dispoziţie generală privind instruirea salariaţilor în
domeniul situaţiilor de urgenţă
• Ordin nr. 786/2005 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului
administraţiei şi internelor nr. 712/2005 privind aprobarea Dispoziţiilor
generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă
Pe toată durata de implementare a proiectului Contractantul şi Beneficiarul au
obligaţia să respecte cu stricteţe, toate prevederile cuprinse în normele de prevenire şi
PROIECTAT , APROBAT,
ing. BALABAN Radu ing. SUCIU Alexandru
ing. CICA STEFAN
ing. SUDITU Alexandru
ing. DRAGOMIR Cristian
ing. BRAȘOVEANU Radu

2 Memoriu Tehnic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 Memoriu Tehnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRALA FOTOVOLTAICA cu puterea instalata de 0,4 MW, Pag.

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

Cap 1. DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA INVESTIŢIEI

1.3. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI

1.4. ELABORATORUL PROIECTULUI

1.5. DOCUMENTE CARE AU STAU LA BAZA PROIECTĂRII

1.6. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII INVESTIŢIEI

Realizarea investiţiei presupune :

introducerea unei capacităţi de producere de energie care să minimizeze problemele

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

Cap 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

Judeţul Tulcea este situat în sud-estul Romaniei, în

c. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Clima este temperat-continentalӑ. Apropierea de zona continentalӑ a Rusiei aduce aer

Durata de strălucire a soarelui însumează în medie

Coordonate geografice ale centralei fotovoltaice sunt:

Latitudine nordică = 45°10'11.67"N

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

Potenţialul energetic solar al zonei este de aproximativ 1462 kWh/kWp valoare

Clima si fenomenele naturale specifice zonei

d. Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare

Pentru poziţionarea corectă a echipamentelor electrice şi a elementelor de construcţii

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

Prezenta documentaţie cuprinde Proiectul Tehnic şi Detalii de Execuţie aferente

Structura generală a proiectului, PT+DE, va cuprinde:

Capitolul 1 - Date generale

Proiectul va conţine memoriul şi listele de cantităţi de lucrări aferente Proiectului

f. Devierile şi protejările de utilităţi afectate

Nu este cazul. Pe terenul pe care se va realiza central fotovoltaică nu existã utilitãţi

Nu este cazul. Centrala fotovoltaică nu va avea nevoie de astfel de surse.

h. Căile de acces permanente, căile de comunicaţie şi altele asemenea

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

Pentru asigurarea accesului utilajelor în incinta centralei fotovoltaice nu se vor

Trasarea lucrărilor se va face în două etape:

Executantul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de

Listele cu cantităţi de lucrări aferente realizării obiectivului se vor prezenta detaliat în

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

2.2. MEMORIU TEHNIC

2.2.1 CIRCUITE PRIMARE

Centrala fotovoltaică se ȋntinde pe o suprafaţă de aproximativ 8.000 m2, proprietatea

Centrala fotovoltaică va fi compusă din următoarele echipamente primare:

2.2.1.1 Panourile fotovoltaice

Câmpul fotovoltaic va fi realizat din panouri

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

Pentru a transforma energia continuă produsă de panourile

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

Pentru a transmite datele spre operatorul centralei, invertoarele sunt dotate cu un

Interacţionarea cu reţeaua electrică internӑ a Beneficiarului

2.2.1.3 Tablourile electrice de conexiune

Legătura dintre invertoare şi reţeaua electricӑ internӑ a Beneficiarului se va face

Tablourile electrice de conexiuni vor conţine următoarele echipamente:

Separatoare de sarcina cu siguranţe verticale cu

Tablourile electrice de conexiuni nu se pot controla opţional de la distanţă. Acestea

Proiect nr. 62/2015 PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE ELP_1_DOC_62-2015

2.2.1.4 Racordarea la Reţeaua internă a Beneficiarului

Pentru a putea racorda noua centrală fotovoltaică la reţeaua internă a Beneficiarului

Lucrări în grija Beneficiarului:

1. Realizare LES 0.4 kV între PC 20/0.4 kV existent și PT 0,4 kV proiectat

2. Montare PT 0.4 kV proiectat

Racordul CEF Mineri la reţeaua internă a Beneficiarului şi lucrările necesare

2.2.1.5 Trasee de cabluri

Cablurile de curent continuu