Ee

APROBAT
DIRECTOR GENERAL
Dr. Ing. TROTEA TIBERU
Nr.972/23.09.2010DDI 357/21.04.2011
Com!"#$! En"rg"%&' Ro(&n)r&
Do'$m"n%)*&" +" )%r&,$&r"
Instalaia de desulfurare umed a gazelor de ardere cu
echipament comun pentru reactiv i produs final pentru
BLOC ENERGETIC 4
-o!$m$! II
CAIET DE .ARCINI
nstalaie de desulfurare umed a gazelor de ardere Bloc 4
Documentaie de atribuire - Caiet de sarcini
.PECI/ICA0II TE1NICE
nformaii generale
1
Date i condiii de baz
2
Necesitatea i oportunitatea. Obiectivul lucrrii
3
Descrierea lucrrilor
4
Cerine tehnice privind echipamentul i sistemele tehnologice
alocate instalaiilor de desulfurare
5
Considerente tehnice ce se vor avea n vedere la dimensionarea
instalaiilor de desulfurare
2
Garanii funcionale
7
Teste i verificri. Recepia lucrrii
3
Reglementri generale privind normele de sntate i securitate n
munca
9
Managementul calitii i de mediu
10
Limita de responsabilitate a Executantului
11
Programul de execuie
12
Penaliti
13
2(142)
Asigurri
14
Furnizori i sub-contractani
15
Obligaiile Beneficiarului
12
3(142)
DENUMIREA U!R"RII # INSTALAIE DE DESULFURARE
UMED A GAZELOR DE ARDERE CU ECHIPAMENT
COMUN PENTRU REACTIV I PRODUS FINAL GRUP
ENERGETIC 4.
Autoritatea contractant# S.C. COMPLEXUL ENERGETC ROVNAR S.A.
$eneficiar: S.C.COMPLEXUL ENERGETC ROVNAR S.A.
Durata de e%ecuie a lucrrii: - pentru blocul 4 - 18 luni ;
- durata totala de ieire din funciune a grupului energetic
necesar pentru conectarea DG la acesta 28 zile lucrtoare;
CAPITOLUL I
1 IN/OR4A0II GENERALE
Acest capitol prezint informaii generale despre Complexul Energetic Rovinari i
infrastructura asociat acestuia.
1.1 Com!"#$! En"rg"%&' Ro(&n)r&
Restructurarea sectorului energiei electrice din Romnia a avut ca rezultat divizarea fostei
Termoelectrica n companii separate de producere a energiei electrice. Una dintre aceste
companii, care a devenit S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. (CER), administreaz
Termocentrala Rovinari i zcmintele de lignit adiacente din carierele Rovinari, Tismana
i Pinoasa. Anul 2004 a constituit primul an de funcionare pentru Complexul Energetic
Rovinari.
Centrala Termoelectric Rovinari este o central de condensaie conceput ca o central
de baz a Sistemului Energetic Naional si a fost realizat n dou etape:
- etapa cu o putere instalat de 400 MW, format din blocurile energetice nr. 1 si 2,
puse n funciune n perioada 1972 1973;
- etapa a -a proiectat pentru a avea n final o putere instalat de 1320 MW, format din
blocurile energetice nr. 3, 4, 5 si 6, puse n funciune n perioada 19761979.
n prezent blocurile energetice nr. 1 si 2 nu mai sunt n funciune.
Datorit poziiei strategice a complexului energetic, n mijlocul zcmintelor de lignit, i
datorit faptului c CER deine respectivele zcminte, costurile producerii de electricitate
sunt sczute n comparaie cu alte termocentrale din Romnia.
1.2 A$%or&%)%") 'on%r)'%)n%5 . In6r)7%r$'%$r)
Autoritatea contractant este S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., cu sediul n
localitatea Rovinari , judeul Gorj, strada Energeticianului, nr.25, nregistrat la Oficiul
Registrul Comerului nr.J18/256/01.04.2004, Cod nregistrare fiscal RO16302439, COD
BAN: RO10RNCB0149042102500001, deschis la BCR Tg-Jiu, telefon 0253/372556/ fax
0253/371922.
Complexul Energetic Rovinari este situat n Romnia n vecintatea oraului Trgu Jiu.
Oraul Trgu Jiu se afl la aproximativ 300 km la vest de Bucureti, capitala Romniei.
4(142)
Se poate ajunge n ora i la complexul energetic cu maina sau cu trenul. Trgu Jiu se
gsete la o distan de aproximativ 300 de km de aeroportul internaional din Bucureti.
CAPITOLUL II
2. DATE 8I CONDI0II DE BA9:
2.1G"n"r)!&%5*&
Executantul lucrrii are obligaia de a se informa pe deplin de condiiile curente
atmosferice, seismice, geofizice, geologice i climatice la Complexul Energetic Rovinari
nainte de semnarea contractului, proiectrii, execuiei i pe perioada de asigurare a
garaniei pentru lucrarea executat. Toate datele de mai jos au caracter informativ i nu
atrag responsabilitatea autoritii contractante, Executantul fiind pe deplin responsabil de
conformarea evaluarea costului sau, precum si a proiectrii i execuiei lucrrii cu
standardele, normativele i legislaia n vigoare i rspund n faa Beneficiarului i
autoritilor competente de respectarea acestora.

2.2 Con"'%)r") !) r"*")$) +" "!"'%r&'&%)%".
Termocentrala Rovinari este conectat la reeaua de electricitatea naional cu
urmtoarele caracteristici:
- Tensiune 400 i 110 kV
- Frecven 50 Hz
- Factor energetic 0,95
Toate generatoarele blocurilor sunt conectate la sistemul de 400 kV prin transformatoare.
Sincronizarea i conectarea la reea se face printr-un ntreruptor de 400 kV. Unitile sunt
conectate n perechi prin linii de 400 kV la staia electric din apropiere de la Urecheti,
adic, grupurile energetice 3 i 4 sunt conectate la o linie de transmisie si grupurile
energetice 5 i 6 la alta.
Alimentarea pentru pornirea unitilor i serviciilor comune se face prin patru linii electrice
de 110 kV conectate la patru transformatoare 110/6.
Alimentarea pentru serviciile interne la o unitate se face printr-un transformator 40/6 kV
conectat la generator. Fiecare unitate este prevzut cu un generator local diesel pentru
alimentare n caz de urgen.
Pe lng conectrile la reeaua principal de 400 i 110 kV, exist alimentri la
exploatrile miniere i la zonele de depozit a cenuii de la reeaua de distribuie local de
20 kV.
2.3 Con+&*&& )%mo76"r&'".
La proiectarea lucrrilor aferente vor fi folosite datele care corespund standardelor
romneti i europene.
nformativ se fac cunoscute urmtoarele date:
Temperatura medie anual +10.2C
Viteza vntului max. 30 m/s
5(142)
Vnt predominant N i N-E
Temperatura Minim/ Maxim 30 / +45C
Zon de cutremur E, grad 7(P100-1 2006, STAS11100/1-93)
Temperaturi exterioare proiectate Temperaturi interioare proiectate
Vara +45C, 55% RH Vara +20 +35C
arna -30C arna +10 +20C (pentru zonele
de lucru)
2.4 Con+&*&& 7"&7m&'"
Conform ;Co+ +" ro&"'%)r" 7"&7m&'5 < Pr"("+"r& +" ro&"'%)r" "n%r$ '!5+&r&=
indicativ P100-1/2006, amplasamentul centralelor termice este caracterizat din punct de
vedere seismic de:
- valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru proiectare a
g
=0,16g pentru cutremure
avnd intervalul mediu de recurent MR = 100 ani;
- perioada de control (colt) a spectrului de rspuns T
c
= 1,0 sec.
Conform ;Co+ +" ro&"'%)r" 7"&7m&'5 < Pr"("+"r& +" ro&"'%)r" "n%r$ '!5+&r&=
indicativ P100-1/2006 construciile aferente centralelor termoelectrice se ncadreaz n
clasa de important i expunere la cutremur.
Conform hrii de macrozonare seismic, cuprins n normativul P1001/2006
amplasamentul se afl n zona "E, caracterizat prin coeficientul ks = 0,12 i perioada de
col Tc = 1 sec.
2.5 C)r)'%"r&7%&'&!" g"o6&>&'" )!" >on"& ?& )m!)7)m"n%$!$&
n structura geologic a ntregii zone a Olteniei se individualizeaz n nord partea vestic a
unitii structurale majore a avanfosei carpatice (Depresiunea Getic), i n sud Platforma
Moesic reprezentat prin sectorul Valah.
Plasndu-i limita intern n afara prii sudice a orogenului carpatic meridional, avanfosa
i-a conturat evoluia n urma micrilor laramice i s-a definitivat n Pleistocen. Ea are
aspectul unei fose cu regim de subsiden accentuat n care grosimea depozitelor
cretacice i teriare este de aproape 10.000m. Pe ntreaga sa perioada de evoluie, cu
unele mici oscilaii, bazinul getic a avut mrime aproape constant, iar n cuprinsul su au
luat natere depozite n facies variabil de la marin neritic n Cretacicul superior i
Paleogen, lagunar cu sare i gipsuri n Miocenul inferior, facies de ap slcie n Sarmaian
pn la faciesul de ap dulce n Pliocen.
n Cuaternarul inferior, Depresiunea Getic a fost complet colmatat i transformat n
uscat. Sectorul Valah al Platformei Moesice nglobeaz n alctuirea sa geologic un etaj
structural inferior numit soclu i unul superior reprezentat de cuvertura sedimentar. Soclul
de tip cristalin meso i epimetamorfic este strpuns de roci magmatice (granie,
granodiorite, diorite cuartifere i gabbrouri) n timp ce n cuvertura sedimentar se
recunosc ciclurile Ordovician - Carbonifer mediu, Permian terminal - Triasic, Jurasic mediu-
Cretacic i Badenian-Cuaternar.
ncinta CTE Rovinari se desfoar paralel cu albia rului Jiu regularizat, nvecinndu-se
la vest cu drumul naional DN 66 i n partea de Nord cu oraului Rovinari judeul Gorj.
Racordul rutier la drumurile din incint se realizeaz din DN 66.
Amplasarea incintei n teritoriu este prezentat n planul de ncadrare n teritoriu scara
1:5000, cod -294.224.004-P0-001.
6(142)
2.6 C)r)'%"r&>)r") g"o!og&'5 ) )m!)7)m"n%$!$&.
Cota terenului amenajat pe care se afl amplasate construciile aferente grupurilor
energetice 3,4,5 i 6 din Termocentrala Rovinari este cuprins ntre 161,70 164,45m.
Stratificaia terenului, ncepnd de la suprafa este constituit din:
- un strat vegetal subire, urmat de un strat de argil nisipoas galben cenuiu cu puncte i
zone feruginoase i intercalaii < 0,20m de nisip mediu argilos pn la adncimea de 5,80
7,50m;
- un strat de nisip fin i mediu, galben ruginiu slab argilos, pn la adncimea de 7,00
8,70m;
- un strat de nisip mediu i grosier (20 %), pietri mic i mare (50 %), bolovni (25 %) i
bolovani ntre 7,00 14,00m;
- marn vnt cenuie ntre 15,00 17,20m;
- un strat de nisip fin marnos vnt cenuiu alternnd cu marne nisipoase i crbunoase
pn la 28,50m.
Din punct de vedere hidrogeologic, sa constatat prezena unei pnze de ap cantonat n
stratul de pietri, nivelul acesteia fiind la cca. 3,20 4,50m adncime fa de cota terenului
natural. Adncimea de nghe conform STAS 6054/77 este de 0,80m.
2.7 C)r)'%"r&7%&'&!" '!&m)%&'" )!" )m!)7)m"n%$!$&.
Pentru amplasamentul prevzut, condiiile climatice sunt urmtoarele:
- conform "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04 valoarea
caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10m, mediat pe 10 min. cu 50 ani
interval mediu de recuren este q
r
=0,5KPa (2% probabilitate anual de depire);
- conform "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-1-1-3-
2005 valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol pentru un interval mediu de
recuren de 50 de ani este s(0,k)=2,00 KN/m
2
.
2.3 C!)7&6&')r") m"+&&!or )gr"7&(".
La proiectarea DG se va lua in considerare o aciunea mediilor agresive atmosferice
asupra construciilor din oel supraterane corespunztoare clasei C5- n conformitate cu
SR EN SO 12944 si SR SO 9223.
CAPITOLUL III
3. NECE.ITATEA 8I OPORTUNITATEA LUCR:RII. OBIECTI-UL LUCR:RII
Una din condiiile principale pentru funcionarea blocurilor energetice avnd drept
combustibil de baza lignitul, o reprezint ncadrarea acestora n condiiile impuse de
Directiva 2001/80/EC cu privire la limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii
7(142)
din instalaiile mari de ardere i de Directiva D 2008/1/EC pentru prevenirea i controlul
integrat al polurii si de noile cerinte ale Directivei 2010/75/EU privind emisiile industriale
(Directiva ED) care va intra in vigoare din 2016.
n conformitate cu HG nr. 440/2010 (transpunerea Directivei 2001/80/EC) instalaiile mari
de ardere de tipul cu puterea termic > 500 MWt trebuie s respecte urmtoarele valori
limit de emisie (VLE) pentru bioxidul de sulf:
- 400 mg/Nm
3
atunci cnd se utilizeaz 100 % combustibil solid (lignit)
- 400 mg/Nm
3
n care se utilizeaz 100% combustibil lichid (pcur)
- 35 mg/Nm
3
atunci cnd se utilizeaz 100% combustibil gazos (gaz natural).
n cazul instalaiilor mari de ardere care utilizeaz un amestec multicombustibil (amestec
de combustibil) valoarea limit de emisie se pondereaz n funcie de participaia i de
puterea termica a fiecrui tip de combustibil.
Venind astfel in ntmpinarea cerinelor de mediu care au aparut prin Directiva
2010/75/EU privind emisiile industriale (Directiva ED), instalaia de desulfurare va trebui
sa reduc concentraia de SO
2
din gazele de ardere la urmtoarele valori:
pn la valoarea de 200 mg/Nm
3
atunci cnd combustibilul utilizat este 100 % lignit;
pana la valoarea de 200 mg/Nm
3
atunci cnd combustibilul utilizat este 100 %
pcur;
pana la valoarea de 35 mg/Nm
3
atunci cnd combustibilul utilizat este 100 % gaze
naturale;
cu precizarea ca n condiiile n care se utilizeaz un amestec multicombustibil (amestec de
combustibil) valoarea limit de emisie se pondereaz n funcie de participaia i de
puterea termica a fiecrui tip de combustibil.
Ex. Pentru un amestec de combustibili crbune-gaze naturale-pcura la care participaiile
n funcie de coninutul energetic al fiecrui combustibil sunt 90% (lignit): 8%(gaz): 2%
(pcura), valoarea limit de emisie ponderat este 186,8 mg/Nm
3
.
Concentraiile de SO
2
din aerul nconjurtor (imisii) trebuie sa respecte prevederile Ord.
MAPPM 592/2002.
Astfel principalul o&iectiv al realizrii instalaiei de desulfurare pentru &locul ' (l
constituie reducerea concentraiei de )*% din gazele de ardere la valori mai mici sau
cel mult egal cu +,,mg-Nm
.
atunci c/nd com&usti&ilul utilizat este 0,, 1 lignit2
respectiv p/n la valoarea limita de emisie ponderata calculat atunci c/nd se
utilizeaz amestec de com&usti&ili cr&une 3 gaze naturale 3 pcur lu/nd (n
considerare participaiile (n funcie de coninutul energetic al fiecrui com&usti&il4
De asemenea2 la proiectarea instalaiei se va ine seama c aceasta tre&uie sa ai& i
un consum de materii prime 5calcar2 ap de proces62 energie i cost al (ntreinerii i
funcionarii redus precum i o disponi&ilitate i fia&ilitate ridicat4
CAPITOLUL I-
4. DE.CIEREA LUCR:RILOR.
4.1 D)%" g"n"r)!".
8(142)
Contractul de lucrri are semnificaia unui contract la cheie, executantul avnd obligaia
furnizri unor instalaii de desulfurare umed a gazelor de ardere, deplin funcionale i
integrate cu instalaiile termocentralei, precum i asigurarea unei perioade de garanie
comercial i funcional de 2 ani i aceast afirmaie va prevala naintea oricror altora
specifice. nainte de a depune oferta, Executantul este obligat s se informeze despre tot
ce i este necesar pentru a ndeplini contractul i s stabileasc un pre ce va constitui
preul ofertei care va fi ferm. Orice lips de informaie care necesit modificri ale ofertei
(tehnice sau comerciale) ulterior depunerii ofertei nu se poate invoca de ctre Executant
ca motiv de modificare al preului contractului i nu se poate pretinde Beneficiarului lucrrii
costuri adiionale sau prelungiri de timp pentru acest motiv.
Prin contract la cheie se va nelege faptul c, executantul este obligat s realizeze:
Proiectarea unor instalaii de desulfurare umed a gazelor de ardere pentru blocul 4
care s realizeze obiectivul propus respectiv reducerea emisiilor de SOx din gazele
de ardere la valori mai mici sau cel mult egal cu 200mg/Nm
3
atunci cnd
combustibilul utilizat este 100 % lignit, respectiv pn la valoarea limit de emisie
ponderat calculat atunci cnd se utilizeaz amestec de combustibili crbune-gaze
naturale-pcur lund n considerare participaiile n funcie de coninutul energetic
al fiecrui combustibil. De asemenea la proiectarea instalaiei se va ine seama c
aceast instalaie n afara obiectivului propus trebuie sa aib i un consum de
materii prime (calcar, ap de proces, energie) i cost al ntreinerii i funcionarii
redus. Aceasta proiectare trebuie s respecte legislaia romn i european
aplicabil n domeniu precum i standardele, reglementrile i normativele n
vigoare, executantul fiind responsabil n faa Beneficiarului i autoritile cu atribuii
prevzute de lege de conformitatea acestora.
Execuia lucrrii pe baza unei proiectri realizate la cele mai nalte standarde de
calitate i eficien i cu respectarea legislaiei n domeniu, reglementrilor i
normativelor aplicabile. De asemenea executantul este responsabil de asigurarea
spaiilor de operare, ntreinere i supraveghere a instalaiei pentru o ct mai bun si
optim exploatare.
Modificrile echipamentului actual al instalaiei termocentralei (blocuri energetice,
sisteme de lam dens, instalaii de desulfurare bloc 3 si 6 etc.) suprateran i
subteran, care se va interfera cu noile echipamente ale instalaiei de desulfurare
constnd n proiectare, achiziia i execuia modificrilor pentru toate tipurile de
echipamente electrice, automatizri, mecanice, hidrotehnice, construcii civile etc.
Materialele i echipamentele rezultate n urma modificrilor vechilor instalaii vor fi
predate Beneficiarului sub semntura. Toate modificrile n instalaia termocentralei
se vor face numai cu acordul Beneficiarului si pe baza unor proiectri prealabile
fcuta de ctre proiectantul original (proiectant general sau/si proiectant
echipament) al termocentralei, care vor fi avizate si aprobate de ctre Beneficiar.
Asigurarea unei garanii funcionale i comerciale a instalaiei de desulfurare de 2
ani (24 luni), perioad n care executantul va asista prin personalul propriu la
funcionarea i ntreinerea instalaiei de desulfurare, precum i repararea oricror
defecte sau avarii aprute n aceast perioad (n acest sens n cadrul ofertei ofertantul
va descrie modul n care va asigura aceste cerine pe perioada de garanie). nceperea
perioadei de garanie va avea loc din ziua recepiei dup punerea n funciune a
instalaiei de desulfurare i se va termina odat cu elaborarea procesului verbal de
recepie finala. Orice echipament defect n perioada de garanie va fi nlocuit cu unul
9(142)
nou de ctre Executant pe costul sau iar demontarea respectiv montarea acestuia se va
face de ctre Executant pe spezele sale tot acest proces desfasurandu-se intr-un
termen rezonabil. Prin termen rezonabil se va nelege o perioada de maxim 5 zile.
4.2 Pro&"'%)r"). Do'$m"n%)*&) E#"'$%)n%$!$&.
Executantul va executa, i va fi responsabil pentru proiectarea lucrrilor si echipamentului
instalaiei de desulfurare. Proiectul va fi elaborat de ctre proiectani calificai, care s fie
ingineri sau ali specialiti. Executantul garanteaz c el, proiectanii i Sub contractantii
sai, au experiena i capacitatea necesara pentru o proiectare la cele mai nalte standarde
europene si naionale si in conformitate cu legislaia in vigoare. Executantul se angajeaz
ca proiectanii s fie disponibili s participe la discuii cu Beneficiarul la solicitarea acestuia
intr-un termen rezonabil, pn la data de expirare a garaniei comerciale.
n faza de proiectare executantul trebuie s elaboreze urmtoarele documente:
1. Documentaie tehnica n vederea obinerii autorizaiei de construcie pentru toate
lucrrile instalaiei de desulfurare. (n conformitate cu Legea 50/1990, Legea
10/1995 i altele norme legale, reglementri i normative aplicabile i
reactualizate).
2. n condiiile n care autoriti n domeniu sau condiiile legale prevd ca sunt
necesare expertizri pentru acele cldiri sau instalaii care se interfereaz cu
elementele componente ale instalaiei de desulfurare, executantul este obligat s
le realizeze pe spezele sale i s in cont de acestea la realizarea proiectrii.
Documentaia elaborat cu ocazia expertizei trebuie s corespund i s
ndeplineasc condiiile legale aplicabile i n vigoare si va fi nmnata
beneficiarului dupa elaborare.
3. Elaborarea documentaiilor pentru obinerea acordurilor i avizelor necesare
impuse prin certificatul de urbanism de ctre autoritatea local, pentru eliberarea
autorizaiei de construire;
4. Faza unica PT (proiect tehnic)+CS (caiet de sarcini)+DE(documentaie de
execuie) pentru elementele componente ale instalaiei de desulfurare. Vor fi
proiecte pe parte de Construcii, Mecanic, Reele n incinta, Electric i
automatizri, Plan general si altele conform legii.
5. Documentaia privind organizarea de antier;
6. Alte documentaii ce sunt necesare lucrrii de implementare (ex obinerea
autorizaiei de mediu, autorizaia pentru instalaia de balizaj ce trebuie primita de
la Autoritatea Aeronautica Romana i alte asemenea prevzute de legislatie,
normative si regulamente.)
7. Proiect pentru urmrirea comportrii in timp a construciilor.
8. Alte documente pe care lege le prevede.
Toate aceste documente se vor ntocmi n conformitate cu legislaia n vigoare i
orice neconformitate a acestora cu prevederile legale constatate de ctre autoritile cu
atribuii n domeniu vor trebui remediate de ctre Executant prin completare/revizie sau
dispoziii de antier pe perioada de execuie.
Toate documentele de mai sus vor fi tampilate i semnate de proiectanii de
specialitate, i verificata de verificatori atestai n conformitate cu prevederile legale
aplicabile.
10(142)
Pentru evitarea eventualelor erori ce s-ar putea ivi n procesul de proiectare,
proiectantul va prezenta documentaia final avizat de ctre un verificator de proiecte
atestat n domeniul specific documentaiei ntocmite i luat n eviden la ,Ordinul
Arhitecilor din Romnia acolo unde este prevzut de lege.
Documentele ale Executantului vor fi naintate spre revizuire i / sau aprobare
Beneficiarului, acestea vor fi transmise n consecin, mpreun cu o ntiinare. Fiecare
perioad de revizuire nu va depi 21 de zile, calculata de la data la care Beneficiarul
primete un document al Executantului i ntiinarea acestuia. Aceast ntiinare va
specifica faptul c documentul Executantului este considerat ca fiind finalizat, att pentru
revizuire (i aprobare, dac exist specificaie n acest fel) cat i pentru folosire.
ntiinarea va specifica de asemenea c documentul Executantului este conform cu
prevederile contractului si legislaia in vigoare.
n perioada de revizuire, Beneficiarul poate transmite o ntiinare Executantului in care s
arate c (i s specifice msura n care) un document al Executantului nu ndeplinete
prevederile Contractului sau legislaia. Dac un document al Executantului este astfel
neconform, va fi rectificat, retransmis i revizuit (dac este specificat n acest fel, aprobat),
pe cheltuiala Antreprenorului. Dac documentul este aprobat Beneficiarul va transmite
Executantului o ntiinare prin care confirm acceptarea acesteia. Nicio o lucrare nu va
ncepe fr aprobarea documentaiei de ctre Beneficiar, sau dac n perioada de revizuire
i aprobare, Beneficiarul nu a transmis motivele de revizuire sau aprobare. Se face
meniunea ca indiferent daca un document a fost aprobat de ctre beneficiar intrega
responsabilitatea pentru calitatea si conformitatea documentaiei dar si a execuiei
lucrrilor ii aparine executantului.
Dac Executantul dorete s modifice orice proiect sau document care a fost transmis
anterior spre revizuire (i, dac este specificat, aprobare), Executantul va transmite imediat
o ntiinare Beneficiarului apoi, Executantul va transmite Beneficiarului documentele
modificate n conformitate cu procedura de mai sus.
Toate echipamentele sau materialele folosite acolo unde legea prevede va trebui sa
aib i s se fac dovada agrementelor tehnice de intrare pe piaa sau altor agremente
eliberate de ctre autoritile cu atribuii n domeniu.
Executantul este obligat ca pe parcursul derulrii contractului i execuiei lucrrii s
aib prezent n antier proiectani atestai conform legii pe diferite specialiti (construcii,
mecanice, electrice i automatizri etc.) care s poat da o soluie rapid n cazul unor
deviaii ntre documentaia elaborat i lucrrile n execuie i un proiectant s coordoneze
si sa vizeze toate proiectele elaborate pe diferitele specializri. Orice documentaie de
proiectare va trebui sa aib viza proiectantului coordonator cnd se considera finalizata si
va fi transmisa spre aprobare beneficiarului.
De asemenea n cazul n care sunt necesare modificri ale instalaiei actuale a
termocentralei datorit interferenei cu noile echipamente ale desulfurrii, executantul
trebuie s elaboreze documentaia de proiectare, autorizare i execuie precum s
realizeze i modificrile necesare pe costul sau. Modificrile actualei instalaii ale
termocentralei se vor face de ctre sau cu acordul proiectantului general al termocentralei
sau al echipamentului care se intenioneaz a se modifica si cu aprobarea Comisiei
Tehnice de Avizare a beneficiarului.
Executantul se angajeaz ca proiectul, documentele acestuia, execuia lucrrilor precum i
instalaia n sine odat terminate vor fi n conformitate cu: legislaia naional i european
n vigoare, standardele aplicabile i cu cerinele din prezentul caiet de sarcini.
11(142)
Executantul este obligat sa-i prezinte proiectarea i s-i susin documentaia n
fa autoritilor cu atribuiuni n domeniu (ex: nspectoratul de Stat n Construcii i altele )
precum i n faa Comisiei Tehnice de Avizare a Beneficiarului cnd acesta solicit.
Executantul va introduce n preul ofertei i taxa autorizaiei de construcie precum i
alte taxe i comisioane aferente execuiei lucrrii (ex: tax nspectorat de Stat n Construcii
la autorizare i pe parcursul execuiei, autorizaie de mediu, organizare de antier, taxa
pentru ordinul arhitecilor, Oficiul de Cadastru i altele prevzute de lege) pe care le va
plti n numele Beneficiarului i este responsabil n faa autoritilor de plata i de obinerea
documentelor necesare implementrii celor doua instalaii. Orice neplat la timp a taxelor
sau comisioanelor de ctre Executant, mpreuna cu penalitile calculate de ctre autoriti
vor fi deduse din preul contractului i oprite din facturi sau din scrisoarea de garanie de
bun execuie dup caz i pltit de Beneficiar.
Beneficiarul se oblig s pun la dispoziie actele care dovedesc proprietatea
terenului unde se implementeaz instalaia de desulfurare, i s semneze toate cererile i
notificrile adresate autoritilor cu atribuiuni n domeniu acolo unde legea prevede, cereri
i notificri solicitate de ctre Executant pentru autorizarea sau avizarea lucrrii.
4.3 ."'&6&')*&& r&(&n+ +o'$m"n%)*&).
Documentaia Executantului face parte integranta din contract i va fi elaborat i
furnizat succesiv n toate fazele executrii proiectului. Documentaia Executantului
va cuprinde ntreaga documentaia necesar pentru realizarea lucrrii, elaborrii
Crii Tehnice a Construciei precum si documentaia final la terminarea execuiei
lucrrii (as-built).
Documentaia Executantului va furniza i informaii privind toate modificrile aduse
actualelor instalaii ale Termocentralei i va include documentaia actualizat pentru
acestea.
Documentaia asa cum este ea structurata la punctul 4.3.7.
4.3.1 .%)n+)r+" ?& 'o+$r& 6o!o7&%" "n%r$ +o'$m"n%)*&".
Documentaia Executantului va fi pregtit n conformitate cu standardele i codurile
stabilite n urmtoarea ordine ierarhic:
1. CEN, standarde elaborate de ctre ,Comitetul European de Standardizare.
Referina pentru documentaia privind echipamentul electric este EN-61082.
2. SO/EC, standarde elaborate de ,Organizaia nternaional de Standardizare i,
respectiv, de ,Comisia Electrotehnic nternaional.
3. SR, standarde romaneti
Executantul va utiliza sistemul de referin al Beneficiarului pentru etichetarea i marcarea
echipamentului n cadrul lucrrilor i n documentaia n legtur cu acestea. Simbolurile
echipamentelor din plane, schie i diagrame vor fi denumite potrivit unui astfel de sistem.
Dac nu se mai convine nimic altceva, se va utiliza .R EN 31342@1A2010 CT 2 BSisteme
industriale, instalaii i echipamente i produse industriale. Principii de structurare i
identificri de referin).
Unitile metrice vor fi utilizate potrivit standardului internaional SO 1000. Prefixele
general acceptate vor fi utilizate pentru desemnarea unitilor multiple.
12(142)
C Temperatura
Bar Presiunea
Rpm Rotaia
kW Kilowatt (10
3
watt = 1 000 watt)
MW Megawatt (10
6
watt = 1 000 000 watt)
kWh Kilowatt or (10
3
watt or )
MWh Megawatt or (10
6
watt or )
GWh Gigawatt or (10
9
watt or )
TWh Terawatt or (10
12
watt or )
kVA Kilovolt ampere (10
3
VA)
MVA Megavolt ampere (10
6
VA)
m Metru
km Kilometru (10
3
metri)
m
2
Metru ptrat
ha Hectar (10
4
m2)
m
3
Metru cub
Mm
3
Milioane metri cubi (10
6
m3)
s Secund
h Or (00:00 - 24:00)
t Ton (metric)
Nm
3
Metri cubi normali (0
0
C i 101, 3 kPa)
Abrevieri
PN Presiune nominal
DN Diametru nominal
4.3.2 .&m,o!$r& gr)6&'"
Toate planele, diagramele i hrile se vor efectua cu simboluri n conformitate cu aceste
standarde i coduri specificate:
- Simboluri, denumiri, definiii, scheme etc. privind echipamentul mecanic vor fi n
conformitate cu SO 4067/1 1984 i SO/TR 8545.
- Simboluri, denumiri, definiii, scheme etc. privind echipamentul mecanic vor fi n
conformitate cu EC 617.
4.3.3 L&m,)
Documentaia Executantului va fi elaborat n limba romn. Toate textele din manuale,
documentaie, plane, diagrame, liste, tabele i cele similare i plane n legtur cu
exploatarea i ntreinerea vor fi elaborate, n limba romn. Descrierile i specificaiile
echipamentelor vor fi, de asemenea, depuse i n limba engleza.
4.3.4 L&(r)r") +o'$m"n%)*&"&.
Executantul va certifica c documentaia privind proiectarea respect coninutul
prevzut n legislaia i normativele n vigoarea i va transmite o list cu
13(142)
documentele elaborate precum i documentaia aferent de proiectare ctre
Beneficiar sub semntur.
ntreaga documentaie va fi furnizat n format digital precum i 3 seturi de copii
legate pe parcursul execuiei lucrrii care va fi supus aprobrii Beneficiarului n
termen de 21 de zile de la predare.
Dup analiza i acceptul Beneficiarului, Executantul, poate ncepe execuia lucrrii.
n situaia existenei unor modificri a documentaiei de proiectare, Executantul
verific operarea acestora n documentaia elaborat i asigur identificarea acestor
modificri n documentaia final (as built) .
4.3.5 .o6%C)r"
ntreaga documentaie va fi elaborat astfel nct s poat fi citit n sistem Microsoft Office
sau AutoCAD software. Documentaia precum manualele de operare i ntreinere, vor fi
furnizate n format Adobe PDF.
Toat documentaia elaborat pentru instalaia de desulfurare va fi introdus ntr-un
program software de tip COMOS sau alte asemenea, pentru care Executantul va trebui s
furnizeze licena complet i original pentru software cu reactualizrile incluse, iar pentru
acest soft va instala un server cu baza de date dedicat n Termocentrala Rovinari iar soft-ul
va fi instalat pe trei calculatoare (notebook) de ultim generaie, furnizate de ctre
Executant, personalului tehnic al Beneficiarului.
4.3.2 /orm)%
Dimensiunile ntregii documentaii i a planelor vor fi n conformitate cu SO 5457-1980.
Se vor evita dimensiunile mai mari de A1. Documentaia Antreprenorului elaborat n
Microsoft Office software se va putea reproduce n conformitate cu SO 216, seria A, format
A4 sau A3.Documentaia Antreprenorului elaborat n AutoCAD se va putea reproduce n
conformitate cu SO 216, seria A. Cel mai mare format va fi A1. Planele, diagramele i
cele similare vor putea fi reproduse n format A3.
4.3.7 .%r$'%$r) +o'$m"n%"!or
ntreaga documentaie, preliminar i final, va fi aranjat sub forma unui sistem n
conformitate cu sistemul de proiectare a instalaiei agreat conform structurii de mai jos.
1.Documentaie general.
2. Specificri privind sistemul de codificare KKS si structura pe sisteme a instalaiei
3.Documentaie electric i automatizare automatizare & C
4. Documentaie privind echipamentele folosite si de montaj.
5.Documentaie privind verificrile de ntreinere si mentena precum i periodicitatea
verificrilor i ncercrilor (tipul, volumul i frecvena ) necesare de efectuat pe
parcursul exploatrii i duratei de viaa, i care trebuie efectuate dup punerea n
funciune care va fi elaborata de executant.
6. Documentaie privind construciile civile i de suprafa.
7.Documentaie de operare (exploatare) cu prezentarea regimurilor normale de
funcionare, porniri, opriri precum si cazuri atipice.
14(142)
8.Documentaie pentru verificarea calitii lucrrilor : proceduri tehnologice de montaj
execuie si control , PCCV (planuri de inspecie si testare ).
9.Documentaia privind testele i verificrile fcute dup terminarea lucrrilor si nainte
de punerea n funciune.
10.Documentaie de recepie
11.Documentaie echipamentelor introduse in opera , care va cuprinde:
a. Dosarul de calitate (fabricaie): PCCV (planuri de inspecie si testare),
rezultatele testelor , declaraii de conformitate.
b. nstruciuni de exploatare de la productorul si recomandrile acestora
c. Documentaie de ntreinere de la productorul echipamentelor si
recomandrile acestora
d. Documentaie privind instalarea echipamentelor cu proceduri de
aliniere, echilibrare, calibrare etc.
12.Cartea tehnica a construciei si Dosarele de calitate privind lucrrile de montaj intra
in responsabilitatea executantului de a o elabora si ndosaria dup care se va
prezenta Beneficiarului spre aprobare si caresi va avea coninutul prevzut de
legislaie.
13.Documentaie privind urmrirea construciilor i echipamentelor n timp.
14.Standardele aplicabile la care se face referina in documentaia elaborata.
15.Documentaie as built.

Toat aceast documentaie va fi structurata plecnd de la sistem (instalaia de
desulfurare) i codificarea aferent i mprind-o n subsisteme pn la un nivel de detaliu
care va fi decis de ctre Beneficiar, creia i se va aloca documentaia aa cum este
prezentat mai sus, elementele componente i altele. Pentru echipamente este necesar s
fie cunoscut numele i datele de contact ale productorilor i reprezentanei din Romnia
al productorului dac exist, elementele componente ale echipamentului, recomandrile
pentru depozitare, instalare, exploatare, i ntreinere n limba romn, diagramele de
proces i instrumentele aferente in caz ca exista.
Pentru echipamentele rotative sunt necesare s se prevad dispozitive de msurare a
vibraiilor care s transmit informaii ctre operator sub forma semnalizrii n cazul n care
aceste vibraii se afl n limitele recomandate de ctre productorul de echipament, i
semnale/ masuri de protecie n cazul echipamentelor principale (prin echipamente
principale se va nelege toate acele echipamente care presupun o micare de rotaie si
aparin procesului de desulfurare).
Toat aceast mprire a sistemului i documentaia aferent va fi introdus ntr-un
program software de tip COMOS sau alte asemenea. nformaiile care vor trebui introduse
n program vor fi agreate cu Beneficiarul.
4.3.3 Do'$m"n%)*&) +" &n6orm)r" ?& 'oor+on)r" " "r&o)+) "#"'$%5r&&
ro&"'%$!$&
Documentaia preliminar amintit n acest titlu va fi depus succesiv ctre Beneficiar
pentru informare i coordonare cu alte lucrri ce urmeaz a se derula pe perioada
executiei proiectului, adic pe perioada dintre atribuirea Contractului i emiterea
certificatului de recepie finala. Executantul va pstra un set din fiecare document al ultimei
revizii pe antier la dispoziia Beneficiarului.
15(142)
Pe ntreaga perioad a desfurrii proiectului, Executantul va menine o list cu
documentaia sa, actualizat de acesta oricnd este necesar. Documentaia
Antreprenorului va cuprinde data emiterii originalului fiecrui document ca i datele fiecrei
revizii. Documentaia Antreprenorului va cuprinde i data depunerii documentaiei la
Beneficiar. Pentru toat documentaia Executantul va trebui sa-si nfiineze o arhiv n
organizarea sa de antier n care s aib la dispoziie toat documentaia, standardele
aplicabile, procedurile tehnologice aplicabile, PCCV-urile si alte documente impuse de
lege.
4.3.9 Do'$m"n%)*&" r&(&n+ %"7%"!" +" )''"%)r" " ?)n%&"r
Pentru testele de acceptare pe antier a unui echipament, este nevoie de documentaia
preliminar privind echipamentul respectiv (declaraii de conformitate, rezultatele testelor
pe linia de fabricaie daca este cazul, precum si alte teste prevzute de legislaie) ,
procedurile tehnologice de montaj (daca este cazul) aplicabile i PCCV . Aceasta va
cuprinde cel puin specificaiile privind furnitura, echipamentul, proceduri de montaj,
diagramele P&, diagramele logice, diagramele circuitului, instruciuni preliminare de
exploatare i programele testelor de acceptare pe antier.
4.3.10 E!),or)r") PCC-I $r&!or. E!),or)r") P!)n$r&!or +" &n7"'*&& 7& Dn'"r'5r&.
Executantul emite, avizeaz si aproba PCCV-ul specific att pentru echipamentele care se
vor supraveghea pe fluxul de fabricaie conform paragrafului 8.3 cat si pentru fiecare
lucrare specifica in cadrul proiectului, in baza documentaiei de proiectare, procedurilor
tehnologice aplicabile, si al manualului calitii. PCCV ul astfel elaborat este adus spre
aprobarea Beneficiarului care i va pune propriile puncte de asistare W sau staionare H.
Aceste documente vor trebui transmise cu cel puin 21 de zile nainte de nceperea
lucrrilor si vor trebui aprobate de beneficiar.
Pe parcursul derulrii lucrrilor Executantul realizeaz toate testele, verificrile i
ncercrile menionate n PCCV-ul sau planurile de ncercri si inspecie specifice.
Rezultatele sunt consemnate n procese verbale sau rapoarte i trebuie datate, semnate i
aprobate n original.
O list cu toate PCCV-urile aplicabile va fi elaborata de ctre Executant si actualizata in
funcie de stadiul lucrrilor din antier si va fi tot timpul disponibil n antier pentru
verificri.
Aceste 7!!8I3uri i procedurile specifice sunt o&ligatorii i nici o lucrare nu va
(ncepe fr s ai& aceste documente semnate i apro&ate de ctre $eneficiar2 iar (n
cazul (n care aceste nu sunt emise2 $eneficiarul va aplica procedura i penalitatea
aferent pentru lipsa oricrui document aa cum este prevzut la paragraful '40+4
4.3.11 Do7)r"!" +" !$'r)r"/ ro+$7
a) Executantul va ntocmi dosare de calitate ale lucrrilor executate care vor conine
rezultatele tuturor inspeciilor i ncercrilor prevzute n documentaia tehnic de
execuie si alte documentaii elaborate aferente lucrrilor, proceduri proprii
tehnologice de execuie, de control dar i n PCCV, astfel nct s garanteze c
toate caracteristicile specificate, respect documentaia tehnic solicitata i
prezentul caiet de sarcini, calitatea materialelor utilizate, cererilor de derogare i
rapoartelor de neconformitate ntocmite de reprezentanii Beneficiarului sau chiar
16(142)
Executant nsui, certificatul de calitate / declaraia de conformitate i garanie/
dosar de produs. Dosarele de calitate se elaboreaz i pentru materialele i
echipamentele folosite la lucrare, care au fost supravegheate pe flux
b) Executantul trebuie s elaboreze dosarele de produs ale furniturii, toate
certificatele de conformitate, testele, verificrile, acreditrile i autorizrile
persoanelor sau laboratoarelor de ncercri, cnd acestea sunt impuse de
legislaie i normative, lotul din care face parte, testele pe linia de fabricaie
agreate, garaniile funcionale sau valabilitatea, manualele de funcionare i
mentenana acolo unde este cazul, i dac exist proceduri specifice, se vor
aduga.
c) Asigur indexarea tuturor nregistrrilor i ntocmirea listelor aferente fiecrei
lucrri astfel nct s evite pierderea trasabilitii acestora.
Dosarele de produs i documentaia de calitate vor fi inute la Executant n antier pentru
verificri i vor fi predate odat cu Cartea Tehnic a Construciei.
n cazul mijloacelor de msurare i msurrile care se supun Ordonanei 20/ 1992, si HG
264/2006 toate certificatele de conformitate i alte documente specificate n respectiva
legislaie sunt puse la dispoziia Beneficiarului la sosirea in antier, pentru a se putea
verifica respectarea cerinelor legale i care va semna formularul tip prin reprezentanii
Compartimentului Metrologie.
Pentru toate aceste instrumente si echipamente la care sunt necesare calibrri iniiale si
ulterioare, se va ntocmi o list si un plan general de instrumentaie care va conine
urmtoarele informaii :
o Denumire echipament
o Existena marcajului aprobrii de model ;
o Existena marcajului de verificare metrologic;
o Existena marcajului aprobrii de model CEE dac este aprobat n UE;
o Existena marcajului de verificare iniial CEE dac este verificat n UE;
o Serie;
o CC;
o Locul unde este amplasat;
o Domeniul de msurare;
o Buletin de verificare metrologic.
4.3.12. Do'$m"n%)*&" r&(&n+ %"7%"!" +" g)r)n*&" 6$n'*&on)!5
Anterior recepiei la punerea n funciune, va fi furnizat Beneficiarului, documentaia
Executantului, referitoare la testele de garanie funcional (consum de calcar, electricitate,
apa de proces, etc). Acestea trebuie s conin procedurile de realizare pentru fiecare test
n parte i formularele de constatare dup efectuarea testelor rezultatele obinute de ctre
Executant n timpul msurtorilor. Dup realizarea testelor de ctre Executant n prezena
Beneficiarului, se va desemna de ctre prile contractului un institut/e neutru specializat n
astfel de msurtori, pltit de ctre Executant, care va face propriile msurtori pentru
testele de garanie sub supravegherea ambelor pari contractuale, msurtori care vor
constitui rezultatele finale ale testelor de garanie i care vor fi acceptate necondiionat de
ctre Executant. n condiiile n care consumurile garantate sunt mai mari dect cele
declarate prin ofert, atunci aceste msurtori realizate de ctre institutul neutru vor
constitui baza pentru calculul penalitilor privind nerespectarea garaniilor funcionale si
vor fi acceptate necondiionat de ctre Executant.
17(142)
4.3.13 Do'$m"n%)*&) 6&n)!5 ) E#"'$%)n%$!$&
Executantul va furniza documentaia cu structura prevzuta la punctul 4.3.7 si in alte
capitole ale prezentului caiet de sarcini precum i documentaia de execuie aferenta care
trebuie sa reflecte lucrrile de execuie aa cum au fost realizate si n starea de la
momentul recepiei finale i care cuprinde, prin urmare, toate modificrile, schimbrile i
corecturile documentaiei pe parcursul execuiei. ntreaga documentaie de execuie va fi
marcat "As-built. Documentaia final va fi depus n 4 exemplare i pe CD/DVD-ROM.
De asemenea, va fi depus la Beneficiar n 2 exemplare documentaia pe suport de hrtie,
ce reprezint Cartea Tehnic a Construciei i sub form de CD-DVD, n forma final i
complet revizuit aa cum este ea definit ca form i coninut n legislaia aplicabil.
4.3.14 Pro'"+$r&!" o,&?n$&%" r&(&n+ )'%$)!&>)r") +o'$m"n%"!or
Executantul va trebui s aib n antier tot timpul disponibil un registru cu toate
documentele proiectului precum si documentaia elaborata. De asemenea, va emite o
procedur proprie privind actualizarea documentelor ce cuprind instruciuni privind
introducerea de documente suplimentare i nlocuirea de documente (att n format digital
ct i n copii pe suport de hrtie). Va exista de asemenea n antier i o list ce va
cuprinde sub-contractorii Executantului i productorii Executantului. Pentru fiecare vor fi
specificate adresa i numrul de telefon precum i lucrarea/echipamentul pentru care este
desemnat s o realizeze.
4.4 D"7'r&"r") 7&7%"m$!$& +" ro&"'%)r". Do'$m"n%" n"'"7)r".
Baza de proiectare a sistemului va fi specificat i va cuprinde toat logica procesului, i
necesitile sistemului cum ar fi mediul in care lucreaz (de tip industrial), performana
(eficienta si fiabilitatea), disponibilitatea, ventilaia, curirea, masuri de cotracarare a
situaiilor atipice (avarie, ncrcri minime si maxime) de funcionare care pot aprea pe
parcursul exploatrii etc. Logica procesului va detalia justificarea si motivele avute n
vedere la proiectarea instalaiilor.
Sistemul va fi descris pana la nivel de detalii privind toate echipamentele i instrumentele
importante. Se vor da informaii privind cerinele, criteriile i funciile sistemului. Vor fi
incluse i descrieri ale echipamentelor de control, apratelor de masura, echipamentelor de
protectie, automatizarea instalaiilor i secvenelor de actionare.
Funciile sistemului vor fi specificate pentru situaiile normale i atipice de exploatare a
instalaiei de desulfurare n ntregul ei.
Se vor furniza informaii privind dimensionarea, alegerea materialelor si echipamentelor de
proces, alegerea echipamente electrice i de comand precum si i sistemele de
conectare. Se vor lua n considerare toate ipotezele de proiectare importante privind
instalarea, punerea n funciune i exploatarea n cele mai bune condiii.
Va fi descris exploatarea i funcionarea sistemului, ca i accesibilitatea si disponibilitatea
sistemului n diferite situaii. Se pot include i informaii privind testarea, verificarea i
ntreinerea.
n conditiile in care sunt echipamente cu un gabarit mare executantul va analiza situatia din
teren privind accesul in incinta Beneficiarului si depozitarea fiind responsabilitatea sa.
18(142)
4.5 Do'$m"n%)*&) r&(&n+ 7&7%"m"!" +" ')!'$!)%o)r"
Aceasta seciune se refer la documentaia privind componentele hardware i software
asigurat de Executant pentru exploatarea i controlul instalaiilor. Orice software specific
i aplicat va avea licena original i va fi complet.
1)r+C)r"
Documentaia va cuprinde informaii privind unitile cuprinse n sistemul de comand al
instalaiilor cu o descriere n ceea ce privete performan funcional general a DG.
Manualele tehnice detaliate vor descrie funcionarea i logica unitilor. Vor fi asigurate
instruciuni privind ntreinerea preventiv i corectiv.
In7%r$'*&$n& +" &n7%)!)r"
Manualele care dau instruciuni despre modul n care pot fi instalate diferite programe (se
aplic att pentru hardware ct i pentru software) vor fi furnizate de Executant.
Toate setrile care se fac pentru a realiza funcionarea corect vor fi documentate (se
aplic att pentru hardware ct i pentru software).
Con6&g$r)r") r"*"!"&
Vor fi incluse fiierele de comand (kit-uri) pentru instalarea i funcionarea tuturor
componentelor software, reelei, procesare imagini, documentaii i baze de date. Se vor
furniza informaii despre locaia i poziionarea tuturor cablurilor precum i denumirea i
tipul de cablu.
.&7%"m 7o6%C)r"
Sistemul software se refer la sistemele operative, compilator, editor link-uri etc. Acest tip
de sistem va fi documentat n diferite tipuri de manuale, care vor cuprinde urmtoarele#
- manual de referin;
- ghidul utilizatorului;
- mesaje eroare (list alarme, list semnale, etc.)
.o6%C)r" +" ,)>5
Software-ul de baz se refer la acele programe de lucru folosite la baza de date, reea,
procesarea imaginilor i desenelor, generarea rapoartelor etc. Pentru astfel de programe
este nevoie de urmtoarele documentaii care vor fi puse la dispoziia Beneficiarului:
- manual de referin;
19(142)
- ghidul utilizatorului;
- mesaje eroare;
- manuale tehnice care descriu cu mai multe detalii, ce posibiliti exist i modul n care
acestea ar trebui utilizate.
A!&')*&& 7o6%C)r"
Aplicaii software se refer la software-ul care va fi implementat pentru DG, precum
programele de aplicare pentru sistemul de comanda. Documentaia aferent este produs
n principal pe parcursul dezvoltrii sistemului de comanda i va trebui s utilizeze mijloace
moderne si de ultima generaie, in ceea ce privete echipamentul dar si programul.
Se vor asigura urmtoarele documente:
- specificaia funcional;
- imagini incluse;
- ghidul utilizatorului, de preferat a fi organizat ca funcie de ajutor direct n sistem.
4.6 In7%r$'*&$n& +" "#!o)%)r"
Executantul va elabora instruciunile de exploatare pentru elementele componente ca i
pentru sistemele incluse n cadrul contractului si care vor conine in mod obligatoriu si
controlul operaional referitor la mediu (situaii de urgenta, incidente de mediu, etc.) precum
si norme de sntate si securitate.
nstruciunile de exploatare vor oferi o descriere detaliat a modului n care sistemele i
componentele instalate vor fi exploatate la pornire, n funciune i la oprire. Se vor
prezenta i instruciuni privind acionarea n situaii de urgen.
nstruciunile de funcionare vor cuprinde o descriere a modului n care fiecare component
va fi pus n funciune i se va specifica modul n care va funciona acea component n
perioade de exploatare normal i n caz de avarie, i ce trebuie s se fac n caz de
nefuncionare.
Aceste instruciuni vor fi emise de Executant dup cum urmeaz:
Instru!"un"#$ %$ntru $&%#'(t(r$( "nst(#(!""#'r)$*"%(+$nt$#'r $#$tr"$ ,'r r$s%$t( )R EN
9,00,30#+,,9 - E&%#'(t(r$( "nst(#(!""#'r $#$tr"$. s" )R EN 9,00,3+#+,00 -E&%#'(t(r$(
"nst(#(!""#'r $#$tr"$. P(rt$( /: An$&$ n(!"'n(#$..A$st$ st(n0(r0$ 0$sr"u "nstru!"un"#$ 0$
$&%#'(t(r$.
4.2.1 E#!o)%)r") norm)!) ) &n7%)!)*&"& +" +"7$!6$r)r"
La elaborarea instruciunilor pentru toate cazurile de exploatare pornire, oprire i cazuri
tranzitorii n care se vor avea n vedere urmtoarele.
O descriere a exploatrii a instalaiei / sistemului n cauz;
Starea de baz a sistemului va fi definit iar limitele la care aceasta este
dimensionata, vor fi specificate.
nstruciunile de exploatare vor fi coordonate cu instruciunile de exploatare pentru blocurile
energetice.
4.2.2 In7%r$'*&$n& Dn ')> +" )()r&"
20(142)
Executantul va elabora instruciunile de avarie prin care se vor descrie msuri ce urmeaz
a se lua de ctre personalul de exploatare n caz de necesitate.
Avaria se va mpri n:
- Alarm. Descriere, diagrama logica, tipuri de alarm i msurilor ce urmeaz a fi luate
la primirea alarmei;
- Control subordonat forat din partea echipamentului de comanda i protecie.
Descriere, diagrama logica, a msurii ce urmeaz a fi luate pentru restabilirea unei
operri normale;
- Declanarea prilor instalaiei sau a tuturor instalaiilor de la echipamentul de comanda
i protecie. Descriere, diagrama logica, a msurii ce urmeaz a se lua pentru
restabilire instalaiei si intrare in parametrii normali de funcionare.
4.7 T"7%" ?& ("r&6&'5r& "r&o+&'" +$5 $n"r") Dn 6$n'*&$n"
Pentru testele i verificrile periodice, se va pregti un set de instruciuni prin care se vor
specifica intervalele de testare i scopul avut n vedere de fiecare dat.
Pentru fiecare test se va include o list cu etapele fiecrui test sau verificare, procedurile
care se urmeaz, parametrii recomandai pentru rezultatele testelor i modalitatea de
reparare n cazul unor rezultate neconforme cu parametrii recomandai (precauii, limite,
valori int) precum i echipamentele necesare verificrilor. Aceast documentaie privind
testele i verificrile va fi pregtit n acelai fel ca i n cazurile de exploatare.
4.8 Do'$m"n%)*&" ?& &n7%r$'*&$n& +" Dn%r"*&n"r".
Aceast documentaie trebuie s includ descrierile, specificaiile privind echipamentul,
diagramele, graficele, planele, tabelele necesare, etc., ca i instruciunile de ntreinere pe
durata de viata i procedurile de montaj efectuate pe timpul execuiei. Documentaia de
ntreinere va cuprinde include ntregul echipament, cldirile, etc.
Elementele componente care sunt expuse la uzur considerabil vor cuprinde denumirea
productorului i datele de contact, dimensiunile, materialele i gradele de toleran
relevante, manualele productorului (planele cu dimensiunile).
nstruciunile de ntreinere vor fi depuse pentru fiecare sistem, echipament, articol i
component. Este important ca instruciunile s fie specificate n funcie de echipamentul
n procesul specific al instalaiei de desulfurare.
nstruciunile vor cuprinde o descriere a tuturor msurilor de ntreinere cu privire la
ntreinerea preventiv i corectiv. ntreinerea preventiv va fi specificat ca ntreinerea
pe baza strii i pe baz de timp.
Planul de ntreinere va cuprinde o descriere a perioadelor, cantitile de lucrri implicate,
resursele necesare, cerine privind mediul i sigurana, referiri la instruciuni i
documentaiile productorilor. Aceste planurile de ntreinere vor fi aferente instalaiei de
desulfurare a gazelor de ardere dar i pentru echipamentele comune.
nstruciunile vor fi n scris, pe fiecare articol, i vor fi nsoite de planele corespunztoare
i de diagramele aferente.
21(142)
n acest context, se vor oferi specificaii privind referirile la plane, instrumente speciale i
piese de schimb cu specificaii referitoare la materiale, rezultate ale msurtorilor (rapoarte
de teste i indicaii), verificri (grade de toleran), stabilire de valori, certificate i metode
de control i calibrare, valori de testare i msuri speciale de protecie.
nstruciunile de ntreinere vor cuprinde i instruciuni privind aflarea defectelor. Acestea
vor conine o prezentare exact pe baz de sistem a punctelor de msurare i verificare a
diagramelor, valorile limit etc. care se aplic pentru diferii parametri i situaii ipotetice de
apariie. Se va oferi o prezentare a fiecrei situaii.
Se vor redacta manuale de funcionare i ntreinere n limba romn, cu scopul de a fi
utilizate de ctre operatori i personalul de ntreinere. Manualele vor forma un document
integrat interconectnd toate prile echipamentelor iar numerotarea articolelor n
manualelor vor fi conform sistemului de proiectare al instalaiei aprobat.
4.9."'&6&')*&& r&(&n+ "'E&)m"n%$!
Specificaiile privind echipamentul vor fi redactate sub form de sistem, cu numrul de
ordine al echipamentului , cu semn funcional, i vor cuprinde toate detaliile solicitate de
Beneficiar. De exemplu, specificaiile vor fi:
Specificaii privind punctele de msurare;
Specificaii privind eroare semnal;
Specificaii de comand;
Specificaii privind motorul;
Specificaii privind vanele de reglaj sau pornit/oprit;
Specificaii privind pompa;
Specificaii privind lubrifianii, filtre etc.;
etc.
n general, specificaiile privind echipamentul vor consta n date privind proiectarea i date
privind exploatarea tuturor echipamentelor.
4.10 L&7%) '$ &"7"!" +" 7'E&m,.
Executantul va furniza o list cu piesele de schimb parte a preului ofertei i cele
recomandate de ctre acesta. Toate piesele de schimb trebuie s furnizeze informaii
despre acestea, echipamentul cruia i aparine i recomandrile productorului privind
depozitarea. Lista va conine preurile i perioada de garanie. Piesele de schimb furnizate
vor conine documentaia i sistemul de ntreinere al productorului i alte documente de
conformitate specificate de lege i standarde. De asemenea, se face specificaia ca toate
reductoarele, cuplele i alte echipamente care n funcionare folosesc lubrifiani (uleiuri,
vaselin etc.) vor fi dotate cu acetia (lubrifianii) la care se adaug nc un schimb de
rezerv pentru completri sau schimbarea integrala, in funcie de lubrifiantul recomandat
de furnizorul de echipamente.
22(142)
4.11 Do'$m"n%)*&) +" &n7%r$&r".
Executantul va asigura, n cadrul contractului, instruirea personalului Beneficiarului,
instruire necesar operrii i ntreinerii raionale i n siguran a instalaiei de desulfurare.
Coninutul programului/programelor de instruire va fi n conformitate cu cerinele-
prevederile legale si cerinele Beneficiarului.
Numrul total al personalului Beneficiarului ce va beneficia de instruire nu va depi 30 de
persoane, iar numrul total de persoane pentru fiecare seciune de instruire nu va depi
10 persoane. Grupurile ce vor participa la instruire vor fi formate din operatori, personal
tehnic, laborani i personal de ntreinere.
4.11.1 .'o$! Progr)m$!$& +" &n7%r$&r".
Scopul programului de instruire vizeaz faptul ca, personalul Beneficiarului s
dobndeasc cunotinele necesare pentru operarea i exploatarea instalaiei de
desulfurare i informaiile necesare cu privire la fiecare element component al acesteia i
funciile ei.
Programul de instruire cu privire la operarea echipamentelor va asigura competen n
exploatarea instalaiei. Programul de instruire va cuprinde toate activitile de la pornirea
instalaiilor, funcionarea la ncrcare maxim, schimbri ce apar ntre nivelurile de maxim
i minim al capacitaii de ncrcare, oprirea instalaiilor nsoit de operaiunile non-
operative aferente.

Vor fi acoperite n programul de instruire att exploatarea n condiii normale ct i
anormale a echipamentelor instalaiei de desulfurare.
Programul de instruire referitor la mentenana instalaiei/echipamentelor va transfera
competena de a derula att lucrri specifice preventive ct i corective asupra acesteia.
4.11.2 C"r&n*" m&n&m" r&(&n+ ')!&%)%") ro'"7$!$& +" &n7%r$&r".
Executantul va desemna o persoan care va avea responsabilitatea coordonrii
programului de instruire, att teoretic ct i practic. Manualele de exploatare i mentenan
vor sta la baza programului de instruire.
nstructorii trebuie s aib experien n activitatea de instruire, ct i cunotine solide
asupra fiecrui domeniu n parte si s fie flueni n limba romn. naintea nceperii oricrui
curs de instruire, urmtoarele documente vor fi pregtite de ctre Executant i date spre
aprobare de ctre Beneficiar:
- Programele de instruire, care descriu obiectivele ct i programul cursului.
Documentele programului de instruire vor fi parte a documentelor Executantului i
vor cuprinde minimum urmtoarele:
- Diagrame i prezentri de bun calitate a operrii instalaiei de desulfurare. De
asemenea, vor fi pregtite prezentri 3D ale elementelor componente ale instalaiei de
desulfurarea cat i principiile de funcionare, modul de pornire, staionare i avarie al
instalaiei de desulfurare.
- Documente de instruire, vor fi sistematizate i structurate n mod logic pentru
scopul instruirii.
23(142)
- Documentele de instruire vor fi furnizate fiecrui participant din partea
Beneficiarului cu patru sptmni naintea nceperii cursurilor de pregtire.
- Cursurile de instruire vor avea loc la sediul Complexul Energetic Rovinari.
- Documentaia de instruire ct i cursurile vor fi n limba romn.
4.11.3 Dom"n&$! rogr)m$!$& +" &n7%r$&r"
Cursurile de instruire vor include cursuri teoretice i aplicaii practice. nstruirea ,la locul de
munc a personalului Beneficiarului va face parte din programa de instruire i va avea loc
n timpul perioadei de instalare. O asemenea instruire ar putea consta i n participarea
personalului Beneficiarului n timpul punerii n funciune a instalaiei de desulfurare. De
asemenea, personalul Beneficiarului poate participa la dezvoltarea interfeei de operare a
sistemului de automatizare al instalaiei de desulfurare cu sistemul de automatizare al
cazanului.
Personalul Beneficiarului va primi cunotine de baz prin descrierea funciilor sistemului
incluznd relaiile acestora cu sistemul existent, aparatele i componentele acestora. Vor fi
incluse urmtoarele domenii:
- Sisteme mecanice;
- Sisteme electrice;
- Sisteme de protecie i control;
- Sisteme de logistic;
- Sisteme auxiliare:
- Sisteme de monitorizare i supraveghere a indicatorilor de mediu;
- Siguran;
- Procesul de desulfurare a gazelor de ardere.
Programele de instruire vor cuprinde o descriere a structurii sistemului, sarcinilor i
condiiilor preliminare, cu descrierea ampl a corelrii diferitelor sisteme n cazuri normale
i anormale de funcionare. nstrumentarea respectivelor sisteme va fi parte a programului
de instruire.
Grupurile int ale programului de instruire sunt formate din lucrtori n schimburi ai
Beneficiarului, precum i lucrtori cu program normal. Executantul va adopta/agrea
programul de instruire astfel nct acesta se va ncadra n programul de lucru al
personalului Beneficiarului.
Programele de instruire vor include de asemenea elemente practice de instruire prin
informarea i instruirea personalului Beneficiarului la asamblarea i punerea n funciune,
ct i prin participarea/asistarea la montaj daca Beneficiarul decide.
4.11.4 In7%r$&r") '$ r&(&r" !) m"n%"n)n*) "'E&)m"n%"!or < m"')n&'".
Programul de instruire va furniza cunotine temeinice asupra instalaiei de desulfurare.
Programul de instruire se va concentra pe activitile de mentenan preventivea,
predictiva i corectiva. Este important existena unor modele a componentelor i
sistemelor cu scop explicativ.
24(142)
4.11.5 In7%r$&r") '$ r&(&r" !) m"n%"n)n*) "'E&)m"n%"!or < &ng&n"r& +" 7&7%"m
nginerii de sistem vor fi instruii n cadrul centrului de configurare al sistemului de
automatizare al Executantului, n dou grupuri, fiecare de 2 (3) persoane n perioade
diferite. Durata cursurilor va fi rezonabil dar suficient pentru pregtirea inginerilor pentru
a efectua operaiuni de mentenan n mod independent a sistemelor de control. Cel puin
urmtoarele subiecte vor fi incluse n programul de instruire:
- nformaii minime despre tehnologia instalaiei de desulfurare;
- Lucrri cu staie de lucru tehnologizat;
- Achiziie i procesare a datelor;
- Meninerea funciilor de control;
- Administrarea sistemelor de control;
- Gsirea cauzelor funcionrii anormale sau a defeciunilor echipamentelor.
Dup ncheierea cursurilor de instruire, inginerii de sisteme de control vor fi capabili de a
desfura toate operaiunile necesare de mentenan, reglare, analiz a datelor precum i
de a efectua schimbri n logica controlului de sistem i reconfigurare. nginerii de sistem
de control vor participa la lucrrile de instalare i la cursurile de pregtire desfurate pe
antier.
Personalul pentru ntreinerea computerelor va fi instruit pentru ntreinerea tuturor
computerelor, componentelor i aplicaiilor soft livrate. Numrul de participani 3. Dup
ncheierea instruirii Personalul nsrcinat cu ntreinerea computerelor va fi capabil s
ndeplineasc toate lucrrile necesare legate de staiile de lucru i de ntreinerea
sistemelor de transmisie de date. Durata cursului de instruire va fi adaptat la cerinele i
complexitatea echipamentelor oferite ct i la experiena anterioar a personalului
Beneficiarului.
4.11.2 C$r7$r& +" m"n%"n)n*5 < E'E&)m"n%
Personalul Beneficiarului va fi instruit pentru efectuarea operaiunilor de mentenan a
echipamentelor, senzori, analizori, valve, actuatori i alte dispozitive incluse n instalaia de
desulfurare precum i softul pentru vibraii i echipamentul furnizat (5 participani, durat 4
zile). Dup terminarea programului de instruire personalul Beneficiarului va trebui s fie
capabil s ntrein echipamentul instalaiilor de desulfurare.
4.11.7 C$r7$r& +" m"n%"n)n*5 < E'E&)m"n% "!"'%r&'
Personalul Beneficiarului va fi instruit pentru efectuarea operaiunilor de ntreinere a
echipamentelor electrice de control i protecie (8 participani, durat 4 zile). Dup
terminarea programului de instruire Personalul Beneficiarului va fi capabil s ntrein
echipamentul electric inclus n instalaiile de desulfurare.
4.11.3 P"r&o)+) +" $n"r" Dn 6$n'*&$n".
25(142)
Personalul Beneficiarului va lua parte la configurarea i ajustarea instalaiei de desulfurare
nainte de punerea n funciune. n consecin, cursul de instruire va avea loc nainte de
punerea n funciune.
4.11.9 Urm5r&r") ?& ("r&6&')r")
Programul de instruire a Personalului Beneficiarului se va termina prin teste de evaluare,
dup respectivele lecii de instruire i atribuirea de diplome care s ateste calificarea
pentru o anumit specialitate. Rapoartele nstructorilor cu privire la prezena la cursurile de
instruire, evaluarea participanilor vor face parte din documentaia Executantului.
4.12 .)n'*&$n& ?& "n)!&%)%") r&(&n+ +o'$m"n%)*&).
Beneficiarul n cazul n care n urma unor verificri, observ lipsa unor documente sau
documentaii (dosare de produs, PCCV-uri, manuale, proceduri i oricare altele prevzute
de lege, normative, regulamente, standardele n vigoare i prezentul contract) va notifica
executantul despre lipsa acestora. Dac Executantul n termen de 10 zile calendaristice nu
se conformeaz notificrii, Beneficiarul are dreptul suspendrii lucrrilor pn la emiterea
acestor fr ca Executantul s poat s solicite prelungire de timp sau modificare de pre.
Pe timpul suspendrii Beneficiarul nu va face nicio recepie sau plat, iar executantul are
obligaia conservrii lucrrilor si echipamentelor, sa asigure paza acestora, sa ia masuri de
sntate si securitatea a munci mpotriva apariiei accidentelor. Dup ncetarea
suspendrii, beneficiarul mpreuna cu executantul va face o inspecie in antier si vor
constata printr-un proces verbal starea lucrrilor si a echipamentului.
n cazul n care aceste documente nu sunt emise de Executant i recepionate de ctre
Beneficiar n termen de 20 zile calendaristice de la data notificrii, acesta va calcula o
penalitate de 4.300 lei pe zi calendaristic de ntrziere pentru fiecare document. Aceste
penaliti nu vor putea depi 2% din valoarea preului pentru fiecare instalaie.
CAPITOLUL 5
CERIN0E TE1NICE PRI-IND EC1IPA4ENTUL 8I .I.TE4ELE TE1NOLOGICE
ALOCATE IN.TALA0IILOR DE DE.UL/URARE A GA9ELOR DE ARDERE BIDGF.
Executantul va prezenta in mod obligatoriu in oferta tehnica actul doveditor prin care
acesta face dovada ca detine dreptul de proprietate asupra tehnologiei de desulfurare
umeda cu calcar a gazelor de ardere (WFDG), valabil atat international cat si pe teritoriul
Romaniei, la data depunerii ofertei si valabila pe toata perioada derularii contractului si a
perioadei de garantie acordata.
sau
- va prezenta copia dreptului de proprietate al ofertantului,sub forma licentei de utilizare a
tehnologiei de desulfurare umeda, (WFDG), avand forma unui contract de licenta, aceasta
fiind in vigoare la data ofertarii , fara restrictii, pe teritoriul Romaniei, si valabil pe toata
perioada de derulare a contractului si a perioadei de garantie acordata.
26(142)
- Deasemenea se vor prezenta documente sau declaratie pe propria raspundere din care
sa reiasa ca ofertantul nu a avut in trecut vreo decizie judecatoreasca defavorabila
acestuia privind litigiile la vreo instanta sau curte de arbritaj cu o alta companie/societate
comerciala, litigii referitoare la dreptul de proprietate sau licenta asupra tehnologiei
desulfurarii umede a gazelor de ardere.
In (1u# "n (r$ (t$#$ 0',$0"t'(r$)'ntr(t$#$ %r","n0 #"$nt( sunt $#(2'r(t$ "n (#t(
#"+2( 0$(t $( r'+(n(3 s$ ,'r %r$1$nt( 0'u+$nt$#$ 'r"4"n(#$ "n '%"$ "ns't"t$ 0$
tr(0u$r" (ut'r"1(t$ s" #$4(#"1(t$ 0$ (tr$ 'r4(n"s+$ '+%$t$nt$.
Executantul este responsabil de proiectarea execuia i asigurarea garaniilor pentru
instalaia de desulfurare umeda a gazelor de ardere grup 4 ceva fi complet din punct de
vedere funcional i integrat din punct de vedere fizic i operaional cu toate
componentele aferente termocentralei i va ndeplini toate garaniile funcionale. Aceasta
prevedere prevaleaz naintea oricrei informaii specifice sau care a fost omis n cadrul
acestor cerine tehnice i Executantul nu poate invoca costuri suplimentare sau prelungiri
de timp dac acestea nu au fost bine specificate sau omise, avnd obligaia s se
informeze despre toate aspectele care i sunt necesare pentru realizarea contractului
nainte de a depune oferta.
Obligaia Executantului const n principal n deinerea tehnologiei, proiectarea, furnizarea,
construirea, instalarea, instruirea, documentaia, testele la punere in funciune i testele de
garanii funcionale, si la recepia finala pentru:
- O instalaie de desulfurare a gazelor de ardere (DG) pentru cazanul 4 cu echipament
comun pentru reactiv i produs final si armonizarea acestora cu celelalte DG 3 si 6 precum
si cu instalaiile blocurilor energetice aflate in funciune. n plus, aceast obligaie, include
si modificarea instalaiilor existente ale termocentralei care interfereaz cu cele doua DG.
- Lucrrile vor include toate instalaiile de proces, structuri, cldiri, excavaii, fundaii, lucrri
mecanice, electrice i de automatizare, echipamente auxiliare necesare pentru
funcionalitatea DG.
- nstalaia DG va include echipamentele de proces necesare, conducte, evi, armaturi
vane electrice reglabile sau pornit/oprit precum si alte elemente de msura si control.
Echipamentul comun va include, de asemenea, echipamentele necesare pentru cele doua
instalaii DG cu lam de gips care sunt alimentate cu praf de calcar.
- Lucrrile vor include modificarea i reinstalarea echipamentelor existente care se
interfereaz cu noile echipamente ale DG.
- Dezmembrarea/demontarea instalaiilor ce nu vor fi re-utilizate se va face innd cont de
cerinele privind protecia mediului si cu luare de masuri de sntate si securitate a muncii,
iar componentele/deeurile reciclabile vor fi predate beneficiarului si depozitate n
conformitate cu cerinele legale /Beneficiarului. Deeurile vor fi depozitate corespunztor in
locuri special amenajate si etichetate. Eliminarea deeurilor nereciclabile se va face prin
ageni autorizai conform legislaiei in vigoare in baza unui contract. Dovezi ale unei relatii
cu un astfel de prestator pentru valorificarea/eliminarea deeurilor va fi prezentata ctre
Beneficiar naintea nceperii lucrrilor.
Executantul este de asemenea responsabil cu depozitarea conform cu protecia mediului
i n conformitate cu cerinele Autoritilor/Beneficiarului a oricror i a tuturor (incluznd
materiale/sol excavat) deeurilor/resturilor/rebuturilor rezultate la executarea lucrrilor sau
27(142)
ca urmare a executiei lucrrilor. Executantul se va informa cu privire la condiiile de pe
antier si ce trebuie realizat si sa-si introduc in preul ofertei aceste costuri.
Dac vreo informaie legata de aceste aspecte si altele necesare unei functionalitati
corecte ale DG lipsesc din acest caiet de sarcini, lucrrile vor fi derulate de o aa manier
nct lucrrile s ndeplineasc cerinele rezultate din respectarea condiiilor legale.
Garaniile funcionale sunt cele referitoare la consumul de calcar, energie, apa de proces si
costul de ntreinere pe o durata de viata de 20 de ani, la care se aduga costurile pentru
piesele de schimb precum i cele de operare i mentenan.
Pentru a realiza o mentenan optim, vor fi instalate echipamente uor de ntreinut i
reparat, cu prevederea unui spaiu suficient pentru reparaii i ntreinere cat si cai de
acces la acele echipamente care necesita supraveghere si intretinere.
Executantul va colabora cu ali contractani ai beneficiarului implicai in alte lucrri din
termocentrala, respectnd dispoziiile date de ctre Beneficiar. n interiorul antierului,
Executantul este singurul responsabil pentru coordonarea sub-contractanilor si.
Revizuirea i aprobarea de ctre Beneficiar a documentelor/planelor furnizate de ctre
Executant nu va reduce sau modifica sub nici o form responsabilitatea Executantului
pentru proiectarea, execuia i performana lucrrilor, n conformitate cu acest contract.
Toate metodele de lucru i procedurile tehnologice vor fi la un nivel calitativ adecvat
lucrrilor care se vor executata. Acestea vor respecta legile, normativele, regulamentele si
standardele in vigoare.
Vor fi executate toate lucrrile de vopsire, protecie a suprafeelor, izolare, curare etc.
pentru ndeplinirea cerinelor prevzute n prezentul contract. Echipamentele i materialele
vor fi protejate mpotriva coroziunii si chiar eroziuni dup caz, pentru perioada
depozitrii/exploatrii i n timpul opririlor.
Toate conexiunile la echipamentele existente vor fi incluse n lucrri. Acestea cuprind de
exemplu demontri, modificri, supori si alte elemente pentru a le aduce la stare de
functionalitate anterioara , precum i toate re-conectrile la echipamentele existente.
Executantul va fi responsabil n ntregime pentru furnizarea echipamentului temporar
necesar tuturor sub contractanilor sai si ale sale pentru executarea i finalizarea lucrrilor.
La finalizarea lucrrilor. Dup finalizarea lucrrilor Executantul va fi responsabil de a
demonta si nltura tot echipamentul temporar.
Executantul va fi responsabil n ntregime pentru toate lucrrile temporare de orice fel care
sunt necesare pentru executarea lucrrilor. La finalizarea lucrrilor Executantul va las
zonele de lucru curate si decontaminate.
Zonele de lucru (temporare ct i permanente) se vor afla sub responsabilitatea
Executantului de la data nceperii lucrrilor pn la recepia finala a lucrrilor.
Responsabilitatea pentru zonele de instalare ale conductelor gazelor de ardere si alte zone
considerate comune este de asemenea n sarcina Executantului. n condiiile in care sunt
necesare lucrri efectuate de ctre Beneficiar in zonele comune, Executantul va coordona
activitile necesare a fi executate de ctre Beneficiar a crui prioritate prevaleaz fa de
Executant.
Lucrrile contractului vor include, dar fr a se limita, la urmtoarele elemente principale:
1. O instalaie de desulfurare umeda a gazelor de ardere (DG), pentru blocul energetic
nr. 4, echipata cu toate sistemele de proces necesare.
2. Ventilator(oare) pentru DG pentru a controla ntreaga trecere a gazelor de ardere si
care asigura condiiile unei funcionari sigure si fiabile a cazanului de la blocul 4.
28(142)
3. Toate conductele, incluznd, incluznd compensatoare i conexiunile la instalaiile
existente.
4. Toate sistemele electrice, instrumentele i sistemele de control automatizare
descrise mai jos la punctul 5.16 si nu numai.
5. Toate sistemele auxiliare de furnizare, echipamentele i conexiunile i elemente de
asamblare ntre lucrri i sistemele existente din termocentral (reeaua electric,
reeaua de alimentare cu ap industrialde proces, reeaua de canalizare si pluviala,
abur i condensat, apa de proces, reeaua de ap pentru stingerea incendiilor,
sistemul de termoficare, staia de tratare a apei la caracteristicile cerute, reeaua de
aer comprimat, etc.) i instalaiile comune aferente necesare funcionrii celor 4
instalaii de desulfurare a gazelor de ardere i instalaiilor comune.
6. Staie de tratare chimica pentru epurarea apelor menajere si contaminate industrial
ce rezulta din instalaia de desulfurare a blocului 4 dar si pentru celelalte instalatii
de desulfurare aferente blocului 3,5 si 6.
7. nstalaiile comune, pentru primirea, manipularea, depozitarea prafului de calcar,
incluznd i un siloz(uri) pentru depozitarea prafului de calcar echipat cu toate
dispozitivele de descrcare i elemente de protecie si siguran. Silozul(rile) va(vor)
fi umplut(e) din vagoane. Sistemul de preparare/tratare a lamului de calcar (lam
obinut din praful de calcar furnizat), i transport la i dinspre instalaiile de
desulfurare. Vor fi incluse i cile de acces necesare/spaiul de ntreinere si
reparaii.
8. nterfaa ce consta in asigurarea echipamentelor si lucrrilor pentru conectarea
instalaiei de desulfurare cu diferitele parti ale instalaiilor conexe acesteia existente
(cazan, slam dens, celelalte instalaii de desulfurare, diferite canalizri si alimentari
cu apa de proces si electricitate etc)Slamul de gips se va descrca n staia de
mixare din instalaia de faza dens, dintr-un rezervor intermediar de ghips descris
mai jos.
9. Lucrrile trebuie s ndeplineascToate acele cerinele naionale i locale privind
sntatea i sigurana n munc i exploatare precum i cerinele de mediu.
10. Orice expertiza tehnica sau tehnologica a cldirilor, structurilor de susinere precum
si a altor elemente ale actualei instalatii tehnologice a termocentralei care va fi
modificata ca urmare a interferentei cu instalaia de desulfurare.
11. Sistemul/sistemele de aer comprimat va asigura funcionalitatea DG dar i pentru
tot echipamentul necesar pentru ntreinere si reparaii, instrumente, control i uz
general la capacitatea, presiunea i calitatea specificate. Aerul pentru instrumente
nu va conine ulei i va avea punctul de condensare la 30, pentru presiunea de
lucru (daca este cazul se vor instala separatori de ulei pentru a respecta cerintele
de mediu ale beneficiarului).
12. Sistemul industrial de curare prin intermediul aspiratoarelor ce va acoperi interiorul
tuturor cldirilor incluse in cadrul DG.
13. Toate uneltele speciale i echipamentele de ridicare necesare pentru ntreinerea i
reparaia curenta si capital a lucrrilor instalate. Asemenea unelte i dispozitive de
ridicare, precum i amplasarea acestora se vor prezenta spre revizuire i aprobare
si revizuire Beneficiarului.
14. Echipamentul complet pentru operare, semnalizare, alarm i protecie a DG din
camerele de operare ale fiecrei DG si grup energetic n parte. Proiectarea
sistemelor de control, operare, protecie i avertizare va fi supus revizuirii i
aprobrii Beneficiarului.
29(142)
15. Echipament de masurare apentru monitorizarea emisiilor nainte si dup absorber.
16. Lucrri de acoperire a cCldiri ce vor acoperii toate zonelelor ce conin echipament
rotativ i alte echipamente destinate pentru operaiunile de ntreinere planificat.
Toate aceste cldiri vor conineCamere speciale incluznd echipamentele/instalaiile
relevante pentru operaiuni localenecesare ntreinerii si reparaiilor.
17. Cldiri sau locuri amenajate cu +ggrupuri sanitare (dus si toalete mobilier servire
masa) + vestiar(e) i pentru personalul care va deservi instalaia de desulfurare.
Numrul personalului de operare este de 5 rondieri, 5 electricieni, 5 operatori, 5
ingineri de sistem si 5 laborani pentru prelevare si analize chimice..
18. lLaborator care va conine toate echipamentele si instalatiile necesare oare pentru
efecturi de analize chimice.
19. Lucrri de izolare pentru Ttoate conductele i echipamentele ce pot nghea pe
timpul vor fi protejate corespunztor mpotriva ngheuluiierni..
20. Lucrrile vor include toate cldirileZone de depozitare, lucrrile amenajeri de
suprafa, fundaiile, excavaiile, montajul si instalarea, estacadele de conducte si
cabluri, demolarea de cldiri i dezafectarea de echipamente i instalaii, precum i
toate amenajrile temporare ce pot include i amenajarea solului sau a suprafetei
betonate. care sunt necesare pe durata punerii in functiune.
21. Toate lucrrile de suprafa necesare pentru executarea lucrrilor cum ar fi dar fr
a se limita la excavaii, drumuri, sSpaii de intretinere, sisteme de drenaj, sisteme de
ap pluviala, menajera si rezidual.
22. Toate lucrarile ce presupun modificari ale instalatiilor subterane si supraterane care
se vor interfera cu fundatiile sau alte elemente ale instalatiei de desulfurare.
23. Conducta /le de evacuare de urgenta in cazul in care ventilatorul/ventilatoarele
gazelor de ardere din componenta instalatiei de desulfurare nu functioneaza.
."'&6&')%&& r&(&n+ "'E&)m"n%$! ')r" () 6& +"mon%)% 7& ))r%&n" B"n"6&'&)r$!$&.
Orice echipament existent demontat de catre Executant, este proprietatea Beneficiarului
si va fi furnizat acestuia. Dac Beneficiarul nu are nevoie de echipamentul demontat,
deseurile rezultate prin demontare vor fi depozitate corespunzator in locuri special
amenajate si etichetate, eliminarea deseurilor nereciclabile se face pe cheltuiala
Antreprenorului.
naintea nceperii operaiunilor de dezmembrare, Antreprenorul Executantul va informa
Beneficiarul daca exista echipamente sau structuri care se vor mentine si vor fi folosite
pentru instalaia de desulfurare. Daca exista echipament dezmembrat care nu va fi
folosit la instalaia de desulfurare, va fi transportat si depozitat ctre o locaie indicat
de ctre Beneficiar.
nstalaiile existente de la cota +92 pn la i incluznd legtura lor cu coul i suporii
excesivi suplimentari asociai acestora se vor demola demonta/demola i se vor muta la
nivelul solului. Gaura Zona de conectare din cos in caz ca nu se va folosi pentru
sistemul de evacuare de urgenta din co se va acoperi cu capac din oel la de interior i
de exterior cu izolare intermediar de minim 200mm.
A!%" 7"'&6&')%&&.
30(142)
Echipamentele principale, cum ar fi absorberul si echipamentele auxiliare (ventilator de
gaze, pompe de recirculare, hidrocicloane, cosuri, rezervoare intermediare de slam si de
apa in excces daca este cazul) vor fi amplasate de preferat conform planei din Anexa 1.
Executantul poate folosi construciile existente pentru transferul ncrcrilor diferitelor
echipamente ale instalatiei de desulfurare,turilor dac aceste construcii prezint suficiente
msuri de siguran pentru a suporta ncrcri suplimentare. Posibilul transfer de
ncrcrcaretur va fi analizat i evideniat de ctre Executant n timpul proiectrii de
detaliu ca parte lucrrilor iar in condiiile in care sunt necesare ramfortari aceste vor fi
fcute de ctre Executant. Pe courile existente la cota +92 nu se accepta incarcari
suplimentare.
n continuare se vor face referiri la modul de conectare a echipamentelor precum i
cerinele tehnice minime care se vor respecta pentru diferitele pari ale DG, specificate
mai jos.
5.1 C)n)!$! g)>"!or +" )r+"r"
nstalaia de desulfurare se va conecta la traseul de gaze de ardere existent respectiv la
flanele celor doua electrofiltre prin intermediul unui singur canal de gaze de ardere cu o
lungime de circa 240m care va cobori de la cota +92 a cazanului pana la zona de
dispunere a absorberului.
La cota +92 va fi prevzut un sistem de evacuare de urgent, dotat cu clapet ce va fi
acionat automat din camera de control a cazanului 4, care se va conecta la coul actual i
care va fi folosit numai n cazul n care ventilatorul/rele gazelor de ardere se poate opri n
mod necontrolat. Aceast evacuare de urgent este inclus n costul lucrrii, precum i
modificrile care sunt necesare n automatizarea blocului, protecii, operare, control i
semnalizare pentru clapetul folosit. Clapetul/ii folosit/i va fi proiectat in aa fel incat sa fie
protejat de fenomenul de coroziune/eroziune si va/vor fi realizat/i din inox rezistent la
temperaturi 140-200 grade celsius cu posibilitate de manevrare in orice conditii. Sistemul
de evacuare de urgenta va fi conectat la actualul cos si nu va afecta posibilitatea de
miscare a bratului de montaj de la cota +92. Executantul va cuprinde in oferta tehnica
soluia pentru evacuarea gazelor de ardere si racire a cazanului in condiiile in care
ventilatorul/le gazelor de ardere aferente instalaiei de desulfurare iese se defecteaz.
Aceasta soluie va fi supusa spre aprobare si revizuire Comisie Tehnice de Avizarea a
Termocentralei.
Canalul gazelor de ardere va fi realizat din tabl de oel carbon rezistenta la coroziune si
eroziune, rigidizat cu profiluri laminate. Acestea vor fi prevzute cu elemente elastice
(compensatori) de preluare a dilatrilor, eforturilor i vibraiilor.
Susinerea traseelor de canale de gaze se va realiza prin intermediul unor construcii
metalice zbrelite. Transmiterea ncrcrilor la aceste construcii metalice se face cu
ajutorul unor supori fici sau mobili. Construciile metalice zbrelite se fixeaz de fundaiile
din beton armat, cu buloane prin intermediul unor plci metalice.
Canalele de gaze de ardere se vor izola termic la exterior i se vor proteja anticorosiv la
interior prin alegerea unui material al conductei care sa fie rezistent la coroziune si
eroziune in condiiile tehnologice ale proiectului (compoziie chimic fluid, temperatur,
punct de rou, etc.). Pe exterior se aplic vopsitorii n grosime de cca. 160180m, izolaie
i tabl zincat pentru atacul agresiv al mediului existent industrial i cu rezisten la raze
31(142)
ultraviolete, eventual la abraziune. Supori canalelor de gaze se vor proteja prin grunduire
i vopsire.
Vopsitoriile anticorosive pe exteriorul construciilor metalice i canale de gaze de ardere,
sunt sisteme de protecii pe baz de polimeri ciclici cu rezisten i elasticitate mare.
Grosimea canalelor din oel carbon va fi cea rezultata din calculul de proiectare care va fi
prezentata de Executant si acceptata de ctre Beneficiar. Sudurile la conductele de gaze
de ardere vor fi efectuate cu penetrare suficient sau din ambele pri pentru evitarea
coroziunii.
Toate suprafeele metalice, care vor avea contact cu gazele de ardere, trebuie pstrate la o
temperatur deasupra punctului de condensare sau s fie ferite de condensul de acid si
vor trebui placate cu materiale corespunztoare. Canalele vor fi rotunde doar dac nu se
va demonstra c alta forma are calitati mai bune la rezisten/greutate i n minimizarea
posibilelor probleme de coroziune, eroziune sau depozitare de cenu.
Canalele din oel carbon vor fi prevzute cu un sistem de protecie contra gazelor umede
corozive pe durata opririi i pornirii instalaiei de desulfurare si cu sisteme de drenare a
condensului in cazurile in care acesta apare.
Canalele gazelor de ardere vor fi prevzute cu compensatori care sa preia eforturile
termice si de alta natura care se propaga in acestea.
Tot condensul produs n conducta gazelor de ardere, precum i a altor ape uzate rezultate
n urma procesului de desulfurare de la Blocul 4 va fi colectat i trimis fie in absorber
pentru neutralizare fie in staia de epurare sau tratare chimica parte a prezentului contract.
5.2 Co?$! +" 6$m.
Coul de fum in functie de solutia constructiva va trebui sa aiba un sistem de colectare a
condensului rezultat in urma desulfurri i trimis in absorber. Daca coul de fum va fi
realizat din beton armat acesta va trebui sa fie izolat cu borosilicat de tip Penguard, cu o
grosime de 2 inch (50.8mm).
Cosul la partea superioara va fi protejat cu tabla de inox ce are caltati anti-abrazive si
antiacide. nlimea total a coului trebuie s fie de 120m de la nivelul solului (cota zero a
termocentralei), cota ce a fost i a fost determinat astfel nct s se asigure o dispersie
adecvat a gazelor de ardere n atmosfer, avnd n vederea respectarearii valorilor
limit ale concentraiilor maxime a substanelor n aer, stabilite de ordinul MAPM nr.
592/2002.
Coul va fi dotat cu scri i platforme galvanizate (cu excepia platformei superioare care
va fi din inox), lift permanent, sistem de msurarea a noxelor, instalaie de balizaj
paratrsnet, precum i orice alt echipament care este necesar pentru o funcionare n
sigurana si pe termen lung avnd n vedere o durat de via de minim 25 de ani. Cosul va
fi vopsit la exterior cu o vopsea antiacida si cu protecie mpotriva razelor ultrviolete.
Dac distana ntre axele a doua couri este mai mic dect 5 ori diametrul maxim al
acestora, ncrcarea dat de vnt se va determina pe baza unor studii (conf. Buletinul
Construciilor Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrilor Teritoriului - 1998 actualizat).
32(142)
Executantul este responsabil de proiectarea i execuia coului n conformitate cu
legislaia, reglementrile i normativele naionale i europene n vigoare n aa fel nct s
ntruneasc urmtoarele condiii:
Dispunerea echipamentelor de monitorizare a emisiilor trebuie s se fac aa cum
sunt stabilite n legislaie, standarde i directivele europene;
Dispunerea instalaiei de balizaj la nlimile prevzute n legislaie si in conformitate
cu autorizaia emisa de ctre Autoritatea Aeronautica Romana (autorizaie care se
va obine de ctre executant);
Prevederea de duze pentru colectarea de probe, pentru msurtorile independente
privind emisiile, fcute de ctre autoritile n domeniu;
Reducerea la minimum a cderii de picturi la ieirea din co, iar coninutul acestora
trebuie s fie mai mic de 100 mg/Nm
3
(umed);
Dispozitive de msurare specifice pentru urmrirea comportrii in timp al courilor
ca si construcie speciala nsoite de documentaia prevzuta de legislaie.
5.2.1 E'E&)m"n% +" mon&%or&>)r" "m&7&& ?& )n)!&>5 ) g)>"!or +" )r+"r"
nstalaia de desulfurare a gazelor de ardere va avea propriul echipament de monitorizare
al emisiilor cu transmitere a datelor pe calculator on-line, msurtorile fiind continue si cu
posibilitati de elaborare de rapoarte privind noxele monitorizate. n canalele de gaze
precum i n co se vor instala puncte de colectare a probelor din gazele de ardere, n
conformitate cu legislaia i normele europene i naionale n vigoare. n aceast locaie,
echipamentul de monitorizare va funciona n conformitate cu toate nevoile de funcionare
i prevederile naionale si europene aplicabile.
Echipamentul de monitorizare a emisiilor care va fi realizat i dimensionat de ctre
Executant i va include msurtorile continue directe i de "calibrare pentru SO
2
+ SO
3
,
pulberi , O
2
, NO
x
, CO, CO
2
, umiditate, temperatur, presiune i altele asemenea daca
legislaie le prevede suplimentar fata de cele menionate expres.
Msurtorile reprezentative, cum ar fi prelevarea de probe i analiza acestora, pentru
poluanii relevani i pentru parametrii de proces, precum i calibrarea sistemelor automate
de msur folosind metode de referin se efectueaz n conformitate cu prevederile
standardelor romne sau standardelor naionale ale unui alt stat membru al UE, care
adopt standardele CEN disponibile.
n cazul n care standardele CEN referitoare la msurarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi
de azot i pulberi nu sunt disponibile, se utilizeaz standarde SO sau standarde naionale
referitoare la msurarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi, cu condiia
asigurrii unei exactiti echivalente.
Echipamentul de monitorizare a emisiilor va include hardware-ul i software-ul astfel incat
sa afieze on-line valorile momentane ale emisiilor precum sisi sa realizeze mediaerea
valorilor concentraiei emisiilor: la 30 min, orar, zilnic, la 48 ore, lunar si anual.
n co, se vor conecta prevedea un numr suficient de duze pentru msurarea
concentraiilor poluanilor din gazele de ardere dar si pentru msurarea altor parametrii.
Duzele pentru probe vor fi potrivite pentru realizarea testelor de performan ale DG
precum i pentru msurtorile anuale cerute de autoritile pentru protecia mediului. Modul
de amplasare si numrul de duze se vor stabili in conformitate cu standardele relevante si
legislaia in vigoare.
33(142)
ntre electrofiltre i absorber se va include un numr suficient de duze si echipamentul
necesar pentru prelevarea probelore din gazeleor de ardere netratate, iar aceste
echipamente vor intra in componenta instalaiei de desulfurare care vor face msurtori
continue. Aceste msurtori vor fi incluse in logica procesului de desulfurare iar prin
comparaie cu msurtorile de la noul cos vor demonstra eficienta instalaiei de desulfurare
in ceea ce privete eliminarea coninutului de sulf. pentru a face msurtorile necesare
privind performantele garantate in ceea ce privete randamentul instalaiei de desulfurare.
Executantul va descrie metodele de msura atestele de performanta pentru parametriielor
garantaie aile DG prezentndu-le cu cel puin 3 luni nainte de punerea in funciune spre
aprobarea Beneficiarului.
nainte de intrarea in absorber vor fi prevzute alte sisteme de monitorizare emisii cu care
sa se poat determina valorile noxelor din gazele de ardere dup electrofiltru, valori ce vor
trebui sa fie comparate cu valorile msurate dup absorber si care sa releve eficienta
inlturrii coninutului de SOx.
5.2.2 E'E&)m"n%" +" !),or)%or
Echipamentele de laborator necesare diferitelor analize chimice standardizate care sunt
necesare instalaiei de desulfurare , vor fi incluse in preul ofertei si vor fi dedicate pentru
testele necesare DG in timpul testelor de performanta la punerea in funciune dar si pentru
testele ce se vor face ulterior in timpul operri. pe care Eexecutantul le va recomanda ce
teste sunt necesare a se face iar testele minime vor conine obligatoriu (ex. peteste pentru
caracteristicile calcarului, analiza lamului de gips, instalaie de prelevare automata a
mostrelor de calcar din vagoanele cu care va fi transportat calcarul, compoziia apelor
uzate nainte si dup staia de tratare)etc.). Echipamentele de laborator si metodele de
analiza de laborator vor fi trimise spre aprobare si revizuire ctre te de Beneficiar la
sugestia Executantului i vor corespunde cu cele prevzute in procedurile de analiza
chimica propuse de Executant, iar acestea acestea vor fi instalate n laboratoarele de
analiz ale Seciei Chimice din cadrul termocentralei, p. Pentru a fi corespunztoare
scopului de analiz i testelor care trebuie fcute.
Executantul va amenaja spaiul pe care Beneficiarul il va pune la dispoziia
Executantuluilaboratorul Beneficiarului unde i va monta respectivul echipament. Se va
face de asemenea specificaie de ctre Executant care sunt analizele pe care acesta le
propune: frecvena lor, metoda , standardele aplicabile i msuri care trebuie luate pentru
protejarea mediului.
ntre electrofiltre i absorber se va include un numr suficient de duze pentru probele
gazelor de ardere, pentru a face msurtorile necesare privind performantele garantate in
ceea ce privete noxele ale instalaiei de desulfurare. Executantul va descrie metodele de
msura a performantelor garantate ale DG prezentndu-le cu cel puin 3 luni nainte de
punerea in funciune spre aprobarea Beneficiarului.
5.3 A,7or,"r$! "n%r$ +"7$!6$r)r") $m"+5 ) g)>"!or +" )r+"r"
Absorberul trebuie sa aib o soluie tehnic confirmat i verificat printr-o funcionare de
lung durat la grupuri energetice cu o capacitate care s nu fie sub 330 MW
.
Absorberul
va folosi calcarul ca reactiv i va funciona fr adugare de acizi organici pentru
mbuntirea procesului de absorbie.
34(142)
Selectarea materialului va fi fcut pentru ca acesta s reziste n condiiile specifice
desulfurrii umede pentru cel puin 20 de ani de funcionare, cu nite costuri de ntreinere
si reparaii foarte reduse. n criteriul de atribuire se vor acorda puncte suplimentare pentru
oEste preferat ca soluie constructiva cu un absorber de inox. n condiiile in care
vVentilatorul/le este va/vor fi dispuse intre absorberul de inox si cos, iar flana la intrarea
gazelor de pe absorber, canalul gazelor de ardere de intrare side ieire din absorber,
corpul ventilatorului si rotorul precum si canalul dintre ventilator si cos vor trebui sa fie din
inox.
Dup trecerea prin zona de pulverizare, gazele de ardere conin picturi fine de ap, avnd
o umiditate ridicat. Aceast umiditate trebuie s fie redus sub 100 mg/Nm
3
prin
intermediul unui separator de picturi. Pentru evitarea nfundrii separatorul de picturi,
acesta se va prevedea cu splare automat periodic (odat la 8 ore sau mai rapid in
funcie de evaluarea fcut de Executant).
n zona intrrii gazelor de ardere n absorber va aprea o zon umed /uscat unde gazele
vor fi saturate. n aceast zon exist de asemenea posibilitatea evaporrii suspensiei de
pe pereii interni ai absorberului, conducnd la apariia de depuneri n zona limitrofa intrrii
gazelor de ardere. Din acest motiv partea interioar va trebui cptuit cu o protecie
anticorosiv cu rezisten ridicat i n mod suplimentar splat continuu.
Absober-ul va fi proiectat din punct de vedere mecanic pentru o temperatur
maxim/presiune maxim i vor fi dotate cu o instalaie de rcire de urgen care s
asigure siguran pentru o oprire forat n caz de defect al ventilatorului. Aceasta instalaie
de rcire de urgen va fi dimensionata ca s asigure rcirea gazelor de ardere de la
140C la o temperatur minim la care nu este afectat absorberul i instalaiile interne
aferente acestuia, alimentat cu moto-pompe care s porneasc automat n cazul n care o
situaie de avarie ar putea aprea.
Dac absorberul are duze, atunci pentru fiecare nivel de pulverizare se va prevedea
propria conduct dimensionat pentru debitul de lam care se va calcula i o pomp de
recirculare dedicat. Se va prevedea cel puin un nivel de duze suplimentar precum i o
pomp de recirculare suplimentar.
Plasarea duzelor se va face n aa fel nct s se evite zone moarte unde gazul poate
trece netratat. Daca este cazul se vor instala la nevoie deflectori care vor fora gazele de
ardere sa intre in contact cu reactivul de calcar. Duzele vor fi din material cu nalt
rezisten de eroziune i coroziune.
Executantul va concepe un sistem de intrare n funciune a pompelor de recirculare si a
nivelelor de pulverizare automat n funcie de coninutul de SOx din gazele de ardere.
n cldirea absorberului Sse vor construi platforme i mecanisme pentru a susine toat
instalaia intern cum ar fi canalele gazelor de ardere, clapete, eliminatoare de picturi,
duze, etc. Se va prevedea in afara absorberului suficient spaiu pentru mentenana oricrui
echipament, inclusiv mecanisme de ridicare fixe sau mobile inclusiv precum si lift pentru
personal. n interiorul absorberului este necesar s se prevad construirea de platforme
temporare i alte mecanisme pentru verificare i ntreinere a ntregului scruber. Va fi
prevzut un n cazul n care se gsesc aagitator de rezerva arein n absorber trebuie s
existe unul n rezerva (n + 1 buc.).in afara celor care sunt prevzute a fi in funciune, iar
Executantul va introduce in sistemul de automatizare un concept in care agitatorul de
rezerva va intra in funciune in condiia in care unul din cele in funciune se defecteaz. De
asemenea agitatorul de rezerva va fi pus in funciune dup o anumita perioada lsndu-se
unul din cele prevzute normal in funciune in rezerva, iar procesul de schimbare va
continua pana la realizarea unui ciclu complet si apoi repetarea ciclului. De asemenea,
35(142)
trebuie s se prevad o suficient rezerv pentru sSuflantele de aer pentru oxidare vor
avea o redundanta de 100%.
Proiectarea absorberului si a echipamentului aferent acestuia se va face n aa fel nct
nivelul pulverizare de rezervaele duzelor de pulverizare/agitatorul de rezerv/ lancea de
oxidare aferenta agitatorului de rezervasuflanta de rezerva sa fie pstrate n condiii
suficient de bune (avnd n vedere posibila nfundare) pentru utilizarea lor oricnd ar fi
necesar. Grinzile de susinere al nivelelor de pulverizare si alte elemente interioare de
susinere si operaionale vor avea acelai material ca si materialul absorberului.
5.4 R">"r(o)r"!" )6"r"n%" &n7%)!)*&&!or +" +"7$!6$r)r"
Toate rezervoarele unde se poate produce sedimentarea vor avea funcii de agitare cu
redundan sau proceduri de suport pentru manipulare n caz de nefuncionare a unui
agitator. Partea inferioara a rezervoarelor vor fi nclinate spre cel mai jos punct. Toate
rezervoarele vor respecta cerinele de rezisten la coroziune si eroziune.
Rezervoarele vor fi prevzute cu suficiente guri de vizitare "uor de manevrat (mrimi
potrivite, acoperire suspendat pe bra oscilant, scri fixe, izolare cu cptueal, etc.).
n zona absorberului dar si a rezervorului de preparare lam de calcar, pentru preluarea
diverselor posibile scurgeri de suspensie de calcar sau de lam de gips, va fi prevzut un
rezervor ( ba) de colectare de form rectangular.
n urma reducerii SO2 din gazele de ardere, prin procedeul de desulfurare cu calcar
pulbere care are loc n absorber, rezult ca produs secundar gipsul sub form de lam.
Gipsul va trebui sa fie evacuat din instalaia de desulfurare sub form de lam cu
concentraia 1:1(50%solid si 50% lichid), prin pompare la instalaia de evacuare n fluid
dens.
Concentraia lamului de gips de 1:1 va fi obinut prin hidrocicloane care separ apa n
exces din lam fcndu-l optim pentru mixerele staiei de fluid dens.
Daca aceste hidrocicloane nu pot s realizeze aceast concentraie de 1:1 atunci apa n
exces de la hidrociclon poate fi colectat ntr-un rezervor i va trebui refolosit fiind
reintrodus n circuit pentru preparare suspensie de calcar, splare separator de picturi,
etc.
Gipsul n concentraie de 1:1 va fi colectat ntr-un rezervor intermediar i de acolo trimis cu
ajutorul unei pompe (va fi prevzuta i o pomp de rezerv asigurndu-se redundana de
100% care sa intre in funciune automat in condiiile in care cea in operare se defecteaz,
si daca este cazul unei frecvente de funcionare aceasta va fi specificata de ctre
Executant) la mixerul instalaiei de lam dens. Acest rezervor va trebui sa aib o capacitate
care s permit colectarea gipsului pe o perioad de minim 8 h la funcionarea instalaiei
de desulfurare a blocului la sarcina nominal i in condiiile unei defeciuni a sistemului de
faz dens. Rezervoarele vor fi echipate cu supape de siguran, precum i indicatoare de
nivel i alte dispozitive care vor asigura o funcionare continua, fiabila si n siguran.
n caz de necesitate cnd fie mixerul de la instalaia de lam dens nu este disponibil pentru
a recepiona gipsul i rezervorul intermediar a atins capacitatea maxim sau cnd din
diferite motive trebuie golit rezervorul intermediar, acesta va fi descrcat ntr-un rezervor
de transfer pus la dispoziie de ctre Beneficiar care va constitui rolul unui rezervor de
urgen. Din acest rezervor se poate goli gipsul n oricare rezervor intermediar al tuturor
instalaiilor de desulfurare. Capacitatea rezervorului de transfer este de 1.540 m
3
i este
prevzut cu agitatoare i pompe de transfer i inclus n logica de operarea a instalaiilor de
desulfurare ale blocurilor 3 i 6. Executantul va trebui s proiecteze sistemul de descrcare
36(142)
din rezervorul de transfer, astfel nct lamul de ghips s poat fi descrcat automat din
rezervorul de transfer n oricare rezervor intermediar n funcie de disponibilitatea lor i de
capacitate.
n condiiile n care este necesar golirea unui absorber din diferite motive, Beneficiarul va
pune la dispoziia executantului un rezervor auxiliar care s preia toat cantitatea de
reactiv. Acesta va putea fi ulterior returnat n oricare din absorberele instalaiilor de
desulfurare. Capacitatea rezervorului auxiliar este de 4.000 m
3
i este prevzut cu
agitatoare i staie de pompare comun i pentru rezervorul de transfer.
Toata documentaia tehnic pentru aceste rezervoare va fi pus la dispoziia Executantului
dup semnarea contractului si dup obinerea acordului proiectantului original.
Avnd n vedere cele menionate Executantul este responsabil sa prevad ca fiecare
instalaie de desulfurare sa aib propriu sistem de hidrocicloane, rezervor intermediar, si
daca se considera necesar un rezervor de ap in exces, cu toate cu pompele, instalaia si
comanda aferente. Orice ajustri ale instalaiilor de desulfurare existente ce sunt necesare
pentru a face compatibila instalaia de desulfurare bloc 4 cu acestea intra in obligaia
executantului si in costul contractului.
5.5 D"o>&%)r") ?& m)n&$!)r") r)6$!$& +" ')!')r
Calcarul cu granulaia de 45m va fi adus la termocentral cu vagoane speciale cu
capacitatea de ~ 56 t. Aceste vagoane speciale pentru transportul prafului de calcar vor fi
accesibile pentru descrcare din zona cii ferate aflata la ~ 100 120 m de silozul de
calcar care se va construi n cadrul lucrrii pentru depozitarea acestuia. Descrcarea
vagoanelor se va face pneumatic dup racordarea lor prealabil la sursa de aer comprimat
i la conducta de evacuare a amestecului bifazic aer de transport pulbere de calcar n
silozul de calcar. Executantul este responsabil n cadrul contractului pentru dimensionarea
echipamentelor de descrcare necesare (inclusiv furtunul de legtur) instalaiei de
desulfurare a blocului 4 dar care va deservi i DG bloc 5 (care are aceleai caracteristici
tehnice de consum si de intrare ca si cele de la blocul 4). De asemenea, Executantul va
schimba i soluia tehnic de descrcare pneumatic de la silozul de calcar deja n
funciune aferent blocului 3 i 6, n sensul ca transportul /descrcarea prafului de calcar nu
se va mai realiza prin/din camioane ci din vagoane pe calea ferat.
Sistemul de manipulare a prafului de calcar va cuprinde i o linie de furnizare pentru
transportul direct de la vagoane ctre rezervorul de preparare a lamului de calcar (cu
ocolirea silozului) cu o capacitate de 100 t/h. Capacitatea echipamentului de descrcare va
fi dimensionata pentru a descrca calcarul necesar pentru 4 instalaii de desulfurare (5
zile/sptmn) de praf de calcar, cu dimensiuni ale vagoanelor de 56 de tone.
Capacitatea/rezerva de descrcare de mai sus este valabil pentru patru grupuri
energetice dar Executantul va face propriu calcul pentru a asigura realizarea acestuia.
De asemenea, se va prevedea un sistem de monitorizare a cantitilor de calcar din cele
doua silozuri (DG bloc 3,6,5,4 ) n sensul c se va cunoate tot timpul ce cantitate de
calcar a intrat n silozuri, ct se consum pe or de ctre fiecare DG aferent fiecrui grup
energetic i ct mai este rezerv n acestea. Toate aceste informaii se vor transmite n
camera de comand a desulfurri spre informarea operatorului precum i informaii
referitoare la faptul c sunt sau nu sunt descrcri de vagoane i supraveghere cu camere
video cu nregistrare a procesului de descrcare. Echipamentul de descrcare va fi
prevzut cu un sistem automat de prelevare calcar din fiecare vagon in parte pentru a se
putea determina reactivitatea, puritatea, granulaia si umiditatea acestuia.
37(142)
Pentru evitarea creterii coninutului de pulberi la descrcarea, manipularea i depozitarea
prafului de calcar, Executantul va prevedea i include echipamente, precum filtre,
echipament de curare a prafului (aspiratoare), pentru curirea pardoselilor, etc. Filtrele
vor fi prevzute cu dispozitive de msurare a diferenei de presiune pe filtru i cu
semnalizare i alarme n cazul mbcsirii acestuia. nfrastructura pentru zona de
descrcare de la vagoane sau modificri care sunt necesare la aceasta pentru ndeplinirea
scopului de descrcare va face parte din contract. Executantul va verifica i va lua n
considerare, ca parte din contract tot ce este necesar n timpul fazei de proiectare
detaliat.
5.2.&!o>$! +" 7%o')r" ')!')r.
Silozul de praf de calcar va fi dimensionat pentru a putea stoca calcarul necesar pentru
doua instalaii de desulfurare umeda lund in considerare: frecventa de descrcare din
vagoane , consumul orar al celor doua instalaii, dar si pentru depozitarea unei capaciti
de rezerv neatins pentru 72 de ore precum i 60 ore ,necesar de week-end de praf de
calcar cnd 2 DG funcioneaz cu o sarcin de 885% a cazanului ce corespunde 290
MWh. Acest siloz va asigura i capacitatea de stocare i operare pentru DG grup 5 al
crei consum se presupune ca este acelai ca DG 4.
Acest depozit va fi proiectat pentru pstrarea calitii prafului de calcar pentru o durat de
timp nedefinit i orice condiii de clim.
Silozul va avea o form cilindro-conica, dispus vertical iar pentru aceast construcie
fundaia a fost realizat in cadrul contractului de execuie al instalaiilor de desulfurare a
gazelor de ardere de la grupurile 3 si 6, iar Beneficiarul va pune la dispoziia Executantului
documentaia de proiectare si execuie dup semnarea contractului, iar acesta va trebui s-
i fac propriile investigaii dac aceasta este sau nu potrivit pentru acest scop si dac
sunt necesare modificri s le realizeze pe costul su, parte a prezentului contract.
Silozul trebuie prevzut cu un filtru pentru desprfuire, acestea avnd rolul de a separa
final particulele de praf de aerul de transport, praful fiind colectat n filtru i deversat prin
nec n siloz, iar aerul de transport curat este eliminat n atmosfer. Silozul trebuie sa aib
prevzute sisteme de fluidizare a pulberii de calcar pentru ca acesta nu sa se ntreasc
sau colmateze.
5.7 Pr"g5%&r") 7$7"n7&"& +" ')!')r
Sistemul va fi echipat cu dispozitive corespunztoare pentru alimentarea, dozarea apei/a
proporiei de calcar i dispozitive de amestecare. Rezervorul de preparare a suspensiei de
calcar (reactiv) va fi dimensionat sa aib o capacitate de stocare de cel puin 8 ore, care s
acopere necesarul pentru DG bloc 4 dar i 5. Executantul va include in lucrri toate
elementele necesare fizice, electrice si de automatizare prin care s se realizeze
interschimbalitatea ntre rezervorul de reactiv alocat DG 3 si 6 cu cel ce va fi construit
pentru DG 4 si 5 n aa fel nct din oricare rezervor s se poat alimenta oricare DG
printr-un ,joc de vane.
Linia de alimentare cu lam de calcar va fi proiectat pentru a se evita nfundarea evilor,
prin circulare continu (linia de alimentare i re-circulare) inclinat pentru golire ctre
rezervorul de alimentare . Sistemul de preparare i sistemul de alimentare cu suspensie de
calcar va fi un sistem nchis i izolat precum i cu circulaie continu (linii de alimentare i
linii de recirculare).
38(142)
Toata zona silozului de calcar, instalaiei de descrcare i instalaiei de preparare trebuie
s fie prevzut cu instalaii de ridicat cu acionare manual i electric pentru diminuarea
efortului fizic la lucrrile de ntreinere mentenan i reparaii.
5.8 In7%)!)*&) +" "()'$)r" ) ?!)m$!$& +" g&7
n urma reducerii SO
2
din gazele de ardere, prin procedeul de desulfurare cu calcar
pulbere care are loc n absorber, rezult ca produs secundar gipsul sub form de lam.
Slamul va trebui s fie evacuat din instalaia de desulfurare sub form de gips cu
concentraia 1:1, prin pompare la instalaia de evacuare n fluid dens.
Caracteristicile lamului de gips: Gipsul va fi descrcat ctre "nstalaia de faz dens n
proporie de: 50 % materii solide, 50 % ap , iar cantitatea maxim pe care mixerul
sistemului de lam dens o poate recepiona este de maxim 66 t/h iar presiunea la flana de
racord cu sistemul de lam dens trebuie sa fie de minim 2 bari. Distana dintre rezervorul
de transfer intermediar i mixerul de la lam dens este de aproximativ de 200 m iar
nlimea unde este dispus flana este de aproximativ 10m deasupra solului. Beneficiarul
va pune la dispoziia Executantului dup semnarea contractului dimensiunea flanei de
conectare i lista semnalelor logice care trebuie introduse n instalaia de automatizare
(DCS) a instalaiei de desulfurare, pentru a se asigura interfaa cu automatizarea de la
instalaia de lam dens. Executantul va asigura sistemul de splare al conductei n cazul
opririi descrcrii de lam de gips. Descrcarea lamului de ghips trebuie s se fac
continuu n mixerul de la faza dens. Pompele de evacuare trebuie sa fie cu redundanta de
100% si adecvate transportului de slam de ghips.
n cazul n care sunt necesare modificri ale sistemului de automatizare de la instalaia de
lam dens , a instalaiei electrice sau orice alte modificri necesare integrri instalaiei de
desulfurare cu sistemul de lam dens acestea vor face parte a ofertei.
nstalaia de desulfurare trebuie sa aib propria instalaie de descrcare in sistemul de
lam dens.

5.9 In7%)!)*&) +" )5 +" ro'"7
Beneficiarul va asigura apa de proces pe care Executantul o va prevedea n bilanul masic
din cadrul ofertei, pentru cele doua instalaii de desulfurare i serviciile aferente acestora
dar la calitatea prevzut la Capitolul 6 paragraful 6.1.8.
Alimentarea cu ap brut a instalaiei de desulfurare se va face din "Staia de ap brut,
zona bazin E ieire casa site) din cadrul termocentralei.
Executantul este responsabil pentru:

Proiectarea i execuia unui rezervor de ap de proces cu o capacitate care va
asigura alimentarea a doua instalaii de desulfurare aferente grupurilor 4 i 5,
capacitate care va depinde de consumul de ap al instalaiilor de desulfurare, dar
care va asigura consumul pentru cel puin 4 ore. La flana de racord dintre
rezervor i conducta de aduciune apa se va monta un filtru cu autocurire
periodic;
Proiectarea i execuia conductei i traseu de conducta nou ntre zona bazin E
ieire cas site i racordul rezervorului de ap de proces de la instalaiile de
desulfurare cu dispunerea conductei pe estacada tehnologic existent precum i
39(142)
pe o estacad nou care se va proiecta pe un traseu care va fi agreat cu
Beneficiarul pn la locul de dispunere al rezervorului de ap de proces mai sus
menionat;
Proiectarea i execuia unei estacade tehnologice nou pn la locul de racord
acolo unde nu mai exist.
Proiectare, achiziie i montaj de electropompe noi care vor asigura debitul i
presiunea necesar n punctul de racord al flanei rezervorului apei de proces.
Proiectarea va trebui s demonstreze o redundan de 100% a pompelor. Pompele
de apa de proces vor fi prevzute fie cu bucla de recirculare fie cu turaie reglabila
a electropompelor, turaie care va varia in functie de consumul de apa de proces al
instalaiei de desulfurare bloc 4 dar si bloc 5 (consumul de apa de proces al
instalatiei de la blocul 5 se considera egal cu cel al instalaiei de la blocul 4);
Proiectare i montare circuite de ap brut de la aspiraia pompelor din Staia de
ap brut bazin E (nu exist flana de racord pe debitul necesar) ieire cas site
pn la aspiraia pompelor care se vor monta;
Demontarea echipamentului existent i folosirea fundaiilor fostelor pompe pentru
cele noi n condiiile n care Executantul constat conformitatea acestora cu noile
cerine pentru echipamentul care se va monta;
Proiectare i montare instalaii electrice i automatizri pentru alimentarea
pompelor, msurarea continua a apei de proces consumate, precum si orice alte
echipamente care sa asigure o funcionare fiabila, eficienta si sigura a instalaiei;
ntre rezervorul de ap de proces i cele doua instalaii de desulfurare se vor
monta alte pompe care vor furniza debitul i presiunea necesar instalaiei de
desulfurare pentru blocul 4 respectiv 5 i pentru acestea se va asigura o
redundan de 100% ;
Executantul va realiza o schem de alimentare n aa fel nct din oricare rezervor
(cele existent pentru DG 3 si 6 si cel nou) s se poat alimenta oricare dintre cele
4 instalaii de desulfurare i va realiza i o schem logic ce va fi introdus n
sistemele de automatizare ale celor 4 instalaii de desulfurare.
|evile instalaiei de ap de proces vor fi rezistente la coroziune i protejate de eroziune i
izolate cu vat mineral i tabl galvanizat. |evile instalate vor avea ventile de drenaje n
toate punctele joase i ventile pentru eliminarea aerului n toate punctele nalte. Tot ce este
montat n exterior va trebui s fie izolat mpotriva ngheului. De asemenea evile vor fi
dotate cu un sistem de avertizare mpotriva eventualelor scurgeri sau spargeri a traseului
de eava.
5.10 In7%)!)*&) +" 7%&ng"r" ) &n'"n+&&!or. .&7%"m$! +" )5 o%),&!5.
ntreaga instalaie de stingere a incendiilor va fi proiectat i montat n conformitate cu
normele i reglementrile n vigoare, iar dac sunt necesare obinerea de avize sau
autorizaii Executantul este obligat s le obin.
nstalaia de stingere a incendiilor va fi alimentat de la instalaia (iile) de ap existente.
nstalaia de stingere a incendiilor va fi proiectat ca un sistem de reglare cu bucl nchis
acoperind zona de amplasare a DG i instalaiile aferente. |evile de derivaie vor alimenta
sistemul intern al instalaiei de stingere a incendiilor, cum ar fi sistemele de furtun, i
sistemele de stropire a apei de la bucl. nstalaiile de stingere a incendiilor vor fi aranjate
40(142)
n aa fel nct stingerea incendiilor va fi ntotdeauna garantat i va fi n conformitate cu
cererile autoritilor.
nstalaia va avea capacitatea de a furniza ap celor mai solicitante seciuni de sprinklere
i n acelai timp s asigure hidranii i staiile cu furtun, cu necesarul de ap.
Va trebui sa fie prevzute drumuri de acces autoutilitarelor pompierilor pentru a avea acces
la hidranii din zona DG. Numrul hidranilor i localizarea hidranilor i materialul evilor
va fi n conformitate cu legislaia n vigoare.
Sistemul de alimentare cu ap potabil va fi inclus n costul lucrrii i va ine seama de
normativele i reglementrile n vigoare.
5.11 In7%)!)*&) +" )"r +" o#&+)r" B7$6!)n%"!"F.
Absorber-ul va avea propria instalaie de aer pentru oxidare cu rezerva. Numrul minim de
suflante va fi de 2*60%.
5.12 In7%)!)*&) +" )"r 'omr&m)% A%"n%&"G
5.13
Staia de aer comprimat este va fi dimensionat pentru a ndeplini cerinele maxime de
presiune i debit de aer necesar pentru doua instalaii de desulfurare aferente grupurilor 4
i 5 din cadrul termocentralei Rovinari. Echipamentul pentru aceast instalaie a fost
achiziionat n cadrul lucrrilor de implementare a instalaiilor de desulfurare de la grupurile
3 i 6. Ceea ce trebuie s se includ pentru instalaia de desulfurare a grupului 4 este
rezervorul de aer tampon care trebuie s aib o capacitate de stocare aer comprimat
necesar pentru doua instalaii de desulfurare respectiv pentru blocul 4 i 5.
Acest rezervor va fi proiectat s se potriveasc instalrii n cldirea compresorului deja
existent i realizat pentru instalaiile de desulfurare ale grupurilor 3 i 6. Beneficiarul se
oblig ca dup semnarea contractului s pun la dispoziia Executantului documentaia
acestei cldiri i documentaia pentru staia de aer comprimat (compresorul).
Staia de aer comprimat i instalaiile aferente acesteia va asigura necesarul de aer
comprimat pentru: aparatura de msur, control i uz general la capacitatea, presiunea i
calitatea necesar pentru instalaiile de desulfurare. Redundanta 100%.
n cadrul zonelor de mentenanta din interiorul cldirilor instalaiei de desulfurare instalaiei
de desulfurare se vaor instala suficient debit , puncte de conectare la instalaia de aer
comprimat dispersate n mod egal, aer necesar pentru lucrrile de ntreinere cu o presiune
la 7 bari.cu puncte de conectare dispersate n mod egal, necesar pentru lucrrile de
ntreinere.
Aerul curat, fr ulei i umezeal (-30C punct de condensare la presiune de lucru) va fi
furnizat lLa ieirea compresorului aerul comprimat va fi curat, fr ulei i umezeal (-30C
punct de condensare la presiune de lucru). Staiile compresor de aer comprimat vor avea
un sistem de control integrat n sistemul de automatizare al instalaiei de desulfurare i vor
fi controlate automat. Aerul comprimat instrumental va fi 100 % redundant. |evile i de
impuls pentru diferitele instrumente de msura si de acionare pneumatica a valvele
vanelor pentru msurarea i controlul aerului vor fi din oel inoxidabil.
Lucrrile de interfaa dintre instalaiile de desulfurare deja implementate si instalaia de
desulfurare a blocului 4 pentru partea de aer comprimat sunt incluse in acest contract.
Echipamentele instalaiei de aer comprimat vor fi plasate in cldire.
41(142)
5.14 .&7%"m" +" o"r)r".
nstalaiile de desulfurare vor fi echipate cu sisteme de operare distribuite independent.
Funciile de supraveghere i monitorizare vor fi conectate i la sistemele de operare ale
grupului energetic 4.
Fiecare DG va avea propriul operator i staie de lucru pentru a permite funcionarea
local i modificarea diferitelor valori i a altor date operaionale. n timpul funcionrii
obinuite, va fi posibil supravegherea DG de la camerele de control ale grupurilor
energetice dar operarea DG se va face din camera de control al acesteia situat n staia
electric.
Echipamentele cu servicii comune (manipularea calcarului i a gipsului) vor fi prevzute cu
panouri de operare robuste pentru funciile de control local. Supravegherea general a
instalaiilor comune vor fi integrate, din motive practice, n sistemul de control a grupului
energetic nr. 3 deja pus n funciune. Pentru orice modificare fizic sau logic n DCS-ul de
la DG grupurile 3 i 6 datorate interferenei cu DG bloc 4 este responsabil Executantul
(proiectare i execuie).
Echipamentul de control complet inclusiv instrumentele, alarma, proteciile, controlul de la
distan i funciile automate vor administra cel puin:
Pornirea sau oprirea local sau de la distan a DG i a echipamentelor de proces
specifice.
Modificarea direct a parametrilor.
Funciile necesare pentru optimizarea funcionrii.
Lucrrile de execuie vor include instalaia cablurilor din cadrul DG precum i cabluri din
noul sistem local electric i de control la camera de control a grupurilor energetice.
Hardware-ul i software-ul trebuie s fie uniformizate i adaptate conexiunilor de
comunicare ale datelor digitale cu sistemul de control a grupurilor energetice.
5.15 C"r&n*" +"%)!&)%" r&(&n+ )!%" "'E&)m"n%".
5.14.1 E'E&)m"n% 7$, r"7&$n"
Echipament de presiune se definete ca fiind orice recipient, rezervor sub presiune, evi,
accesorii de siguran i accesorii de presiune. Toate acestea vor urma cerinele Directivei
privind Echipament de Presiune PED 97/23/EC sau oricare alta directiva reactualizata.
5.14.2 0"(&
|evile vor fi proiectate pentru a rezista la creterile de temperatur sau vor fi dotate cu
mbinri flexibile pentru a permite expansiuni dilatri verticale, orizontale sau unghiulare.
|evile instalate vor avea ventile de drenaj n toate punctele joase i ventile pentru
eliminarea aerului n toate punctele nalte.
Conductele vor fi plasate la distanta adecvat pentru a permite uoare lucrri de ntreinere
i izolaii. Toate evile suspendate vor fi la o distan minim de 2,20m de la pardoseal i
platformele de exploatare. Se poate accepta un nivel mai jos cu aprobarea special a
Beneficiarului.
Toate evile instalaiei de ap vor fi din materiale anti-corozive eroziune siau protejate
mpotriva coroziunii, iar cele care vor transporta reactiv sau lam de gips vor fi protejate
mpotriva eroziuni sau realizate dintr-un material rezistent la eroziune (GRP sau FRP).
42(142)
Materialul din care vor fi confecionate evile va fi ales potrivit condiiilor celor mai
nefavorabile de exploatare i n funcie de mediul din interiorul evii.
Va fiSe va lua luat n considerare la proiectare pericolul de coroziune galvanic i/sau
cureni electrici indui n evi. Va fi asigurat materialul izolant sau flanele inndu-se cont
de ordinea diferitelor materiale folositentre evi cu materiale diferite se vor prevedea flane
si elemente de izolare.
Pentru a se evita nghearea pe timpul iernii, toate evile instalate n exterior vor fi izolate
corespunztor i vor avea nclzire electric cu cablu, dac alt tip de nclzire nu este,
evident, mai economic.
Toate evile care sunt folosite pentru reactiv sau gips vor fi prevzute cu sistem de splare
la oprirea instalaiei care se va face automat fr intervenia personalului de exploatare si
in acelai timp se vor lua masuri ca acestea sa poat fi prevzute cu elemente care sa nu
permit colmatarea (obturarea) lor in timpul funcionarii si opriri neateptate (pante ctre
rezervoarele de colectare).
Toate sistemele de evi vor fi dotate cu sistem de avertizare care sa semnalizeze in camera
de comanda a operatorului eventuale scurgeri sau spargeri.
n locurile se prevede mentenanta sau verificri periodice sistemul de evi se vor prevedea
cu segmente de evi mbinate prin flane care sa permit o demontare uoara.
5.14.3 /!)n?" ?& g)rn&%$r& +" "%)n?)r"
Flane metrice,dimensionate potrivit SO 7005 (DN 2501) vor fi utilizate peste totin toata
instalaia de desulfurare, dac nu se specific n mod explicit alte flane care s nu fie
standardizate. Flanele vor fi flane nefixatefixate prin supori, din oel carbon galvanizat
combinat cu coliere de oel galvanizat pentru evi din otel carbon sau GRP si din otel
inoxidabil pentru evi de oel inoxidabil.
Garniturile de etaneizare plate vor fi din cauciuc, consolidate cu plas de metal sau
calitate mai superioara, fr grafit.
Bolurile, piuliele i aibele vor fi n general din oel galvanizat la cald potrivit SO
4014/4017, SO 4032 i SO 7089.
5.14.4 Arm5%$r&
n general armturile vor fi din acelai material ca i evile de legtur sau dintr-un material
superior. De preferabil, armturile cu filet nu vor fi utilizate pentru dimensiuni mai mari de
1 .
5.14.5 .$or*&
Supori fici , supori suspendai i mobili, urmeaz a se confeciona din oel carbon protejat
prin galvanizare la cald. Toi supori din exterior vor fi prevzui cu orificii de scurgere.
Executantul va alege materialul suporilor pentru evitarea vibraiilor, i uzurii datorit
temperaturii:
Ca o regul general distana ntre evile din oel nu vor depi:
- Pentru evi cu diametrul sub 50 mm: 2.500mm
43(142)
5.14.2 Pro'"+$r& ?& ')!&6&'5r& n"'"7)r" o"r)*&$n&!or +" 7$+)r"
Toate procedurile de sudare i sudorii vor respecta cerinele SCR in vigoare si
standardele aplicabile. Sudori vor fi calificaii conform prescripiilor SCR CR9: 2003 si
CR9/A1:2004 si standardele SR EN 287-1 si SR EN 1418
Fiele testelor de calificare ale fiecrui sudor vor fi disponibile pentru verificare de ctre
Beneficiar.
n afara respectrii standardelor menionate este necesar i respectarea reglementarilor
legale referitor la autorizare, fie de urmrire rapoarte de ncercri etc.
5.14.2 .$+)r") *"(&!or +&n o*"! &no#&+),&!
Procedeele de sudura vor fi omologate conform prescripiei tehnice SCR CR 7:2003 si CR
7/A1 :2004.
Se va utiliza metoda gazului inert (TG/MG). |evile sudate n atelierele Executantului sau
sub-contractanilor si vor fi umplute cu un gaz inert n timpul sudrii (Argon).
Sudarea pe antier se poate face cu utilizarea pastei aplicabile de protecie.
5.14.7 -"r&6&')r") 7$+$r&!or/!)m&n)r&!or
Laboratoarele care vor executa examinri ale sudurilor vor fi autorizate conform
prescripiilor SCR in vigoare .
La verificarea sudurilor se vor respecta cerinele metodelor, regulamentelor i standardelor
aplicabile n domeniu. naintea nceperii lucrrilor de sudur pentru orice echipament este
necesar ca Executantul s elaboreze proceduri specifice pentru fiecare material folosit
(otel-carbon, inox , FRP/GRP etc.) n baza documentaiilor de proiectare n care s
specifice i gradul de verificare i tipurile de verificri ce vor fi efectuate mpreuna cu
PCCV-ul (aprobat i de ctre responsabilul tehnic cu execuia) aferent precum i alte
documente prevzute de lege. Este interzis nceperea oricrei lucrri de sudur/laminare
fr a avea aceste documente.
5.14.3 T"7%" E&+r)$!&'"
Testele hidraulice vor respecta metodele, regulamentele i standardele aplicabile n
domeniu. Testele hidraulice se vor realiza pentru toate instalaiile, dup montarea tuturor
echipamentelor. naintea testului hidraulic, evile se vor spla i cura de murdrie.
Executantul este obligat s elaboreze proceduri de efectuare a testelor hidraulice schie
izometrice clasificate pe sisteme precum i PCCV-urile aferente. Presiunea de proiectare
pentru fiecare sistem de evi va fi specificata in desene si va fi aceasi pentru ntreg
sistemul testat. n functie de scopul fiecarui sistem acestea (sistemele) pot avea presiuni
de proiectare diferite. Executantul va elabora desene de ansamblu pentru diferitele sisteme
de tevi si apoi desene de detaliu a componentei sistemului. Rapoartele de control calitativ
vor conine referine la presiunea de proiectare, presiunea standardizata (care ar trebui sa
fie egala cu cea de proiectare), presiunea de test si presiunea msurata in timpul testului.
5.14.9 -)n" 7& ro,&n"%&.
44(142)
n general, vanele si robinetii vor fi livrate conform DN 3230, sau altor standarde europene
sau romneti i vor fi protejate contra scurgerilor (calitatea 1 DN 3230 partea 3) n fiecare
direcie de curgere a debitului.
Axele ventilelor, dispozitivele de etanare, supori i alte piese care se uzeaz, dup caz,
vor fi din material corespunztor, contra coroziunii / eroziunii. Valvele vor fi proiectate
pentru a preveni vibraiile i zgomotul n timpul funcionrii cnd sunt nchise sau complet
deschise. Toate valvele vor fi proiectate pentru deschidere i nchidere la presiunea
maxim fr cavitaii sau vibraii nedorite.
Mnerele i manetele vor fi de mrime mare i, cnd este necesar, vor avea axe i
angrenaje astfel nct fiecare valv s poat fi acionat uor i convenabil n condiii de
exploatare, de ctre o singur persoan.
Acolo unde se monteaz vane si robinete pentru ntreinere si reparaii se vor prevedea
scri si platforme de acces precum si acoperiuri pentru cele neizolate si expuse condiiilor
atmosferice exterioare.
5.14.20 Pro%"'*&) )n%&'oro7&(5
Toate piesele instalaiilor i materialele vor fi protejate contra coroziunii/eroziuni dup caz.
Protecia va mpiedica i coroziunea pe perioada transportului, depozitrii i execuie.
Protecia se va executa n atelierele de lucru i specializate ale Executantului elaborndu-
se proceduri si PCCV-uri specifice.
Standardul care se va respecta la protecia anticorosiva, inclusiv a ncercrilor a
elementelor din otel este SR EN SO 12944
Toate suprafeele din oel carbon ce urmeaz a fi vopsite, vor fi pregtite prin sablare sau
alte metode consacrate. naintea curirii prin sablare suprafeele vor fi curate de ulei i
grsime
Suprafeele vor fi curate i vor fi uscate i nu vor conine nici un fel de materii strine la
momentul vopsirii.
Beneficiarul va aproba calitatea, culorile ca i procedura de aplicarea vopselei iar
Executantul va prezenta informaii detaliate, mostre i recomandrile productorului cu
privire la vopsea, condiii de aplicare si vopsire, pentru aprobare. Vopsirea se va realiza
eficient i in mod profesionist.
Dac echipamentul s-a deteriorat n timpul instalrii, vopseaua de grunduire va fi curat
i remediat cnd este necesar i se vor aplica dou straturi de vopsea ca strat final.
Toate suprafeele externe negalvanizate, exceptnd piuliele, bolurile i aibele ce pot fi
ndeprtate n scopuri de ntreinere vor fi vopsite n atelierul productorului dup cum
urmeaz:
(a) Un strat de grunduire cu proprieti de inhibare a coroziunii.
(b) Dou straturi de ulei nelucios i vopsea rezistent la condiii atmosferice nefavorabile,
din care cel de al doilea se va aplica la finalizarea testelor de lucru
(c) Un strat definitiv de vopsea cu aluminiu, rezistent la ulei i care s nu i piard
consistenta, culoarea i s reziste la condiii atmosferice nefavorabile i ultraviolete.
(d) Grosimea total a straturilor de mai sus va fi de minimum 160 pentru suprafeele din
exterior i 120 pentru suprafeele din interior.
45(142)
Straturile de vopsea vor avea culori diferite.
5.14.21 G)!()n&>)r")
Exceptnd cazul n care nu se specific altfel, prile feroase vor fi galvanizate dac vor fi
expuse condiiilor atmosferice exterioare.
Galvanizarea se va aplica la cald i va consta n aplicarea continu a stratului cu grosimi
minime dup cum urmeaz:
T&$! +" m)%"r&)! Gr"$%5*& Bg/m2F
Oel laminat expus doar la atmosfer 600
Oel laminat instalat n pmnt 1, 500
Font i fier maleabil 600
Boluri, piulie i aibe 375
Stratul de zinc va respecta cerinele potrivit cerinelor din ASTM, A123, A153, A239 i A385
sau standarde europene.
Metalul va fi complet prelucrat nainte de galvanizare, nu se accept nici un fel de strunjire
sau gurire n ateliere sau cu mainrii, dup galvanizare.
C"r&n*" r&(&n+ 'on7%r$'*&&!" '&(&!" ?& '!5+&r&!"
Pentru construciile civile vor aplica legislaia, reglementrile i standardele din Romnia.
Toate instalaiile care conin echipament rotativ, dispozitive electrice/electronice i orice
alte pri ale DG care necesit ntreinere n viitor vor fi protejate prin cldiri care vor tine
cont de condiiile climatului extern si intern.
Echipamentele instalate n exterior se vor proiectate n aa fel nct apa s nu ptrund
sub nici o form la acestea iar fenomenul de condensare nu este admis.
.&7%"m$! +" ("n%&!)r"H Dn'5!>&r" 7& '!&m)%&>)r".
Cldirile i alte spaii relevante din cadrul DG vor fi dotate cu cldur, ventilaie i aer
condiionat. Climatul interior va depinde de folosirea intenionat:
ncperile pentru operaiuni generale vor fi prevzute cu filtru de aer la intrare i
ventilaie cu suprapresiune. Temperatura va fi >5C, acesta fiind posibil s necesite
atenie special n jurul uilor. Filtrele vor fi prevzute cu sisteme de msurare a
depresiuni i semnalizare n momentul mbcsirii.
Aerul condiionat se va instala n ncperi n care este necesar pentru o bun
funcionare a echipamentului sau n ncperile de operare si ntreinere ale
personalului, care sunt folosite n mod frecvent.
Toate ncperile/spaiile cu carcase electrice/computere sau destinate personalului vor
fi alimentate cu aer de intrare filtrat.
Sistemul de nclzire va menine temperatura din cldiri i camere conform normelor i
reglementrilor din Romnia i Europa i va preveni defeciunile echipamentelor la
temperaturi externe joase indiferent dac instalaia este n funciune sau scoas din
funciune.
46(142)
Camerele personalului, care sunt frecvent n folosin, nu vor depi o temperatur de 24
grade Celsius si nu va scdea sub o temperatura de 18 grade Celsius.
L$'r5r& +" 'on7%r$'*&& '&(&!".
Lucrrile cuprind construciile civile pentru instalarea n interior a tuturor echipamentelor
majore cum ar fi absorber, pompe de recirculare i ventilatorul gazelor de ardere construcii
pentru instalaia de descrcare a calcarului i construcii pentru manipularea calcarului i
prepararea lamului de calcar. Toate evile i alte echipamente care este posibil s nghee
vor fi protejate riguros mpotriva ngheului prin sisteme de nclzire.
Toate fundaiile DG vor fi prevzute cu minim 50mm fundaie deasupra nivelului final al
solului. Fundaiile exterioare vor fi cel puin 100mm deasupra suprafeei finisate.
Pentru noile transformatoare de 24/6,3 kV, fundaia va include un rezervor de ulei i unul
de drenare.
Transformatoarele vor fi prevzute cu perei de protecie mpotriva incendiilor/exploziilor n
conformitate cu standardele, normativele si legislaia romna .
Lucrrile vor include toate construciile, terasamentele, fundaiile, pilonii, plcile de
fundaie, suportii pentru suspendarea conductelor, demolarea construciilor i a
echipamentelor, i msuri temporare, cum ar fi pregtirea solului.
De asemenea se va prevedea de ctre Executant amenajarea spaiul potrivit, incluznd
echipamente/instalaii relevante, pentru operarea DG si cel puin 2 toalete.
Toate podelele interioare vor fi concepute pentru a permite o curatare si cu apa (nclinare
suficient cu direcionare a apei) si protejate cu suprafee rezistente la activitati industriale.
Reeaua de evacuare a apei menajere, pluviale si chiar drenuri daca este cazul va fi
conectat la reeaua de evacuare a apei existente in termocentrala. Noua reea de
evacuare a apei pluviale va avea in vedere si drumul de acces pentru transportul calcarului
ce va trebui sa aib canale colectoare de apa menajera si pluviale.
Lucrrile includ estacade tehnologice pentru conductele pentru transportul lamului de
calcar de la siloz i rezervorul de preparare la DG i transportul lamului de gips de la DG
la instalaia de faz dens, intre DG si rezervoarele auxiliar si de transfer, sistemul
suplimentar folosit pentru transportul lamului n eventualitatea opriri accidentale a
instalaiei de faz Dens (bazinul de urgenta) precum si altor conducte care sunt necesare
unei bune funcionari.
Con+&*&& +" 7o!
Executantul va realiza propriul studiu geologic pe costul sau iar interpretarea acestor studii
va fi in responsabilitatea exclusiva a executantului. Pentru informarea preliminara asupra
solului, executantul poate solicitat informaii de la proiectantul general al termocentralei
Rovinari SPE Bucureti, cu specificaia ca interpretarea datelor respective ii revine
47(142)
executantului si beneficiarul nu poate fi tras la rspundere pentru informaiile si
interpretrile fcute.
Executantul este obligat n cadrul contractului sa fac toate modificrile pentru orice
instalaie subteran necunoscut (conducte, cabluri, fundaii etc.) care se interfereaz cu
noile echipamente ale DG.
Soselele i platformele de depozitare vor fi proiectate pentru o sarcin pe osie de 310 kN i
o sarcin a roii de 155 kN. Distana la centru dintre roi este de 2,0 metri. Partea
carosabil va fi asfaltat.
Suprafeele pn n 15m ale oricrei construcie, precum i cel puin 1 drum de acces
permanent (3m lime) la fiecare cldire se vor construi i asfalta n aa fel nct s opun
rezisten sarcinii pe osie de mai sus.
Sistemul de colectare a apei va fi instalat pentru drenajul tuturor zonelor/drumurilor
asfaltate. Sistemul de colectare a apei va fi realizat din tuburi din beton armat introduse n
pmnt de dimensiuni adecvate (avnd n vedere condiiile ambientale predominante).
Sistemul de colectare a apei va fi conectat la sistemul de evacuare a apei de suprafa
existent. Sanurile vor fi acoperite cu grtare de evacuare.
I>o!)r") %"rm&'5 ) '!5+&r&!or
zolarea termic trebuie s ndeplineasc cerinele normativelor regulamentelor i
standardele construciilor civile romaneti. De asemenea izolaia cldirilor va fi fcuta in
aa fel incat sa nu apra fenomenul de condensaie sau igrasie.
/)*)+"
Cldirile vor fi placate cu plci ondulate din oel, de cel puin 1,2 mm grosime, cu nveli din
poliester.
Dac se folosesc panouri industriale cu izolare de cldur, atunci grosimea tablei va
depinde de configuraia panourilor.
De la nivelul solului pn la 3m nlime, faada va fi din crmid, beton sau elemente
similare.
A'o"r&?$!
Acoperiurile trebuie s fie nclinate i acoperite cu plci de oel galvanizat dublu-sudate
(ndoite). Toate zonele cu acoperi care necesit reparaii sau inspecie vor fi prevzute cu
balustrade i platforme de acces. Se vor prevedea de asemenea elemente de secionare a
zpezii cnd se topete.
IgE"),$r& ?& ,$r!)n" +" 7'$rg"r"
Toate zonele cu acoperi vor fi prevzute cu jgheaburi i burlane de scurgere de
dimensiuni potrivite pentru condiiile ambientale din zona. Burlanele de scurgere vor fi
conectate la sistemul de evacuare al apei de la suprafa. Acestea vor fi prevzute cu
sisteme mpotriva nfundrii.
48(142)
Po+"!"H !)%6orm" ?& 7'5r&
Dac se folosesc elemente cu gratii, ele vor fi galvanizate la cald. Gratiile vor fi de maxim
60x 30mm. Toate platformele i scrile vor fi prevzute cu balustrade. Toate zonele din
cadrul DG care necesita ntreinere si reparaii vor fi prevzute cu balustrazi.
Podelele vor fi prevzute cu lift de serviciu cu capacitate suficient (greutate, mrime ui,
etc.) pentru viitoarele servicii de ntreinere. Pregtirile necesare pentru transporturi viitoare
de echipamente "grele vor face parte din lucrri (aceasta ar implica consolidarea
cldirilor).
/$n+)*&& "n%r$ "'E&)m"n%"!" ')r" o% g"n"r) (&,r)*&&
Fundaiile pentru echipamentele care genereaz vibraii vor fi izolate fa de alte pri ale
cldirii. Gradul de izolare se va verifica prin calcule i verificarea practic n timpul testelor
la terminare.
U?& +" )''"7.
Uile (din material foarte rezistent) se vor livra mpreun cu tocul de u i cu ncuietoarele
de calitate industrial. ncuietorile vor fi pe baz de cartel. Acolo unde normativele
recomanda se vor folosi ui antifoc.
Porile vor funciona mecanic. Acolo unde este necesara o mentenanta cu frecventa mai
ridicata se vor monta pori pliante i rulante acionate electric.
Se accept pori cu urmtoarele dimensiuni:
3600 x 3600mm
4000 x 4200mm
Dac va fi necesar, uile mari pot fi prevzute cu alte ui mai mici pentru personal.
/"r"7%r"
Ferestrele vor fi din formate din minimum dou geamuri. Ferestrele vor fi prevzute cu
ram de aluminiu.
C"r&n*" "n%r$ (o7&r"
Protecia anticorosiv se va face pentru toate elementele metalice. Plcile din oel
interioare vor fi zincate.
/&n&75r& &n%"r&o)r" %&&'"
TIPUL DE CA4ER: PODEA PERETE TA-AN PLINTE in
jurul podelei
Camera de control Po1 Pe1 T2
Camere cu
ntreruptoare
Po2 Pe1 T1
Camera de cabluri Po2 Pe1 T1
Camerele electrice Po2 Pe1 T1
WC Po3 Pe2 T2 Pl1
49(142)
Camera de ventilaie Po1 Pe1 T1
Camere proces DG Po2 Pe1 T1
LEGEND: < /INI.:RI INTERNE
Po+"!"
Po1 Carpet de plastic
Po2 Vopsea pentru podea
Po3 Plci din ceramic
P"r"*&
Pe1 Vopsea din latex
Pe2 Plci din ceramic
T)()n"
T1 Vopsea din latex
T2 Tavan suspendat
P!&n%"
Pl1 Plci de ceramic
5.12 L$'r5r& +" )rE&%"'%$r5
G"n"r)!&%5*&
Urmtoarele cerine pentru lucrri de arhitectur constituie punctul de plecare in
proiectarea interioar i exterioar a lucrrilor. Planul arhitectural va fi efectuat n
colaborare cu Beneficiarul.
Lucrrile de arhitectur trebuie sa fie concepute pe baza temelor tehnologice, cu
respectarea prevederilor actelor normative n vigoare.
La stabilirea soluiilor se va urmri asigurarea condiiilor optime de desfurare a
proceselor tehnologice i a activitii personalului n condiiile respectrii prevederilor
legislaiei, normelor i normativelor n vigoare privind ndeplinirea cerinelor eseniale de
calitate.
4"+&$! "#%"rn
Lucrrile dominante vor fi instalaia DG, silozul de praf de calcar i instalaia de preparare
a lamului din praf de calcar. Designul cldirilor se va stabili n primul rnd n funcie de
condiiile tehnice. Se va ncerca gsirea unei concordane ntre structura cldirii i
materialul folosit astfel nct cldirile separate s fie n armonie; iar culorile i materialele
vor fi alese cu grija pentru a se ncadra in planul general. Cldirile variate vor fi coordonate
n aa fel nct se vor crea nivele comune, incluznd liniile acoperiurilor, liniile temeliilor i
dimensiunile. Se va stabili un plan omogen pentru detaliile recurente cum ar fi uile,
temeliile, construciile de oel, colurile etc. pentru ca toate detaliile sa fie reunite ntr-un
50(142)
plan unitar i eficient. Faada noilor cldiri va avea o culoare deschis i va fi alctuit din
plci rezistente la coroziune. Partea de jos a peretelui noilor cldiri vor rezista la "lovituri
minore accidentale fr a deveni inestetice.
Ferestrele, uile i alte deschideri din faad vor fi coordonate n benzi sau deschizturi i
vor constitui elemente de design a suprafeelor de mare faad. Mrimea uilor va fi
standardizat n de exemplu trei mrimi: ui de intrare a persoanelor, ui pentru camioane
i ui pentru transporturi mai mari. O mare atenie se va ndrepta asupra poziionrii
semnelor i a luminilor exterioare, care formeaz aspecte eseniale a impresiei
experimentate. nstalaia de iluminare general va fi poziionat lund n considerare
aspectele economice.
4"+&$! &n%"rn
Ambiana lucrrilor va fi n armonie cu condiiile tehnice preliminare. Vor fi diferene
distincte ntre spaiile tehnice i spaiile de lucru cu prezena permanent a personalului.
Materialele de construcie vor ndeplini cerinele funcionale respective i vor favoriza
uurina procedurilor de curire. Podelele i n cazurile necesare pereii trebuie s fie
rezisteni la curarea folosind furtunul.
Pasajele orizontale de legtur vor comunica n mod armonios cu cele verticale pe tot
parcursul instalaiei. Comunicarea orizontal va avea cel puin o seciune transversal cu
tavanul cel mai jos de 2.4m. Msura treptelor scrilor va fi corespunztoare (17x29 cm) cu
palierele care s permit trecerea brancardelor. Scrile trebuie s fie numai att de late
nct s permit sprijinul pe mn curent cu amndou minile. Duurile, toaletele i
celelalte locuri cu umiditate ridicat vor fi construite din materiale standard adecvate,
preferabil ceramic, att pe podea ct i pe perei. Vestiarele pentru personal trebuie s fie
adecvate, cu dulapuri separate pentru hainele de lucru (ventilate) i cele personale. Este
necesar existena camerelor de uscare pentru protejarea hainelor. Toaletele i duurile
pot s fie nu numai cabine, dar i ncperi separate. n locurile unde personalul st o
perioad mai lung de timp trebuie s fie instalate atenuatoare de zgomot acolo unde este
necesar. De preferabil, zgomotul va fi eliminat de la surs. Ferestrele cu vedere spre
exterior vor mbunti mediul i vor facilita orientarea.
Combinaia de culori din interior trebuie s fie deschis, o nuan de alb cald peste tot.
Construciile din oel, barele etc. vor fi vopsite uniform ntr-o culoare acceptat de
Beneficiar, n caz c nu sunt galvanizate. Podelele trebuie s aib o culoare acceptat de
Beneficiar; materialele alese trebuie s ndeplineasc cerinele scopului n care a fost
construit. Zonele rezervate personalului, cum ar fi birourile, camerele de control, camerele
de odihn etc. vor avea o nlime a tavanului de minim 2,6m.

5.17 In7%)!)*&& %"Eno!og&'" "!"'%r&'"
5.12.1 Con7&+"r)*&& g"n"r)!"
nstalaiile i echipamentele electrice vor fi proiectate astfel nct s se obin, pentru
ntreaga instalaie, disponibilitatea i performana specificat n condiii de funcionare
normale i n cadrul abaterilor limit admise.
51(142)
nstalaiile vor fi construite i montate sistematic i logic, cu posibiliti adecvate de
adugare i extindere. Staiile de distribuie de joas tensiune vor avea cel puin 20%
circuite de rezerv echipate, iar staiile de medie tensiune vor avea cel puin 2 celule
rezerv.
O defeciune arbitrar survenit la echipamente, hardware sau software nu va fi niciodat
periculoas pentru personal, mediu sau pentru instalaii i echipamente . Pentru asigurarea
continuitii n funcionare, instalaiile vor conine redundana necesar.
Pentru a facilita serviciile i ntreinerea instalaiilor i echipamentelor i limitarea gamei de
piese de schimb, proiectarea i construirea instalaiilor va fi standardizat i prin aceasta
se va limita numrul diferitelor tipuri de componente. Se vor aplica propriile instruciuni de
montare i instalare ale productorului
Productorul echipamentelor din cadrul instalaiilor electrice va fi unul cu reputatie in
domeniu si aprobat de ctre Beneficiar. n acelasi timp echipamentele vor trebui sa fie
compatibile si fabricate de catre aceasi producatori ai echipamentului de la DG bloc 3 si 6.
nstalaia de desulfurare va trebui sa fie o instalaie blocizat, consumatorii electrici care o
vor compune fcnd parte din serviciile proprii ale blocului respectiv. n consecin,
alimentarea consumatorilor trebuie s fie similar cu a celorlali consumatori afereni
serviciilor proprii de bloc, i anume: alimentarea normal se va face din transformatoarele
de servicii proprii de bloc alimentate n derivaie de la bornele generatorului respectiv, iar
alimentarea de rezerv din transformatoarele de rezerv/pornire, alimentate la rndul lor
din reeaua de 110 kV.
n prezent, alimentarea normal a serviciilor proprii (pentru fiecare bloc energetic) se face
printr-un transformator de 40 MVA-24/6 kV, iar alimentarea de rezerv se face prin
intermediul unor bare magistrale, alimentate la rndul lor din 2 seturi de transformatoare
(fiecare set fiind compus din 2 transformatoare 40 MVA-110/6 kV).
Sporul de consum introdus pe serviciile proprii de bloc de completul instalaiilor de
desulfurare este apreciat la circa 8997 KW/bloc (compus din consumatorii afereni
instalaiei de desulfurare propriu-zise).
Calculul sarcinilor (confirmat de msurtori la blocurile n funciune) certific faptul c un
singur transformator de servicii proprii de bloc de 40 MVA nu poate face fa consumului
sporit de putere , introdus de instalaia de desulfurare, consumul total ajungnd la circa
43-44 MVA pe bloc.
Ca atare, din motive care in de sigurana n funcionare, repartizare sarcin, impactul
asupra instalaiilor existente, costuri, asigurarea unei disponibiliti de putere pentru a
putea prelua din blocurile n funciune ct mai mult din consumul de servicii proprii
generale n scopul limitrii cheltuielilor cu energia electric absorbit din sistem, fiecare
bloc va avea:
- un transformator simbolizat "T n.1de 40 MVA-24/6 kV, existent, care alimenteaz
consumatorii actuali ai blocului; (n = 4 pentru blocul 4).
- i un al doilea transformator simbolizat "T n.9 de 25 MVA-24/6 kV, nou, va fi montat n
fata irului "A, n derivaie cu cel existent, care alimenteaz noii consumatorii de la
instalaia de desulfurare i face parte integranta a acestui contract. (n = 4 pentru blocul 4).
Noua secie de 6 kV de bloc va avea n component aproximativ 16 20 celule (se face
precizarea c s-au luat n considerare consumatorii prevzui la DG blocuri energetice nr.
52(142)
3 i 6.) pentru fiecare DG ns acest numr depinde de viitorii consumatori ai noilor
instalaii DG.
Consumatorii de joas tensiune afereni acestei instalaii ( proprii unui bloc sau comun pe
mai multe blocuri) se vor alimenta din staii de 0,4 kV alimentate la rndul lor, prin
transformatoare de 6/0,4 kV, din secia de 6 kV de bloc , nou creat sau din secia de 6 kV
comun care se va dota cu aparatajul necesar.
Staiile de 0,4 kV nou create, ca i restul instalaiilor necesare (staiile de producere i
distribuie curent continuu 220 V i 24 V dac este necesar, etc.) se vor amplasa n
aceeai cldire n care se amplaseaz i staiile de 6 kV.
Din secia de 6 kV nou creat se vor alimenta consumatorii de medie tensiune aprui
pentru aceast instalaie (pompe recirculare suspensie de calcar, etc.) precum i
transformatoarele de 6/0,4kV din care se vor alimenta consumatorii de joas tensiune
pentru instalaia de desulfurare.
Evalurile pe parte electric fcute n acest capitol se refer n principal la asigurarea
surselor de alimentare cu energie electric a instalaiei de desulfurare iar Executantul
instalaiei de desulfurare trebuie s proiecteze i dimensioneze echipamentele necesare
scopului propus.
De asemenea, trebuie s evalueze i lucrrile necesare integrrii instalaiilor electrice
aferente desulfurrii bloc 4 in sistem de conducere distribuit de tip SCADA (ce va face
parte a lucrrilor prezentului caiet de sarcini), reele de cabluri electrice (primare i
secundare), inclusiv confecia metalic de susinere a lor, precum i lucrrile aferente
instalaiei de legare la pmnt.
Funciile operative ale echipamentului SCADA electric vor avea in vedere cel puin
urmtoarele aspecte:
)F .$r)("gE"r"
A1).nformaii despre semnalizare;
Alarme;
nformaii privind parametrii electrici (curent, tensiune,putere activa si
reactiva, frecventa, cos , poziie comutatoare ploturi);
nformaii privind stare (de poziie pentru ntreruptoare);
nformaii de stare anormala (informaii pasagere sau permanente);
nformaii referitoare la sistemul de conducere nsui (numai informaiile
necesare operatorului din camera de comanda; informaiile de detaliu privind
funcionarea sistemului distribuit se prelucreaz la nivelul sistemului de
autodiagnoza si mentenanta).
A2). contorizare energie;
,F Com)n+) B'om"n>& g"n"r)%" !) n&("! +" 7&7%"mFJ
a) Comenzi simple de comutare (comenzi selectare intrerupator 6 kv pentru
sincronizare, selectare regim comanda baterii cofret racire transformator). Modul de
transmitere al comenzilor simple, prin intermediul statiilor de proces este
conventional, utiliznd relee de cuplare.
b) Comenzi duble de comutare (comenzi in impuls). Modul de transmitere al comenzilor
duble prin intermediul statiilor de proces va fi:
Serial prin intermediul modulelor de comunicatie al intrerupatoarelor (protocol
de comunicatie Profibus-DP pentru intrerupatoarele de 0,4 kv si Mobus
pentru intrerupatoarele de 6 kv);
53(142)
n mod conventional prin intermediul releelor de cuplare (comanda
intrerupatoarelor de 22 Vc.c., comanda in paralel cu cea seriala a
intrerupatoarelor de 6 kV si 0,4 kV, comanda bateriilor de racire cofret
tranformator desulfurare, comanda manuala a comutatorilor cu ploturi
transormator;
nformaiile de stare (intrerupator inchis, deschis) si de stare anormala
(intrerupator indisponibil sau declansat prin protectie) necesare realizarii
comenzilor duble de comutare in SCADA sunt de asemenea dublate (semnale
transmise la statiile de proces serial si prin interemediul modulelor /O).
c) nterblocari. Fiecare comanda va fi asociata cu o logica de interblocarioperative care
elaboreaza semnale pasive de tipul: permisie (in lipsa careia nu se poate executa o
comanda de anclansare) sau blocare (prezenta acestui semnalinterzice executarea
comenzii de anclansare). nterblocarile vor fi implementate la ambele niveluri:
interblocari la nivel descentralizat (de celula, tablou de 0,4 kV, tablou de 220 V c.c.)
si interblocari la nivel centralizat (camera de comanda).
Anclansarea intrerupatoarelor alimentarii de lucru si rezerva ale statiei electrice de 6 kV
desulfurare bloc 4 se va face prin sincronizare, prin intermediul unui brat de sincronizare (A
U, A f, A 4, releu control sincronism nou). Acest brat de sincronizare va fi folosit pentru
comenzile de anclansare prin sincronizare a intrerupatoarelor de 6 kV aferente desulfurarii
tuturor blocurilor de la CER Rovinari. Selectarea intrerupatorului de 6 kV care va anclansa
prin sincronizare se va realiza in sistemul SCADA. Comenzile de anclansare prin
sincronizare se vor transmite, prin intermediul ieirilor staiilor de proces interblocate cu
releul de control de sincronism.
n urma procesului de proiectare se vor purta discuii cu Beneficiarul pentru clarificare
tuturor aspectelor iar daca sunt necesare si alte funcii operative acestea vor fi
implementate.
nstalaiile electrice vor fi montate in staiile electrice existente si realizate in prima parte
respectiv pentru DG blocurile 3 si 6, camera de operare a blocului si camera electrica
centrala in funcie de scopul lor. Lucrrile de dispunere a echipamentelor, modificare a
instalaiilor existente si amenajarea acestor camere se vor face de Executant pentru a le
face compatibile pentru instalarea echipamentului electric nou si a utilitilor specifice. n
condiiile in care motorul/e ventilatorului de gaze de ardere are o putere mare pentru a
evita socurile electrice la pornire acestea pot fi prevazute cu sisteme de convertizoare pe
perioada de pornire.
5.12.2 In'&n%" Dn'E&7"H ')r')7" H gr)+" +" ro%"'*&"
n zonele unde exist riscul de explozie din motiv de amestec de gaze, se vor menine
categoriile de incinte nchise (carcasri) n conformitate cu standardele aplicabile.
n alte zone, se vor aplica cel puin urmtoarele categorii de incinte nchise (carcase), n
conformitate cu EN 60529, sau categorii similare de carcasri n conformitate cu alte
standarde aplicabile.
.)*&$! Gr)+ +" ro%"'*&"
Camerele de comand P 41
Camere staii electrice P 42
54(142)
Echipament amplasat n exterior P 53
Echipament amplasat n interior, dar n zone
unde calitatea aerului nu este controlat
P 53
Echipament amplasat in zone unde se
folosete apa pentru curare
P 55
Echipament amplasat in zone saturate cu
umiditate
P 67
5.12.3 N&("!" +" &>o!)*&" "n%r$ "'E&)m"n% +" Ko)75 %"n7&$n"
Circuitele electrice i componentele vor satisface cerinele de izolaie i tensiune
specificate n EC 664. Testele de tensiune vor fi selectate n conformitate cu standardele
de echipament corespunztoare. Dac nu exist teste de tensiune pentru standardele de
echipament corespunztoare din Tabelul n EC 664 se vor aplica pe baza metodei de
instalare i tensiune estimat.
5.12.4 R">&7%"n*) &>o!)*&"&
Rezistena izolaiei dintre circuitele separate galvanic i dintre astfel de circuite i pmnt
va fi de cel puin 1 MD msurat n mediul ambient n caz c nu se cere o valoare mai
mare datorit echipamentului sau mediului special.
Rezistena izolaiei se va msura n curent continuu n conformitate cu urmtoarele i cu
polaritatea care d cea mai joas valoare de rezisten.
Tensiune nominal Tensiune de ncercare
<60V 500V curent continuu
<60 - 400V 1000V curent continuu
5.12.5 T"n7&$n" +" &n%"r6"r"n*5
Echipamentul electric i electronic va ntruni cerinele EMC specificate n EN 50081-2 i EN
50082-2.
Se vor respecta cerinele directivei 73/23/ EEC pentru "'E&)m"n%" +" Ko)75 %"n7&$n".

5.12.2 R">&7%"n*) Dmo%r&() +"7'5r'5r&!or "!"'%ro7%)%&'" ?& 'Lm$r&!or
"!"'%rom)gn"%&'" +" )$+&o @ 6r"'("n*5
Echipamentul electronic va ntruni, de asemenea, cerinele de protecie mpotriva
descrcrilor electrostatice i cmpurilor electromagnetice de audiofrecven n
conformitate cu EN 61000-4-2 i EN 61000-4-3. Radio transmitorii portabili pentru
comunicare intern utilizai n instalaie i vor da o tensiune <10V/m. Vor fi ndeplinite
condiiile pentru o testare la clasa 3.
55(142)
Se vor respecta cerinele directivei D&r"'%&() 2004/108/CE privind compatibilitatea
electromagnetic
Echipamentul va fi poziionat astfel nct s se asigure spaiu suficient pentru evacuarea
incaperilor n caz de pericol i va fi instalat astfel nct poziia s fie convenabil pentru
citire, verificare, testare, curare i ntreinere fr a periclita integritatea corporal a
personalului i fr s fie nevoie s se demonteze echipamentul aflat n apropiere. n
special orice echipament care are o durat de funciune limitat (ex. siguranele) va fi uor
accesibil pentru nlocuire i revizie general.
Echipamentul care necesit servicii, citire, verificare sau testare regulat va fi amplasat la
o nlime convenabil (aproximativ 1,5m) deasupra pardoselii. Dac este amplasat mai
sus, se vor instala scri permanente, platforme sau alte dispozitive similare.
Acolo unde este necesar testarea i calibrarea senzorilor i instrumentelor trebuie
prevzut posibilitatea de acces i spaii pentru echipamentele de calibrare sau nlocuire.
5.12.3 D&7%)n*" m&n&m"
Distanele n camerele de comand, staii electrice, telecomunicaii i echipamente,
dulapuri vor satisface reglementrile, regulamentele i standardele n vigoare.
5.12.9 A!&m"n%)r") '$ "n"rg&"
Alimentarea cu energie din reeaua electric actual ctre DG se va face doar la nivele de
6 kV i 400 V. Circuitele de comand i protecie pentru noul transformator 24/6, 3 kV, vor
fi totui alimentate de la instalaia de 220 V curent continuu a centralei.
Se va asigura un sistem de curent continuu pentru alimentarea proteciei i alte dispozitive
de control care necesit tensiune de curent continuu. Capacitatea bateriei va fi suficient
pentru a permite comenzile necesare pe perioada opririi grupului energetic.
Computerele, monitoarele, imprimantele i alte piese ale sistemului de control care
funcioneaz cu tensiuni de curent alternativ (400 sau 230 V) vor fi alimentate prin
sistemele UPS (Power Supply Unit). Proiectarea va cuprinde comutator automat ntre AC i
UPS. Capacitatea unitilor UPS va fi, de asemenea, suficient pentru a asigura o oprire n
siguran a unitii.
5.12.10 A!&m"n%)r") '$ "n"rg&" ) &n7%)!)*&&!or IDG
nstalaiile DG vor fi alimentate printr-un transformator de 24/6,3 kV , conectat la bornele
generatorului aferent blocului 4.
Alimentarea noilor consumatori de medie tensiune ce apar la instalaia de desulfurare se
va realiza din staia electric (simbolizat "r4.1.1 si r5.1.1), amplasate n zona spate
cazan, ct mai aproape de centrul de greutate al noilor consumatori (n cldirea staiei
electrice aferente DG bloc energetic nr. 3 si 4) . (documentaia cldirilor electrice va fi
pus la dispoziia Executantului dup semnarea contractului).
56(142)
Staia electrica "r5.1.1 respectiv r4.1.1 va avea o alimentare de lucru de la noul
transformator "T5.9 si T4.9de 25 MVA-24/6 kV, i alimentare de rezerv din serviciile
proprii generale "r0.1.2.
S*$+( $#$tr"5 +'n'6"#(r5 este prezentat n planul, 'o+ I@294.224.004@E0@001.
Alimentarea intern cu 400/230 V curent alternativ a DG se va face prin transformatoare
6/0.4 kV. Se estimeaz c se vor monta dou transformatoare pentru fiecare instalaie DG
, cele 2 transformatoare vor alimenta o staie de 0,4 kV cu 2 secii de bare i cupl. Fiecare
transformator va fi dimensionat s preia ntregul consum al staiei. Pe cupl va fi montat o
instalaie de AAR (anclanare automat a rezervei). Regimul normal de lucru va fi cu
ambele transformatoare n funciune, i cu cupla deschis.
5.12.11 C),!$r& +" 2 M- NLPE
Cablurile XLPE vor fi n produse i testate n conformitate cu EC 60840 i EC 60228.
Cablurile vor fi rezistente la propagarea flcrii potrivit EC 60332-1 i EC 60332-3,
categoria B, destinaia F.
Metodele recomandate n EC 60287 vor fi utilizate pentru calcule la proiectare.
Cablurile XLPE vor ntruni cerinele EC 60228 clasa 2 privind conductorii torsadai sau
solizi de cupru sau aluminiu, care acoper cerinele de curent admisibil suportat n diferite
condiii de mediu i pozare .
D)%" r&(&n+ '),!$r&!" +" 2 M-
Cabluri alimentare instalaie DG Datele urmeaz a fi furnizate de ctre
Executant *)
Cabluri echipament comun Datele urmeaz a fi furnizate de ctre
Executant
Amplasare nterior, exterior
Sistem legare la pmnt Neutru izolat
Ecran/Sistem mpmntare Ecran nchis
*) Not: Cablurile alimentare vor fi proiectate pentru a rezista la curentul de pornire a celui
mai mare motor al DG.
5.12.12 C),!$r& +" Ko)75 %"n7&$n" BACH DCH +" 'om)n+5 ?& '),!$r& +" Dn'5!>&r"F.
Cablurile de joas tensiune vor fi cu izolaie de PVC conform standardelor romaneti , cu
conductoare de cupru sau aluminiu.
Cablurile vor fi rezistente la propagarea flcrii conform EC 60332-1 (sau EC 60332-2
dup caz) i EC 60332-3, categoria B, destinaia F.
Conductorii cablurilor de for vor fi cu trei faze si neutru. Conductorul neutru va fi
dimensionat la minim jumtate din conductorul de faz. Fiecare conductor pentru
mpmntare va avea culoarea de izolaie galben/verde i conductorul neutru va fi de
culoare albastr. Cablurile de alimentare curent continuu vor avea culoarea roie pentru
conductorul pozitiv i culoarea albastr pentru conductorul negativ.
57(142)
Cablurile de comanda multifilare vor conine un numr suficient de conductori pentru
scopul lor dar si de rezerva. Cnd numerele sunt utilizate n scop de identificare a
conductorului, acestea vor fi tiprite in culoare alb sau gri la intervale care s nu
depeasc 75mm pe toat lungimea conductorului. Tiprirea va fi permanent i nu va fi
uor de ters.
Cablurile de comand, vor fi ecranate sau nu , conform interferenelor electromagnetice
rezultate din condiiile de pozare.
Cablurile de nclzire vor satisface cerinele Standardele UE i vor fi auto-reglementate.

Conexiunea, unde cablul de nclzire este conectat la un cablu ordinar de alimentare,
terminalul etc., nu trebuie s depeasc o temperatur de of 70C.
Fibrele n cablurile cu fibr optic vor avea urmtoarele date de baz:
- Dimensiunile conform TU-T G.652.
- Mod unic, 1.330mm potrivit TU-T G.653
5.12.13 A?">)r") '),!$r&!or
Cablurile vor fi mprite pe clase diferite, astfel nct s nu apar perturbri ntre cablurile
de for i cablurile de comanda.
Cablurile vor fi mprite pe clase diferite cu supori pentru fiecare clas. Cablurile electrice
vor fi mprite n urmtoarele:
- cabluri de for medie tensiune ;
- cabluri de for joas tensiune ( c.a sau c.c ) ;
- cabluri de comanda i semnalizare.
n mod normal, cablurile vor fi aezate pe estacade de cabluri realizate din otel galvanizat.
Toate cablurile vor fi marcate din 10 n 10 metri, indicnd scopul pentru care se
intenioneaz a fi utilizat cablul.
Cablurile aezate pe estacade orizontale vor fi fixate cu benzi. Pentru zonele n care este
necesar aezarea pe vertical pentru cabluri se vor utiliza clemele.
n fiecare cldire (seciune de cldire) i ntre fiecare dintre cldiri, vor exista rute pentru
cabluri, cu un sistem de supori i canale de cablu pentru toate categoriile de utilizare
precum cabluri de putere, iluminare,semnalizare, control (comanda), telecomunicaii, etc.
EC 8012 i EC 8033 precizeaz criteriile pentru mediile electrice, ceea ce reprezint unul
din factorii care vor controla procesul de aezare a cablurilor.
Orice ncruciare a cablurilor de putere i a cablurilor de control se va efectua n unghiuri
drepte. Se vor evita pozrile lungi, paralele de cabluri de putere i comanda.
Se vor respecta toate prevederile normativelor romneti actuale ( n special NTE
007/08/00 "Normativul pentru proiectarea si executarea reelelor de cabluri electrice" ).
5.12.14 P"n"%r)*&) >&+$r&!or ?& )r+o7"!&!or
58(142)
Penetraiile cablurilor vor fi asigurate n toi pereii i pe ntreaga pardoseal acolo unde
sunt cerine de etanare contra incendiilor, scurgerilor de gaze, scurgerilor de ap,
etanarea la presiune i etanarea la ventilaie.
Toate cablurile care trec prin pardoseal i sunt expuse deteriorrii mecanice vor fi
protejate cu evi galvanizate sau alte materiale de protecie pana la o nlime de 1 (un)
metru.
5.12.15 I+"n%&6&')r"
Pentru a putea s se fac distincia dintre diferitele clase de cabluri, se vor marca codificri
pe supori estacadelor. Marcarea va fi durabil i va fi executat astfel nct acea clas de
cablu s fie distins clar n oricare parte a instalaiei. n acest sens va fi elaborat o
documentaie dedicat pentru acest scop
5.12.12 Con"'%)r") '),!$r&!or +" 'om)n+)
Fiecrui conductor din cablurile de comanda se va conecta ntr-o singur clem din irul
alocat. Poate fi conectat un conductor suplimentar de acelai tip i dimensiune dac se
cere astfel n circumstane speciale.
Conexiunile sudate vor fi dimensionate n mod adecvat i ar trebui evitate n cazul
conductorilor cu suprafa care depete 1 mm
2
. Se va lua n considerare efortul la
traciune i efectul termic. Conexiunile se vor face cu tehnic consacrat i demonstrat n
domeniu. Cablurile de control i firele care trebuie separate de echipament pe timp de
revizie i ntreinere vor fi deconectate cu uurin prin intermediul conectorilor.
Dispozitivul de conectare va fi marcat astfel nct nu exist risc de confuzie sau conectare
greit. Circuitele secundare ale transformatoarelor de msur de curent vor fi automat
scurtcircuitate cnd se deconecteaz. Se vor utiliza conductori flexibili de scurtcircuitare.
5.12.17. D$!)$r&!" ?& '$%&&!" "!"'%r&'"
Dulapurile i cutiile electrice, poziionate n exterior sau n camerele umede vor fi asigurate
cu orificii de scurgere protejate. Va fi posibil s se nchid uile dulapurilor i cutiilor cu
chei detaabile. Uile i cadrele pivotante vor fi asigurate cu dispozitive de oprire.
Dulapurile i carcasele pentru echipamente mari vor fi iluminate i dotate prize 230V, 50
Hz, cu mpmntare.
Celulele, panourile i cutiile de legtura de orice tip, care conin circuite redundante, vor fi
amplasate n aa fel nct s asigure cea mai mare separaie fizic ntre sisteme posibil.
Dulapurile i cutiile de legtura nu pot conine mai mult echipament dect permite
nlocuirea rapid a echipamentului, rcirea suficient i accesibilitatea. Firele i cablurile
vor fi instalate astfel nct s fie distinse uor.
Sirurile de cleme sau echipamentul de conectare nu se va amplasa sub 500mm deasupra
fundului celulei/dulapului. Dulapurile i cutiile vor fi proiectate avnd circuite de rezerv de
cel puin 20%.
Se va asigura rcirea suficient a dulapurilor, tablourilor i cutiilor pe ct posibil, prin auto-
circulaie i convecie. Se va evita rcirea forat. Oriunde aceasta nu este posibil,
sistemul de rcire va fi izolat fonic i monitorizat contra defeciunilor.
59(142)
Culorile celulelor i cutiilor, plasate de exemplu n camerele de comand, vor fi alese cu
consultarea Beneficiarului.
5.12.13 Om5mLn%)r")
Toate celulele, cutiile precum i alte echipamente de comand vor fi echipate cu cleme
pentru mpmntare la care se va lega un conductor de oel galvanizat de seciune
corespunztoare la reeaua de mpmntare. Celula/dulapul/cutia va avea bare de
mpamantare la care s se conecteze conductorul de mpamantare ale diferitelor
echipamente instalate n celula.
Cnd echipamentul conectat electric este instalat pe ui sau n dulapuri sau cutii, acestea
vor fi legate la mpmntate prin fir de cupru mpletit flexibil.
Aparatajul de comutare i alte echipamente de nalt tensiune vor fi conectate la reeaua
principal de mpmntare a instalaiei prin conductorii de oel galvanizat cu o seciune
corespunztoare. Toate tablourile de joas tensiune, supori de metal ai echipamentului
electric, ca i scrile i canalele de cablu vor fi conectate la reeaua de mpmntare cu
conductori de oel galvanizat de seciune corespunztoare. Barele de mpmntare vor fi
instalate n locuri corespunztoare.
5.12.19 In%r5r&!" '),!$r&!or
Partea inferioara a tuturor celulelor si cutiilor vor fi etanate pentru a fi protejate contra
prafului i agresiuni condiiilor industriale n care lucreaz i cnd este cazul, contra
incendiilor.
5.16.20 C)m"r) +" 'om)n+5
Camera de comand vor conine ntreg echipamentul necesar pentru funcionarea normal
a instalaiei de desulfurare precum i tot echipamentul de comand al instalaiei.
Echipamentul va fi instalat n mod logic i sistematic i va fi poziionat pentru a furniza
spaiu pentru viitoarele adugiri de noi funcii i instalaii.
Punctele de lucru ale operatorului i echipamentele vor fi proiectate ergonomic astfel nct
operarea s fie uoara i riscul de greeli redus.
Fiecare punct de lucru al operatorului va conine spaiul necesar pentru activiti
administrative, documentare, telefoane, etc.
Camera de comanda vor fi echipate cu pardoseli false sau speciale pentru calculatoare
pentru a se putea instala cu uurin cablurile.
5.16.21 On'5"r&!" 7%)*&&!or "!"'%r&'"
n cldirea electrica existenta i care este alocata DG grup 4 se vor amplasa dulapuri
pentru depozitarea siguranelor de schimb, indicatoarelor de tensiune i a instrumentelor
pentru mpmntare. ncperile staiilor electrice vor fi dotate cu extinctor contra incendiilor
i iluminare de siguran.
60(142)
5.12.22 E'E&)m"n% 2 M-
nformaii generale de proiectare pentru aparatajul de comutaie i echipamentului de 6 kV :
Cea mai nalt tensiune pentru echipament 7,2 kV
Curentul de rupere scurtcircuit min. 40 kA
Curentul de stabilitate dinamic 100 kA
Durata scurt circuitului, criterii de proiectare pentru
aparate
1,0 s
Tensiune inere la impuls (1.2/50s) 40 kV
Tensiune inere la frecvena industrial 20 kV
Distana minim ntre pri sub tensiune Corespunztor standardelor
furnizorului n concordan cu EC
Sistem mpmntare Neutru izolat
Curentul de dimensionare al barelor i conexiunilor Va fi stabilit de ctre Executant
Gradul de protecie min P42
Temperatur maxim ambiental n interior +35C
Temperatur minim ambiental n interior +5C
5.12.23 On%r"r$5%o)r"
ntreruptoarele vor fi proiectate pentru o frecven de funcionare de aproximativ 200 de
manevre pe an.
Capacitate de rupere s nu
fie sub
40 kA
Curent nominal Urmeaz a fi stabilit de Executant
Tipul recomandat Mediu de rupere arc : SF6
5.16.24 Tr)n76orm)%o)r" +" m57$r5
Tr(ns6'r+(t'(r$ 0$ ur$nt. Fiecare celul va fi dotat cu un set de transformatoare tri-
fazice.
Staii medie tensiune desulfurare
Curent primar nominal Urmeaz a fi calculat de ctre
Executant
ntensitate curent secundar 5A
Putere secundar
aproximativ
10 VA
Clasa de precizie 0,5FS5/5P20/5P20
Pentru fiecare celul se vor asigura transformatoare de curent homopolare n concordan
cu numrul de cabluri de plecare.
Staie medie tensiune servicii comune
Curent primar nominal Urmeaz a fi calculat de ctre Executant
Curent secundar nominal 5A
61(142)
Putere secundar
aproximativ
Urmeaz a fi calculat de ctre
Executant
Clasa de precizie Urmeaz a fi stabilit de ctre Executant
Fiecare celul va fi prevzut cu transformatoare de curent homopolare n concordan cu
numrul de cabluri de plecare
Tr(ns6'r+(t'(r$ 0$ t$ns"un$. Transformatoarele de tensiune vor fi selectate pentru a
satisface cerinele echipamentului de protecie ce va fi utilizat, i pentru a asigura
alimentarea la funcia de comutare.
Tensiune primar
nominal
6,3 kV
Tensiune secundar
nominal
100 V
5.12.25 .")r)%o)r"!" +" $n"r" !) 5mLn%
Separatoarele de punere la pmnt vor fi blocate fa de acionarea tuturor aparatelor de
comutaie, amplasate n interiorul i n exteriorul aceleiai celule.
Acionarea separatoarelor de punere la pmnt se va executa din afara celulei nchise , n
urmtoarele locuri :
- Pe partea cablurilor la fiecare ntreruptor ( cu excepia ntreruptorului de alimentare al
staiei);
- Pe partea barelor colectoare ( cu un separator de punere la pmnt montat n celula de
msur).
5.12.22 Pro%"'*&) "'E&)m"n%$!$& +" 2 M-
n celule va fi inclus echipamentul de protecie al echipamentului conectat. Fiecare celula
va fi prevzut cu protecia la arc electric.
nformaii de baz privind protecia:
Alimentarea
auxiliar
220 V curent continuu
Circuite de curent 5 A
Circuite de
tensiune
100 V AC
Frecvena reelei 50 Hz
ntensitate
supracurent
4
N
(continuu)
20
N
(10s)
100
N
(1s)
Releu de
declanare
Cel puin 1A la L/R 40
ms.
Protecia va fi asigurat cu toate posibilitile de conectare la un sistem de monitorizare,
prin utilizarea legturilor de fibr optic.
62(142)
Executantul va asigura un sistem pentru alimentarea n 220 V curent continuu la proteciile
incluse n contract. Sistemul de curent continuu va fi prevzut cu o baterie care permite cel
puin 1 or de funcionare dup pierderea alimentrii externe. Alimentarea n curent
continuu a proteciilor instalate n staiile existente va proveni din sistemul de alimentare n
curent continuu a centralei.
5.12.27 Pro%"'*&) mo%o)r"!or
Celulele care vor alimenta motoare de nalt tensiune vor fi dotate cu protecie numeric a
motoarelor cu urmtoarele funcii principale :
- Protecie la scurt-circuit
- Protecie diferenial (pentru motoare de 5MWi mai mari)
- Protecie supracurent
- Protecie suprasarcin termic
- Protecie suprasarcin stator
- Monitorizarea pornirilor
- Protecie rotor blocat
- Protecie sarcin dezechilibrat
- Protecie curent de punere la pmnt
- Protecie tensiune minim
- Protecie curent de secven invers
- Supraveghere circuit declanare
- DRR (declanare rezerv la refuz ntreruptor)
5.16.28 Pro%"'*&" !&n&" B"n%r$ )!&m"n%5r&!" IDG ?& ) &n7%)!)*&&!or 'om$n"F
Celulele de alimentare ale instalaiilor de desulfurare aferente blocului i serviciilor comune
vor fi prevzute cu urmtoarele protecii :
- Protecie suprasarcin termic
- Protecie tensiune minim
- DRR
5.12.29 Pro%"'*&) %r)n76orm)%or$!$& r&n'&)!
Transformatorul principal de 24/6 kV va fi prevzut cu urmtoarele protecii:
- Protecie difereniala
- Protecie de scurt-circuit
- DRR
- Protecie gaze transformator i comutator de reglaj
- Supraveghere termic bobinaj i ulei
63(142)
5.12.30 Pro%"'*&" "n%r$ %r)n76orm)%o)r" +" 2H3 M- /400 - %
Celulele pentru alimentarea transformatoarelor de 6/0,4 kV vor fi dotate cu urmtoarele
protecii:
- Protecie curent homopolar
- DRR
- Supraveghere termic bobinaj
5.16.32 E'E&)m"n% +" 'om)n+5 ?& m57$r5 "n%r$ '"!$!" +" 2 M-
Noile celule de 6 kV vor fi asigurate cu urmtoarele funcii de comand i msur:
- Msur curent i tensiune
- Comand local i la distan a ntreruptorului
- ndicarea poziiei ntreruptorului, separatoarelor de mpmntare i a cruciorului;
- Butoane "DESCHS-NCHS pentru ntreruptor
- Contoare energie activ i reactiv
- nregistrare eveniment
- nregistrare defect ( curent faz+neutru ; tensiune faz+neutru)
Funciile de comand pot fi incluse n echipamentul de protecie a celulei, pentru a forma o
unitate de comand a celulei. Funciile de nregistrare a evenimentelor i avariilor vor avea
ceas pentru sincronizare n timp.
ntre alimentrile de lucru i de rezerv ale staiilor de medie tensiune vor fi prevzute
instalaii de AAR. Comanda staiilor de medie tensiune aferente desulfurrii se va face din
camera de comand a centralei.
n perioadele de pornire-oprire, staia de medie tensiune aferent desulfurrii blocului va fi
alimentat din staiile de servicii generale ale centralei ( respectiv din reeaua de 110 kV
prin intermediul transformatoarelor de rezerv / pornire ).
n perioada normal de funcionare a blocului, aceast staie se va alimenta din
transformatoarele de servicii proprii aferente. Toate semnalizrile importante ( staii, avarii,
msuri, etc.) vor fi monitorizate n camera de comand electric. Vor fi supravegheate de
asemenea instalaiile de AAR. Proiectarea, execuia si echipamentele necesare acestor
modificri datorate acestor interferene vor fi fcute de Executant in cadrul contractului
5.12.33 Tr)n76orm)%o)r"
5.12.33.1 Tr)n76orm)%o)r" r&n'&)!" +" 24 / 2H3 M-
DG va fi alimentata cu un nou transformator conectate la bornele generatorului blocului 5.
Transformatorul va fi instalat n faa irului A slii mainilor, n zona transformatoarelor de
putere, acolo unde spaiul existent o permite .
Valoarea puterii 25 MVA
64(142)
Tensiune de scurt-
circuit
A fi optimizat de Executant
Valoare tensiune 24/6,3 kV
Nivel izolaie 24 kV 70 kV rms / 240 kV L
Nivel izolaie 6,3
kV
12 kV rms / 40 kV L
Grup vector Dd6
Tip rcire OFAF
Schimbtor
sarcin
+/-9x1.78%
Transformatoarele vor fi realizate pentru acest scop, adic alimentarea DG din grupul
energetic. Cu ntreg echipamentul n funciune, transformatorul ar trebui ncrcat la nu mai
mult de 80% din sarcina estimat. O suprasarcin de maximum 25% se poate utiliza la
pornire pentru cel mai mare motor din instalaia DG.
Transformatoarele vor putea rezista la orice tip de avarie extern. Transformatoarele i
instalarea transformatoarelor vor ndeplini cerinele HD 637 S1:1999 n prile aplicabile ca
i privind ntreaga proiectare i accesoriile, n cazul n care nu se specific altfel mai jos.
5.12.33.2 Com$%)%or$! +" r"g!)K !o%$r&
Mecanismul de funcionare va fi construit att pentru funcionarea motorizat (local i de la
distan), ct i pentru operare manual (printr-o manivel).
Un ciclu complet de funcionare nu trebuie s depeasc 25 de turaii la operarea
manual. Numrul necesar de turaii va fi indicat pe o plcu a dispozitivului de acionare.
Perioada de timp pentru funcionarea motorului nu trebuie s depeasc 8 s.
Dendat ce ncepe acionarea, aceasta trebuie s se indice i s apar semnalul
"CRESTERE (cretere) i "SCDERE" (scdere).
Dispozitivul de acionare va fi dotat cu etichete lizibile i care s fie protejate contra
intemperiilor, cu sgei pentru operare manual i, de asemenea, etichetat "CRESTE"
(crete) i "SCADE" (scade) n punctele sgeilor. Cretere nseamn conectarea la un plot
superior.
Dispozitivul de acionare va fi dotat cu dispozitive de limitare mecanic i electric.
Acestea pot fi uor de deplasat ctre orice poziie a ploturilor. n plus, fiecare dispozitiv de
limitare va avea o funcie de blocare electric i mecanic pentru a preveni funcionarea
greit.
5.12.33.3 U!"&
Uleiul trebuie s fie la baz naftenic i cu solvent rafinat i puternic hidro tratat. Uleiul nu
trebuie s conin PCB. Coninutul aromatic total nu trebuie s depeasc 10 % (v/v).
5.12.33.4 C$()
65(142)
Cuva transformatorului trebuie s aib fundul plat. Cuva va fi dotat cu dou valve de
prelevare de ulei, una la nivelul capacului i cealalt la nivelul fundului rezervorului.
5.12.33.5 A''"7or&&
Pe izolatoarele de nalt tensiune vor fi plasate transformatoare de curent
5.12.33.2 On'"r')r"
n plus fa de ncercrile specificate n EC 76 vor fi valabile urmtoarele ncercri:
Testul de impuls va fi efectuat ca test de rutin.
Testul de msurare a descrcrii pariale se va efectua ca un test de rutin n
conformitate cu Metoda 2 din EC 76-3. Tensiune pre-stres 1.3 Um / 3i nivel
PD 100 pC maxim permisibil.
5.12.34 Tr)n76orm)%o)r" !o')!" 2/0H4 M-
Transformatoarele pentru 6/0,4 kV vor fi asigurate conform cerinelor de proiectare.
Transformatoarele vor fi izolate cu rin uscat, vector de grup tri-fazic Dyn11.
Transformatoarele vor avea comutator de reglaj fr sarcin de 2x2,5%. Tensiunea de
scurt-circuit trebuie s fie de aproximativ 6% sau 8% ( funcie de puterea
transformatoarelor).
Puterea va fi aleas de Antreprenor pentru a corespunde aplicaiei. Echipamentul de
supraveghere i plcua cu date tehnice se va amplasa pe latura de nalt tensiune a
transformatoarelor. Fiecare transformator va fi dotat cu cel puin doi senzori de
temperatur, cu funcii de alarm i declanare.
Transformatoarele vor fi dotate cu nveli metalic, care va asigura cel puin clasa P 2XDH
de protecie.
5.16.35 .%)*&& "!"'%r&'" +" Ko)75 %"n7&$n". ."r(&'&& &n%"rn" +" '$r"n% )!%"rn)%&(
5.16.35.1 Generaliti
Reelele 400/230 V AC vor fi rigid legate la pmnt. Se va aplica sistemul de mpmntare
TN-C-S (potrivit EC 364-1).
Vor fi asigurate cinci bare colectoare (L1, L2, L3, PE, N) n tablourile de distribuie de joas
tensiune curent alternativ.
Staiile de distribuie i dulapurile vor avea urmtoarele date de baz pentru proiectare:
Valoare tensiune 400/230V AC
ntensitate curent
staie generator
3200 A
Curent scurt-circuit Antreprenorul va calcula valoarea
66(142)
rezultat n condiiile schemei i
aparatajului adoptat
Sistem mpmntare Direct legat la pmnt
Clas protecie P53 (exterior); P 42 43 (interior)
Staiile de distribuie vor fi proiectate pentru a garanta sigurana persoanei la efectele
termice i dinamice care pot s apar la fenomene de scurt-circuit. Toate plecrile vor fi
dotate cu ntreruptoare (aparataj de comutare fr sigurane fuzibile).
Staiile de distribuie vor fi de tip interior, i vor fi realizare din dulapuri individuale
compartimentate debroabil. Pierderile de cldur de la compartimentul de bare i din
compartimentele individuale vor fi eliminate prin ventilaie natural.
nformaii privind echipamentul i aspectul general al aparatajului de comutare vor fi sub
rezerva acordului cu Beneficiarul pe perioada stabilirii detaliilor de proiectare.
ntre alimentrile de lucru i cele de rezerv ale staiilor de joas tensiune va fi prevzut
instalaie de AAR. Fiecare staie va avea cel puin 20% rezerve de compartimente
debroabile/aparataj.
5.16.35.1 I!$m&n)r" Dn &n%"r&or ?& Dn "#%"r&or
luminarea va fi asigurat pentru toate zonele din interior i n exterior, la intrri i pentru
locaiile care vor fi accesate pe perioada normal de ntreinere. Corpurile electrice i
design-ul va fi corespunztor cu locaia i mediul. Ca obiective de proiectare vor fi
urmtoarele nivele de iluminare (msurate la 0,7m deasupra nivelului pardoselii/ parterului:
Camera de control / calculatoare 500 lx
Camera aparataj comutare 400 lx
Alte zone din interior 200 lx
Toate locaiile din exterior 150 lx
luminarea de siguran va fi asigurat n camera de comanda i n staia electric.
luminarea de urgen va fi furnizat de la sistemul de acumulatori al DG. luminarea de
siguran va consta n sisteme de iluminat amplasate deasupra uilor care sunt comutate
automat la pierderea alimentarii normale. Nivelul minim de iluminare va fi de 1 lx msurat
n partea camerei cu nivelul cel mai sczut de lumin. luminarea exterioar va fi prevzut
cu startere automate cu senzori care acioneaz la apariia serii i decupleaz dimineaa.
Pe toate uile care duc afar din cldire din camerele de comanda i staiile electrice se
vor aplica semne luminate ESRE. Semnele ESRE vor fi tot timpul luminate.
5.16.35.2 Pr&>" +" r">"r(5
nstalaia va fi dotat cu destule prize de rezerva. n camera de comanda vor fi cel puin
patru prize duble libere de 16A, dup ce s-a conectat ntregul echipament aferent. n alte
zone vor avea suficiente prize pentru a permite conectarea lmpilor manuale ca i a
echipamentului pentru testare, ntreinere i curenie dimensionate la necesitile
acestuia.
67(142)
Prizele din exterior vor fi dotate pentru a permite conectarea echipamentului de testare,
ntreinere i curenie. Punctele de conectare vor fi dimensionate pentru uzul intenionat.
Prizele vor fi proiectate n conformitate cu EN 60309.
5.16.36 4o%o)r"
5.16.36.1 G"n"r)!&%5*&
Motoarele standard vor satisface cerinele EC 60034. Tipul i dimensiunea motoarelor va fi
selectat pentru a ntruni cerinele speciale privind variaiile de tensiune la capacitatea
estimat.
Randamentul i eficiena motoarelor va fi specificat n conformitate cu EC 60034. Clasa
de protecie a motoarelor va fi cel puin P54, sau superioar dac se cere astfel prin
scopul i poziionarea motorului.
Toate motoarele vor avea capacitate de rezerv suficient pentru a nu deveni
suprancrcare pe perioada de funcionare normal sau situaii tranzitorii ale
echipamentului acionat.
Nu vor fi acceptate curelele de transmisie pentru transmisia intre motoare cu pompele din
cadrul DG.
Prile tuturor componentelor trebuie s fie protejate satisfctor contra coroziunii, innd
cont de mediul intenionat n care va funciona.
5.16.36.2 C$r"n%$! +" orn&r"
Curentul de pornire al motoarelor medie tensiune va fi n mod normal limitat la de 5 ori
curentul nominal. Curentul real de pornire trebuie s fie luat n calcul la dimensionarea i
alegerea aparatajului de comutare i al cablurilor de alimentare.
T&m&& +" orn&r"
Motoarele cu o capacitate estimat de 7,5 kW sau mai puin vor avea timpii de pornire sub
de 3 secunde la o tensiune estimat de 100%.
Motoarele cu o capacitate estimat de peste 7,5 kW vor avea timpii de pornire sub 12
secunde la o tensiune estimat de 100%. Timpul de pornire trebuie s nu depeasc 15
secunde la o tensiune estimat de 70%.
Motoarele pentru ventilatoare i suflante pot avea timp mai lung de pornire. Totui, acest
timp mai lung de pornire trebuie s fie indicat clar n specificaiile tehnice.
5.16.36.3 Armon&')
68(142)
Variatoarele de turaie ( dac exist) vor trebui proiectate n acest scop, adic trebuie s ia
n calcul eventualele pierderi adiionale cauzate de armonicile de la convertizorul de
frecven.
Convertoarele de frecven pentru viteza variabil vor fi dotate cu filtre pe partea de
alimentare cu energie, limitnd introducerea armonicelor n sistemul de alimentare cu
energie.
5.12.32.4 On'5!>&r"
Motoarele de nalt tensiune vor fi dotate cu rezistene anti-condens care sunt comutate
automat cnd motoarele nu sunt n funciune. Motoarele vor avea cel puin trei traductori
de temperatur pentru temperatura din nfurarea statorului.
Motoarele de joas tensiune vor fi prevzute cu rezistene anti-condens numai n cazuri cu
totul speciale.
5.16.36.5 C$%&& +" ,orn"
Cutiile de borne pentru cablurile de putere vor fi proiectate pentru a permite conectarea
cablurilor cu papuci. Conectarea se va face de jos sau din lateral.
Cutiile de borne pentru cablurile de putere nu vor fi utilizate n nici un alt scop. Cablurile
de comanda i/sau cablurile de nclzire vor fi conectate la propriile lor cutii de conectare.
Cutiile de borne vor avea o protecie cel puin de clasa P55 sau o clas superioar dac
aplicaia i locaia necesit astfel.
5.16.36.6 /$n'*&&!" +" 'om)n+)
Motoarele de 6kV vor fi comandate i supravegheate de relee numerice, motoarele de 0,4
kV pot fi comandate de relee electro-mecanice sau numerice.
Executantul va furniza informaii cu privire la coninutul permis de energie care poate fi
furnizat ctre rotor la pornire, mpreun cu alte informaii necesare pentru verificarea
sistemului de protecie.
Pr&n'&)!"!" 'om"n>& ?& 7"mn)!" +" 'on%ro! )! mo%o)r"!or:
- Date la intrare pentru comenzi de control DESCHS / NCHS;
- Date la ieire pentru semnale cuplat / decuplat, supraveghere circuite de comanda i
avarii.
457$r5%or& '$r"n% mo%orA
Traductorii de curent vor fi prevzui pentru a furniza msurtorile ctre sistemul de
comand (420 mA). Traductorii vor avea o clas de precizie de 0,5, o tensiune de
alimentare de 220 V, 50Hz. Echipamentul de alimentare cu energie (inclusiv cablurile)
pentru traductorii de curent trebuie inclus n furnitura instalaiei.
69(142)
16.37.37 In7%)!)*&& +" )$%om)%&>)r".
16.37.1 E'E&)m"n%$! +" m57$r) 7& 'om)n+). Dom"n&$! "'E&)m"n%$!$&
Executantul trebuie s furnizeze echipamentul de msur i comanda pentru urmtoarele:
- nstalaia de desulfurare a gazelor de ardere la blocul 4;
- Control de la distan al echipamentul comun pentru reactiv, produs final i manipularea
gipsului;
- Echipamentul de monitorizare a emisiilor
Echipamentul de control trebuie s aib redundan la toate nivelele.
Soluiile echivalente la cele descrise n prezenta specificaie vor fi acceptate att ct vor
avea cel puin acelai grad de siguran n exploatare i disponibilitate privind
echipamentul de control.
5.12........................................................................................................'o$!
&n7%)!)*&"& +" )$%om)%&>)r"
Executantul trebuie s furnizeze sistemul de conducere, aparatur local, cablurile de
automatizare i materiale de montaj aferente sistem automatizare pentru instalaia de
desulfurare gaze arse bloc 4, inclusiv instalaii comune, care cuprinde urmtoarele :
- Sistem Distribuit de Conducere (DCS) pentru nstalaia de desulfurare
bloc4
- Sistem Protecie (ESD) pentru nstalaia de desulfurare bloc4
- Sistem Distribuit de Conducere (DCS) pentru nstalaii comune
desulfurare bloc 4&5
- Monitorizare emisii nstalaia de desulfurare bloc4
- Aparate locale
- Cabluri de automatizare
5.17.......................................................................................................G"n"r)!&%5*&
Sistemul de conducere al instalaiilor de desulfurare bloc 4 bazat pe DCS/ESD trebuie sa
fie integrat in conceptul de conducere al blocurilor respective si sa respecte arhitectura de
conducere stabilita la instalaiile de desulfurare bloc 3 si 6. Sistemele DCS/ESD al
instalaiilor de desulfurare bloc 4 trebuie sa fie identice sau total compatibile cu cele ale
instalaiile de desulfurare bloc 3 si 6, Executantul fiind obligat sa includ n lucrare,
armonizarea instalaiilor de desulfurare noi cu cele de la deja existente precum si cu
prile comune. Echipamentul DCS utilizat la instalaiile de desulfurare bloc 3&6 precum si
la blocul 4 este produs de ctre Emerson iar tipul este Ovation.
Echipamentele vor fi proiectate astfel nct s se ating parametri de disponibilitate i
performan n regimul de funcionare respectiv i s fie ndeplinite criteriile de performan
specificate privind regimul de funcionare i durata de via.
Sistemele vor fi construite i instalate n mod sistematic i logic, existnd posibilitatea
adugrii i extinderii ulterioare. Dulapurile i cutiile vor conine cel puin un volum de 20%
de rezerv din capacitatea disponibil.
70(142)
Un defect aleator aprut la echipamente, hardware sau software nu trebuie sa determine
niciodat un pericol pentru personal, pentru mediul nconjurtor sau pentru instalaie. n
consecin, sistemul trebuie s aib redundana necesar.
Pentru a facilita reparaiile i mentenana echipamentelor i pentru a limita gama de piese
de schimb, proiectarea i structurarea sistemelor va fi standardizat i astfel se va limita
numrul de tipuri diferite de componente.
Vor fi respectate instruciunile de montaj proprii furnizorului de echipamente
nstalaia de desulfurare umed a gazelor de ardere, aferent blocului 4 de 330 MW de la
CTE Rovinari va fi condus de un echipament modern de automatizare ,Distributed Control
System (DCS), care va fi inclus n furnitura complex a instalaiei tehnologice.
nstalaia de automatizare va fi livrat n furnitura tehnologic completa si va asigura
conducerea instalaiilor tehnologice (pornire, funcionare n sarcin, oprire) pe urmtoarele
nivele de conducere:
- conducere individual local;
- conducere centralizat din camera de comand a instalaiei de desulfurare;
- conducerea de la camera de comanda a blocului (cazanului).
Conducerea din camera de comanda a instalaiei de desulfurare se va realiza din camera
de comanda existenta la desulfurare bloc 3, 6 si comune , prin montarea staiilor de
operare aferente bloc 4 . Staiile de inginerie, de arhivare si baze de date existente pentru
desulfurare bloc 3, 6 si comune se vor utiliza si pentru blocul 4 prin conectarea la reeaua
existenta.
Echipamentele staiilor de proces (controlere si staii /O) aferente DCS desulfurare bloc 4
si comune 4&5 se vor monta in spatiile existente, camera echipamentelor electronice din
cldirea staiilor electrice aferenta bloc 3&4 comune pentru blocul 4.
La nivelul camerei de comanda aferenta blocului 4 se va amplasa o staie de operare
(monitorizare) conectata prin OPC server la sistemul DCS de la desulfurare bloc 4, prin
care se va asigura schimbul de informaii serial cu camera de comand a blocului energetic
(monitorizare, stri funciune).
ntegrarea funciilor vitale (protecii, reglare, monitorizare mediu) ale instalaiei DCS/ESD
aferente desulfurare cu sistemul DCS al blocului 4, se va realiza prin schimb de informaii
analogice /binare in conexiune cablata.
Funcia principal a sistemului tip DCS este s asigure conducerea sigur a instalaiilor de
desulfurare gaze de ardere din camera de comand a DG mpreun cu echipamentele
auxiliare n toate regimurile de funcionare.
Funciile sistemului de automatizare vor fi organizate astfel:
- funcii operative: monitorizare, comand secvene, reglaj, protecie, semnalizri;
- funcii semioperative: configurare, diagnoz, mentenant;
- funcii neoperative: protocoale, nregistrri;
- funcii management proces.
Sistemul de automatizare va asigura tensiuni de alimentare pentru aparatura de
automatizare din cmp.
Sistemul de automatizare va fi alimentat cu tensiuni de alimentare redundante din sistemul
electric, n funcie de cerinele furnizorului DCS.
n principal instalaia de automatizare va cuprinde:
- aparatura de cmp pentru msura parametrilor tehnologici;
- echipamente de automatizare amplasate n camerele de comand;
- cabluri si materiale de montaj.
71(142)
Aparatura de automatizare montat local va permite achiziionarea datelor din proces si
transmitea lor la echipamentele de conducere DCS, amplasate n camerele de comand
ale instalaiei de desulfurare aferent blocului energetic nr. 3.
Aparatura de automatizare montat local va fi compus n principal din:
- traductoare de debit;
- traductoare de temperatur;
- traductoare de nivel;
- traductoare de presiune;
- traductoare pentru msur SO2, O2, CO, CO2, NOx;
- traductoare pentru msur pulberi provenite din gazele reziduale;
- traductoare privind coninutul de vapori de apa;
- traductoare pH;
- traductoare de conductivitate;
- traductoare de densitate;
- traductoare binare (presostate, termostate, de debit, nivel);
- indicatoare locale (nivel, presiune, debit, temperatur);
- sistem de monitorizare continu a emisiilor.
Aparatura de automatizare local din furnitura instalaiei va asigura un nivel de redundant
corespunztor, n funcie de importanta funciilor tehnologice. Aparatura de msur
prevzut n cmp va ndeplini condiiile de mediu specifice instalaiei tehnologice va fi
protejat la interferentele radio si electromagnetice si va respecta standardele SO 9001.
n ceea ce privete traseele cablurilor aferente instalaiei de automatizare, acestea vor fi
pozate pe trasee comune cu cablurile prtii electrice, n canale de cabluri, trasee aeriene,
pe perei utiliznd trasee electrice sau tehnologice noi sau existente.
Pentru realizarea instalaiei de automatizare se vor avea n vedere urmtoarele materiale:
- robinete si baterii de robinete;
- construcie metalic suport;
- eav de impuls;
- cabluri de automatizare;
- cutii de comand pompe si vane (locale);
- cutii de protecie traductoare, cu nclzire electric, etc.
Programul de funcionare al utilajelor tehnologice va fi stabilit de ctre tehnologul
instalaiei.
Pentru operarea pornirii/opririi sistemului de conducere al DG, vor trebui elaborate
proceduri concrete de pornire/oprire.
Pregtirea pornirii conducerii componentelor sistemului DG, nseamn:
- confirmarea pregtirii sistemului;
- alimentarea cu energie electric;
- echipamentul necesit pornire;
- umplerea cu ap a fiecrui rezervor;
- pornirea fiecrui agitator;
- acionarea diverselor vane manuale.
Operarea cu programul de conducere secvenial urmrete conceptele de baz:
- gestioneaz echipamentele care asigur conducerea secvenial;
- coordoneaz conducerea secvenial pentru urmtoarele:
- echipamentele care funcioneaz cu interblocri;
- echipamentele care sunt operate numai manual;
- vanele din secvene ce nu aparin sistemului principal.
72(142)
Toate aceste meniuni sunt doar informative Executantul fiind pe deplin rspunztor de
dezvoltarea unei scheme logice a instalaiei de automatizare in funcie de necesitile reale
ale instalaiei de desulfurare.
Deoarece cele doua ventilatoare de gaze aferente grupului 4, vor fi demontate tot sistemul
de automatizare, comanda control, si semnalizare al blocului 4, va trebui modificat si
ajustat de ctre Executant care va fi responsabil de proiectarea modificrilor sistemelor de
automatizare actuale ale cazanului, de achiziia echipamentelor necesare modificrii si
realizarea lucrrilor de execuie.
Procesul se va termina automat n structur ierarhic. Nivelele ierarhice trebuie s fie
independente unele fa de celelalte.
Toate componentele de msurare i control (msurarea, pregtirea semnalelor, bucla de
control nchis sau deschis) trebuie s fie uniforme n ceea ce privete echipamentul,
sigurana, fiabilitatea, disponibilitatea i funcionarea i echiparea cu legturi de
comunicare de date n format digital ctre echipamentele de control. Acestea vor fi
documentate ntr-un sistem uniform.
Toate msurtorile sau nregistrrile instrumentelor n legtur cu:
- informaiile ecologice i impactul asupra mediului;
- sigurana personalului i a lucrrilor;
- determinarea calitii i cantitii produselor i a materiilor prime;
- determinarea cantitilor i a valorii bunurilor, energiei i serviciilor;
Doar instrumentele de msurare i control al lucrrilor de nalt calitate vor fi utilizate cu o
tehnologie corespunztoare i aprobat n Termocentrala Rovinari. Toate echipamentele
livrate trebuie s satisfac standardele europene i s fie marcate cu semnul ,CE. Sunt
foarte importante considerarea ntreineri i reparaiilor ca i detectarea defeciunilor de in
timp util.
Modificrile i adugirile ulterioare aduse sistemului de control trebuie s fie fezabile ntr-o
manier simpl pe perioada de funcionare a instalaiei. Pentru a include funciile care nu
sunt definite, trebuie s existe o capacitate de rezerv de 200% pe structurile hardware i
software.
Sistemul de control trebuie s ndeplineasc funcionalitatea cerut prin utilizarea
dispozitivelor hardware i software standardizate. Sistemul de control va fi suficient de sub-
divizat pentru a permite verificarea i ntreinerea pe parcursul funcionrii instalaiei fr a
afecta sigurana n exploatare a ntregului sistem de control. Sistemul de control trebuie s
permit modificri de programe ,on line, pe parcursul funcionrii normale a instalaiei fr
oprirea procesului.
Funciile de control vor ndeplini urmtoarele cerine de baz:
- ntreaga funcionare a dispozitivelor de comutare, ca i de pornire i oprire a
obiectului controlat, va urma principiul SELECTARE OPERARE - CONFRMARE.
- Sistemul de monitorizare ca interfa pentru operatori va fi construit n limba romn.
Trebuie s se in cont de aranjarea imaginilor, listelor, rapoartelor i comentariilor.
Operatorii nu au nevoie s nvee o limb strin.
73(142)
Echipamentul de control va funciona fr opriri (funcionare fr oprire, clasa A), testat
pentru perturbri electromagnetice n conformitate cu prevederile standardului EN 50082-2,
utiliznd cifrele pentru mediul industrial. Media timpului dintre avarii (MTDA) a sistemului
de control (excluznd ventilatoarele i alte piese mobile precum drive-urile de disc) trebuie
s nu fie sub 40.000 ore.
Sistemele vor fi dotate cu diagnostic intern i posibiliti de auto-testare pentru fiecare
dispozitiv separat n parte. Alarmele de avarie trebuie s fie asigurate n sistemul de
comanda.
Sistemele de control computerizat n sine vor fi prezentate dintr-o perspectiv care s
indice starea dispozitivelor i a reelei de comunicare. Setarea i parametrizarea
dispozitivelor, unde este posibil, se va efectua din aceast perspectiv.
Pentru a asigura un grad de disponibilitate mare, sistemele vor avea funcii logice i surse
de putere redundante. Sistemele de protecie vor fi n conformitate cu referirile din
specificaiile europene EC 61508 sau alte standarde recunoscute pe plan internaional
care au un nivel minim de integrare i siguran echivalent cu SL 3.
Toate circuitele logice ale funciilor de protecie vor avea posibilitatea de testare a
proteciilor pn la impactul servomotoarelor, cnd echipamentul protejat este n modul
stand-by. Simularea semnalelor de intrare date va fi prevzut pentru testarea sistemelor.
Protecia sistemelor va fi asigurat cu funcii de autotestare automat n urmtoarele zone:
- Verificarea periodic a tuturor msurtorilor (erori de hardware, avarii fire, avarii senzori
etc.)
- Testare periodic on-line funcionalitate hardware / software de la msurtori la datele
la ieire releu protecie.
- Verificare periodic modificri sistem software pentru protecia configuraiei (regulator,
limitator setri etc.)
n acest context, cuvntul ,periodic nseamn de dou ori pe zi pentru unitile aflate n
funciune i o dat pe zi pentru unitatea care nu este n funciune.
ntregul echipament electronic al sistemului de control va fi alimentat dintr-o sursa
UPS(Power Supply Unit). UPS ul va fi corespunztor pentru alimentarea sistemelor de
control pe baz de computer. Puterea UPS i capacitatea acumulatorilor va fi astfel nct
echipamentul de control s funcioneze fr opriri timp de 30 minute dup stagnarea
alimentrii.
Pe perioada de prob testele de funcionare ale sistemelor de control se vor efectua n
conformitate cu programul testelor.
Setrile de protecie vor fi coordonate cu celelalte tipuri de protecie din cadrul
termocentralei Rovinari. Toate lucrrile n legtur cu interfeele la sistemele actuale i noi
se vor efectua prin coordonarea strns cu Beneficiarul.
74(142)
12.37.2 Con%ro!$! &n7%)!)*&&!or ?& E'E&)m"n%$!$&
nstalaiile i echipamentul vor fi controlate:
- nstalaiile DG din camera de control a grupurilor energetice i din camerele de
comanda ale instalaiilor DG;
- Echipamentul din zona de manipulare a materialelor adic la ncrcarea prafului de
calcar, pregtirea reactivului, descrcarea lamului de gips, manipularea deeurilor i
etc. local, de la panouri locale si din camera de comanda a DG
- Pentru partea electrica funciile de comanda ale grupurilor energetice nr. 4 vor fi
adaptate pentru integrarea cu sistemele DCS /ESD ale desulfurrii .
Componenta hardware i aplicaia de baz software pentru sistemele de comanda si
control vor fi pe ct posibil uniforme pentru instalaiile DG indiferent la care unitate este
conectat controlul.
Ecranele de calculator i unitile de control trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
- "n6'r+(!""#$ %r","n0 +'n"t'ru# ,'r 6" (tu(#"1(t$ $# %u!"n #( 6"$(r$ s$un057
- %'s"2"#"t(t$( 0$ ( 6($ tr$n08ur" 0$ s$+n(#$ (n(#'4"$ 9" 2"n(r$3 '+%(r(t", u
ur2$#$ unu" s$+n(# (n(#'4 :n #$45tur5 u (#tu#7 nu+5ru# 0$ %(r(+$tr" :n 0"6$r"t$ u#'r"
:ntr8un tr$n0 nu ,( 6" su2 ;7 nu+5ru# +"n"+ 0$ tr$n08ur" ,( 6" ;7
- %'s"2"#"t(t$( ( '%$r(t'ru# s5 r$u%$r$1$ "n6'r+(!""#$ 0$s%r$ 6"$(r$ %(r(+$tru 0$
s$+n(# "n%ut)'ut%ut3 "n#us", 0$sr"$r$( %untu#u"3 st(r$(3 t$*n'#'4"(3 4(+( $t.
- '%$r(t'ru# ,( %r"+" (#(r+$ :n (1 0$ 'r"$ (,(r"$ :n %5r!"#$ s"st$+u#u" 0$ 'ntr'#3
"n#us", +'0u#$ "n%ut)'ut%ut3 (%(r(t$ 0$ '+(n053 (#"+$nt(r$ u $n$r4"$ $t. A#(r+$#$
,'r 6" %r$1$nt(t$ :n +(n"$r5 #(r5 9" 'ns"st$nt5.
- LCD (ecran cu cristale lichide) cu diagonala de cel puin 21"
- interfa unitate video/ copie hard
- cel puin 128 culori pentru fa i fundal,
- rezoluie de cel puin 1600 X 1200 pixeli, ecran grafic complet
- posibilitate de definire a macro-simbolurilor
- posibilitate de selecie prin flash pentru fiecare simbol n fa i pe fundal
- verificare logare individual diferite persoane (parole, taste)
16.37.3 /$n'*&& 7&7%"m 'on%ro! &n7%)!)*&& IDG
75(142)
Componenta hardware i aplicaia de baz software pentru sistemul de control va fi la fel
ca pentru toate instalaiile DG din cadrul Termocentralei Rovinari.
Sistemul de control va asigura funcionarea n siguran a echipamentului de tratare a
gazelor de ardere, inclusiv pornirea i nchiderea automat, i se vor asigura urmtoarele
funcii minime, ns fr a se limita la:
- pornirea i nchiderea sistemului de tratare a gazelor de ardere;
- pornirea, comutarea, controlul, nchiderea sistemului de dozare reactivi chimici;
- control automat al procesului potrivit concentraiei poluanilor la evacuarea gazelor de
ardere, nainte de evacuare pe co;
- realizarea tipurilor de protecie, alarme, nchidere;
- sisteme de monitorizare proces curare gaze de ardere, dozare reactivi chimici,
ndeprtare cenu i ape uzate i alte sisteme, cu indicarea strii echipamentului;
- indicarea i nregistrarea principalilor parametri ai traseului gazelor de ardere;
- pregtirea i tiprirea rapoartelor de performan;
- pregtirea jurnalelor;
- pstrarea datelor pe termen lung;
- monitorizarea performanei de baz;
- prezentarea i tratarea alarmelor;
- tendine la prezentarea datelor procesului selectabil;
- secven de evenimente de nregistrare i raportare;
- funcii de control la distan, control la distan n acest context nseamn controlul
instalaiei DG din camera de control.
16.37.4 E'E&)m"n% +" mon&%or&>)r" ) 'on%ro!$!$& ?& ro'esului
Sistemele de control pentru instalaiile DG i echipamentul comun va fi amplasat n
camera de comanda DG.
Lista evenimentelor i alarmelor vor indica
- Toate alarmele active
- Toate alarmele inactive, care nu sunt confirmate
- Declanare semnale din partea dispozitivelor de protecie
- Modificare poziie dispozitive de comutare
Confirmarea alarmelor va fi posibil individual sau pe pagin.
Alarmele vor fi marcate n timp cu o rezoluie de cel puin 1 ms. Semnele de marcare a
timpului vor fi introduse la nivel de modul input. Semnalul de sincronizare n timp va fi
disponibil pentru camera de control din grupul energetic nr 4.
n cazul n care se genereaz orice semnal de alarm va apare un mesaj pe ecranul staiei
de lucru i va fi activat un semnal acustic. Vor fi asigurate cel puin patru nivele de
semnalizare pentru: 2 nivele de alarm de avertisment i 2 nivele de alarm de urgen.
Mesajele care aparin diferitelor nivele vor fi indicate n culori diferite iar semnalul acustic
avea frecvene de repetare diferit si specific pentru fiecare alarma in parte.
76(142)
Sistemul de control va permite pstrarea evenimentelor i alarmelor. Toate semnalele vor fi
nregistrate n memorie pe termen scurt cu o capacitate de rezoluie care s nu
depeasc 1 ms; coninutul memoriei pe termen scurt va fi copiat automat n memoria pe
termen lung. Sistemul de tiprire a listelor de evenimente i alarme trebuie sa se fac n
ordine cronologic.
Procesul de monitorizare ca parte a sistemului de control trebuie s garanteze timpii de
reacie pe termen scurt i interveniile rapide n cadrul procesului
- prezentarea grafic a timpilor inclui i actualizarea tuturor datelor procesului dinamic:
< 2 sec
- timpul dintre funcionarea de la consol i reacia modulului output: < 1.5 s inclusiv
timpul de transfer al comunicrii
- timpul dintre apariia semnalului n modul input i prezentarea pe ecran a semnalului: <
1.5 s inclusiv timpul de transfer al comunicrii
16.37.5 Staia de lucru
Fiecare instalaie DG va avea propria staie de lucru, care va asigura cel puin aceste
funcii:
- configurare grafic;
- configurare sistem de intrare/de ieire;
- modificare diagrame logice i configurare diagrame noi;
- reglare bucle control;
- analiz stare sistem;
- unitate/uniti pstrare istoric date pe termen lung i pe termen scurt;
- analiz istoric alarme;
n plus, staia de lucru din instalaie va avea caracteristicile complete ale staiilor de lucru
ale operatorului.
Staiile de lucru ale instalaiilor vor fi amplasate n camera de comanda.
16.37.6 Echipament de comanda pentru zona de manipulare a materialelor
Se va asigura un sistem de comanda separat pentru supravegherea i manipularea
operaiunilor de ncrcare i descrcare praf de calcar, descrcare lam de ghips,
descrcare in rezervoarele de transfer si auxiliar etc. . Sistemul local va fi conectat la o
reea general de la existenta instalaie de desulfurare bloc 3.
n principiu, sistemul de control al zonei de manipulare diferitelor echipamente va conine:
- Senzori, servomotoare i alte dispozitive de cmp necesare funcionalitii manipulrii
echipamentelor.
77(142)
- Echipament de comand central sau distribuit pentru operarea manipulrii praf de
calcar etc.
- nterfaa operatorului, care s cuprind ecran, tastaturi, butoane de declanare i alte
dispozitive de control.
- Rapoarte emise inclusiv capacitatea de pstrare mas i cel puin o imprimant.
Vor fi incluse minimum urmtoarele funcii de comanda:
- Control automat potrivit cerinelor
- Monitorizarea proceselor controlate;
- Pornire i oprire a grupului de echipamente solicitate;
- Control secvene;
- Manipulare alarme i semnale avarie;
- Logare date pentru funcionare trend i raportare
- Logare;
- Pstrare date pe termen lung
- Funcii alarm
- Secven evenimente nregistrare i raportare
- Pregtire i tiprire rapoarte de performan;
- Transmitere stare i perturbri funcionare de informaii tuturor unitilor din sistemele
de control.
Sistemul de monitorizare ca interfa pentru operatori va fi construit n limba romn.
Trebuie s se in cont de aranjarea imaginilor, listelor, rapoartelor i comentariilor. Toi
senzorii i echipamentul de cmp vor fi proiectai pentru aplicaie n exterior.
Aparatele de control, monitoarele, tastaturile i alte dispozitive de interfa vor fi plasate pe
un material rezistent la praf.
n general, rapoartele vor prezenta date despre masele i greutile materialelor, orele i
datele de manipulare i n legtur cu acestea.
Sistemul de control al manipulrii materialelor va fi legat la sistemele de control al
unitilor. Conectarea i prezentarea de date n sistemele de control ale unitilor va furniza
informaii i indicaii privind starea perturbrilor de funcionare.
Se va asigura o ,staie de lucru sub forma unui computer portabil ce poate fi conectat la un
sistem de control cnd este necesar. Acest computer va fi utilizat pentru setarea
parametrilor de funcionare i pentru a efectua actualizarea i ntreinerea general a
componentei software a sistemului de control.
12.37.7 .&n'ron&>)r" Dn %&m
n scopul realizrii sincronizrii necesare n timp, mpreun cu antena i cablurile necesare
se va include i un generator timp. Generatorul de timp (ceas) va avea urmtoarele
caracteristici de baz:
- Funcii ceas iniiator i generator de timp GPS
- Va utiliza formatul TCU (Timp Coordonat Universal)
78(142)
- Suficient precizie pentru a garanta sincronizarea necesar de timp (i.e. peste 500s)
- Suport acumulator intern (cel puin 60 de minute)
- ndicator "timp sincronizat
- ndicator "GPS nchis
Ceasul iniiator va fi dotat cu alarme pentru:
- Pierdere semnal GPS (anten sau alt problem)
- Pierdere alimentare cu energie
- Avarie intern
Trebuie s se poat selecta Utilizare ETZ (economisire timp pe timp de zi).
Se va furniza i un ceas cu afiaj digital ce urmeaz a fi instalat n camera de control.
Acest ceas va fi suficient de mare i amplasat pentru a putea fi citit cu uurin din toate
punctele de lucru din camer.
Sistemul de comunicare va fi selectat pentru a fi potrivit cu aplicaia; adic, va permite ca
ntregul echipament furnizat s fie sincronizat cu ceasul principal.
16.37.8 Prelucrare semnale
Semnalele care vin vor fi prelucrate, supravegheate i distribuite prin module de prelucrare
corespunztoare. Aceste module trebuie s fie realizate cu tehnic PnP i instalate n
dulapuri. Redundanele procesului vor fi indicate n organizarea semnalelor. Ca parte a
acestei strategii, transmitorii redundani nu pot fi prelucrai ntr-un modul comun.
Separarea galvanic a fiecrei canaline sau a altei tehnici pentru a preveni zgomotul
electronic de la dispozitivele de cmp existente va face parte din modulele de prelucrare a
semnalelor.
."mn)!" )n)!og&'"
Semnalele analogice ale transmitoarelor trebuie s fie conectate la module analogice de
distribuie i prelucrare. Modulele analogice trebuie s satisfac minimum urmtoarele
cerine:
- alimentare cu energie separat pentru fiecare transmitor,
- funcii hot swap i auto-iniializare,
- intrare semnale analogice pentru stimulare,
- ieire semnale analogice pentru msurare, protecie separat i supraveghere curent
de alimentare (sigurane),
- prelucrare semnal fr zgomot,
- separare galvanic a fiecrui input i a altor tehnici de prevenire a zgomotului
electronic de la dispozitivele de cmp existente pentru a perturba modulele de
prelucrare a semnalului;
- comunicare protocol HART; sistemul de control software trebuie s sprijine protocolul
HART.
79(142)
."mn)!" ,&n)r"
Semnalele binare care vin de la comutatoarele de final, temperatur sau presiune ca i din
contacte libere potenial din sistemele cutiilor negre. Modulele binare trebuie s satisfac
minimum urmtoarele cerine:
- furnizare protecie separat sau dovad scurt-circuit, fr zgomot, pentru fiecare surs
de semnal binar
- funcii hot swap i auto-iniializare,
- supraveghere contact pe antivalen (ambele semnale "PORNT" i "OPRT" sunt
valabile)
- supraveghere deteriorare cabluri
- intrare semnale binare pentru stimulare, pe fa modul,
- ieire semnale binare pentru msurare, pe fa modul,
- identificare perturbaii i simulare
mprimarea timpului semnalelor binare, care trebuie s se fac n sistemele de control, este
fie timpul de intrare al semnalului la modulul binar sau timpul generrii semnalului n
sistem. Precizia semnalului va fi de cel puin 1 ms. Trebuie s se asigure c nu va aprea
o diferen mai mare de timp ntre evenimentul real i imprimarea timpului acestuia.
Se prefer o tensiune 48V DC pentru semnalele binare. Sistemul va asigura sigurane la
ieire pentru toate ieirile alimentare, precum valvele solenoid. Circuite DC vor avea
sigurane la conexiuni pozitive i negative.
Toate semnalele intrate/ieite, de protecie, utilizate/generale n sistemul de control trebuie
distribuite ca semnale legate cu o logic fix, 2 din 3 i utilizarea unei tensiuni poteniale
libere de 48 V DC pentru semnalele binare.
12.37.9 Con%ro! +r&(" BCon%ro! !og&'5H Con%ro! ,$'!5 +"7'E&75F
Controlul buclei deschise a drive-ului motorului, drive-urilor servo i valvelor solenoid se va
efectua prin controalele drive-ului. Controalele drive-ului trebuie s rmn n stare de
funcionare chiar n perioade de defeciuni ale unitilor centrale ale sistemului de control
pentru a permite protecia instalaiilor i interveniile manuale pentru operarea de urgen.
Controlul trebuie realizat prin utilizarea modulelor hardware de control drive sau prin
programe speciale software de control drive.
Semnalele utilizate pentru funcionarea fr defeciuni a drive-ului, precum semnalele de
protecie, comutatoarele de final, de torsiune sau nregistrrile aparatajului de comutare
urmeaz a fi conectate direct la module. Comenzile PORNT i OPRT pentru drive vor fi
create n modulele de control ale drive-ului, astfel nct s existe funciile de protecie chiar
i n caz de perturbri la unitile automate centrale corespunztoare.
80(142)
Operarea fr intenie a drive-urilor va fi prevenit prin comenzile de eliberare. Comenzile
lansate ctre participanii conectai trebuie comutate bipolar. Supervizarea trebuie s
cuprind cel puin urmtoarele avarii: perturbaii, timp mort i oprire.
Controlul drive-ului trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
- intrri pentru comenzile PORNT/ OPRT, DESCHS / NCHS i pe perioada funcionrii
- intrri automate pentru comenzile PORNT/ OPRT sau DESCHS / NCHS din logica
primar sau de la unitatea central
- generare prioritate: protecie/automat /manual
- logica pstrrii comenzilor i a comenzilor dependente torque sau travel
- pstrare comenzi pentru funcionare provizorie sau funcionare pas cu pas
- manevrare drive-urilor servo la producerea semnalelor de la comutatoarele torque sau
end
- manevrare comenzi control ale drive-urilor servo dup semnalele de moment pornire i
oprire
- supervizare antivalen semnale returnare
- semnale perturbaie: poziie oprit, termic, torque
- intrri re-comutare dup scurte ntreruperi de tensiune, la aparatajul de comutare
Toate valvele de control i servo-motoarele dispozitivelor de siguran vor fi proiectate s
mearg automat pe poziia ,safe n caz de pierdere a rezervei (electric sau presiune a
aerului) sau pierdere de contact cu sistemul de control.
16.37.10 A!&m"n%)r") '$ "n"rg&" "!"'%r&'5 ) 7&7%"m"!or ?& "'E&)m"n%"!or +" 'on%ro!.
Alimentarea pentru sistemul DCS va fi o alimentare dubl, redundant. 220VDC.
Alimentarea pentru sistemul ESD va fi o alimentare dubl, redundant. 220VAC din UPS
sau 220VDC
Sursele UPS si dulapul de distribuie UPS sunt cele existente de la desulfurare bloc 3,
pentru desulfurare bloc 4 , cu specificaia ca executantul va face propriile evaluri asupra
capacitaii si daca sunt necesare adugiri acestea vor fi parte la prezentul contract.
Din sursele UPS se vor alimenta ESD, Dulapul de reea DCS, staiile de operare si alte
periferice DCS, aparate locale. Daca aceste surse nu sunt suficiente Executantul va monta
surse suplimentare.
Sursele de tensiune redundante vor fi dimensionate i conectate astfel nct defectarea
uneia dintre ele s nu produc oprirea sistemului.
Cantitile necesare de tablouri de distribuie vor fi livrate de ctre Executant, avnd la
baz urmtoarele criterii:
Sursele de curent alternativ i cele de curent continuu vor fi amplasate n tablouri
diferite;
Fiecare intrare de alimentare va avea un comutator principal i un ntreruptor.
)e vor include urmtoarele dispozitive#
- dou convertoare AC/DC pentru a crea o distribuie redundant a tensiunii 48/24 V DC
(dac aceast tensiune este necesar)
81(142)
Se vor utiliza urmtoarele tensiuni la alimentarea cu energie:
Vane solenoid: 220VDC
Vane nchidere On-Off cu motor
electric a motorului/amortizori i
valve de control
3 fazic 400V AC
Echipament sistem control 230 V AC /220 V DC
12.33.33 4on&%or&>)r" "m&7&&
12.33.1 G"n"r)!&%5*&
Monitorizarea se va asigura n conformitate cu standardele CEN sau, n lipsa standardelor
CEN, cu standardele SO, cu standardele naionale sau cu alte standarde internaionale
care garanteaz obinerea de date de o calitate tiinific echivalent. Pentru desfurarea
msurrilor de emisii trebuie amenajate locuri de msurare cu respectarea prevederilor
standardelor de msurare, a celor de asigurare a calitii i a celor de protecia muncii.
Aceste locuri trebuie s fie uor accesibile, dimensionate adecvat i poziionate astfel nct
s poat fi realizate msurri reprezentative pentru comportamentul de emisie al instalaiei.
Aceast parte a documentaiei de atribuire definete cerinele de proiectare, fabricare,
livrare, pornire i testare a tuturor componentelor hardware i software necesare asigurrii
unui sistem de monitorizare complet, continu a emisiilor de SO
2
, NOx, CO, CO2, H2O,
Particule, Oxigen, temperatura, presiune si coninut de vapori conform legislatiei in vigoare.
Puncte de msurare a probelor din gazele de ardere vor fi amplasate n conformitate cu
legislaia i normele europene i naionale n vigoare.
Sistemul de monitorizare continu a emisiilor va asigura posibilitatea de a avea datele
necesare n format tiprit i digital.
Echipamentul pentru monitorizare i msurtori se va certifica de ctre un institut de
testare acreditat n conformitate cu legile romneti / europene. Aceste certificate vor
specifica timpul de valabilitate.
Se va furniza un sistem de monitorizare a emisiilor funcionabil, sigur i de nalt
tehnologie.
Se vor asigura un numr suficient de locuri de prelevare de gaze de ardere ntre
precipitatori i absorbere, i pe traseul dinaintea courilor.
Echipamentul de prelevare obinuit sau msurare continu a apelor uzate va respecta
reglementrile din Romnia.
Se va include echipamentul necesar de laborator.
12.33.2 Pr"!"()r" g)>"
82(142)
Punctele de extracie se afl n exterior, trebuie s se ia msuri de protecie adecvate
contra condiiilor de vreme nefavorabil.
Msurarea pentru analiz i monitorizare complet se va face la intrarea n co.
Se vor dispune prelevri i msurtori suplimentare pentru funcionarea instalaiei DG n
sine, la locaiile potrivite pentru aplicare.
16.38.3 An)!&>or g)>" +" )r+"r"
Analizorul de gaze de ardere va funciona doar cu ajutorul unei analize spectrale fr
echipament de luare i pregtire de mostre.
Analizorul de gaze trebuie s fie dotat cu dispozitiv intern de calibrare pentru a asigura
testul de performan ciclic automat fr a trebui s adauge un dispozitiv de
dimensionare gaze din exterior.
Pe perioadele de timp ajustabile se va realiza echilibrarea fa de reperul zero. La
echilibrarea fa de reperul zero trebuie s se utilizeze aerul ambiental. Concepia
dimensionrii i a echilibrrii fa de reperul zero urmeaz a fi descris n ofert.
Verificarea analizorului i a sistemului intern de dimensionare cu utilizarea dimensionrii
gazelor, care a fost adugat din exterior, se permite doar o dat pe an.
12.33.4 E'E&)m"n% )n)!&>5 %"7% "m&7&"
Analiza valorilor msurate de echipamentul de msurare a emisiilor urmeaz a fi efectuat
de echipamentul de analiz a testului emisiilor. Prin echipamentul de analiz se vor
realiza:
- conversia
- calculul corectat
- calcularea mediei (mediile pe ore i pe zile)
- clasificarea
- pstrarea valorilor de msurare a emisiilor.
Prin funcia de analiz se vor putea recunoate i trata evenimente separate precum :
- pornirea funcionrii
- funcionarea la nchidere
- ntreinerea funcionrii
- calibrarea
- verificarea
- descrcarea
Modul operaional al unitii (pornire, nchidere, etc.) va rezulta de la sistemul de control al
unitii.
83(142)
12.33.5 457$r& n"'"7)r"
Urmtoarele variabile msurate trebuie transferate n sistemul de control al procesului i
afiate n sistemul de monitorizare:
Msurat att la intrare ct i la ieire:
- Temperatura gazelor de ardere
- Volumul gazelor de ardere
- Presiunea gazelor de ardere
- Concentraii SO
2
, NOx, CO, CO2, H2O, Particule, oxigen, temperatura, presiune si
coninut de vapori n gazele de ardere
- Cantitatea de calcar introdus in silozurile de calcar;
- Granulaie;
- Puritatea si reactivitatea calcarului;
- Compoziia chimica a calcarului;
- Umiditatea calcarului;
Msurarea:
- Cantitii de lam de calcar (ca reactiv)
- Cantitatea de ghips deversata ctre sistemul de slam dens.
- Nivel lichid n vasul de reacie
- Nivel lichid n rezervor
- Densitate lam
- Verificare ap recirculat
Msurare control:
- Concentraie SO
2
, NOx, CO, CO2, H2O, Particule, oxigen, temperatura, presiune si
coninut de vapori la ieire
- Temperatur gaze de ardere la ieire
- Soluie pH n vasul de reacie
Rezumat msurtori efectuate zilnic:
- Consum lam de calcar
- Cantitatea produs de gips
- Consum energie DG / instalaii comune
- Calitate aer comprimat
- Cantitatea de calcar introdus in silozurile de calcar;
- Granulaie;
- Puritatea si reactivitatea calcarului;
- Compoziia chimica a calcarului;
- Umiditatea calcarului;
Valori analogice i binare suplimentare dup cum se cere pentru supravegherea instalaiei.
16.38.6 P$n"r") Dn 6$n'*&$n"
84(142)
Punerea n funciune cuprinde setarea echipamentului de msurare i verificarea tensiunii
i a cilor de semnal, inclusiv instalaiile de protecie i angrenare. Toate testele vor fi
fcute in conformitate cu normativele, standardele si legislaia in vigoare.
Orice test de pornire va fi nsoit de protocoale si rapoarte de test ce vor fi incluse in
documentaia de calitate a lucrrii.
Valorile actuale ale punctelor de msurare 0, 30, 70 i 100% de pe ntreaga scar de
msurare urmeaz a fi citite pe toate dispozitivele i nregistrate pe fia de date, inclusiv
valoarea de referin.
12.39.40 E'E&)m"n% +" 'Lm
Puterea de alimentare pentru senzori i transmitori va fi 24V DC.
Semnalele analogice ale transmitorilor trebuie conectate la modulele analogice pentru
distribuire i prelucrare. Semnalele binare vin de la comutatoarea de final, temperatur i
presiune ca i de la contactele potenial libere ale sistemelor de automatizare. Trebuie
conectate la modulele binare.
Utilizarea dispozitivelor de msurare binare este permis doar n cazul cerinelor
reglementrilor legale.
Senzori i transmitori
Senzorii i transmitorii trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
- Semnalele de transmitor trebuie s fie prelucrate la semnale de curent de la 4 pn la
20 mA
- Transmitorii trebuie s fie proiectai cu tehnic bifilar i alimentai din module de
intrare analogice
- Se vor utiliza doar uniti metrice (metru, kilogram, C, etc.)
- Acurateea minim a tuturor senzorilor trebuie s fie 0,2% din valoarea final a gamei
de msurare
- Stabilitatea pe termen lung a datelor calibrate nu va depi 0,1% din gama limitelor
timp de 6 luni
- Afiajul digital integrat pentru transmitorii importani i de protecie; decizia definitiv
se va lua n faza de proiectare a msurtorilor de cmp.
- Tensiunea la senzorii primari binari de contact deschis va fi 48 V DC
- Semnalul standard al surselor binare este: + 48V DC
semnal "1" = de la 35 pn la 50 V DC
semnal "0"= de la 0 pn la 8 V DC
85(142)
- Datele la ieirea din dispozitivele electronice trebuie protejate contra scurt-circuitului
- Trebuie identificate denumirea productorului i tipul de senzori i transmitori.
- Toi senzorii i transmitorii vor fi echipai cu conectori. Conectorii vor fi livrai complet,
cu priza corespunztoare, manonul de cablu, dispozitive anti noduri i anti-uzur.
- Toi transmitorii i senzorii principali ai sistemului vor fi montai n locaii uor
accesibile pentru a se evita deteriorarea acestora pe perioadele de ntreinere sau
reparaii tehnice ale echipamentului tehnologic
- Dotai cu protocol de comunicare HART
- Presiunea, debitul, senzorii de msurare nivel vor fi echipai cu propriile valve
colectoare i valve de izolare la extracii
- Se vor utiliza evi de presiune cu urmtoarele dimensiuni i materiale:
a) Dimensiunea 14 x 2,5 mm, material 15 Mo3 pentru toate sistemele (pentru excepii,
a se vedea b i c)
b) Dimensiunea 14 x 2,6 mm, VA-material (1,4571) pentru fluide agresive
c) Dimensiunea 10, 2 x 2,0, VA-material (1,4571) pentru analiza apei
d)Dimensiune 12x1.5 mm/6x1mm/ pentru presiune fluid <10bar, material otel inox
SS314 utilizat la FGD3/6
Pentru aer instrumental :
a)|eava galvanizata
b) |eava Cu 10x1
- Se vor utiliza Detectori de temperatur rezisten, cu platin (DRT) pentru toate
msurtorile de temperatur de pn la 500C, n conformitate cu standardul EN
60751. Senzorii de temperatur vor fi rezisteni la vibraii, vor fi dotai i li se vor monta
tuburi de protecie i materialul relevant de umplutur (de exemplu, ulei de siliciu sau
praf de oxid de aluminiu). Tuburile de protecie vor respecta cerinele standardului DN
43763. Rezistena termometrelor va fi , de preferabil, proiectat cvadrifilar, ins, se
accept i proiectarea trifilar.
- Se vor utiliza termocuplurile de tip K pentru msurtorile de temperatur care
depesc 500 C, n conformitate cu standardul EC 60584. Tuburile de protecie ale
termocuplurilor vor respecta cerinele standardului DN 43763.
- Conexiunile de msurare a temperaturii vor fi asigurate cu alarm n caz de avarie a
senzorilor i caracteristici lineare ale temperaturii.
12.40.40 Com$n&')*&&
86(142)
Sistemul intern de comunicaii al instalaiei de desulfurare va trebui sa fie distribuit ntr-o
manier consecvent, utiliznd, de preferin legturi de comunicaii prin fibr optic pentru
a se evita interferena cu echipamentul de nalt tensiune.
Sistemul de comunicaii va utiliza protocoalele standard SO/EC corespunztoare
scopului.
5.17 Con7&+"r"n%" %"En&'" !) +&m"n7&on)r") IDG.
DG trebuie s ntruneasc standardele aplicabile pentru selecia materialelor, iar
executarea i asamblarea s ia n considerare modul de folosire indicat pentru scopul sau.
Toate materialele folosite vor fi noi i vor fi de calitate superioar i pentru o operare in
condiii industriale. Alegerea acestor materiale va asigura o durat de funcionare
proiectat de 25 de ani.
Toate metodele, procedurile tehnologice i execuia lucrrilor vor fi de cea mai buna
calitate, corespunztoare i utilitate practica demonstrat i conform standardelor
aplicabile pentru o funcionare in cadrul termocentralelor industriale. Componentele,
echipamentele i aparatura din furnitura necesara instalaie de desulfurare vor fi proiectate
pentru asigurarea celui mai nalt nivel posibil de fiabilitate, disponibilitate, mentenan i
eficien.
Lucrrile vor avea o proiectare demonstrata prin inexistenta unor defeciuni majore, dar
care vor tine cont si de protecia mediului nconjurtor precum si sigurana sntii
personalului de operare si ntreinere. Lucrrile vor fi proiectate si instalate pentru o
ntrebuinare continu, economic, sigur i de lung durat, cu opriri planificate pentru
inspecii, revizii i ntreinere.
Toate lucrrile vor fi efectuate n conformitate cu regulile de siguran emise de autoritile
competente sau de Beneficiar, Executantul fiind responsabil pentru toate masurile de
siguran din domeniul pentru zonele definite de amplasament a instalaiei, precum i
coordonarea masurilor de siguran cu alte proiecte conexe.
nstalaia de desulfurare trebuie sa fie dimensionata pentru folosina industriala la un nivel
de eficienta si randament ridicat i sa ntruneasc cerinele de siguran i codurile
aplicabile pe plan internaional (la nivelul UE).
Echipamentul de baz i orice echipament care are nevoie de servicii periodice de
urmrire n exploatare va fi protejat contra condiiilor atmosferice exterioare.
Tot materialul din interiorul traiectoriei gazelor de ardere, care nu poate rezista la 160
0
C,
va fi ofertat ca piese de schimb obligatorii. "Nu poate rezista va fi neles ca defectare
imediat sau la care o defectare/oprire din funciune datorit unor condiii atmosferice
nefavorabile care se poate produce in maxim 2 sptmni de funcionare.
Toate construciile vor fi proiectate/instalate n aa fel nct s minimalizeze impactul cu
mediul existent cum ar fi vremea, emisiile de praf, etc.
5.17.1/$n'*&on)r"
87(142)
Grupurile energetice din Complexul Energetic Rovinari vor funciona continuu de-a lungul
anilor ca o instalaie de baz a Sistemului Energetic Rovinari, dar la care frecvena
pornirilor respectiv opririlor este una destul de mare. Personalul de exploatare va fi prezent
pe parcursul a 24 de ore/zi.
Personalul de ntreinere va fi disponibil 8 ore/zi; echipa de intervenie este disponibil 24h.
nstalaia de desulfurare va fi proiectata pentru a funciona continuu la o sarcin cazanului
de 0% - 100% din nominal i, de asemenea, pentru perioadele de tranziie, cum ar fi
punerea n funciune sau oprirea.
nstalaiile DG trebuie sa funcioneze fr vreo alt oprire dect cea pentru revizia anual,
dup 8.000 ore de funcionare i 24.000 ore ntre reviziile generale. Durata pentru reviziile
generale anuale nu va depi 10 zile.
DG va putea fi scoasa din funciune pe tot parcursul anului, fr s existe riscul de a
nghea. Toate felurile de opriri ar trebui s fie posibile fie meninnd instalaia plin cu
ageni chimici (ex. calcar, reactiv sau lam de gips, sub agitaie) sau prin golirea
instalaiilor n mod controlat, pentru o oprire de durat mai lung.
5.17.2 .&7%"m$! +" )$%om)%&>)r" 7& 'on%ro!.
n mod uzual instalaiile din cadrul Termocentralei Rovinari sunt operate din camerele de
control ale grupului energetic, unde ntotdeauna se afl personal permanent. nstalaiile de
desulfurare umed a gazelor de ardere vor fi operate, pe perioada punerii n funciune, a
exploatrii, staionarilor i la opriri, din camerele de control ale DG care trebuie plasate in
cldirile electrice deja existente.
Deoarece cele doua ventilatoare de gaze aferente grupului 4, vor fi demontate tot sistemul
de automatizare, comanda, control, protecii si semnalizare va trebui modificat si ajustat de
ctre Executant care va fi responsabil de proiectarea modificrilor si sistemelor de
automatizare actuale ale cazanelor, de demontarea ventilatoarelor si orice alta modificare
necesara acestei lucrri, de achiziie a echipamentelor necesare modificrii si realizarea
lucrrilor.
De asemenea Executantului ii vor fi puse la dispoziie procedura de pornire, oprire si
funcionare atipica actuala a cazanului, si acesta va trebui sa o refac introducnd in ea
pornirea sistemului cazan, ventilator si instalaia de desulfurare.
5.17.3 On%r"*&n"r")
nstalaia de desulfurare va fi proiectata i instalat ntr-un anume mod astfel nct
operarea, inspectarea, ntreinerea i nlocuirea s fie desfurate ntr-un mod rapid i
simplu. n acest context, nu trebuie ignorate cerinele pentru funcionalitate i siguran.
Sub acest aspect Executantul este responsabil si va avea in vedere urmtoarele :
- conductele conectate la pompe, schimbtoarele de cldur sau alte componente s fie
fcute ntr-o asemenea msur astfel nct s fie evitat demontarea inutil atunci cnd
componentele trebuie s fie inspectate, ntreinute sau nlocuite.
- sistemele i componentele vor fi separate ntre ele ntr-un mod n care este potrivit din
punctul de vedere al instalaiei. Acest lucru nseamn, de exemplu, c asamblrile,
conductele, traductorii de msur, instalaiile electrice etc. sunt poziionate astfel nct
88(142)
drumurile de acces i spaiile libere cerute pentru instalaii din jurul componentelor s
nu fie blocate.
- evile i cablurile nu vor fi un obstacol pentru dispozitivele de ridicare i echipamentele
similare.
- s fie furnizate dispozitivele de ridicare cerute pentru ridicri frecvente i/sau pentru
echipament cu greutate ridicat, iar acolo unde nu este posibil montarea de astfel de
dispozitive Executantul va furniza platforme de ridicat mobile pentru personalul de
ntreinere si echipamentul respectiv.
- s se instaleze, de cte ori este posibil, ventile i dispozitive similare pentru manevrare
de la nivelul pardoselii.
- s se furnizeze platforme de acces pentru inspectarea i ntreinerea valvelor i a altor
componente inaccesibile de la nivelul pardoselii.
- s existe spaiu suficient n jurul tuurilor de luare a probelor din canalele gazelor de
ardere i alte locuri similare i s se furnizeze platforme de acces pentru toate aceste
zone.
- se va rezerva spaiu suficient n jurul componentelor pentru ntreinere. n acest context,
se va acorda o atenie deosebit i uneltelor speciale de intervenie.
- Executantul va acorda atenie i va specifica cile de transport si acces necesare
pentru operare, inspectare, ntreinere, reparare i nlocuire. De-a lungul cailor de
transport nu vor exista elemente de instalaie care ies n afar sau au coluri ascuite
care pot avea un efect duntor asupra lucrului i a siguranei personale.
- s fie posibil ntr-un mod simplu i sigur deconectarea i ntreinerea componentelor i
echipamentelor care cer o ntreinere frecvent.
- s fi posibil ntr-un mod simplu i sigur ndeprtarea i punerea la loc a panourilor de
izolare sonora i a altor capace.
- tuturor senzorilor, transmitorilor, conductelor de impuls, actuatoarelor, ventilelor de
reglaj, compartimentelor de cabluri i altor echipamente din nstalaia de Automatizare
i Control li se vor asigura platforme de ntreinere i service speciale unde nu sunt
89(142)
accesibile de la nivelul pavajului sau de la alte platforme. De asemenea, acest
echipament nu va mpiedica lucrrile de reparaii i ntreinere a altor echipamente sau
piese.
n ceea ce privete conductele din spaiile electrice vor fi luate n considerare urmtoarele:
- Sistemele de ap nu pot fi instalate n ncperile electrice, de operare i n zonele unde
sunt dispozitivele de ridicare, cu excepia trecerii prin acele zone dac nu e posibil s
se evite.
- Sistemele de sprinkler pentru stingerea incendiilor instalate n tunelurile de cabluri nu
vor constitui un obstacol pentru instalaiile suplimentare i pentru nlocuirea cablurilor.
Pentru a se realiza o ntreinere bun a DG, echipamentele trebuie sa funcioneze la nivel
nalt de siguran, disponibilitate i mentenan. Astfel Executantul va rezerva spaiu
pentru lucrrile justificate de ntreinere.
La dimensionarea spatiilor necesare ntreineri se va avea in vedere cerinele funcionale
specificate, cu cele mai sczute cheltuieli anuale unde se vor lua n calcul cheltuielile de
investiii, ca i cheltuielile de exploatare i ntreinere.
Utilajele vor fi proiectate/sistematizate pentru a ndeplini condiia privind ntreinerea
preventiv. Echipamentele i componentele importante pentru procesul de desulfurare vor
fi proiectate cu posibiliti de testare i monitorizare a condiiei fizice (uzura).
Utilajele vor fi proiectate i asamblate pentru a facilita sigurana la oprirea/izolarea
instalaiei naintea lucrrilor de ntreinere.
5.17.4Un"!%" 7& +&7o>&%&(" +" Dn%r"*&n"r".
Toate uneltele si dispozitivele necesare pentru mentenana i reparaiile echipamentelor
DG vor fi asigurate n cadrul contractului.
Ofertantul va include un plan general si o list complet a uneltelor si dispozitivelor pentru
o mentenan corespunztoare a echipamentelor si va prevedea o construcie dedicat
pentru depozitarea acestor dispozitive. n planul general de reparaii se va face specificaie
pentru care echipamente din cadrul instalaiei de desulfurare se va folosi fiecare dispozitiv
de ntreinere.
5.17.5D&7o>&%&(" +" r&+&')%H !&6%$r& +" 7"r(&'&$H !)%6orm"H 7'5r&
Vor fi incluse n cadrul contractului toate dispozitivele necesare pentru ridicare, cabine de
lift, grinzi, precum i lifturile de serviciu etc. Toate zonele unde mentenana preventiv este
planificat/necesar vor fi prevzute cu acces (scri, trepte). Mai mult, toate rezervoarele
vor fi prevzute cu accese (scri, trepte/platforme) i guri de scurgere cu capac .
Cptuelile/nveliurile de izolare la astfel de guri vor fi uor de ndeprtat/reparat.
Beneficiarul va hotr cantitatea i locaia dispozitivelor de ridicat dup ce Executantul va
pune la dispoziia sa o documentaie in care sa se prevad zonele de verificat, modalitatea
de intervenie, periodicitatea verificrilor si dispozitivele de intervenie pe care acesta le
considera necesare. Pentru platformele mobile se va aloca un spaiu de depozitare care s
90(142)
protejeze aceste dispozitive de condiiile atmosferice (spaiu poate fi acelai ca si cel
solicitat la punctul 6.2.1.3. n planul general de reparaii se va face specificaie pentru care
echipamente din cadrul instalaiei de desulfurare se va folosi fiecare dispozitiv de ridicare
si lifturi de serviciu.
5.17.2C$r5*&r") &n7%)!)*&"&.
nstalaia i echipamentele vor fi astfel proiectate nct curirea s fie uurat.
Executantul va lua n considerare urmtoarele:
- Toate conductele de preparare reactiv, lam de gips si altele care necesita splare,
trebuie sa fie auto-drenate cu golire n rezervoarele de unde provine amestecul.
- va fi folosit o instalaie centralizat pentru aspirarea prafului.
- oriunde poate aprea praf sau mizerie pe podea, podelele i poriunile de legtur ale
cldirilor i echipamentelor s fie proiectate suplimentar pentru splare cu ap.
- pe podea s nu fie conducte, cabluri, etc. astfel nct curirea s poat fi fcut uor,
folosind echipamente convenionale.
- colurile i niele menite s colecteze praful vor fi evitate pe ct de mult posibil cnd se
proiecteaz construcii metalice pentru cldiri, dispozitivele de suspendare a
conductelor, pasaje, etc.
5.17.7E'E&)m"n% +" r">"r(5 Br"+$n+)n%F.
Se va instala echipament de rezerva, pentru echipamentul de rotaie, precum pompe,
agitatoare, etc., pentru funcionarea DG la o sarcin a cazanului de 40% - 100% din
sarcina nominal. Se accept suficiente echipamente n rezerv folosind 2*60% pentru
dotarea instalaiei acolo unde nu se face specificaia c pentru alte echipamente s-a
solicitat o redundan de 100%.
Pentru ventilatorul/le gazelor de ardere nu se vor instala echipamente de rezerv ns vor
fi prevzute in lista de piese obligatorii acele componente care in accepiunea
Executantului ar putea sa se defecteze mai repede. Este obligatoriu prevederea in lista de
piese a unui ax de ventilator complet echipat.
n cazul n care nu exist nici un fel de echipament de rezerv, Executantul va descrie
msurile pentru asigurarea disponibilitii necesare, de ex. alimentare nentrerupt de
energie electric, piese de schimb n stoc, etc.
5.17.3Gr)+$! +" o"r)r"
Gradul de operare a DG va fi ntre 0 100 % din sarcina nominal a grupului energetic.
nstalaiile DG vor fi n stare s manevreze o variaie de un randament de 10 % pe minut
pentru operarea normal.
Executantul va avea n vedere n timpul proiectrii i implementrii, msurile necesare ca
instalaiile DG s evite pagubele sau problemele cauzate de cderea brusc a alimentrii
cu curent electric la instalaiile DG, oprirea ventilatoarelor DG, etc.
5.17.9Gr)+$! +" ro&"'%)r" ) "'E&)m"n%"!or
91(142)
Echipamentele vor fi proiectate pentru toate condiiile care pot aprea, inclusiv de pornire
i oprire, pn la o sarcin de 100% inclusiv, cu tolerane acceptabile de siguran.
Temperatura maxim de intrare a gazelor de ardere pentru proiectare este de 220 C.
5.17.10 -&,r)*&&
Executantul va proiecta acele componente ale DG unde apar vibraii innd cont de
urmtoarele standarde aplicabile si a oricror altora in vigoare. Pentru echipamente statice
va fi valabil:
a. SO 10816-4 :2009, ,Vibraiile mecanice Evaluarea vibraiilor echipamentului prin
msurri pe piese ne-rotative partea 4.
b. SO 10816-5:2000 , ,Vibraiile mecanice Evaluarea vibraiilor echipamentului prin
msurri pe piese ne-rotative partea 5.
Pentru maini cu rotaie va fi valabil SO 7919-5:2005, ,Evaluarea vibraiile mecanice ale
echipamentelor pe axul rotorului Partea 5.
Pentru ventilatorul gazelor de ardere si pompele de recirculare precum si pentru orice al
echipament care are o turaie mai mare de 1.500 rot/min, va fi prevzut un sistem de
monitorizare si diagnoza a vibraiilor online, ce va furniza informaii despre nivelul acestor
vibraii la elementele monitorizate, dar va transmite si semnalizri si alarm dup caz in
condiiile in care limitele pentru vibraii date de ctre productor sunt depite. Aceste
informaii vor fi transmise in camera de operare a DG Softul pentru monitorizarea si
transmiterea datelor online va fi complet si original.
Va fi furnizat de asemenea un analizor multicanal de nalta performanta pentru msurtori
in cmp de vibraii si zgomote cu soft achiziie date complet si un procesor rapid. Acest
dispozitiv mobil trebuie sa aib posibilitatea executrii msurtorilor de vibraii cu
accelerometre cel puin triaxiale, caz in care msurtorile se executa simultan pe trei
direcii, ceea ce nseamn ca se reduce timpul de msurare a utilajelor, realiznd o
cretere a randamentului aparatului., sau chiar 4 direcii in funcie de acurateea
msurtorilor
. Caracteristici tehnice:
domeniul de frecventa va fi de la 0 Hz la 240 KHz, ceea ce da posibilitatea analizrii
vibraiilor si la utilaje de joasa turaie (grupuri acionare, reductoare etc.);
msurtori seismice la structuri metalice si construcii;
baza de date pentru rulmeni se va regsi in softul aparatului (memoria interna) ceea ce
da posibilitatea efecturii diagnozei de vibraii direct la fata utilajului
efectuarea de echilibrri dinamice in situ sau pe stand;
Produsele software ale aparatului de msurat vibraii vor fi de tip modular, ceea ce permite
configurarea sistemului in funcie de necesitile utilizatorului. Aceste module soft se
instaleaz in aparat. Msurtorile de vibraii sunt salvate in memoria aparatului, dup care
ele se transfera pe PC.
Softul trebuie sa conin cel puin urmtoarele module: Data colector, Analiza FFT pe 1 sau
2 canale, Program vibrometer, Computed Order Tracking, Envelope Spectrum, Kitul de
echilibrare dinamica in 2 plane, Sonometru, Factory Manager precum si kit de aliniere.
5.17.11R"+$'"r") "m&7&"& +" 7$!6 Dn (&&%or
Ofertantul va descrie consecinele tehnice, pentru posibilele cerine din viitor, de a ajunge
la 100150 mg/Nm3 emisie de sulf pentru SO2 + SO3 calculat ca SO2 si pentru pulberi.
92(142)
5.17.12Co+$r&H 7%)n+)r+" ?& r"g!"m"n%5r&
nstalaia i toate lucrrile de execuie i testele vor fi n conformitate cu ultima ediie in
vigoarea ale codurilor SO, EC i CEN, alte coduri europene, standarde i cerine de
siguran, sau, unde nu sunt aplicabile standardele europene, s fie n conformitate cu
standardele romneti, sau cu standarde cum ar fi ASA, ANS, ASTM, BS sau VDE + DN
sau cu alte standarde pe care Beneficiarul le consider egale sau superioare acestora.
Toate standardele i regulamentele si normativele folosite vor fi furnizate si Beneficiarului
si disponibile in orice moment in arhiva Executantului pe toat durata proiectului.
Toate planele, calculele, manualele, corespondena i etichetele de marcare a
echipamentului vor folosi numai sistemul S de uniti. Toate textele vor fi scrise n limba
romn, excepie de la acestea fcndu-se numai cu acord explicit cu Beneficiarul.
Sistemul de management al calitii va fi bazat pe EN SO 9001, planul de calitate n
conformitate cu EN SO 10005 i sistemul de management al mediului bazat pe EN SO
14001.
Aceste cerine sunt stabilite pentru a asigura i verifica dac calitatea obinut corespunde
planurilor din proiect. Cerinele acoper toate ramurile incluse n livrri, cum ar fi
construciile de cldiri, sisteme electrice, telecomunicaiile, sistemele mecanice i
computerele, precum i echipamentele sub presiune.
Toate documentele vor fi pregtite, dar fr a se limita la, n conformitate cu standardele i
codurile stabilite:
1. CEN, standarde elaborate de "Comitetul European de Standardizare sau echivalentul
acestuia.
2. SO/EC, standarde elaborate de ,Organizaia nternaional a Standardizrii" i
respectiv de ,Comisia Electrotehnic nternaional" sau echivalentul acestora.
3. Acolo unde nu sunt aplicabile Standardele nternaionale i dup aprobarea de ctre
Beneficiar, cu standardele naionale, sau altele cum ar fi ASA, ANS, ASTM, BS sau
VDE + DN sau cu alte standarde egale sau echivalente sau superioare acestora.
4. Unele standarde, acte normative, instruciuni care sunt aplicabile pentru proiectarea,
instalarea, ajustarea i ntreinerea echipamentelor de control, termice i aparate de
msur i control.
Executantul va folosi/adera la i va furniza cel puin toate standardele/regulile
definite mai jos.
4.1. Directiv : 88/609 EEC Directiva pentru emisii de la nstalaii Mari de Ardere
(MA)
4.2. EN 60529: 1999 Clasificarea gradelor de protecie prin ncapsulare
echipamentului. (cod P).
93(142)
4.3. EN 50178: 1997 Dispozitive electronice care s fie folosite cu echipamentele
electrice.
4.4. EN 60617 (EC 617) Simboluri grafice folosite n diagrame.
4.5. EN 60654-2 Echipamente de msur si control al proceselor tehnologice.
Condiii operaionale. Partea 2. Furnizarea cu energie electric.
4.6. EN 61082-1 Pregtirea documentelor folosite n sectorul de inginerie electric.
Partea 1. Cerine generale.
Partea 2. Diagrame funcionale.
Partea 3. Diagrame de conectare, tabele i liste.
4.9. EN 61082-4 Pregtirea documentelor folosite n sectorul de inginerie electric. Part
4. Documente de localizare i instalare
4.10. EC 60099-1 Siguran de tip rezistor neliniar pentru sistemele de curent
alternativ.
4.11. EC 60146 Transmitoare semiconductoare.
4.12. EC 61800-3 Compatibilitate electromagnetic pentru dispozitivele
de control, inclusiv msurtori i probe
4.13. VDE 0160 Dispozitive electronice folosite la instalaiile electrice i montarea lor
pe echipamentele electrice
4.14. VDE 0675 Recomandri privind protecia instalaiilor electrice mpotriva
suprasarcinilor.
94(142)
4.15. VDE 0875 Specificarea perturbrilor radio n intervalul de frecven 010 kHz
4.16. EEE 519 : 1992 Cerine pentru voltajul de ieire a convertorului de frecven
4.17. Directiva 2001/80/ES a Parlamentului European i a Consiliului din 23
octombrie 2001 asupra limitrii emisiilor n aer a anumitor poluani din nstalaiile
Mari de Ardere (MA).
4.18. CENELEC Act de armonizare HD 637 S1:1999. (nstalaii electrice care
depesc 1000V)
4.19. Standardele romneti specificate in Anexa 1;
4.20. Standarde aplicabile in cadrul activitii de monitorizare a emisiilor de gaze cu
efect de sera:
SO 12039:2001 Emisii provenite de la surse fixe
SO 10396:2006
SO 14164:99
SO 14181:2004
5.17.134)r')r" CE. In%ro+$'"r" " &)*).
Executantul este responsabil ca toate echipamentele furnizate sa aib marcajul CE
conform legislaiei romaneti si europene. n acest sens se vor tine cont cel puin de
urmtoarele standarde la evaluarea conformitii si aplicarea marcajului CE:
Directiva 73/23 EEC pentru echipamente de joasa tensiune; HG 567/2002
Hotrre privind asigurarea securitii utilajelor si echipamentelor electrice de joasa
tensiune;
Directiva 2004/108/CEE privind compatibilitatea energetica; 1o%5rLr" nr. 932/2007
privind compatibilitatea electromagnetic
Directiva 89/ 106/CEE privind produsele pentru construcii (HG 622/2004
ntroducerea pe piaa a produselor pentru construcii);
Directiva 98/37/CE Maini industriale (HG 119/05.02.2004 privind stabilirea
condiiilor pentru introducerea pe piaa a mainilor industriale);
Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deeurile de ambalaje;
Directiva 2004/22/EC privind instrumentele de msura (HG 264/2006 privind
stabilirea condiiilor pentru introducerea pe piaa si de punere in funciune a
mijloacelor de msurare).
Directiva echipamente sub presiune 97/23/EC (1o%5rLr" nr. 534/2004 privind
stabilirea condiiilor de introducere pe pia a "'E&)m"n%"!or 7$, r"7&$n"F
Alte referine:
95(142)
SO 1461 Protecie galvanic prin zincare la cald la componentele de oel carbon:
Specificri i metode de testare
Acele echipamente rotative care sunt n rezerva nu vor fi afectate de vibraiile de la alte
echipamente aflate n funcionare. Toate echipamentele rotative vor fi echilibrate n
conformitate cu SO 1940. Echilibrarea va fi fcut la turaia maxim de operare.
Toate echipamentele vor fi instalate pentru a evita coroziunea/eroziunea, iar cenua s nu
se depun pe acestea sau s le afecteze. Vor fi avute n vedere la alegerea materialelor i
a straturilor de protecie la suprafa, coroziunea, eroziunea, fluajul i oboseala metalului.
Condensul nu va trebui s apar nuntru, n sau n afara izolaiei.
Proiectarea va fi fcut astfel nct inspeciile interne ale echipamentelor s poat fi
efectuate fr demontare. Toate componentele vor fi uor accesibile pentru verificare,
curare, reparare i nlocuire. Panourile sau/i carcasele pentru reducerea zgomotului vor
fi uor de demontat sau ndeprtat. Mecanismele locale de msur i control vor fi
amplasate, unde va fi posibil, n afara pentru a fi uor accesibile.
Conductele i componentele vor fi curate nainte i dup instalare. Va fi prezentat un
program de curare. Programul va include toate activitile necesare pentru a asigura
curarea cum ar fi decaparea, splarea i curare cu abur mpreun cu aranjamentele
conectate la conducte temporare.
5.17.14 4on%)K$! &n7%)!)*&"& +" +"7$!6$r)r"
n timpul montajului, lucrarea trebuie desfurat astfel nct s se previn i s
contracareze poluarea solului i a apei sau alte poluri care pot afecta mediul sau
sntatea umana. Orice scurgere de ulei sau alte materiale periculoase pentru mediul
nconjurtor trebuie s fie raportat Beneficiarului de urgenta si in acelai timp, Executantul
trebuie sa ia masuri de neutralizare a efectelor nocive.
Toate materialele considerate duntoare mediului nconjurtor vor fi manevrate separat
de celelalte.
Executantul este responsabil de respectarea condiiilor de mediu ale antierului si zonelor
comune unde i desfoar activitatea.
5.17.15.&7%"m$! +" 'o+&6&')r" ) &n7%)!)*&"&
Sistemul KKS va fi implementat ca i sistem de codificare a componentelor DG. Acesta se
va coordona/integra cu sistemul de codificare existent (n special AKS)
Etichetarea/marcajul articolelor instalate va fi in concordanta cu documentaia ,Desene de
instalare finale/nstruciuni (manuale) de funcionare i mentenan precum i piesele de
schimb.
5.17.12Un&%5*&
Vor fi folosite uniti Sistemului de msura internaional.
5.17.17C"r&n*" r&(&n+ m"n*&n"r") '$r5*"n&"& &n ?)n%&"r
Executantul este responsabil sa asigura un nalt grad de curenie n timpul fabricrii,
transportului, depozitrii, instalrii i drii n exploatare a DG.
96(142)
5.17.3Tr)n7or% ?& +"o>&%)r"
Transportul la locul de instalare (antier) va avea loc conform anumitor condiii i folosind
modaliti potrivite de mpachetare, astfel nct s se evite orice risc de distrugere,
coroziune sau contaminare.
Toate capetele evilor vor fi acoperite cu dopuri.
Deschiderile din motoarele electrice vor fi acoperite cu band adeziv sau echivalentul
acesteia. Motoarele electrice vor fi prevzute cu ,dispozitiv de blocare" a axului. Toate
suprafeele nevopsite ale echipamentelor/componentelor vor fi acoperite cu o protecie
temporar mpotriva coroziunii (vopsire cu Tectyl sau o marc mai bun).
Echipamentele/componentele vor fi depozitate astfel nct s nu apar distrugere din
cauza vremii, a umiditii, manevrelor greite sau a prafului.
n acest sens Executantul va avea propriul spaiu de depozitare in care sa se asigure
condiiile recomandate de ctre furnizorul de echipament sau materiale iar orice depozitare
necorespunztoare a echipamentului care va fi notificata de Beneficiar va trebui soluionat
in termen de maxim 15 zile. Daca dup trecerea acestei perioade Executantul nu a luat
masuri de depozitare corespunztoare atunci Beneficiarul poate suspenda platile catre
Executant.
Executantul este obligat sa in un registru cu toate echipamentele intrate in antier sau la
locul de depozitare, si s aib fise pentru fiecare echipament care necesita mentenata pe
durata depozitrii.
5.17.19Tr)7),&!&%)%"
Echipamentele i materialele folosite vor fi adecvate climei i altor condiii de la locul de
amplasare a DG. Toate materialele certificate care constituie parte a DG vor fi marcate
conform sistemului KKS. Toate instalaiile i materialele vor avea declaraii referitoare la
identificarea materialelor.
5.17.20.%r)%$! ro%"'%or
Executantul va prezenta procedura si un program de aplicare a unui strat protector contra
coroziunii.
Lucrrile de vopsire vor fi efectuate de ctre vopsitori competeni, instruii s desfoare
vopsirea de protecie coroziv. Culorile vor fi agreate cu Beneficiarul i aplicate conform
condiiilor solicitate de suprafeele pieselor/componentelor care vor fi vopsite.
Urmtoarele aspecte trebuie considerate:
- toate structurile noi de oel vor fi proiectate, manevrate i transportate conform SO
12944.
- toate structurile noi de oel vor fi tratate anti-coroziv pentru a face fa climei
specifice. Vor fi luate n considerare standardele si normativele romneti. Categoria
de corozivitate va fi valabil conform SO 12944 pentru structurile de oel.
- toate msurtorile legate de straturile protectoare vor fi efectuate conform
Standardelor nternaionale SO 8501 i SO 12944.
97(142)
5.17.214)r')r") "'E&)m"n%$!$&
Marcarea va fi adaptat sistemului KKS. Toate marcajele vor fi scrise n limba romn.
Toate aparatele sau unitile vor avea etichete sau marcaje care s identifice aparatul sau
unitatea. n unele cazuri, aceast marcare va fi completat cu descrierea funciei.
Etichetele de pe aparatur vor fi fixate cu ajutorul uruburilor sau niturilor pe cadru, astfel
nct s rmn fixate atunci cnd aparatul este demontat sau schimbat.
Toate motoarele vor fi echipate cu plcue cu nume care indic numele productorului,
tipul, modelul, numrul de serie, viteza de rotaii pe minut, voltaj i capacitatea n KW.
Sistemul de marcare va fi fcut logic din litere i/sau cifre ntr-un sistem folosit sistematic n
cadrul aparatajului electric de conexiuni i a mecanismului de conectare.
Etichetele de marcaj se vor fixa cu inele de siguran care nu vor fi afectate de umezeal
sau ulei.
Toate etichetele /plcuele de marcaj vor fi de plastic sau metal pentru utilizarea din interior
i fcute din metal emailat pentru utilizarea n exterior. Textul sau simbolul va fi gravat.
Textul i simbolurile vor fi de culoare nchis, iar fundalul va fi de culoare mai deschis, de
preferat text negru pe fundal galben.
Toate etichetele vor fi fixate permanent. Etichetele lipite sau banda adeziv de marcare nu
sunt acceptate.
Avertismentele de siguran, de exemplu tblie de avertizare, instruciuni de siguran i
notiele informative vor fi puse n puncte potrivite din cadrul instalaiei.
5.17.22I>o!)r")
Toate evile, conductele, echipamentele, ventilele, recipientele etc. cu o temperatur la
suprafa de peste 50
o
C vor fi izolate. n cazul n care nu este posibil, echipamentul va fi
protejat astfel nct s se evite atingerea. Echipamentul trebuie s fie corespunztor pentru
izolare, de exemplu ventilele vor fi selectate cu un ax de lungime potrivit.
Grosimea izolrii va fi conform standardelor i practicilor recunoscute de exemplu DN
18421.
Pentru instalaiile din interior, izolarea va asigura o temperatur de suprafa a izolrii care
nu depete 45C la temperatura maxim de funcionare a instalaiei i la o temperatur
ambiental de +20 C, presupunnd curentul natural de aer.
Pentru instalaiile din exterior, izolarea va asigura o temperatur de suprafa a izolrii care
nu depete 45C la temperatura de operare i o temperatur ambiental de +40C, la o
vitez a aerului de 0.5 m/s.
Materialele de izolare i stratul protector trebuie s fie rezistente la foc. Materialele de
izolare nu trebuie s conin componente care pot cauza coroziunea evilor de oel sau a
echipamentelor sau care se pot descompune din cauza condiiilor de operare.
zolarea (i proiectarea) trebuie fcute avnd n vedere accesul la instalaie sau
manevrarea. Toate echipamentele care pot fi inspectate sau demontate, vor fi izolate cu
izolaie care se poate ndeprta. zolarea valvelor, compensatoarelor, flanelor, etc. Va fi
fcut cu izolaie i acoperire de tabla care s fie uor de ndeprtat. zolaia demontabila
va fi proiectat pentru a limita riscul de furt sau ndeprtare neautorizat a izolaiei.
Materialele de izolare trebuie s emit un minimum de praf. Materialele de izolare care
conin azbest (n orice form) vor fi strict interzise.
98(142)
Va fi descris metoda care se aplic pentru lucrarea de izolare i va fi indicat grosimea
izolaiei pentru componentele principale.
Grosimea izolaiei mai mare de 80 mm va fi fcut n dou straturi cu suprapunere
(suprapunere min. 200 mm).
|evile reci i instalaiile vor fi de asemenea izolate dac exist riscul de condensare i
atunci, izolaia trebuie s fie potrivit pentru izolarea prilor reci, trebuie sa fie o difuziune
rezistent la umiditate. De asemenea vor fi izolate acele pari componente ale DG care
sunt situate in exterior pentru a nu nghea.
zolaia umed sau distrus nu va fi folosit. zolaia nu va fi expus la ploaie n timpul
lucrrilor de instalare.
5.17.23P!)')r")/)'o"r&r") &>o!)*&"&
Pentru instalaii, evi i conducte localizate n exterior sau interior, dac nu se specific
altfel, izolarea va fi acoperit cu tabla de oel galvanizat la cald.
Fixarea tablei se va efectua cu nituri sau uruburi rezistente la coroziune de preferat din
inox, potrivite pentru placarea ce va avea loc.
Tabla de acoperire va fi fixat pe o structur de suport, lund n considerare dilatarea
termic att a sistemului de conducte, ct i a placrii. Placarea va avea o grosime minim
de 0.7 mm.
Pentru suprafee mai mari, va fi folosit tabla trapezoidala sau canelat pentru a
mbunti impresia vizual a instalaiei.
Toate placrile vor fi sprijinite suficient astfel nct s fie inute n poziie i n timpul
dilatrii-contractrii termice a instalaiilor.
Beneficiarul i rezerv dreptul de a selecta culoarea potrivit i structura suprafeei.
CAPITOLUL -I
2.CON.IDERENTE TE1NICE CE .E -OR A-EA IN -EDERE LA DI4EN.IONAREA
IN.TALA0IEI DE DE.UL/URARE.
6.1 D"7'r&"r" g"n"r)!5 ) &n6orm)*&&!or +" &n%r)r" "n%r$ +&m"n7&on)r") IDG.
6.1.1 T"rmo'"n%r)!) Ro(&n)r&
Termocentrala Rovinari (CER) a fost construit n dou faze.
- Faza 1 inclusiv grupurile energetice 2x 200 MW date n funciune n 1972-1973.
Aceste grupuri energetice sunt scoase din funciune in prezent.
- Faza 2 cuprinde 4 grupuri energetice de cte 330 MW fiecare. Acestea au fost
date n folosin n 1976 1979.
Centrala folosete drept combustibil lignitul cu suport de gaze naturale i de asemenea, cu
pcur la pornire. Circa 80% din lignit este furnizat de exploatrile miniere de suprafaa
(cariere) ce aparin CER mai precis exploatrile Rovinari, Tismana i Pinoasa localizate la
1-8 km de complexul energetic. Restul, 20% este cumprat de la alte zcminte de lignit
localizate prin apropiere.
99(142)
Blocul energetic de 330 MW nr. 5 este prevzut cu urmtoarele echipamente:
- 1 cazan de abur de 1035 t/h, tip Benson, cu strbatere forat, cu un singur drum de
gaze (cazan turn);
2 ventilatoare de gaze
- 1 turbin de 330 MW, tip FC, cu condensatei;
- 1 generator electric de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz;
- 1 transformator de 400 MVA, 24/400 kV.
- o linie electrica de ieire 220 kV,
- dou linii de ieire de 400 kV,
- dou linii de intrare de 110 kV pentru consumul intern al complexului energetic.
nstalaia de desulfurare umeda a gazelor de ardere (DGU) aferenta blocului 5 si 4, va fi
instalat n cadrul Complexului Energetic de la Rovinari. Dup instalarea DGU, aceste
grupuri energetice vor fi meninute in funciune n urmtorii 25 ani.
2.1.2 D)%" r&(&n+ 'om,$7%&,&!&& 6o!o7&*&
L&gn&%$!
Lignitul este cea mai rspndita i disponibil resurs intern cu rezerve estimate la mai
mult de 2 miliarde tone. La o producie de 30-35 milioane tone pe an, rezervele vor mai
dura n urmtorii 50-70 ani conform strategiei oficiale a Guvernului Romn pentru energie
pentru 2003- 2015: ,Foaia de Parcurs n Domeniul Energetic din Romnia". Lignitul
reprezint combustibilul de baza pentru termocentrala Rovinari, calitatea lignitului variind
de la un bazin minier la altul. Caracteristicile lignitului sunt urmtoarele:
Analiza lignitului Uniti nterval -)!o)r"
m"+&"
Com"n%)r&$
Puterea calorifica
inferioara a
crbunelui
P')!/Mg 1224@2452 Q1350
Carbon C R greutate 15@ 30H3 23H1
Hidrogen H % greutate 1H 5@ 2H 5 2H 05
Sulf S % greutate 0H 5@ 1H 35 1H 00
Oxigen O % greutate 3H9@ 12H2 10H33
Azot N % greutate 0,47- 0,72 0H 59
Cenu % greutate 11,8-25,4 20H 21
Ap W % greutate 38,2- 47,18 42H 22
G)>" n)%$r)!"
Gazele naturale sunt folosite drept combustibil de suport din cauza caracteristicilor de
combustie relativ sczute ale lignitului. La proiectarea iniiala a cazanului s-a considerat un
consum de gaze naturale de 8% din aportul total de combustibil, dar statistica arat un
100(142)
consum de gaze considerabil mai mic determinat si de modernizrile realizate la grupurile
energetice.
Caracteristicile gazului folosit sunt:
Analiza gazelor naturale Uniti -)!o)r"
Puterea calorifica inferioara
a gazului
Kcal/ Nm
3
8050
Metan CH4 % vol 97,17
Etan C2H6 % vol 1,09
Propan C3H8 % vol 0,17
Pentan C5H12 % vol 0,07
Hexan C6H14 % vol 0,07
Heptan C7H16 % vol 0,13
Azot N % vol 1,01
P5'$r5
Pcura este folosit drept combustibil de pornire n in cadrul Termocentralei Rovinari.
Pentru grupul energetic nr. 4 i ultimii 4 ani de operare, valoarea medie a consumului de
pcur este de 0,15 % din aportul de combustibil, aceast valoare poate fi considerat
tipic.
Analiza pcurei Uniti Valoare
P$%"r") ')!or&6&')
&n6"r&o)r) ) 5'$r&&
P')!/ Mg Q9200
Carbon C R gr"$%)%" 32@ 37H3
Hidrogen H % greutate 10H 5@ 11H 4
Sulf S % greutate 4)#&m 1R
Oxigen O % greutate 1H5@ 1H91
Azot N % greutate 0,12
Cenu % greutate 0,3- 0,6
Ap % greutate 0,2- 1
2.1.3 D)%" %"En&'" r&(&n+ )'%$)!"!" ("n%&!)%o)r" )!" g)>"!" +" )r+"r"
Numr ventilatoare/cazan 2
Tip axial
Flux m
3
/sec 501
m
3
/h 1 803 600
N m
3
/h 1 135 000
Presiune mm H2O 446
Temperatura GA
o
C 160
101(142)
Viteza rpm 590
Putere max. KW 2630
Putere nominal motor KW 3200
Control prin amortizor de control la intrare cu 23 lame
Moment de inerie Gd2 40000 kgm
2
Eficien % 82, 5 pentru sarcin max.
Total greutate/ventilator kg 32000 incl. motorul
Fiecare ventilator D este echipat cu aparat director pentru controlul cderii de presiune din
camera de ardere a cazanului.
6.1.4 P)r)m"%r&& 6&!%r"!or "!"'%ro7%)%&'" ?& "m&7&&!" +" '"n$?) >,$r5%o)r"
Toate filtrele electrice (EF) au fost modernizate gradual:
P)r)m"%r$ Gr$ "n"rg"%&' 4
EF tip orizontal Separarea particulelor de praf se realizeaz
in mediu uscat bifazic
Numrul EF / Grup
energetic
2
:lu% gaze de ardere
5proiectare iniiala6
739 m
3
/s
2660400 Nm
3
/h
;emperatur2
E%terior
140C
(max. 200 C)
!oninut de pul&ere la
flana de ieire dup
electrofiltru (n prezent
70-100 mg/Nm
3
!oninut de pul&ere la
flana de
evacuare E: dup
modernizare
2.1.5 E4I.IA DE DIONID DE .UL/ -.A CO4BU.TIBIL
Emisia de SO2 i SO3 depinde de coninutul de sulf din combustibil, de proporia
combustibilului de suport, compoziia combustibilului i de coeficientul de exces din aer
care variaz odat cu sarcina.
n continuare, este prezentat o situaie simplificat pentru cazurile tipice. Tabelul prezint
coninutul de SO2 i SO3 calculat ca SO2 pentru ~6 % O2 gaz uscat.
102(142)
Con*&n$%$! +" 7$!6 +&n '5r,$n"
R
Am"7%"' +"
'om,$7%&,&!A
Un&%5*& 0H5 R . 1 R . 1H35 R . Com"n%)r&$
Lignit i pcur mg/Nm3 3000 5750 7650 1 or de la
pornire
Lignit i gaze
naturale
mg/Nm3 3250 4400 6600 Aprindere cu
suport de gaze
naturale ~3 %
2.1.2 /LUNUL GA9ELOR DE ARDERE 8I TE4PERATURA LA LI4ITA DE
ALI4ENTARE
.)r'&n) gr$$!$&
"n"rg"%&'
100 R 33 R 40 R Com"n%)r&$
D)%" !) &n%r)r")
IDGA
Un&%5*&
Flux gaze de
ardere / grup
energetic
Nm3/h
gaz
umed
2000000 1850000 800000 Aceste date sunt
orientative.
Ofertanii vor
contacta
proiectantul
sistemului original
pentru a primi
informaii legate de
proiectare. Datele
de contact ale
proiectantului de
sistem se afl mai
jos n acest
document

Temperatur
o
C 140200 140200 180200
Presiune in
interiorul camerei
de ardere cazan.
5 - 10 mm H
2
O
Presiune dup
flana de ieire din
electrofiltru
-230 - 270 mm H
2
O
Debitul gazelor de ardere i compoziia variaz n funcie de compoziia combustibilului,
sarcina, eficiena cazanului, trecerea prin prenclzitorul de aer i scurgerea prin
electrofiltru.
Coeficientul excesului de aer variaz la sarcin i combustibil i este, n mod normal, ntre
1, 3 1, 4 la sarcin mare i ntre 1, 7- 2, 2 la o sarcin sczut. Compoziia gazelor de
ardere (CO2, O2, H2O) din tabelul de mai jos nu definete ntregul interval; ele indic doar
valorile pentru diferite ncrcri.
Tabelul urmtor prezint date despre gazele de ardere pentru cazanele existente dup
prenclzitorul de aer pentru compoziii diferite de lignit. Volumul gazelor de ardere sunt n
toate cazurile bazate pe calcule, pentru o ncrcare 88% din sarcina cazanului si au fost
determinate prin msurtori.
103(142)
Tabel Fluxul gazelor de ardere i compoziia
C)
>
.)r'&n5
T& +"
'om,$7%&
,&!
Con+&*&&
/!$# g)>" +"
)r+"r"
T"m"r)
%$r) SF
Como>&*&)
g)>"!or +"
)r+"r" R !)
(o!$m B$m"+F
Nm3/E B$m"+F TC CO2 O2 12O
1 100 %
Lignit
1850
kcal/kg +
gas
Exces
aer 1,4;
NG
suport 3
%
~2000000
(calculat)
140 10,8 4,8 20,2
2 88 %
Lignit
1850
kcal/kg +
NG
Exces
aer 1,36;
NG
suport 2
%
~1850000
(calculat)
150 11,3 4,5 19,7
3 88 %
Lignit
2118
kcal/kg +
NG
Exces
aer 1,3;
NG
suport
0,8 %
~1850000
(msurat test)
148 11,6 4,0 20,3
4 40 %
Lignit
1850
kcal/kg +
NG
Exces
aer 2,0;
NG
suport 3
%
~950000
(calculat)
180 9,0 8,4 14,5
5 40 %
Lignit
2118
kcal/kg +
NG
Exces
aer 1,7;
NG
suport 1
%
~800000
(calculat)
178 9,2 7,4 16.0
*) Temperatura gazelor de ardere variaz tipic ntre +/- 10 C la seciunea transversal a
conductei la intrare.
Nm
3
se refer la 0 C i 101, 3 kPa
6.1.7 An)!&>) '"n$?&& >,$r5%o)r" B%&&'5F
Comon"n%" L&gn&% ?& G)>"
n)%$r)!"
R $m"+
L&gn&% 7& P5'$r5
R $m"+
SiO
2
33-54 0.03 5.2
Sulfai 5,72 Aprox.12.56
104(142)
C 21-24% C 21-24 % C
MgO 1-4 0.23 0.3
V
2
O
5
2.72 3.0
NiO Aprox.0.79
Fe
2
O
3
7-23 Aprox.0.72
Al
2
O
3
11-25 0.19 0.8
TiO
2
Aprox.0.022
Na
2
O 0,35-1,8 Aprox.0.5
6.1.8 P)r)m"%r&& +" )5 +" ro'"7 !) !&m&%) +" )!&m"n%)r" "n%r$ &n7%)!)*&) +"
+"7$!6$r)r"
Calitatea apei pentru folosirea ei ca ap de proces n DG este dup cum urmeaz:
P)r)m"%r$ Gr$ "n"rg"%&' A5 ,r$%5
Calciu mg/l 17,6 52
Magneziu mg/l 1,94 14,59
Cloruri mg/l 2.12 12.76
Sulfai mg/l 14 40
PH 6,5 8.5
Materii in
suspensie
mg/l 10 60 exceptnd
perioadele de viitura cnd
se pot ajunge la valori mai
mari
Fier Mg/l 0,1-0,3
Aspect Clar opalescent
Aceasta este singurul tip de apa care se poate pune la dispoziia Executantului, acesta
avnd obligaia sa-si ia masuri de filtrare in condiiile in care nu corespunde scopului in
care este folosita.
2.1.9 Con+&*&& )m,&"n%)!"

Temperatura medie anual +10.2 C
Viteza vntului max. 30 m/s
Vnt predominant N i N-E
Temperatura Minim/ Maxim 40 / +45 C
Zon de cutremur E, grad 7(P100-2006, STAS11100/1-93)
Temperaturi exterioare proiectate Temperaturi interioare proiectate
Vara +40 C, 55% RH Vara +20 +25 C
arna -30 C arna +10 +20 C (pentru zonele
de lucru)

2.1.10 C)!')r$!
Beneficiarul va ncheia un contract de alimentare cu praf de calcar (filer) pentru instalaiile
de desulfurarea pentru blocurile 3 si 6 si pn la punerea in funciune a instalaiei pentru
105(142)
grupul 4 va asigura si cantitatea de calcar pentru aceasta. Calcarul se intenioneaz a fi
transportat la Beneficiar prin intermediul camioanelor pentru grupurile 3 si 6 urmnd ca la
punerea in funciune a instalaiei de desulfurare de la grupul 4, calcarul sa fie adus prin
intermediul vagoanelor pe calea ferata schimbndu-se si soluia constructiva de
descrcare a calcarului in silozuri. Aa cum a fost descrisa mai sus.
Pentru transportul calcarului pe cale ferata s-au luat in considerare urmtoarele ipoteze:
Traficul maxim zilnic de calcar estimat care va sosi la CTE Rovinari va fi :
T
r max/zi
=4blocx13t/h bloc x 24h/zi x 1,3(coeficient de neuniformitate cf. pt.sosiri)=1622t/zi
Transportul pe cale ferata se va face cu vagoane tip cisterna de 56 t capacitate de
ncrcare, cu tara 24t si lungimea de 14,5 m, pe 4 osii.
N
vag/zi
=1622t/zi/56t/vag=29 vag/zi
Vagoanele cu calcar, vor sosi la CTE Rovinari in 2 convoaie locale pe zi, amestecate cu
celelalte vagoane necesare funcionarii termocentralei, respectiv substane chimice,
echipamente.
Lungimea grupei de vagoane cu calcar dintr-un convoi va fi:
L=14vag x 14,5 m/vag+20m/loc=223m
Convoiul cu vagoane va sosi la staia CFR Rogojelu si va fi preluat de personalul CF si de
locomotiva din dotaia CTE Rovinari. Remorcarea vagoanelor se va face prin tragere din
staia CFR pana la zona silozului de calcar unde vor fi conectate la sistemul pneumatic de
descrcare si transportat la silozul de calcar. Sistemul de descrcare va fi inclus de
Executant in preul lucrrii.
Vagoanele cu calcar se vor duce prin tragere-mpingere in subgrupe de cate 7 vagoane la
staia de descrcare din zona silozului de calcar.
Descrcarea tuturor vagoanelor dintr-un convoi CF sa nu depeasc timpul tarifar CFR
de 4 ore, timp acordat de la primirea convoiului plin CF de la personalul CFR, pana la
predarea convoiului gol CFR-ului de ctre personalul autorizat CF al CTE Rovinari.
Lungimea frontului de descrcare a calcarului va fi 7 vagoane, respectiv:
LF

=7 vag x 14,5 m/vag=105 m
Dup descrcare vagoanele se vor scoate prin tragere de la staia de descrcare si se vor
duce prin mpingere la linia CF pe care vor staiona vagoanele goale ale convoiului CF.
Dup descrcarea tuturor vagoanelor convoiului CF acesta va fi dus prin tragere la staia
CFR Rogojelu pentru a fi predate organelor CFR in vederea expedierii pe calea ferata.
6.1.10.1 An)!&>) 'E&m&'5 ) ')!')r$!$&
Compoziia calcarului data mai jos se refer la calcarul din sursa de la Dobria.
Datele oferite mai jos sunt neoficiale i fr obligaii contractuale atta vreme ct nu este
ncheiat nici un contract de alimentare.
106(142)
.$,7%)n*) Un&%)%" An)!&>) "!"m"n%)r5
B%&&'5F
In%"r()!
CaCO
3
% la greutate 94,01 93,65 91- 97
Umiditate % la greutate 2 5 2 5 2 5
Recalculat la
CaO
% la greutate 52,65 52,44 51-54,4
MgO % la greutate 0,69 0,79 0,3-1
Fe
2
O
3
% la greutate 0,41 0,39 0,19-0,55
SiO
2
% la greutate 1,21 2,24 1,2-3,3
SO
3
% la greutate 0,15 0,33 0,1-0,8
P.C % la greutate 42,07 42,08 40,5-42,7
Al
2
O
3
% la greutate 1,01 0,85 0,8-1,5
Ofertantul va specifica in propunerea tehnica cerinele minime pentru calcar (granulaie,
puritate, compoziie chimica, reactivitate etc.) care se va folosi drept reactiv in cadrul
instalaiei de desulfurare, astfel nct sa se obin parametrii de emisii si garanii
funcionale asumate de Executant.

2.1.10.2 D&7%r&,$*&) m5r&m&& gr)n$!"!or +$5 m5'&n)r"
Distribuia mrimii granulelor *
CaCO3 Umiditate
(%)
T630 (%) T200 (%) T90 (%) T71 (%)**
92- 94,5 % 0,1-0,21 % 100 98,6 94,8 92,6
50 A#t5 0","1(r$ ( 0"str"2u!"$" ,( 6" ,(#(2"#5 #( $r$r$
<< T=> :ns$(+n5 5 ?/3; @ 4r$ut(t$( %r'2$" tr$2u"$ s( ("25 +5r"+$( %(rt"u#$" +(" +"(
0$At => +"r'n"
Alte caracteristici:
- Densitate aparent 0, 58- 0, 6 g/cm3 direct dup mcinare. Densitatea i umiditatea
sunt supuse schimbrii n funcie de mijlocul de transport, condiiile de depozitare etc.
- Coeficient hidrofilic 0,99- 1
- Coeficient de perforaii 0,4- 0,43
Executantul este obligat in cadrul contractului sa fac propria analiza de compatibilitate a
calcarului furnizat cu instalaia de desulfurare nainte de punerea in funciune.
Aceste date privind dimensionarea instalaiei de desulfurare sunt orientative. Ofertanii vor
contacta proiectantul general sau al diferitelor echipamente din termocentrala pentru a
primi alte date de proiectare. Datele de contact ale proiectantului de sistem:
Pro&"'%)n% )! ')>)n$!$& ?& )$#&!&)r" ')>)nA
CPET GENERATOARE DE ABUR SA BUCUREST
Sos. Berceni 104, sector 4 Bucureti, cod potal 041919 ROMANA
Tel. 0040 213194348
Fax 0040 214920058
boilers@icpet.ro
office1@icpet.ro
107(142)
office2@icpet.ro
Pro&"'%)n% g"n"r)! )! gr$$r&!or "n"rg"%&'" 3304U
SPE SA BUCUREST
Bl. Lacul Tei nr.1-3 sector 2, cod potal 72301 Bucureti ROMANA
Tel. 0040 21 2107080
Fax: 0040 212103620
0040 212104620
www.ispe.ro
Pro&"'%)n% )! "!"'%ro6&!%r"!or gr$$r&!" "n"rg"%&'" 3H 2 7& 4
CPET ECO SA BUCUREST
Sos. Berceni 104, sector 4 Bucureti, cod potal 041919 ROMANA
Tel. 0040 213194332
Fax 0040 213194323
icpet_dpm@zappmobile.ro
2.1.11 G&7$! +&n &n7%)!)*&) +" +"7$!6$r)r" ) g)>"!or +" )r+"r".
Produsul final al instalaiilor va fi lamul de gips care va fi transportat ctre "nstalaia de
faz dens , iar de acolo mai departe ctre locul de depozitare a cenuii din cadrul
complexului energetic. Aadar, calitatea ipsosului nu este necesar s corespund cu
standardele ipsosului comercial n faz iniial.
Caracteristicile lamului de gips: Gipsul va fi livrat ctre "nstalaia de faz dens n
proporie aproximativ de: 50 % ghips (materii solide), 50 % ap (procent de greutate) iar
cantitatea maxima pe care mixerul sistemului de lam dens o poate recepiona este 66 t/h
la o presiune de 2 bari la flana de racord cu mixerul. Distanta dintre rezervorul de transfer
intermediar si mixerul de la lam dens este de aproximativ de 200 m iar flana de
conectare a mixerului este aezata la aproximativ 12 metri deasupra solului. Beneficiarul
va pune la dispoziia Executantului dup semnarea contractului dimensiunea flanei de
conectare si lista semnalelor logice care trebuie introduse in instalaia de automatizare
(DCS) al instalaiei de desulfurare pentru a se asigura interfaa cu automatizarea de la
instalaia de lam dens. Executantul va asigura sistemul de splare al conductei in cazul
opririi descrcrii de lam de ghips. Descrcarea lamului de gips trebuie sa se fac
continuu in mixerul de la faza densa.
CAPITOLUL -II
7 GARAN0II /UNC0IONALE
Ofertantul va indica urmtoarele garanii prin propunerea tehnica avnd ca date de intrare
cele prevzute la capitolul 6. Garaniile funcionale vor constitui elemente la evaluarea
ofertelor.
7.1 Em&7&&
nstalaia de desulfurare umed a gazelor de ardere (DG) se vor conforma cerinelor
legate de emisii conform tabelului de mai jos. Emisiile se vor msura la intrarea n co si se
va face comparativ cu msurtorile luate nainte de intrarea in absorber la conducta
108(142)
gazelor de ardere unde Executantul va monta dispozitive de preluare mostre de gaze.
Executantul va introduce in oferta tehnica procedura de msurare a emisiilor.
Garania emisiilor va fi valabil n toate condiiile de operare legate de sarcina cuprins
ntre 40 -100% a grupului energetic, i pentru diferite caliti ale crbunelui i coninutul de
sulf cuprins in domeniul specificat la capitolul 6.
Po!$)n%
Em&7&" m)#&m5 'on6orm
&n7%)!)*&"& IDGU
R"m)r'&
SO
2
+ SO
3
ca SO
2
< 200 mg/Nm3 cnd combustibilul utilizat este 100 %
lignit
valoarea limita de emisie
ponderata calculata.
cnd se utilizeaz amestec de
combustibili crbune-gaze naturale-
pcura lund in considerare
participaiile in funcie de coninutul
energetic al fiecrui combustibil
Particule solide
(pulberi) la
evacuarea in
atmosfera trebuie
sa fie
20 mg/Nm
3
in conformitate cu
Directiva Emisiilor ndustriale
(ED)
Coninutul de
picturi la ieire
coului
Mai puin de 100 mg/Nm3
gaz umed
N+
B
s$ r$6$r5 #( C DC 9" >C>.B EP(
nstalaiile nu vor cauza poluri suplimentare ale mediului, cum ar fi emisia de particule
solide din manipularea gipsului sau a calcarului, etc.
Aditivi chimici (acid adipic sau altele) nu sunt acceptai pentru a crete eficiena
absorberului la desulfurarea gazelor arse.
n cazul in care aceste valori garantate nu sunt atinse de ctre instalaia de desulfurare
atunci Beneficiarul nu va recepiona instalaia de desulfurare si Executantul va fi obligat sa
efectueze modificri, schimbri i/sau adugiri la DG sau la orice parte a acesteia, care
sunt necesare pentru a realiza garaniile de exploatare/funcionale asumate prin oferta pe
spezele i cheltuielile sale.
7.2 G)r)n*&) m"')n&'5 7& +" 'oro>&$n" 7& ) %$%$ror &>o!)*&&!or
Perioada de garanie mecanic general va ncepe la emiterea procesului verbal de
recepie dup punerea in funciune si se va sfri dup 2 ani perioada de garanie
comerciala. Orice defect constatat in aceasta perioada va fi remediat de ctre Executant pe
costul su, iar dac acesta nu l soluioneaz n aceasta perioada contravaloarea
echipamentului si a lucrrii de reparaie va fi oprit din garania de buna execuie.
Executantul va garanta, prin alegerea materialelor i tratamentelor pentru suprafee, c
instalaiile de desulfurare nu vor avea nici un semn notabil/vizibil de defeciune/coroziune
n timpul perioadei de garanie.
Garania de coroziune va fi mai mare de 4 ani sau 32.000 ore, oricare din ele are loc prima
datH si va fi garantata de ctre Executant printr-o declaraie pe propria rspundere
109(142)
angajanta. Daca Beneficiarul constata ca urme de coroziune exista dup terminarea
perioadei de garanie comerciala asumata (2 ani) va notifica Executantul care este
responsabil de remedierea pe costul sau a zonelor afectate. Nendeplinirea acestei
obligaii de buna voie l ndreptete pe Beneficiar la aciuni in justiie.
Garania izolaiilor (de cauciuc in rezervoare si alte echipamente unde se intenioneaz o
astfel de izolaie, pentru izolaia de la cos, pentru canalele colectoare care vor fi placate
mpotriva substanelor chimice etc.) garania va fi de doi ani. Orice defect constatat in
aceasta perioada va fi remediat de ctre Executant pe costul sau iar daca acesta nu l
soluioneaz in aceasta perioada contravaloarea echipamentului si a lucrrii de reparaie
va fi oprita din garania de buna execuie.
7.3 P&"r+"r& +" '5!+$r5
Executantul va garanta prin declaraie scrisa angajant, o temperatur de +45C la toate
suprafeele exterioare izolate, reglat la temperatura aerului ambiental de +25
O
C.
Executantul va asigura/furniza suprafeele pentru a nu se genera condens la nici un
ambient.
7.4 D&7on&,&!&%)%"
Executantul va prezenta in oferta tehnica, disponibilitatea garantat pentru fiecare
instalaie de desulfurare. Perioada de garantare a disponibilitii va ncepe odat cu
eliberarea procesului verbal de recepie dup punerea in funciune si se va sfri dup
terminarea perioadei de garanie (2 ani) odat cu emiterea procesului verbal de recepie
finala.
Se solicit operarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere atta timp ct
cazanul respectiv se afl n funciune. Disponibilitatea se definete ca durata totala de
funcionare efectiva, din durata totala de garanie a instalaiei. Dac din orice motiv,
instalaia de desulfurare nu reuete sa reduc coninutul de pulberi i nivelul emisiile de
SO
2
+ SO
3
ca SO
2
sub limitele specificate sau incapacitatea de a ndeplini calitatea cerut
a produselor reziduale, sau nu are capacitatea de a funciona cel puin 8000 de ore pe an,
DG este definit ca fiind indisponibil.
Disponibilitatea este msurat prin Rata de ntrerupere Forat Echivalent (RFE).
A'")7%5 r)%5 () 6& +" m)#&m$m 3.0 R Dn %&m$! "r&o)+"& +" g)r)n%)r" )
D&7on&,&!&%5*&&.
RFE = (OF + ORFE)/ (OH + OS)*100 %
Unde
- OF = Ore de ntrerupere forat a instalaiei (grupul nu produce energie).
- ORFE = produsul dintre orele perioadei monitorizate si catul dintre capacitatea redusa
a ncrcri grupului energetic datorata unei capacitai reduse a DG, si capacitatea
maxim net.
- OS = Ore de funcionare (ore de serviciu)
B!o' B)>5 +" n$m5r)r" ) or"!or
r"+$7"
C))'&%)%" m)#&m5 n"%5H 4U
"
5 Generarea blocului 300
110(142)
Dac este depit RFEul garantat, Executantul va plti daune contractuale prestabilite
conform urmtoarelor :
- Pentru fiecare DG echivalentul a 205.000 lei pentru fiecare 0.1% ce depete 3%.
Orele de ntrerupere forata vor fi monitorizate de ctre operatorul DG, conform datelor din
jurnalul instalaiei semnat. Executantului i se va oferi ocazia s verifice jurnalul oricnd ar fi
nevoie n mod rezonabil.
Disponibilitatea care urmeaz se va testa n 3 ocazii (minim) n timpul perioadei de garanie
unde Executantul este obligat sa participe. Rezultatul final al garaniei de disponibilitate se
va recalcula i evalua cu maxim 1 lun nainte de sfritul perioadei de valabilitate a
garaniei. Executantul va fi cel care va iniia monitorizarea evenimentelor de mai sus.
n cazul in care aceste valori garantate nu sunt atinse de ctre instalaia de desulfurare
atunci Beneficiarul este ndreptit s opreasc din valoarea contractului aceste penaliti
fie din contravaloarea facturilor fie din scrisoarea de buna execuie.
7.5 9gomo%
Nivelul de zgomot din instalaii nu va depi 85 dB (A) la sarcin nominal de 1 m distan
n afar de cazul n care sunt acceptate alte valori mai mari n standardele echivalente
romneti i ale UE.
Nivelul de zgomot la limita incintei industriale nu va depi 65dB (A) in conformitate cu
STAS 10009/88, iar in condiiile in care prin legislaie sunt impuse alte limite mai restrictive
acestea vor fi ndeplinite de ctre executant prin implementarea de ncperi antifonice.
n cazul in care aceste limite nu vor fi ndeplinite Executantul va trebui sa i-a masuri de
conformare. n condiiile in care Executantul nu va realiza aceste masuri, nu se va
recepiona instalaia de desulfurare.
7.6 Con7$m$r&!" g)r)n%)%" +" "!"'%r&'&%)%"H ')!')r 7& ))H r)%) rogr"7$!$&.
Consumurile /cantitile din tabelul de mai jos vor fi completate de ofertant si vor constitui
garaniile pentru consumuri la o funcionare raportata la punctul de garantare descris mai
sus.
Dac sunt depite consumurile garantate, executantul va fi obligat sa plteasc daune
contractuale. Modalitatea de calcul este:
Ex. Presupunem ca ofertantul a garantat un consum de calcar de 10 t/h pentru instalaia
de desulfurare, si in urma msurtorilor s-a constat ca acesta este de 10,1 t/h atunci
penalitatea se va calcula sub forma:
0,1t/h (consumul de calcare depit) X 200 lei X 6500 (ore funcionare) X 20 ani (durata de
viata)= 2.600.000 lei.
Modalitatea de calcul a penalitilor pentru fiecare consum garantat prin oferta este
aceeai ca si cea folosita in criteriu de atribuire.
Con7$m$r& g)r)n%)%" +" E#"'$%)n%
Zonele marcate cu galben se vor
completa de ctre ofertant
T),"! B B!o' 4
111(142)
Pro+$7 Un&%)%"
G)r)n*&"
D)$n" 'on%r)'%$)!"
r"7%),&!&%"
6$n'*&on)!)
Un&%)%" Pr"*
Consum de calcar t/h lei/(t/h) 200
Consum de ap m
3
/h lei/(m
3
/h) 200
Consum de
electricitate
kWh/h Lei/MWh 200
Nivel de zgomot db Nerecepionarea
instalaiei
Disponibilitate kWh/h% Lei 205.000 lei
Consum de abur t/h
Garanie mecanica,
coroziune, si a
zolaiilor
Contravaloarea
proiectrii
echipamentului
si a lucrrii de
execuie
Rata progresului
pentru execuie
Zonele cu galben vor fi completate de catre Executant.
Pentru fiecare consum garantat Executantul va prezenta in oferta procedura de msurare
dup punerea in funciune si modalitatea de calcul . Aceasta procedura de msurare va fi
aprobata de ctre Beneficiar si va fi transmisa si unui nstitut neutru specializat care poate
sa o aprobe sau modifica. Testele de msurare vor avea loc nainte de recepia finala a
instalaiei de desulfurare a gazelor de ardere. Plata nstitutului neutru intra in
responsabilitatea Executantului.
Rata progresului reprezint ritmul de execuie al proiectului pe care Executantul si-l asuma
si pe care trebuie sa-l realizeze pe parcursul derulrii lucrrilor.
7.7 D"r"7&$n"/r"7&$n") g)>"!or +" )r+"r".
Executantul va asigura depresiune necesara funcionarii in sigurana a cazanului. De
asemenea ofertantul va elabora calcul gazo-dinamic in care sa se demonstreze cderea de
presiune menionata mai sus la ieirea din electrofiltru, pierderile de presiune pe canalul
gazelor de ardere si in interiorul absorberului, si presiunea necesara mpingeri aerului prin
cos.
Toate aceste date vor fi prezentate n oferta in mod detaliat.
7.3 Con+&*&& %"En&'" "n%r$ %"7%"!" +" g)r)n*&"
Testele de Garanie reprezint testele care trebuie efectuate pentru a se stabili dac
fiecare DG sau o anumit parte din acestea ndeplinesc garaniile de funcionare asumate
de executant si menionate mai sus in acest capitol.
112(142)
Testele de garanie vor fi efectuate n conformitate cu programul teste de garanie si in
baza procedurilor de msurare incluse in oferta aprobate de ctre Beneficiar si nstitutul
neutru.
Executantul va alctui programul pentru testele de garanie care va fi aprobat de
Beneficiar. Programul va prezenta toate responsabilitile ambelor pri n timpul testelor
de garanie.
Programele pentru teste de garanie vor fi prezentate Beneficiarului nu mai trziu de ase
(ase) 6 luni naintea punerii n funciune.
Punctele de colectare a probelor i instalaiile necesare cum ar fi instrumente de
msurare/evaluare vor fi incluse n cadrul lucrrii.
Toleranele de msurare, corectrile, metodele de evaluare i standardele aplicabile vor fi
specificate n programul teste de garanie.
Procedurile de msurare aplicate vor reflecta cerinele garaniilor de funcionare.
Testele de Garanie vor utiliza urmtoarele tipuri de standarde:
- Standarde CEN
- Standarde ISO Standarde romanesti SR
- Standarde CSN
- Standarde OS
- Standarde Naionale sau nternaionale care vor asigura fumizarea de date la un nivel
de calitate tiinific internaional recunoscute.
Testele de Garanie vor fi efectuate dup seria de operaiuni a prii(lor) sau seciunii(lor)
respective, conform tabelului de mai jos.
Parte(pri) sau
seciune(i) ale
Lucrrilor
Garanii funcionale care trebuie testate, datele se gsesc n
Capitolul 7
Performan Consum/cantitat
e
Obs.
Pentru DG Emisii
Zgomot
Vibraii
Pierderi de cldur
Scdere de presiune
gaze de ardere
Calcar
Ap
Electricitate
Toate documentaia privind procedurile si testele precum si rezultatele ulterioare acestora
vor fi confirmate prin documente n conformitate cu cerinele menionate n Capitolul 4 al
prezentului caietului de sarcini si standardele, normativele si legislaia in vigoare..
CAPITOLUL -III
8 TE.TE .I -ERI/ICARI . RECEPTIA IN.TALATIEI
3.1 G"n"r)!&%5*&
Pe parcursul execuiei lucrrilor, Executantul va efectua teste anterioare punerii in
funciune si de punere in funciune.
113(142)
Testele anterioare punerii in funciune vor cuprinde teste/verificri i teste funcionale
pentru a demonstra c fiecare echipament al DG este finalizat i poate fi pus in funciune
n siguran (teste hidraulice, echilibrare, funcionare in gol etc.).
n documentaia de testare pre/si in timpul punerii in funciune se vor preciza metodele,
procedurile standardele /cerinele testului i echipamentul cu care se vor face testele.
Toate aceste teste si proceduri aferente vor fi puse la dispoziia Beneficiarului cu 6 luni
nainte de punerea in funciune.
Nu se va aproba scoaterea grupului din funciune pentru conectare pana cnd aceste teste
anterioare punerii in funciune nu au fost efectuate si au demonstrat ca echipamentele sunt
gata de punere in funciune in regim de sigurana si fiabilitate maxima si toate lucrrile
terminate.
Documentaia pentru construcie i manualele de Exploatare i Mentenan (n limba
romana) vor fi puse la dispoziia/distribuite Beneficiarului cu 4 sptmni nainte de data
punerii in funciune.
3.2 T"7%" ?& ("r&6&'5r&
Documenta iile, PCCVI-urile cu verific rile n conformitate cu
documentatia de atribuire,standardele, normativele, reulamentele
si leisla ia a!licabila vor fi elaborate de c tre E"ecutant si a!robate
de c tre #c$i%itor&
Planurile de ins!ectii PCCVI !entru ec$i!amente si monta' vor fi
!redate ac$i%itorului inainte de ince!erea lucrarilor
(naintea oric rei verific ri )i test ri E"ecutantul va verifica el nsu)i
c lucr rile sunt sub toate as!ectele, n conformitate cu s!ecifica iile
contractului, leisla iei si standardelor )i ata de verificare )i testare&
Verific rile*testele solicitate de autorit i sau ec$ivalentul acestora
vor fi incluse n !lanul de calitate )i vor fi in r s!underea
E"ecutantului&
Documentaiile, PCCV-urile cu verificrile n conformitate cu standardele, normativele,
regulamentele si legislaia aplicabila vor fi elaborate de ctre Executant si aprobate de
ctre Beneficiar.
naintea oricrei verificri i testri Executantul va verifica el nsui c lucrrile sunt sub
toate aspectele, n conformitate cu specificaiile contractului, legislaiei si standardelor i
gata de verificare i testare.
Verificrile/testele solicitate de autoriti sau echivalentul acestora vor fi incluse n planul
de calitate i vor fi in rspunderea Executantului.
Executantul va asigura toate instrumentele i echipamentul necesar testrii.
Echipamentul pentru testri va trebui sa fie calibrat, dimensionate si autorizate de ctre
autoritile cu atribuiuni in domeniu pentru care sunt folosite.
8.3 -"r&6&')r") Dn 6),r&'5 7& %"7%"!" +" )''"%)r" " !&n&) +" 6),r&')*&" BTA/F
Toate echipamentele majore produse n uzine/ateliere vor fi supuse supravegherii pe linia
de fabricaie elaborndu-se in acest sens PCCV-uri specifice sau planuri de inspecii si
114(142)
ncercri. Prin echipament major se va nelege acele echipamente rotative antrenate de
motoare > 300 KW Verificarea se va face in sistem integrat motor echipament.

Sistemul de control al DG (DCS) va fi supus testelor pe linia de fabricaie in prezenta
Beneficiarului. Acesta va include conectarea cu un sistem de control simulat extern al
unitii. n timpul testelor, unul sau mai muli simulatori ar putea reprezenta instalaia DG.
Separatoarele si ntreruptoarele de nalt tensiune i principalele transformatoare vor fi
testate din punct de vedere al tipului i calitii conform standardelor relevante EC.
Beneficiarul va asista TAF al principalelor transformatoare 24 / 6,3 kV.

Nici o parte din instalaiile sau echipamentele menionate, nu vor fi expediate la Beneficiar
nainte s treac toate testele i s fie verificat conformitatea sa, din toate punctele de
vedere, cu prevederile , specificaiile, calitatea, eficienta, fiabilitatea ceruta de instalaie.
Verificrile se vor face n conformitate cu standardele europene sau cu standardele
echivalente naionale pe care Beneficiarul le consider acceptabile.
Cu 4 sptmni naintea efectuarea testelor pe linia de fabricaie, Executantul va notifica
Beneficiarul cu privire la data ateptat pentru testele pe linia de fabricaie. Dac
Beneficiarul decide s nu participe la test, acesta l va informa pe Executant iar Executantul
va efectua testele si va confirma daca corespund specificaiilor tehnice i va emite un
raport in acest sens prezentnd toate rezultatele testului Beneficiarului.
Nu va fi acceptat nici un echipament care nu a trecut testele pe linia de fabricaie, sau a
fost afectat si reparat dup teste.
3.4 T"7%"!" !) !o'$! +" mon%)K
La locul de montaj se va efectua testarea tuturor componentelor DG. Coordonarea
testrilor funcionale se va efectua pentru toate funciile i relaiile funcionale.
Echipamentul pentru testri va trebui sa fie calibrat, dimensionat si autorizat de ctre
autoritile cu atribuiuni in domeniu pentru care este folosit. Metodele de testare,
prescripiile furnizorului de echipament i echipamentul de testare vor fi specificate n
procedurile si PCCV-urile/planuri de inspecii si ncercri specifice.
Executantul va nregistra rezultatele testelor astfel nct aceste nregistrri privind testele
s poat fi utilizate ca baz pentru viitoarele servicii de mentenan.
Toate piesele indicate ca avnd defecte pe perioada testelor i verificrilor vor fi respinse
dac Beneficiarul decide astfel sau vor fi aduse la starea corespunztoare i reparate spre
satisfacia Beneficiarului, pe cheltuiala Executantului. Astfel de piese care sunt aduse la
starea corespunztoare sau reparate vor fi testate i verificate din nou.
8.5 Con+&*&& %"En&'" Dn)&n%") $n"r&& &n 6$n'*&$n".
Perioada nainte de punerea in funciune se definete ca perioada in care instalaia de
desulfurarea are realizate toate testele si ajustrile necesare punerii in funciune pentru
115(142)
toate elementele instalaiei si este necesara cuplarea ei la grupul energetic (toate testele la
rece).
nainte s nceap punerea in funciune pentru instalaia de desulfurare, Executantul va
elabora programe de conectare/anterioare/punere in funciune n colaborare cu
Beneficiarul i cu aprobarea acestuia. Programul va descrie procedurile, verificrile
precum si responsabilitile prilor respective pe perioadele punerii in funciune. Se vor
ncheia protocoale de responsabiliti in acest sens.
Programele de conectare/anterioare/punere in funciune vor fi prezentate Beneficiarului nu
mai trziu de (3) luni nainte de data testelor anterioare puneri in funciune preconizata.
Solicitarea de a se opri grupul energetic pentru conectare si punere in funciune poate s
nceap cnd Executantul a pus la dispoziia sau a fcut dovada Beneficiarului ca:
Versiunea final a programelor de conectare/anterioare/punere in funciune este
elaborata si este aprobata de ctre Beneficiar;
Documentaia care atesta conditiile dede calitate pentru echipamente, materiale,
execuie completa;
Testele naintea punerii in funciune evideniaz conformitatea lucrrii cu scopul ei
(ventilatorul de gaze testat la rece, conducta gazelor de ardere etansa, pompele de
recirculare testate, sistemul de aer de oxidare testat, sistemul de aer comprimat
testat, sistemul de conducte de proces testat, sitemul de apa de proces testat,
sistemul de alimentare cu reactiv testat, sistemul de descarcare testat, precum si
alte sisteme care tin de procesul de desulfurare.
Testele pe linia de fabricaie si la locul de montaj arata ca echipamentele sunt
conforme iar teste sunt si acceptate de ctre Beneficiar.
Documentaia finala a instalaiei (as build)
Documentele de exploatare i mentenan;
Programul de instruire efectuat
+oate lucr rile aferente instala iei de desulfurare sunt finali%ate
si care nu trebuie sa fie remediate&
Cartea te$nica a constructiei ,care intra in res!onsabilitatea
e"ecutantului de a o elabora si indosaria, !re%entata
#c$i%itorului, are continutul !reva%ut de leislatie si este
a!robata
Dosarele da calitate ,-ualit. documents/ !rivind furnitura si
lucrarile de monta' , care contin toate inreistrarile re%ultate !e
!arcursul fabricatiei si monta'ului asa cum este stabilit in
documetatia te$nica, standardele a!licabile si !lanurile de
ins!ectii , care intra in res!onsabilitatea e"ecutantului de a le
intocmi si !reda inainte de ince!erea efectaurii rece!tiei la
termianrea lucrarolor sunt a!robate de catre ac$i%itor&
Nu se va aproba scoaterea grupului din funciune pentru conectare pana cnd aceste teste
anterioare punerii in funciune nu au fost efectuate si au demonstrat ca echipamentele sunt
gata de punere in funciune in regim de sigurana si fiabilitate maxima si toate lucrrile
terminate si condiiile de mai sus ndeplinite. Nu se admit liste cu defeciuni (punch list).
Executantul va transmite Beneficiarului o solicitare oficiala in acest sens cu cel puin o luna
nainte de oprirea blocului spre a fi aprobata de ctre Beneficiar. n graficul de execuie
116(142)
parte a ofertei tehnice se va estima de asemenea data de solicitare a opriri blocului pentru
conectarea instalaiei de desulfurare.
Beneficiarul va aproba acceptarea in scris numai in aceste condiii.
Urmeaz perioada de conectare cu testele necesare pentru echipamentele care au fost
obiectul conectrii si a crei durata a fost specificata in oferta. Dup conectare urmtoarele
teste sunt obligatorii:
1. teste la punerea n funciune, care vor include testele operaionale specificate pentru
a demonstra c instalaia de desulfurare poate fi operata n condiii de siguran i
conform cu cele specificate, n toate condiiile de exploatare;
2. probe de exploatare, care vor demonstra c DG are performane fiabile i n
conformitate cu prevederile Contractului.
n timpul probelor de exploatare, cnd DG este in funcionare n condiii stabile,
Executantul va transmite Beneficiarului o ntiinare a faptului c DG este pregtita pentru
efectuarea oricror alte teste la terminare, inclusiv teste de performan pentru a
demonstra dac instalaia ndeplinete att criteriile specificate n prezentul caiet de sarcini
ct i Garaniile funcionale. Testele privind garaniile funcionale vor avea loc nainte de
preluarea instalaiei de ctre Beneficiar.
Efectuarea probelor de exploatare nu vor reprezenta recepie dup punerea in funciune.
mediat dup ce DG, a trecut fiecare dintre Testele la Terminare, descris n sub-
paragrafele de mai jos, Executantul va transmite Beneficiarului un raport verificat si
confirmat asupra rezultatelor acestor Teste.
Dac DG, nu trece Testele la Terminare, acestea vor fi respinse de Beneficiar iar
Executantul poate solicita ca testele netrecute, s fie repetate n aceiai termeni i
aceleai condiii.
8.6 O"r)r") +" '5%r" E#"'$%)n% ) IDG
Executantul dup trecerea testelor de puneri in funciune incluse in perioada de conectare,
va notifica Beneficiarul cu 21 de zile nainte ca instalaia este gata de o funcionare
normala si grupul energetic poate produce energie pentru vnzare. Asistat de personalul
de exploatare al Beneficiarului, Executantul va opera instalaia de desulfurare si o va tine
in funcionare timp de 768 ore (32 zile) n condiii normale de funcionare i n diferite
condiii de sarcin a cazanului.
Pe perioada testului de funcionare, instalaia de desulfurare trebuie sa-si dovedeasc
capacitatea de funcionare n diferite condiii de sarcin, potrivit instruciunilor primite de la
Beneficiar.
Pentru ca testul de punere in funciune sa fie acceptat de ctre Beneficiar, este necesar ca
instalaia de desulfurare s fie n funciune cel puin 168 ore (7 zile) continuu, fr nici o
ntrerupere forat sau alte restricii semnificative de funcionare i s ndeplineasc toate
condiiile precizate n specificaiile tehnice si garaniile funcionale prevzute in capitolul 7
al prezentului caiet de sarcini.
Daca testele privind garaniile funcionale nu sunt finalizate, perioada de 768 de ore se va
prelungi pana la terminarea acestora. Daca din cauza instalaiei de desulfurare aceasta nu
este inuta in funciune in mod continuu 168 de ore aceasta perioada va fi prelungit pn
acest timp nentrerupt de funcionare va fi demonstrat.
Numai dup ce aceste condiii sunt ndeplinite atunci se poate solicita prin notificare
Beneficiarului ca instalaia de desulfurare sa fie preluata si sa se ntocmeasc procesul
verbal de recepie.
117(142)
8.7 R"'"*&) IDG +$5 $n"r") &n 6$n'*&$n" +" '5%r" B"n"6&'&)r.
Dup perioada de operare de ctre Executant descrisa la punctul 8.6 si in condiiile in care
cerinele menionate au fost ndeplinite, acesta poate solicita emiterea Procesului verbal de
recepie dup punere in funciune, printr-o ntiinare trimis Beneficiarului cu cel mult 14
zile nainte ca, n opinia Executantului, instalaia este pregtita de recepie.
n termen de 28 de zile dup primirea ntiinrii de la Executant, Beneficiarul:
va emite ctre Executant Procesul Verbal de Recepie dup punerea in funciune,
preciznd data la care instalaia a fost pusa in funciune n conformitate cu
prevederile Contractului
sau
va respinge solicitarea, prezentnd justificri i specificnd lucrrile/ajustrile
necesare a fi executate de ctre Executant pentru a face posibil emiterea Procesul
Verbal de Recepie dup punerea in funciune. Apoi, Executantul va termina aceste
lucrri nainte de a transmite o nou ntiinare potrivit prevederilor menionate mai
sus.
Pe toata aceasta perioada DG va fi operata de ctre Executant pana la emiterea Procesul
Verbal de Recepie dup punerea in funciune. Pn la emiterea Procesul Verbal de
Recepie dup punerea in funciune, Executantul este responsabil de sigurana, integritatea
si existenta tuturor echipamentelor materialelor incluse in instalaia de desulfurare precum
si de lucrrile efectuate, sigurana antierului si a personalului propriu, respectarea
condiiilor de mediu etc.
Va fi emis un Proces Verbal de Recepie dup punerea in funciune a instalaiei de
desulfurarea DG 4.

8.8 P"r&o)+) +" g)r)n*&".
nstalaia de desulfurare va avea perioada de garanie comerciala de 2 ani si va ncepe la
eliberarea Procesul Verbal de Recepie dup punerea in funciune si se va termina odat
cu sfritul perioadei de notificare a defeciunilor.
Toate defectele aprute in aceasta perioada de garanie vor fi executate pe riscul i
cheltuiala Executantului, n msura n care aceste lucrri sunt atribuibile: proiectrii,
echipamentelor, materialelor sau calitii execuiei care nu sunt n conformitate cu
prevederile contractului, unei exploatri sau ntreineri neadecvate i atribuibile unor
probleme pentru care este responsabil Executantul.
Pe aceasta perioada la apariia unor defecte Beneficiarul va notifica Executantul de
existenta acestora si acesta va interveni imediat in remedierea acestora. Daca Executantul
nu reacioneaz prompt la notificarea Beneficiarului, atunci acesta poate remedia pe
cheltuiala proprie defectele aprute, costul echipamentelor si lucrrilor efectuate fiind
reinute din scrisoarea de buna execuie.
3.9 Pro'"7$! -"r,)! +" R"'"*&" /&n)!5
ndeplinirea obligaiilor Executantului nu va fi considerat a fi ncheiat pn cnd
Beneficiarul emite Procesul Verbal de Recepie Final, specificnd data la care acesta i-a
ncheiat obligaiile potrivit prevederilor Contractului. Beneficiarul va emite Procesul Verbal
de Recepie Final n termen de 28 de zile de la expirarea celei din urm perioade de
118(142)
notificare a defectelor sau ct mai repede posibil dup ce Executantul a furnizat toate
Documentele Antreprenorului, a terminat i testat toate Lucrrile, inclusiv remedierea
oricror defecte. O copie a Procesului Verbal de Recepie Final va fi inuta si de
Executant si numai Procesul Verbal de Recepie Final poate fi considerat, a reprezenta
recepia instalaiei de desulfurare.
Va fi emis un Proces Verbal de Recepie finala a instalaiei de desulfurarea DG 4.
CAPITOLUL IN
9. REGLE4ENT:RI GENERALE PRI-IND NOR4ELE DE .ANATATE .I
.ECURITATE IN .ANTIER
9.1. R"7"'%)r") !"g&7!)*&"&
Executantul, in demersurile sale pentru implementarea instalaiei de desulfurare in
cadrul Termocentralei Rovinari, se va conforma tuturor legilor i reglementrilor
romneti n vigoare, si vor fi responsabile in fata autoritilor de nerespectarea
acestora.
Consumul i/sau aflarea sub influena buturilor alcoolice sau a stupefiantelor sunt
interzise n timpul lucrului pe Santier. Orice persoan surprins n stare de ebrietate
produs de alcool sau sub influena stupefiantelor, pe Santier, va fi imediat nlturat din
perimetrul acestuia.
9.2 P!)n$r&!" +" 75n5%)%" 7& 7"'$r&%)%" ) m$n'&&.
Executantul este responsabil n totalitate de securitatea personalului su i de cea a
personalului Sub-contractanilor si care lucreaz n zona de amplasament a instalaiei
precum si in zonele comune. Deoarece acest contract are caracterul unui ,contract la cheie
si include si proiectarea in conformitate cu art. 14 din HG 300/2006, Executantul va trebui sa
elaboreze Planul de sntate si securitate al lucrrii aa cum este menionat de ctre
legislaia menionata. De asemenea Executantul si toi Sub-contractanii si vor trebui sa-i
elaboreze planurile proprii de sntate si securitate a munci care trebuie sa fac parte
integranta din planul de sntate si securitate al lucrrii menionat la art. 14 din HG 300/2006.
Coninutul acestor planuri sunt specificate in legislaia romneasca si europeana si vor trebui
sa cantina in mod obligatoriu si evaluarea riscurilor lucrrii. De asemenea se va semna o
convenie de sntate si securitate in munca cu Beneficiarul, iar accesul pe intrrile din
cadrul Termocentralei este necesar sa se fac de ctre Beneficiar in urma unei solicitri ale
Executantului.
9.3 .5n5%)%") 7& 7"'$r&%)%") "r7on)!$!$& .

Toate lucrrile de implementare a DG, vor fi executate n conformitate cu normele de
sntate si securitate a muncii din Romnia i cu normele de protecie stabilite de
Beneficiar. Pentru zonele comune care depesc zona de amplasarea a DG se vor
solicita permise de lucru de la Beneficiar si in acele zone se va tine cont si de regulile pe
care acesta le impune.
119(142)
Executantul va ngrdi toate zonele in care acesta lucreaz semnalizndu-le
corespunztor, in vederea asigurrii securitii personalului su, i de asemenea, al
personalului Beneficiarului.
9.4 .5n5%)%") ?& ."'$r&%)%") Dn m$n'5
1. Executantul va avea responsabilitatea coordonrii normelor de protecie a
muncii pe Santier i pe alte zone ale antierului unde acesta execut lucrri.
2. Executantul va organiza i coordona activitile sale pe Santier i va utiliza
toate dispozitivele de securitate, grilajele de protecie, echipamente de protecie i va lua
toate msurile pentru securitatea i sntatea personalului su i a altor persoane
implicate, aa cum sunt prevzute de legislaia n vigoare aplicabila. n plus, Executantul
l va informa permanent pe Beneficiar despre riscurile i procedurile periculoase, care
pot fi ntlnite sau utilizate n cursul activitilor acestuia pe Santier. De asemenea
Executantul se va conforma tuturor instruciunilor date de Beneficiar.
3. Executantul va elabora si asuma reglementrile privind Santierul i normele
n vigoare i i va informa personalul despre acestea elabornd documente care atesta
instructajul acestuia.
4. Executantul i va asuma rspunderea de a coopera activ i de a menine
legtura cu Beneficiarul n domeniul securitii n munc i de a respecta orice
reglementri sau directive emise de Beneficiar.
5. Pentru protecia personalului propriu, sub-contractanilor si si al
Beneficiarului, Executantul va ncheia asigurri valide pe toata perioada execuiei
lucrrilor ca care vor fi naintate Beneficiarului nainte de a se ncepe activitatea.
6. Executantul este responsabil de obinerea tuturor avizelor necesare
execuiei lucrrilor si rspunde in fata autoritarilor de neconformitatea acestora cu
legislaia incidenta.
7. Executantul este responsabil de montarea schelelor pentru lucru la nlime
care vor trebui sa fie certificate si instalate de o firma de specialitate care sa constate
conformitatea lor cu prevederile legale. Se va interzice lucru la nlime fr schele
corespunztoare si echipament adecvat.
8. Pe parcursul derulrii lucrrii Beneficiarul poate efectua controale in ceea
ce privete respectarea normelor de sntate si securitate in munca.
9.5 Coor+on)r")
Executantul i va asuma ntreaga responsabilitate pentru coordonarea lucrrilor i a altor
activiti ce se desfoar simultan pe antier. n acest sens se vor ncheia Convenii cu
Beneficiarul si Executantul DG bl. 3-6 aflate in garanie.
Petru o analiza a activitii in antier si evaluarea conformitii acesteia cu normele de
sntate si securitate asumate prin planurile menionate la punctul 9.2 precum si cu
120(142)
legislaia aplicabila, se vor desfura edine lunare de antier la care vor participa
Beneficiarul si Executantul cu sub-contractanii si care desfoar activiti in antier, prin
reprezentanii desemnai pentru acest scop.
9.2 N"'on6orm)r")
n cazul n care vreunul dintre salariaii Executantului nu se va conforma obligaiilor
menionate n prezentul capitol, imediat dup luarea la cunotin, Executantul va lua
msurile necesare pentru conformarea cu acestea dar i de prevenire a repetrii unui
astfel de comportament. n condiiile in care Beneficiarul constata abateri grave de la
normele de sntate si securitate in munca atunci acesta poate suspenda lucrrile pana
la remedierea acelor abateri.
9.7 On%r"*&n"r") ?)n%&"r$!$&
Executantul va menine zonele de construcie de pe Santier tot timpul n ordine i ntr-o
stare de curenie corespunztoare si nu va permite acumularea de materiale si deeuri pe
acestea sau in interiorul cldirilor. Deeurile vor fi depozitate corespunztor in locuri
special amenajate si etichetate. Eliminarea deeurilor nereciclabile se va face prin ageni
autorizai conform legislaiei in vigoare in baza unui contract.
n zona antierului Executantul va trebui sa aib containere in care sa colecteze selectiv
deeurile. n zona de organizarea de antier, Executantul va trebui sa aib fose septice ce
vor trebui golite periodic de ctre firme specializate si sa asigure de asemenea toalete
temporare in zonele de activitate pentru a fi folosite de ctre personalul propriu.
La terminarea lucrrilor dup ndeplinirea obligaiilor asumate, Executantul va evacua toate
materialele i utilajele temporare procurate de el i de sub-contractani i va lsa Santierul
n ordine i ntr-o stare de curenie corespunztoare. Nendeplinirea acestei condiii
ndreptete Beneficiarul s amne emiterea Procesului Verbal de Recepie dup punerea
in funciune pentru fiecare instalaie de desulfurarea in parte DG 5 respectiv DG 4.
9.3R"g&7%r"
Executantul va trebui sa deschid registre care se refer la activitile efectuate pe Santier,
cu evidenta numrului de personal existent la orice ora, cu tot ce nseamn autorizaii
pentru echipamentele de ridicat sau alte dispozitive/schele, cu valabilitatea extinctoarelor
care se vor folosi in caz de incendiu , cu incidente sau accidentele care s-ar putea ntmpla
in timpul execuiei si alte asemenea care sunt necesare unei coordonri bune a activitii
de sntate si securitate. Aceste registre vor fi disponibile inspeciei Beneficiarului sau
autoritilor, vor fi supuse analizei acestuia n vederea verificrii ndeplinirii obligaiilor
Executantului pe Santier.
9.9 .%&ng"r") &n'"n+&&!or ?& o"r)*&$n&!" +" &n%"r("n*&" &n ')> +" )''&+"n%.
- Executantul are rspunderea lurii tuturor msurilor de protecie mpotriva incendiilor,
de stingere a incendiilor i a realizri tuturor operaiunilor de salvare n zonele de lucru
ale acestuia. n acest sens va obine si avizele/autorizrile necesare de la autoritile cu
atribuii in domeniu. Pentru a se asigura prezenta unei autoutilare specializata in
121(142)
stingerea incendiilor Executantul fie va ncheia o convenie de PS cu Beneficiarul, fie
cu o alta companie specializata care va asigura prezenta acestei utilitare in caz de
incendiu. Se face meniunea ca in caz de incendiu simultan si la Beneficiar si la
Executant autoutilitara va fi folosita de ctre Beneficiar.
- Executantul are obligaia de a participa la stingerea incendiilor i n operaiunile de
salvare de pe Santier, n afara zonelor sale de lucru, n cazul solicitrii Beneficiarului.
Personalul Executantul are obligaia de a participa la instructajele practice de stingerea
incendiilor i de salvare dac i cnd sunt organizate de Beneficiar.
- Se interzice depozitarea echipamentului inflamabil n interiorul cldirilor. Se va reduce
la minimum colectarea materialelor inflamabile. Se interzice plasarea nclzitoarelor de
ulei n interior.
- i va organiza propriul punct de prim ajutor in cadrul organizrii sale de antier si i va
asigura transportul in caz de accident cu autoutilitare specializate. n acest sens va
prezenta documentaia care atesta luarea acestor masuri.
- Beneficiarul va pune la dispoziia executantului toate procedurile referitoare la
securitatea muncii si situaii de urgenta aplicabile amplasamentului.
9.10 R"g$!)m"n% +" or+&n"
- Executantul se va asigura c personalul su protejeaz echipamentul Beneficiarului pe
Santier si in zonele comune.

- Suprafaa zonelor aflate la dispoziia Executantului va fi tratat n aa fel nct
reziduurile sau praful s nu se rspndeasc n alte zone sau n afara Santierului.

- Executantul este responsabil de ndeprtarea zpezii din zonelor aflate la dispoziia
Executantului. De asemenea este obligat sa amenajeze drumurile de acces, sa le
menin curate si sa fie udate periodic pe timpul verii in vederea evitrii prafului.
Executantul va utiliza doar zonele i cldirile desemnate lui.
- Pentru evitarea sustragerilor i a furturilor, Executantul va mprejmui i ncuia cldirile,
zonele de lucru i de depozitare si va fi responsabil de integritatea tuturor
echipamentelor si instalaiilor aferente DG . n acest sens i va organiza propriul
serviciu de paza iar Beneficiarul nu va fi responsabil de nicio sustragere, furt sau
deteriorare a acestuia.
9.11 R)or%)r"
- Executantul va cerceta i raporta accidentele i posibilele incidente, Beneficiarului i
autoritilor implicate, n conformitate cu legile romneti.
- Avarierea echipamentului su sau Beneficiarului va fi raportat acestuia iar Executantul
va fi responsabil de repararea acestuia. n acest sens va ncheia si o asigurare pentru
daune provocate terilor in care Beneficiarul va fi coasigurat.

CAPITOLUL N
122(142)
10 4ANAGE4ENTUL CALIT:0II H DE 4EDIU .I AL .:N:T:0II 8I .ECURIT:0II
OCUPA0IONALE
10.1 .'o
Prezentul capitol trateaz cerinele Beneficiarului cu privire la sistemele de management al
calitii , de mediu si al sntii i securitii ocupaionale
1 Executantul se oblig s menin n funciune certificate de ctre un organism de
acreditare urmtoarele sisteme de management:
al calitii n conformitate cu standardul EN SO 9001
de mediu in conformitate cu standardul EN SO 14001
al sntii i securitii ocupaionale OHSAS 18001
pe tot parcursul execuii contractului .
A'")7%) '"r&n*) 7& '"r&n*"!" +" m)& Ko7 7$n% o,!&g)%or&& 7& "n%r$ 7$,'on%r)'%)n%&
')r" "#"'$%) !$'r5r& &n ?)n%&"r.
Executantul va asigura prezenta permanenta in santier a responsabililor cu cele trei
sisteme.
Beneficiarul va avea dreptul de a efectua audituri privind aceste sisteme de
management privind Executantul ca i sub-contractanii si

Executantul va asigura condiiile efecturii de ctre achizitor a inspeciilor, recepiilor
i auditurilor. Beneficiarul comunic n scris, nainte cu 5 zile, perioada de efectuare a
auditului.
Verificrile i inspeciile efectuate de ctre beneficiar nu absolv executantul de
realizarea lucrarii conform cerinelor specificate n documentaie i nu exclude o respingere
ulterioar de ctre beneficiar.
Dreptul n continuare al beneficiar de a inspecta, testa, audita, recepiona i de a
respinge produse/operatii/lucrari pn la finalizarea contractual nu va fi limitat sau respins
din motivul c au fost n prealabil inspectate, testate sau recepionate de ctre acesta
conform clauzelor de mai sus.
- Executantul, n vederea analizrii de ctre Beneficiar, va prezenta o descriere a
sistemului de asigurare a calitii elabornd un Plan de calitate dedicat lucrrii.
Sistemul va avea la baz EN SO 9001 si SO 10005
- Executantul, va descrie modul n care se aplic sistemul de calitate sub-contractanilor.
- Executantul, va elabora propriul plan de calitate potrivit EN SO 10005 si legislaia
incidenta, care s acopere lucrrile in ntregul lor, de la proiectare pn la eliberarea
Procesului-verbal de recepie finala. Rspunderea Executantului, const n efectuarea
tuturor testelor si ncercrilor care sunt necesare pentru a asigura calitatea lucrrilor.
Planul de calitate i planurile de testare si inspecie specificate vor fi prezentate
Beneficiarului pentru analiz i aprobare.
- n vederea analizrii de ctre Beneficiar , Executantul va prezenta o descriere a
sistemului de management al mediului si va prezenta propriul plan de mediu cu
proceduri aplicabile si evaluarea riscului. Sistemul se va bazeaz pe EN SO 14001.
Beneficiarul va avea dreptul de a efectua audituri privind Executantul ca i sub-
123(142)
contractanii si. Executantul este obligat sa obin autorizaiile/avizele de mediu de la
autoriti pentru funcionarea antierului.
-
- n vederea analizrii de ctre Beneficiar , Executantul va prezenta o descriere a
sistemului de management al al sntii i securitii ocupaionale si va prezenta
propriul plan de SH (safety & healty) cu proceduri aplicabile si evaluarea riscului.
Sistemul se va bazeaz pe OHSAS 18001.
- Antreprenorul va fi rspunztor ca lucrrile s fie efectuate n conformitate cu cerinele
de reglementare i legislative aplicabile n Romnia precum si normele i standardele
aplicabile.
- Antreprenorul rspunde de toate analizele, inspeciile, rapoartele i documentaia de la
data de ncepere a lucrrilor pn la punere in funciune i n perioada de notificare a
defeciunilor, care sunt necesare pentru realizarea lucrrilor.
- Beneficiarul are dreptul s efectueze verificri suplimentare sau sa solicite verificri
suplimentare.
- Aprobrile Beneficiarului sau verificrile sale nu-l vor elibera pe Executant de nici o
rspundere n legtur cu obiectul contractului sau respectarea legislaie si caliti
lucrrii.
- Executantul va desemna persoanele responsabile de domeniile eseniale precum
achiziia, proiectarea, execuia, calitatea i inspecia lucrrilor.
- Beneficiarul va avea dreptul s participe la verificrile i testele efectuate n legtur cu
lucrrile care se vor efectua.
- Beneficiarul va avea dreptul, consultndu-se cu Executantul, s participe la edinele n
legtur cu testarea i verificarea cuprinse n lucrri.
- Executantul va planifica edine, n legtur cu planurile de calitate, planurile de
verificare i alte probleme privind calitatea.
- Executantul va prezenta Beneficiarului sub-contractani desemnai i persoanele
desemnate care s efectueze verificarea.
10.2 I+"n%&6&')r" ?& %r)7),&!&%)%"
- Echipamentele i materialele vor fi marcate astfel nct s se asigure c pot fi urmrite
la verificarea documentelor.
- dentificarea se va menine pe perioada fabricrii, transportului, livrri precum si la
punerea in opera. Aceste marcaje se poziioneaz astfel s nu fie deteriorate.
- Transferul marcajelor se va efectua astfel nct s poat fi urmrite n siguran.
- Toate nregistrrile echipamentelor si materialelor vor fi identificabile si introduse in
dosarele de calitate.
124(142)
10.3 An)!&>) ro&"'%$!$&
Dac Beneficiarul solicit astfel, Executantul l va invita pe acesta s analizeze proiectul, in
condiiile n care Executantul intenioneaz s devieze de la proiectul iniial.
10.4 T"7%" +" )''"%)r"H &n7"'*&&
Testarea, inspecia, monitorizarea funcionrii, controlul etc. necesar pentru a verifica dac
sistemul de calitate satisface cerinele prezentate se realizeaz pe parcursul mai multor
perioade n procesul de execuie si de verificare pentru acceptare. Testele de acceptare
vor fi prin urmare nelese ca un concept care cuprinde finalizarea tuturor perioadelor
incluse. Aprobarea unei perioade de teste de acceptare este prin urmare provizorie
deoarece numai recepia finala consfinete aprobarea ntregii instalaii de desulfurare.
Testul de acceptare este mprit n urmtoarele perioade de testare pentru acceptare:
1. TAF: Testele de acceptare pe linia de fabricaie la furnizorii de echipamente.
2. TAS: Testele de acceptare din Santier ale sistemului dup instalarea echipamentelor i
materialelor. Testele de acceptare pe Santier se vor efectua nainte de punerea in
funciune. Testele de acceptare din antier vor fi incluse in planul de inspecii si
ncercri. Planurile de inspecii si ncercri vor conine toate inspeciile si ncercrile ce
se vor efectua pe parcursul execuiei lucrrilor, in conformitate cu documentaia,
standardele si legislaia aplicabila. Planurile de inspecii si ncercri vor fi analizate si
aprobate de ctre Beneficiar. Pentru a fi acceptate rezultatele testelor trebuie sa se
respecte criteriile de acceptare din documentaia tehnica, in caz contrar se va proceda
conform paragrafului 10.7 al prezentului capitol.
3. Funcionare de prob: testele de acceptare a oricrui echipament nainte de punerea in
funciune, dar si al ntregii instalaii de desulfurare n timpul punerii in funciune,.
4. Testele de garanie menionate la capitolul 8.
5.
10.5 T"7%"!" +" g)r)n*&" o"r)*&on)!"
Cerinele tehnice privind testele i verificrile se vor ndeplini n conformitate cu capitolul 8.
- Testele de acceptare pe Santier vor fi efectuate la echipamente dup instalare. Condiia
preliminar pentru efectuarea testului este s se pun la dispoziie documentaia
complet la Beneficiar. Executantul va preda planurile si procedurile necesare testelor
de acceptare pe Santier, care vor fi analizate i aprobate de ctre Beneficiar.
- nainte de efectuarea testelor de acceptare pe antier, Executantul i sub-contractanii
si vor pregti i aproba documentaia de execuie dar i lucrarea efectuata.
Testul va cuprinde cel puin urmtoarele puncte:
- Verificarea echipamentului dup asamblare
- Teste funcionale
- Verificarea componentei
125(142)
- Testele sistemului
- Verificrile documentaiei
10.2 -"r&6&')r") &n7%)!5r&&
- Executantul va invita Beneficiarul s verifice instalarea i s analizeze inspeciile i
testele efectuate anterior operaiunilor de izolare, vopsire sau proceduri echivalente.
Beneficiarul va fi invitat cu cel puin 10 zile nainte.
- Beneficiarul va avea dreptul oricnd va considera, pe perioada execuiei i montajului,
consultndu-se cu Executantul, s efectueze verificrile Echipamentelor i materialelor
instalate.
- La finalizarea instalrii unui sistem, se va efectua o verificare a finalizrii. Executantul
va invita Beneficiarul cu cel puin 14 zile nainte. Executantul va asigura Beneficiarului
documentele de execuie, actualizate i avnd coninutul corespunztor.
10.7 N"'on6orm&%)%".
Executantul va obine aprobrile scrise din partea Beneficiarului privind devierile
nregistrate fa de contract, documentele de execuie, fabricare i instalare.
Orice cerere de derogare/dispoziie de antier apruta pe parcursul execuiei
echipamentelor si a montajului va fi prezentata spre analiza si verificare Beneficiarului si
proiectantului.
n condiiile in care Beneficiarul constata ca lucrarea nu are calitatea necesara sau nu este
efectuata in conformitate cu legislaia, documentaia de execuie etc., va emite un raport de
neconformitate (RNC). La primire unui RNC urmtoarea procedura va fi urmata:
Executantul in momentul in care este emis RNC, &n %"rm"n +" 7 >&!" lucrtoare
urmrete, verifica si confirma soluionarea lui, mpreuna cu responsabilul tehnic cu
execuia, si asigura nchiderea lui, elaboreaz nregistrri care sa dovedeasc re-
inspecia dup aplicarea soluiei.
Daca se va emite o dispoziie de antier de ctre proiectant este necesar ca acesta se
emit un raport de control prin care sa se certifice si sa aprobe calitativ lucrarea fcuta in
conformitate cu dispoziia data, sau daca sau fcut derogri de la documentaia iniiala.
Coordonatorul pe parte de proiectare al Executantului certifica in lista documentelor
aplicabile introducerea in documentaia de calitate a soluiilor pentru RNC.
n antier se va deschide un registru de RNC-uri care va consemna data emiterii,
numele celui care l-a iniiat, raportul de evaluare, soluie, raport de certificare calitativa
a soluiei, efectivitatea ei si data nchiderii.
Daca intr-un termen rezonabil orice RNC nu este nchis de ctre Executant, Beneficiarul
poate dispune penaliti in conformitate cu paragraful 4.12 in ceea ce privete
documentele.
126(142)
10.3 Do'$m"n%)*&"
Executantul este obligat sa elaboreze documentaia de calitate in ceea ce privete
instalaia de desulfurare in conformitate cu legislaia romneasca si europeana si este
responsabil si de elaborarea Cartei Tehnice a Construciei si a dosarelor de calitate pentru
lucrarile de montaj.
CAPITOLUL NI
11. LI4ITA DE PROIECT
Executantul va trebui sa i-a n considerare urmtoarele puncte de conectare a instalaiilor
de desulfurare cu instalaia actuala a Termocentralei Rovinari.
1. Flanele celor doua electrofiltre de la cota +92 (compensatorii vor fi inclui in oferta)
pentru conducta gazelor de ardere.
2. Flana de la mixerul fazei dense aferent blocului pentru deversarea lamului de
gips.
3. Bazinul E-ieire casa site ca sursa de apa de proces situat in punctul "Staia apa
bruta din cadrul termocentralei Rovinari.
4. Punctele de racord pentru tot ce nseamn ape pluviale si menajere vor fi agreate cu
Beneficiarul si vor fi deversate in sistemul actual de colectare din cadrul
termocentralei.
5. Barele de la generatorul electric aferent blocului 5 respectiv 4 pentru conectarea
noilor transformatoare de 25 MWA.
6. rezervorul auxiliar si de transfer;
7. cldirile cele doua staii electrice, camera de operare a cazanului 4, camera
electrica centrala;
8. staia compresor
9. calea ferata pentru livrarea calcarului
CAPITOLUL NII
12. PROGRA4UL DE ENECU0IE. ACCEPTAREA LA PLAT: PE PARCUR.UL
ENECU0IEI.
Programul de execuie va fi elaborat sub forma metodei drumului critic si va indica foarte
clar etapele necesare pentru realizarea instalaiei de desulfurare ncepnd de la proiectare
pana la terminarea garaniei comerciale.
Executantul va transmite Beneficiarului un program detaliat i cu graficul de execuie , n
termen de 28 de zile de la data semnrii contractului. De asemenea, Executantul va
transmite un program revizuit de fiecare dat cnd programul anterior nu mai corespunde
progresului real sau obligaiilor Executantului care va fi aprobat de ctre Beneficiar.
Fiecare program va include:
1. ordinea n care Executantul intenioneaz s realizeze lucrrile, inclusiv perioadele
prevzute pentru fiecare etap de proiectare, documentele Executantului, achiziii,
fabricaie, inspecie, livrare pe antier, construcie, montaj, testare, punere n
funciune i probe de exploatare,
127(142)
2. perioadele pentru revizuiri potrivit prevederilor contractului pentru orice alte
transmiteri, aprobri i consimminte specificate n prezentul caiet de sarcini,
3. secvena i termenele aferente inspeciilor i testelor specificate n Contract, i
4. un raport justificativ care s includ:
(i) o descriere general a metodelor pe care Executantul intenioneaz s le adopte i a
principalelor etape, n execuia lucrrilor, i
(ii) detalii privind estimrile rezonabile ale Executantului asupra numrului de personal al
sau pe fiecare categorie i numrului fiecrui tip de utilaje ale Executantului, necesar pe
antier pentru fiecare etap principal.
Cu excepia cazului n care Beneficiarul, n termen de 21 de zile de la primirea programului,
transmite Executantului o ntiinare artnd msura n care programul nu respect
prevederile Contractului, Executantul va aciona n conformitate cu programul, cu condiia
respectrii celorlalte obligaii ale sale potrivit prevederilor contractului. Personalul
Beneficiarului va fi ndreptit s se bazeze pe acest program atunci cnd i planific
activitile sale interne.
Dac, n orice moment, Beneficiarul transmite o ntiinare Executantului n care se
menioneaz c programul su nu reuete s ndeplineasc (ntr-o msura specificat)
prevederile Contractului sau s corespund progresului real i inteniilor declarate ale
Executantului respectiv ratei de progres asumate, acesta va transmite Beneficiarului un
program revizuit.
Dac, n orice moment progresul real este prea lent pentru ca lucrrile s poat fi terminate
pn la expirarea datei de punere in funciune asumata , i / sau progresul rmne (sau va
rmne) n urm fa de programul de execuie, din cauze diferite cauze, atunci
Beneficiarul poate dispune ca Executantul s transmit, un program revizuit i un raport
justificativ care s descrie metodele revizuite pe care Executantul propune s le adopte
pentru accelerarea progresului i terminarea lucrrilor pn la data de punere in funciune
asumata prin contract.
Executantul va adopta aceste metode revizuite, care pot necesita majorarea orelor de
munc i / sau a numrului personalului Executantului i / sau a utilajelor, pe riscul i
cheltuiala sa. Dac aceste metode revizuite produc costuri suplimentare pentru Beneficiar,
Executantul va plti aceste costuri Beneficiarului. Aceste costuri pot fi reinute din facturi si
sunt penaliti care sunt diferite faa penalitile specificate la capitolul 13.
Se face specificaia ca acest program de execuie face parte din documentaia proiectului
iar lipsa lui atrage penalitatea prevzuta la punctul 4.12.
12.1 Pr"("+"r& ."'&6&'"
n cadrul Contractului, Executantul va dezvolta un program principal, privind succesiunea
etapelor in ndeplinirea contractului, ca parte a programului de execuie descris mai sus.
Programul principal va acoperi urmtoarele domenii:
- inginerie/proiectare,
- achiziie,
- fabricare
- livrare la antierul instalaiei,
- construcie,
- montaj,
- instruire,
- teste de anterioare punerii in funciune,
128(142)
- Teste la punerea in funciune.
- Teste de garanii funcionale
- Teste la recepia finala dup perioada de garanie comerciala
n esen, programele principale vor conine :
- Obiective de realizat pe parcursul execuiei .
- Date pentru livrarea programelor subsecvente aprobate si definite mai jos.
12.2 Progr)m" 7$,7"'("n%"
n cadrul schemei programelor principale, Executantul va pregti i va propune Beneficiarului
urmtoarele programe subordonate pentru revizuirea i aprobarea la datele definite n
programul su principal :
- Program pentru inginerie/proiectare
- Program pentru achiziie
- Program pentru fabricare
- Program pentru furnizare in antier
- Program pentru construcie si execuie
- Program pentru montaj
- Program pentru PCCV-uri/planuri de inspecii si ncercri
- Program pentru Cartea Tehnic a Construciei si dosarele de calitate lucrri montaj
- Program anterior punerii in funciune
- Program teste garanii funcionale
- Program pentru punerea in funciune
- Program pentru livrarea documentelor Executantului
Daca este necesar Beneficiarul poate solicita Executantului si alte programe suplimentare
care sunt in responsabilitatea Executantului.
Dup aprobarea Beneficiarului, programele vor fi administrate de Executant.
12.3 Programul de proiectare
Acest program va descrie toate activitile Executantului de proiectare detaliate la
nivel de sistem i vor justifica datele de ncepere i finalizare cu indicarea datelor
pentru livrare la Beneficiar in vederea revizuiri i aprobrii.
12.4 Programul de achiziie
Acest program va oferi date privind activitile de achiziie echipamente si materiale
ale Executantului . Programul de achiziie va meniona datele in care se nainteaz
comenzile, dar si perioada de livrarea agreata cu furnizorul pentru toate
echipamentele i materiale ce trebuie cumprate de Executant.
129(142)
12.5 Timpul de fabricare
Datele pentru fabricarea de ctre Executant sau sub-contractanii si a
componentelor DG vor fi date n acest program incluznd datele pentru
achiziionarea de materiale, asamblarea i testarea pe linia de fabricaie si livrarea in
antier.
12.6 Program pentru livrarea la antier
Acest program va arta data de expediere i datele de sosire la antier a echipamentelor i
materialelor.
12.7 Programul de construcii-montaj
Toate construciile care necesita excavaii, canalizri, armaturi, cofraje, structura etc.
vor fi descrise n acest program. Toate echipamentele si dispozitivele care necesita
montaj vor fi de asemenea prezentate in acest program. Vor fi elaborate proceduri
tehnologice si specificate datele de ncepere i finalizare a acestor activiti.
12.8 Programul de teste si verificri
Acest program va descrie toate testele si procedurile aferente pentru instalarea,
montajul, verificrile i activitile de testare detaliate la nivelul sistemului i include
toate echipamentele i materialele. Vor fi justificate datele de ncepere i finalizare.
12.9 Programul de instruire
Acest program va oferi data cnd programul propus pentru pregtire va fi livrat i
cnd urmeaz s fie susinute activitile de instruire.
12.10 Programele anterioare punerii in funciune i dare n exploatare, Teste la
finalizare
ntervalul timp anterioare puneri in funciune pn la emiterea Procesului Verbal de
Recepie dup punerea in funciune este subiectul acestor programe. Ele vor da, la nivelul
sistemului, date de ncepere i finalizare pentru toate testele sau activiti de testare a
execuiei. Vor mai specifica i datele cnd vor fi furnizate ctre Beneficiar documentaia i
nregistrrile de-a lungul execuiei.
12.11 Programul pentru livrarea documentelor de ctre Executant
Acest program va descrie livrarea documentelor Executantului pentru informare i
coordonare n timpul perioadei executrii proiectului i furnizarea documentaiei finale.
12.12 Rapoarte privind progresul
130(142)
Executantul va elabora rapoarte lunare de progres pentru ntregul proiect si le va nainta
Beneficiarului. Raportul de progres va acoperi perioada pn la sfritul primei luni
calendaristice consecutive datei de ncepere a lucrrilor care coincide cu data semnrii
contractului. Ulterior, rapoartele vor fi naintate lunar, n termen de 7 zile dup ultima zi a
perioadei de raportare. Raportarea va continua pn cnd Executantul termin toate
lucrrile si este elaborat Procesul verbal de recepie la terminarea lucrrilor.
Fiecare raport va include:
(a) grafice i descrieri detaliate ale progresului, inclusiv fiecare etap de proiectare,
documentele Antreprenorului, achiziii, fabricaie, livrare pe antier, construcie, montaj,
testare, punere n funciune i probe de exploatare;
(b) fotografii care arat stadiul de fabricaie i progresul pe Santier;
(c) pentru fabricaia fiecrui element important al echipamentelor i materialelor, numele
productorului, locul de fabricaie, procentul progresului i datele reale sau planificate
pentru:
(i) nceperea fabricaiei,
(ii) inspeciile de ctre Executant
(iii) teste, i
(iv) transportul i sosirea pe antier;
(d) detaliile privind personalul i utilajele Executantului;
(e) copii ale documentelor de asigurare a calitii, rezultatele testelor i certificatele de
calitate pentru Materiale;
(g) statistici privind securitatea si sntatea, inclusiv detalii asupra oricror incidente
periculoase i activitile legate de aspecte de mediu; i
(h) compararea ntre progresul real i cel planificat, cu detalii asupra oricror evenimente
sau circumstane care pot periclita terminarea lucrrilor n conformitate cu prevederile
Contractului, i msurile care sunt (sau vor fi) adoptate pentru a evita ntrzierile.
De asemenea conducerea antierului va elabora si rapoarte sptmnale pentru activitatea
desfurata in antier pe acea sptmna si previziunile pentru sptmna viitoare i va
nainta Beneficiarului copii ale acestora.
12.3 8"+&n*"!" !$'r5r&&.
Se vor desfura edine lunare privind proiectul in care sa se discute progresul acestuia pe
baza raportului lunar naintat de Executant, graficul de timp agreat prin contract, stadiul fizic
al lucrrilor, si sa se clarifice si soluioneze unele aspecte care intervin pe parcursul execuiei
si intra in sarcina ambelor pari Beneficiar Executant pentru care se va tine o lista de
activiti cu termene de rezolvare.
La aceste edine vor participa conducerile desemnate pentru proiect din partea
Beneficiarului respectiv Executantului.
De asemenea se vor desfura edine sptmnale referitoare la activitatea din antier in
care e vor discuta stadiul lucrrilor si evenimentele desfurate pe parcursul unei sptmni,
probleme de calitate si sntate si securitate a muncii, precum si previziunile pentru
sptmna viitoare.
131(142)
De asemenea se va discuta graficul de execuie in sensul respectri termenelor asumate,
masuri care trebuie luate in cazul in care se constata de ctre Beneficiar ca sunt ntrzieri in
cadrul lucrrii.
12. 4 Gr)6&'$! +" "#"'$*&"
n cadrul ofertei, Executantul va nainta un grafic de execuie care va arata succesiunea de
execuie in timp a contractului, lucrrile care se vor executa precum si rata progresului pe
care acesta si-o asuma, definind puncte de verificri concrete si neschimbabile, care sa
demonstreze respectarea ratei de progres asumate precum si diagrame de progres din
care sa reiese rata progresului asumata la nivelul ntregii lucrri (pentru DG 4). Prin
puncte de verificri concrete se va nelege ca orice obiectiv este complet funcional (ex:
toate fundaiile finalizate nsemnnd ca acestea sunt gata si au montate si plcile de baza
sau alte asemenea si pe care se pot monta echipamentele sau construcii metalice,
ventilator montat cu motor cu tot si cu teste de verificare la cald, cos de fum deplin
funcional cu scri , platforme, lift, sisteme de monitorizare montat, instalaie de balizaj,
izolaie si tot in acest fel pentru toate obiectivele instalaiei de desulfurare).
Daca definirea obiectivelor fcute Executant nu este satisfctoare Beneficiarul va solicita
modificarea acestora pe baza unor discuii comune.
Acest grafic de execuie va lua in considerare ca data de ncepere a lucrrilor, data
semnrii contractului, care in accepiunea Beneficiarului este trimestrul al anului 2011.
Daca aceasta data de semnare este depita acest grafic se va reactualiza de catre
executant cu ncepere la data efectiva de semnare a contractului.
Acest grafic de execuie va fi elaborat in Primavera sau Microsoft Office Project Manager,
si va arata in mod concret cantitile de lucrri care sunt necesare a se efectua pe obiecte
(absorber, cos de fum, siloz de calcar, conducta gazelor de ardere, etc.), timpii de execuie,
resursele alocate pentru fiecare sistem (lucrri civile, mecanice, electrice, teste si verificri,
puneri in funciune etc.) in parte.
De asemenea vor fi elaborate rapoarte si diagrame care sa arate progresul in ceea ce
privete proiectarea si livrarea documentaiei de proiectare si execuie necesara, achiziia
echipamentelor, execuia precum si o diagrama totala care sa arate gradul de realizare la
nivel de proiect si rata de progres estimata si asumata prin oferta. Nu se admit estimri si
planificri ale proiectului pe baza de angajamente ale Executantului.
Toate aceste documente vor fi elaborate si puse la dispoziia Beneficiarului iar lipsa
acestora atrage responsabilitatea in conformitate cu paragraful 4.12.
12.5 A''"%)r") )r*&)!5 !) !)%) ) "'E&)m"n%"!or ?& ) !$'r5r&!or.
0+4940 !erine comune de respectat la acceptare materialelor si echipamentelor
indiferent de proveniena4
Toate echipamentele, materialele si lucrrile vor fi nsoite de documente care sa ateste
respectarea cerinelor specificate in caietul de sarcini , contract sau proiect si legislaia
aplicabila, si acestea se pot referi la : declaraii de conformitate , certificate de garanie ,
buletine de ncercri, certificate de materiale , nregistrri ale inspeciilor din timpul
execuiei , etc.
Declaraia de conformitate/Certificatul de calitate si garanie este declaraia unui furnizor
prin care pe proprie rspundere afirm c produsul respectiv este n conformitate cu un
132(142)
anumit standard sau cu un document, iar pentru produsele i serviciile care pot pune n
pericol viaa, sntatea, securitatea muncii i protecia mediului, declaraia de conformitate
trebuie s fie dat i n conformitate cu HG 1022/2002.
Pentru produsele i echipamentele livrate antreprenorul are obligaia:
S respecte cerinele din Ordonan nr. 20/2010 privind stabilirea unor msuri pentru
aplicarea unitar a legislaiei Uniunii Europene care armonizeaz condiiile de
comercializare a produselor din domeniile reglementate.
cu modificrile i completrile ulterioare pentru domeniile reglementate de mai jos
Echipamente de joas tensiune
Recipiente sub presiune
Produse pentru construcii
Compatibilitatea electromagnetic
Maini industriale
Echipamente individuale de protecie
Echipamente terminale de radio i telecomunicaii
Ambalaje i deeuri de ambalaje
Echipamente sub presiune transportabile
Emisiile de zgomot n mediu produse de ctre echipamente destinate utilizrii n
exteriorul cldirilor
Mijloace si echipamente de msurare
Pentru produsele din domeniile din Ordonan nr. 20/2010 privind stabilirea unor msuri
pentru aplicarea unitar a legislaiei Uniunii Europene care armonizeaz condiiile de
comercializare a produselor din domeniile reglementate.
, acestea va asigura documentele care atest conformitatea i aplicarea marcajului CE ,
conform cerinelor Directivelor Uniunii Europene ptr. fiecare domeniu in parte
Echipamentele de msura achiziionate /montate vor fi nsoite de:
o Declaraie de conformitate a productorului echipamentului conform
standardelor SR EN SO/CE 17050-1;SR EN SO/CE 17050-2: si legislaiei in vigoare.
o Aprobare de model emisa de BRML sau de un organism din UE recunoscut
de BRML sau documente care sa ateste conformitatea aa cum este ceruta de HG
nr.264/22.06.2006, hotrre care transpune in Romnia Directiva 2004/22/EC a Uniunii
Europene.
o Certificat de etalonare cu exprimarea incertitudinii de msurare.
o Montatorul sa asigure(sa efectueze, daca este autorizat de BRML)
verificarea metrologica iniiala.
o Buletin de verificare metrologica iniial .
Fiecare mijloc de msurare va avea obligatoriu inscripionat marcajul de identificare(serie,
numr); iar daca este posibil constructiv va deine si urmtoarele informaii: marca/numele
productorului; informaii referitoare la exactitatea sa; capacitatea,domeniul de msurare;
condiiile de utilizare; nr(.marca) aprobrii de model.
Fiecare mijloc de msurare va fi nsoit de informaii privind funcionalitatea sa:carte tehnica;
instruciuni de utilizare(care vor cuprinde si instruciuni de service); condiiile nominale de
funcionare; clasele de mediu mecanic si electromagnetic/condiii de funcionare
electromagnetice; limitele temperaturii de funcionare; mediul de funcionare; instruciuni
privind instalarea, ntreinerea, repararea, reglrile admise in limba romana; condiii speciale
de utilizare si utilizarea corecta; condiii de compatibilitate, interfaa cu alte mijloace de
msurare.
Minimul de informaii care trebuie s le cuprind declaraiile de conformitate :
133(142)
denumirea si adresa furnizorului si data la care a fost emis;
date de identificare ale produsului;
standarde sau alte documente la care se face referire ntr-o form precis, complet
i bine definit;
semntura i funcia persoanei autorizate.
Forma declaraiei de conformitate poate fi un document sau o etichet care se poate tipri
sau aplica pe un imprimat (factur), pe instruciunile de utilizare ale produsului, etc. (model
conform EN SO / EC 17050-1)
12.5.2 .$r)("gE"r") "#"'$*&"& !$'r5r&!or.
Supravegherea este efectuat de ctre Beneficiar n baza contractului, a planului de
inspecii si ncercri si dup caz a planului calitii.
Marcarea in P& a punctelor de asistare/staionare proprii de ctre Beneficiar obliga
executantul/furnizorul sa anune in timp util data la care Beneficiarul se poate prezenta
pentru a asista/participa la faza de execuie stabilita.
Pentru punctele de asistare ,in cazul in care reprezentanii Beneficiarului nu se prezint la
data si ora precizate ,executantul va trece la etapele urmtoare de execuie .
Pentru punctele de staionare la care reprezentanii Beneficiarului ,din diverse cauze ,nu se
pot prezenta la data si ora precizate, executantul/furnizorul va trece la faza urmtoare de
execuie la comunicarea beneficiarului (telefonica , prin fax , e-mail , etc.) sau dup 48 ore
de la data si ora precizate, in cazul in care nu se comunica prezenta.
Participarea la punctele de asistare /staionare este nregistrat , funcie de sistemul de
management al executantului/furnizorului , prin semnturi in P& sau nregistrrile
specifice (minute, fise de msurtori ,paapoarte ,minute, procese verbale de recepie
,cereri de derogare , etc..)
La depistarea de neconformiti ,reprezentanii Beneficiarului ntocmesc RNC. n cazul
execuiei lucrrilor ,Beneficiarul supravegheaz execuia acestora si prin inspecii
aleatoare sau planificate (altele dect cele fixate prin puncte de asistare/staionare)
urmrind existenta documentaiei aplicabile , respectarea tehnologiilor , efectuarea si
nregistrarea inspeciilor si ncercrilor , etc.
12.5.3 A''"%)r") !) !)%) " 7%)+&& 6&>&'" ) !$'r5r&!or.
Acceptarea lucrrilor de construcie-montaj echipament, se efectueaz pe baza de stadii
fizice prin semntura proceselor-verbale de acceptare. Procesele-verbale de acceptare,
semnate de pri confirm ndeplinirea de ctre Executant a obligaiunilor sale contractuale
i servesc drept temei pentru achitarea valorii acestora.
Procesele-verbale de acceptare a lucrrilor executate se semneaz n cazul corespunderii
lucrrilor executate cu prevederile normelor legale in vigoare si cu prevederile contractului.
Procesele verbale de acceptare pot fi:
- procesul-verbal de acceptare provizorie se ntocmete pentru echipamentele care
necesit montaj, dar care nu necesit probe tehnologice, precum cldirile i construciile
speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerndu-se puse n
funciune la data terminrii montajului, respectiv la data terminrii construciei;
134(142)
- procesul-verbal de punere n funciune se ntocmete pentru utilajele i instalaiile care
necesit montaj i probe tehnologice, precum i cldirile i construciile speciale care
deservesc procese tehnologice, acestea considerndu-se puse n funciune la terminarea
probelor tehnologice.
Pentru o mai buna si corecta supraveghere si nelegere a fluxului de activitate si plile
aferente, Executantul pe baza proiectului tehnic si a documentaie de executie va inainta
Beneficiarului o situatie si cantitile de lucrri ale plailor aferente, estimare bazata pe
antemsurtori, liste de cantiti de lucrri pe specialiti (construcii, echipamente, montaj
mecanic, montaj electric, reele in incinta, automatizri etc.) cu ncadrare in normele de
deviz.
De asemenea se va face o structurarea a graficului de execuie pe stadii fizice complete
(ex: toate fundaiile finalizate nsemnnd ca acestea sunt gata si au montate si plcile de
baza sau alte asemenea si pe care se pot monta echipamentele sau construcii metalice,
ventilator montat cu motor cu tot si cu teste de verificare la cald, cos de fum deplin
funcional cu scri ,platforme, lift, sisteme de monitorizare montat, instalaie de balizaj,
izolaie si tot in acest fel pentru toate obiectivele instalaiei de desulfurare, teste la punere
in funciune, instruire personal, perioada de garanie etc.).
Daca definirea stadiilor fizice fcute Executant nu este satisfctoare, Beneficiarul va
solicita modificarea acestora pe baza unor discuii comune cu agrearea unui grafic si cu
definirea clara a acestora.
n condiiile in care un stadiu fizic este complet realizat Executantul va notifica Beneficiarul
despre acest lucru prezentnd si urmtoarele documentele aferente rezultate din
proiectare si alte cerine legale si contractuale:
1. documentaia de proiectare sau dovada depunerii acesteia la Beneficiar.
2. antemsurtoarea detaliata pana la nivel de articol de deviz cu ncadrarea in norma
de deviz;
3. listele cu cantitile de lucrri aferente fiecrei categorii de lucrri si listele cu utilaje
si echipamente introduse in lucrare;
4. situaie de lucrri din care sa rezulte cantitile de lucrri puse in opera la stadiul
solicitat la plata.
5. dosarele de calitate ntocmite pentru materiale, produse, echipamente si lucrare;
6. alte documente prevzute de legislaie.
n termen de 7(apte) zile de la primirea notificrii o comisie a Beneficiarului va analiza
documentele depuse, si daca toate acestea corespund legislaiei in vigoare si prevederilor
contractului, se va deplasa in antier pentru recepia lucrrii care trebuie sa fie conforma
cu cerinele legale si contractul, pe stadii fizice ncheind un proces verbal de acceptare la
plata. Procesele-verbale, semnate de pri confirm ndeplinirea de ctre Executant a
obligaiunilor sale contractuale i servesc drept temei pentru achitarea valorii acestora.
Numai dup semnarea procesului verbal Executantul este ndreptit sa emit factura si sa
o nregistreze la sediul Beneficiarului.
Daca documentele aferente lucrrii sunt incomplete sau lucrarea nu este executata in
totalitate si la calitatea necesara, acceptarea la plata va fi respinsa si Executantul este
obligat sa soluioneze neconformitile constatate de comisia de acceptare si numai dup
acea se poate trimite o noua notificare.
Nu vor fi acceptate pentru plata echipamentele care nu sunt montate pe fundaie sau
structurile de susinere si la care nu au fost efectuate testele de acceptare in antier aa
cum sunt descrise mai sus. Pentru aceasta Executantul va trebui sa fac o planificare
135(142)
riguroasa prin care fiecare echipament sa soseasc in antier numai in momentul in care
sunt realizate condiii pentru montaj .
Echipamentele si materialele ce vor fi furnizate din ara Beneficiarului vor fi cotate la
Complexul Energetic Rovinari, cotaiile respective avnd incluse costul produsului,
asigurarea, ambalarea, cheltuielile de transport precum i alte costuri asociate livrrii
respectivelor bunuri la Complexul Energetic Rovinari precum i taxele pltite sau pltibile
n ara Beneficiarului pentru acele bunuri.
Echipamentele si materialele ce vor fi furnizate din afara rii vor fi cotate DDP la
Complexul Energetic Rovinari.
Termenii DDP (transport cu toate taxele pltite de exportator), vor fi guvernate de ctre
reglementrile prescrise n ediia curent a ncoterms, publicat de ctre Camera
nternaional de Comer, Paris.
Daca este necesar sa se fac declaraii intrastat pentru echipamentele din import atunci
Executantul pe costul sau este responsabil de ntocmirea acesteia in numele
Beneficiarului desemnnd in acest sens o societate certificata si autorizata sa fac
aceasta declaraie.
CAPITOLUL NIII
13. PENALIT:0I.
13.1 G)r)n*&) +" 6&n)!&>)r" !) %"rm"n
Procentul aplicabil pentru nepunerea in funciune la termenul agreat prin contract este de:
- 0,07% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare pentru o zi ntreag
calendaristic de ntrziere.
Deducerea maxim pentru penalitile la ntrziere: zece procente (10%) din valoarea
lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare. Daca penalitile calculate pentru ntrziere,
depesc nivelul maxim de 10% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare
atunci, in mod necondiionat se retine din scrisoarea de buna execuie suma respectiva la
nivelul maxim si Executantul va prelungi perioada de garanie la 4 ani (48 de luni) pentru
DG de la data recepie la punerea in funciune.
Nu se va acord nici o prim pentru finalizarea DG nainte de termen.
13.2 G)r)n*&) +" +"$n"r" !) %"rm"n ) +o'$m"n%"!or
Beneficiarul in cazul in care in urma unor verificri fcute de el sau de alte autoritati cu
atribuii legale, observa lipsa unor documente sau documentaii prevzute de contract,
legislaie, normative, regulamente sau standarde in vigoare va notifica executantul despre
lipsa acestora.
Beneficiarul va ntiina prin notificare Executantul despre lipsa documentelor conform
procedurii de la Capitolul 4 paragraful 4.12, iar in cazul in care acesta nu se conformeaz
atunci se va retine 4.300 lei/zi pentru fiecare zi calendaristica de ntrziere a depunerii
documentelor lipsa, iar aceste penaliti nu vor putea depi 2% din valoarea lucrrilor
aferente instalaiei de desulfurare.
136(142)
13. 3 G)r)n*&) +" +"5?&r&& "r&o)+"& +" 'on"'%)r" ) IDG !) gr$$! "n"rg"%&' 4.
Ofertantul va respecta perioada de conectare de 28 de zile de la data notificrii privind
oprirea blocului pana la repornirea blocului cu instalaia de desulfurare conectata.
n condiiile in care durata totala de ieire din funciune a grupului energetic necesar
pentru conectarea DG aa cum este menionata mai sus nu este respectata atunci
penalitile se vor calcula pe fiecare zi de ntrziere calendaristica conform formulei:
E F C

< *
unde :
C = Cost per or al ntreruperii 1.230.000 lei/h
* 8 'r$#$ 0$ 0$%59"r$ (#$ %$r"'(0$" 0$ 'n$t(r$ (su+(t$ 0$ E&$ut(nt.
Nivelul maxim al penalitilor pentru depirea perioadei de conectare este: 10 procente
(10%) din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare.
13.4 G)r)n*&& /$n'*&on)!"
Penalitile pentru nerespectarea garaniilor funcionale (consum de calcar, consum de
electricitate) se vor calcula cu aceleai formule folosite si la criteriul de atribuire al ofertei
calculate in conformitate cu Tabelul A care va trebui completat de ofertant.
Nivelul maxim al penalitilor pentru aceste garanii funcionale este de zece procente
(10%) din preul fiecrei instalaii de desulfurare. Daca penalitile datorita nerespectrii
garaniilor funcionale vor depi acest nivel maxim, atunci Beneficiarul nu va recepiona
instalaia de desulfurare si Executantul va fi obligat sa efectueze modificri, schimbri
i/sau adugiri la DG sau la orice parte a acesteia, care sunt necesare pentru a realiza
garaniile de exploatare/funcionale pe spezele i cheltuielile sale.
13.5 G)r)n*&) +" +&7on&,&!&%)%" ) &n7%)!)*&"& +" +"7$!6$r)r".
Modul de calcul al penalitilor pentru nendeplinirea disponibilitii date de ctre ofertant
aa cum se specifica in Tabelul B, este dat in Capitolul 7 para. 7.4.
Nivelul maxim al penalitilor pentru depirea disponibilitii este: trei procente (3 %) din
valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare. Daca penalitile datorita
nerespectrii disponibilitati, vor depi acest nivel maxim, atunci Beneficiarul nu va
recepiona instalaia de desulfurare si Executantul va fi obligat sa efectueze modificri,
schimbri i/sau adugiri la DG sau la orice parte a acesteia, care sunt necesare pentru a
realiza garaniile de exploatare/funcionale pe spezele i cheltuielile sale.
13. 2 .$m) m)#&m) ) "n)!&%5*&!or.
Suma maxim a penalitilor :

137(142)
Nr
crt.
Denumire penalitate
Procent
maxim din
valoarea
contractului
1
Nepunerea in functiune la
termenul agreat prin
contract
10%
2
Lipsa unor documente sau
documentatii
2%
3
Depasirea perioadei de
conectare a DG la grupul
energetic 4
10%
4
Nerespectarea garantiilor
functionale
10%
5
Nerespectarea garantiei
privind disponibilitatea.
3%
6 Total 35%
Pentru 10% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare, ofertantul trebuie sa
constituie o scrisoare de garanie de buna execuie. Aceasta penalitate va fi dedusa de
ctre Beneficiar in cazul apariiei ei, si pretinsa din scrisoarea de bun execuie.
Pentru diferena de pana la 25% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare,
executantul este obligat ca prin graficul de plti sa nu solicite plata dect dup punerea in
funciune a instalaiei si realizarea testelor de performanta si garanie, in aa fel nct
beneficiarul sa poat retine din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare
penalitile specificate mai sus, constatate si agreate de pri.
Garania de bun execuie va fi sub forma unei garanii bancare, si aceasta va fi emis fie
(a) de ctre o banc al crui sediu este n Romnia, fie (b) direct de ctre o banc strin
acceptat de Beneficiar.
CAPITOLUL NI-
14 A.IGURARI
!erine pentru Asigurri4
Executantul, pe spezele sale, va obine i va menine n vigoare, pe perioada executrii
contractului, asigurrile stabilite mai jos n sumele i cu prile din daunele produse pe care
asiguratul trebuie s le suporte, respectndu-se de asemenea si condiiile specificate.
dentitatea asigurtorilor i formatul polielor se vor afla sub rezerva aprobrii de ctre
Beneficiar, aprobare care nu va fi refuzat n mod nejustificat. Astfel urmtoarele asigurri
sunt obligatori pentru Executant sau Sub- Contractantii acestuia:
(a) A7&g$r)r" C)rgo care va acoperi pierderea sau dauna care se produce, pe
perioada transportului echipamentelor si materialelor, la amplasamentul DG
din cadrul Termocentralei Rovinari (inclusiv piesele de schimb aferente) .
Suma Preul din contract + 10%
Limitele prilor din C10.000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare
daune suportate de asigurat
138(142)
Prile asigurate Executantul i Beneficiarul
De la Livrare n afara fabricii
Ctre Santier
(b) A7&g$r)r" Dmo%r&() %$%$ror r&7'$r&!or r&(&n+ &n7%)!)*&) care acoper
pierderile sau daunele fizice la instalaia de desulfurare, care sunt produse in
timpul execuiei instalaiei, la punerea in funciune cat si pe perioada de
garanie a instalaiei
Suma Valoarea complet de nlocuire
Limitele prilor din C10.000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare
daune suportate de asigurat
Prile asigurate Executantul i Beneficiarul
De la Data de ncepere a Contractului care este data
semnrii contractului
Pn la 24 luni dup terminarea lucrrilor
(c) A7&g$r)r" +" R57$n+"r" ) T"r*&!or acoper vtmarea corporal sau
decesul suferit de un ter (inclusiv personalul Beneficiarului) i pierderea sau
dauna adus proprietii (inclusiv proprietii Beneficiarului i a oricror pri
din lucrri care au fost acceptate de ctre Beneficiar).
Suma C8.000.000 sau echivalentul in lei
Partea din daunele C5.000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare
produse suportat de asigurat
Prile asigurate Terii i Beneficiarul
De la Data semnrii contractului
Pn la 24 de luni de la finalizarea lucrrilor
(d) A7&g$r)r") 'on%r) r57$n+"r&& )$%o acoper utilizarea tuturor vehiculelor
folosite de ctre Executant sau de Sub-contractanii acestuia (fie c sunt
deinute n proprietate sau nu de acetia) pe parcursul realizrii lucrrii.
(e) A!%" )7&g$r5r&. Antreprenorul trebuie s ncheie i s menin, pe propriile
costuri, si alte asigurri cum ar fi:
(f)
A7&g$r)r" "n%r$ ro&"'%)r"
Antreprenorul va avea asigurare de rspundere civil acoperind riscul
neglijenei profesionale la proiectarea instalaiei de desulfurare. Antreprenorul
i asum responsabilitatea de a notifica rapid Beneficiarul n caz de dificulti
n prelungirea, rennoirea sau refacerea acestei asigurri.
Suma C7,000,000 sau echivalentul in lei
Partea din daunele C5,000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare
produse suportat de asigurat
139(142)
Prile asigurate Executantul i sub-contractanii
De la Data semnrii contractului
Pn la 24 de luni dup terminarea
Lucrrilor
Detalii: ...................
Suma:.....................
Partea din daunele produse suportat de asigurat:
..............
Prile asigurate: ..............
De la: ..............
Pn la: ..............
Detalii: ...................
Suma:.....................
Partea din daunele produse suportat de asigurat: ..........
Prile asigurate: ..............
De la: ..............
Pn la: ..............
Beneficiarul va fi numit co-asigurat n toate poliele de asigurare ce se vor ncheia de ctre
Executant. n astfel de poliie asigurtorii vor renuna la toate drepturile de subrogare
contra acestor co-asigurai pentru pierderile sau revendicrile ce decurg din executarea
Contractului.
CAPITOLUL N-
15. /URNI9ORII .I .UB@CONTRACTANTII ENECUTANTULUI.

.$,@)n%r"r"nor& nom&n)!&>)*&
Executantul in cadrul ofertei va furniza o lista cu posibili si furnizori de echipamente si
materiale precum si acele companii care participa la execuia lucrrilor. Acetia trebuie sa
aib o reputaie buna (sisteme de management certificate , experiena similara , precum si
dotare si personal calificat, etc.) si calitatea produselor/serviciilor sa fie una dovedita.
.$,@)n%r"r"nor& )ro,)*&.
Dup o analiza a acestora Beneficiarul va alege si va transmite Executantului, Sub-
Contractantii aprobai nainte de semnarea contractului care vor fi acceptai necondiionat
de ctre Executant. Pentru o uniformizare a echipamentelor folosite la DG 3 si 6 cu cele
140(142)
care se intenioneaz a se folosi la DG 4, Beneficiarul in condiiile in care pe lista
furnizorilor propui nu exista acei furnizori, i rezerva dreptul sa solicite acei furnizori sau
echipament cu caracteristici tehnice similare. Acolo unde sunt aprobai mai muli sub-
Contractanti de ctre Beneficiar, Executantul va fi liber s aleag ntre acetia, ns acesta
trebuie s informeze Beneficiarul cu privire la alegerea sa n timp util. Executantul este
liber s fac propuneri de sub-Contractanti pentru lucrri suplimentare, periodic. Nici un
sub-contract nu va fi atribuit nici unui sub-antreprenor pentru lucrri suplimentare pn
cnd Beneficiarul nu i aprob n scris i numele lor sunt adugate pe lista sub-Contractanti
acceptai.
CAPITOLUL N-I
12. OBLIGA0IILE BENE/ICIARULUI
n cadrul contractului Beneficiarul se obliga sa asigure:
a. Locul de amplasare al instalaiei de desulfurare in dimensiunile date prin desenul
din anexa 1.
b. ci de acces spre Santier si spaiu pentru organizarea de antier a Executantului
in dimensiunile date in Anexa 1.
c. Electricitate, conexiunile C&, ap potabil, canalizare pentru organizarea de
antier si pentru lucrrile de execuie, din instalaia actuala a Termocentralei
d. Calitatea calcarului aa cum a fost definita
e. Logistica pentru transportul calcarului
f. Apa de proces va fi asigurat la cantitatea pe care Executantul o va preciza prin
oferta dar nu mai mult de 500 m
3
/h pentru doua instalaii de desulfurare la
presiune atmosferica si calitatea specificata pentru apa bruta.
g. n apte (7) zile de la primirea notificrii din partea Executantului, Beneficiarul
va furniza personalul de exploatare i ntreinere pentru instruire si tot in acelai
termen pentru operare si exploatare dup efectuarea testelor de punere in
funciune si operare de ctre Executant.
h. Energia electrica pentru funcionarea DG.
i. Documentaia si echipamentul care este necesar pentru realizarea interfeei
dintre instalaia de desulfurare a blocurilor 3 si 6 si cea a blocului 4, precum si
sistemul de lam dens aa cum a fost specificata in prezentul caiet de sarcini.
Pe perioada de pregtire, montare i instalare a echipamentului pe antier i a efecturii
altor lucrri necesare implementrii DG, Executantul va achita Beneficiarului
contravaloarea energiei electrice, aburului si a apei consumate fiind obligat sa ncheie cu
acesta contracte de furnizare in 21 de zile de la data semnrii contractului. Executantul
este obligat sa i monteze contoare pentru msurarea energiei, aburului si a apei
consumate.
D&r"'%or D">(o!%)r" In("7%&*&&H
141(142)
ng. Tudorescu Vasile
B&ro$! Im!"m"n%)r" Pro&"'% D"7$!6$r)r"
ng. Pecingina Constantin
-&>)% B&ro$ AVH B&ro$ T"En&' Pro&"'%
D"7$!6$r)r"H
ng. Delia Chirca Chirc ng. Petroniu on
142(142)

Ee

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ee

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APROBAT

S-ar putea să vă placă și