BILETUL 1

1.CARACTERISTICILE SEE AL R.M.. CLASIFICAREA REŢELELOR ELECTRICE.

SEE al RM e alcătuit din :
a) Centrale electrice :CERS Cuciurgan, CET-1 Chişinău, CET-2 Chişinău, CET Nord Bălţi, CHE Dubăsari, CHE Costeşti.
b) 6 staţii de transformare 400-330/110 kV; staţii de transformare 110/10, 110/35/10 , 35/10 Kv.
c) Linii electrice de diferite tensiuni ;
d) Posturi de tranformare

Clasificarea RE:

 după tensiuea nominală:

- de joasă tensiune 0,4 Kv;

- de medie tensiune 6-35 kV;
- de înaltă tensiune 110-220 kV;
- de foarte înaltă tensiune 330 şi mai înaltă;

 după funcţie şi destinaţie:

- de transport;
- de distribuţie;
- de transport şi distribuţie;

 după topologie:

- de configuraţie arborescentă;
- simplu buclată;
- complex buclată.

Clasificarea staţiilor electrice, în dependent de lipirea la SEE:

- de “tupic”(în rusă)
-de ramificare;
-de tranzit;
-nodală

2. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE DISTRIBUŢIE PREFABRICATE

Se execută următoarele lucrări :
- Supravegherea şi întreţinerea echipamentului instalat în IDP;
- Supravegherea încăperii unde este amplasată IDP;
- Încercările şi măsurătorile de profilaxie;
- Susţinerea regimului de temperatură în încăperi în timpul controalelor se atrage atenţia la starea
întreruptoarelor, starea dispozitivelor de acţionare , mecanismelor de blocare, a contactelor debronşabile,
prezenţa unsorii pe părţile mecanismelor ce sunt supuse fricţiunii.

La IDP de tip interior se verifică funcţionarea ventilaţiei, iluminării,starea centurii de legare la pământ,
prezenţa mijloacelor de securitate.. Geamurile trebuie să fie permanent închise. Se contolează celulele de rezervă
şi elementele debronşabile.Toate lucrările la elementele debronşabile se execută în stare debronşată, în poziţia
„în reparaţie”.. Contactele debronşabile a circuitului primar trebuie să fie unse pentru a evita dificultăţile la
introducerea elementului debronşabil în poziţia de lucru.Bornele conactelor principale a întreruptoarelor se
curăţă doar cu solvenţi.
La IDP de tip exterior se acordă atenţie etanşeităţii locurilor de alăturare a celulelor, sistemului de încălzire în
celule.

3.EXPLOATAREA ÎNTRERUPTOARELOR

La controlul întreruptoarelor cu ulei trebuie observată corespunderea indicatorului cu starea reală a

întreruptorului (conectat, deconectat).
Nivelul uleiului trebuie să corespundă nivelului indicat la temperatura dată. În caz contrat se i-au măsurile
corespunzătoare de reparaţie a întreruptorului.
Se examinează suprafaţa izolatoarelor , starea conexiunilor şi lipsa scurgerilor de ulei.
Se măsoară, conform graficului de reparaţie preventivă:
- rezistenţa izolaţiilor circuitelor secundare,
- rezistenţa ohmică a contactelor întreruptorului;
- timpul de deplasare a contactelor mobile;
- cursa părţii mobile şi a pătrunderii contactelor la închidere;
- simultanietatea închiderii şi deschiderii contactelor;
- încercarea uleiului din cuva întreruptorului;
- examinare şi evaluarea stării izolaţiei interne a cuvelor;
- încercarea izolaţiei cu tensiune mărită;
- funcţionarea dispozitivului la tensiune scăzută.
Uleiul întreruptoarelor cu puţin ulei se înlocuieşte nu mai rar de 1 dată pe an.

BILETUL 2
1. Clasificarea LEA.
Conform regulamentelor în vigoare, liniile electrice aeriene se împar în LEA pînă la 1kV LEA supra 1kV.
După elementele constructive LEA se pot deosebi:
_ LEA pe stîlpi de lemn;
_ LEA pe stîlpi de beton;
_ LEA pe stîlpi metalici;
_LEA cu izolatoare rigide;
_LEA cu izolatoaer lanț;
Pentru lea pot fi deosebite următoarele tipuri de stîlpiu:
_ Stîlpi intermediari care sunt instalați pe porțiunile de linie drepte;
_Stîlpi tip A ( Ancher) instalați la trecerile cu diferite construcții și în locurilk de schimbare a numărului, marca
și secțiunea conductorului;
_Stîlpi cotitori care se instalează în locurile de schimbare a traseului LEA;
_Stîlpi terminali, care se instalează la începutul și capătul LEA;
_Stîlpi de derivație, la care se efectuează derivații a LEA;
_Stîlpi de trecere, la care se efectuează trecerile LEA de diferite teniuni.
Lucrările de construcție și montarea a LEA.
LEA trebuie amplasate astfel încît pilonii să nu încurce la intrările în clădiri, teritorii adiacente, circulației rutiere
și a pietonilor.

Construcțiile metalice pe pilonii LEA trebuie să fie protejate contra coroziei. La LEA 110-500 kV cu lungimea
mai mare ed 100km pentru nesimetria curenților și tensiunilor trebuie să fie executat un ciclu complet de
transpunere a conductoarelor.
Lucrările de construcție și montare a LEA se efectuează pe baza proiectului de execuție a liniei elaborat pe baza
temei de proiectare și care coărinde:
_ Memoriul tehnic justificativ;

_Breviarele de calcul;
_Anexele necesare;
_Valoare lucrărilor de organizare a șantierului;
_Devizul general care cuprinde toate cheltuielile necesare pentru realizarea și darea în exploatare a lucrării;
_Hărțile, planurile și de senele de execuție;

2. Sarcinile principale ale exploatării.

Obiectivele generale ale exploatării sistemului energetic trebuie să asigure:
_alimentarea continuă ( fără întreruperi ) a consumatorilor;
_siguranța în funcționare;
_menținerea calității, alimentarea consumatorilor cu energie la parametrii nominali;
_Îndeplinirea graficelor de dispecer;
_asigurarea economicității maxime în funcționarea întreprinderii energetice și a întregului sistem, avînd în
vedere consumul raționale de combustibil și resurse hidraulice, eficacitatea maximă a producerii, transportului
și distribuției energiei;
_evitarea accidentelor cu personalul propriu și al consumatorilor;
_protejarea mediului ambiant și a oamenilor de influența nocivă a funcționării instalațiilor energetice
Sarcinile sistemului energetic.
Sarcina totală a sistemului electroenergetic este condiționată de diferite grupe de consumatori:
_Întreprideri industriale;
_Transportul;
_Agricultura;
_Sectorul de construcții;
_Gospodăria comunală;
_Consumatorii casnici;
_etc.

Consumul energiei electrice depinde de activitatea tuturor consumatorilor. Fiecare grupă de consumatori are
specificul propriu de consum ilustrat în curba sa de sarcină. âSarcina sistemului energetic variază. În decursul
anului sarcina are o mărime mai mare în perioada de toamnă-iarnă, mai mică în perioada de vară.Reglarea
sarcinii are scopul de a ridica economicitatea producerii și transportului energiei, ea duce la nivelarea curbei
de sarcină ce face posibilă funcționjarea centralelor cu eficacitate maximă.

3. Măsurile tehnice la executarea lucrărilor.

1.Penrtu pregătiera locului de muncpă la executarea lucrărilor cu scoaterea tensiunii trebuie:

_Efectuate deconectările necesare și primite măsuri care impiedică conectarea greșită sau samovolnică a
aparatelor de comutație;
_Atîrnarea indicatoarelor indicatoarelor de interzicere pe mecanismele de acționare manuale și pe cheile de
dirijare de la distanță cu aparatele de comutație;
_Verificată lipsa de tensiune pe părțile conductoare care trebuie să fie legate la pămînt pentru protejarea
personalului contra acțiunii curentului electric;
_Instalată legarea la pămînt ( închise cuțitele de legare la pămîntstaționare, pus scurtcircuitorul mobil);
_Îngrădite după necesitate locurile de lucru sau părțile conducătoare aflate sun tensiune și atîrnate pe
îngrădiri indicatoare de electrosecuritate.
Biletul 3
1. Conditiile generale pentru efectuarea lucrarilor de montare;
Pentru efectuarea lucrarilor in termenul stability cu cheltuieli minime de resurse material, umane
si financiare, si pentru predarea in exploatare a obiectivului cu o calitate inalta, in componenra acestui serviciu
functioneaza:

1.Grupul de pregatire a lucrarilor in perspectiva:

a. acumuleaza,pastreaza si studiaza proiectele;

b. scoate la iveala si corecteaza greselile;
c. introduce in proiect impreuna cu proiectantii schimbarile necesare;
d. unifica si tipizeaza la maxim ansamblurile si blocurile;
e. industrializeaza la maxim lucrarile;
f. foloseste modulele confectionate de industrie;
g. pregateste proiectele de executare a lucrarilor;

-Afara de aceasta impreuna cu sectia de devize si contracte

h. verifica documentatia de deviz pentru tot volumul de lucrari;

-Impreuna cu sectia de producere

i.Corecteaza lacunele si greselile;

-Impreuna cu sectia de producere si grupa de pregatire a lucrarilor curente:

j. elaboreaza proiectul de organizare a lucrarilor;

k. determina volumele de lucrari dupa categorii pentru obiectivele incluse in planurile

directiei de montaj pentru anii viitori;

l. completeaza listele de piese,echipamente si material necesare pentru executarea

lucrarilor;

m. determian succesiunea livrarii lor conform graficului de efectuare a constructiei

obiectivelor

n. in coordonare cu beneficiarul;apreciaza efectivul si calificarea pesonalului, necesitatea de

mecanisme, dispositive si unelte pentru obiectivele probabile;

-Impreuna cu sectia de deviz si contracte:

o. participa la pregatirea contractelor de subantrepriza, determinind volumele lucrarilor ,

termenii de predare in exploatare a obiectivelor, termenii de livrare a echipamenteor si materialelor de catre
beneficiar si antreprenorul general;

2. Grupul de pregatire a lucrarilor curente:

a. primeste de la sectoarele de montaj lista lucrarilor;

b.alcatuieste planul lucrarilor care asigura confectionarea in ateliere a pieselor de incepere a

lucrarilor de montaj;

c. elaboreaza schitele si desenele ansamblurilor si blocurilor;

d. pregateste comenzile si calculatiile corespunzatoare pentru piesele necesare;

 e. controleaza calitatea confectiilor pieselor;

f.elaboreaza fisele de limite, fisele de completare cu material si echipamente pentru

sectoarele de montaj,conform volumelor si ciclurilor de lucrari;

g. pregateste documentatia de predare in exploatare;

h. efectueaza supravegherea de catre autor a indeplinirii proiectului de organizare a lucrarilor

la obiective si atelier;

i. efectueaza masurile necesare,reperarea la fata locului pentru alcatuirea schitelor si

desenelor;

3. sectia de devize si contracte:

a. efectueaza pregatirea si realizarea contractelor de subantrepriza cu antreprenorii generali

pentru obiectivele incluse in planul de lucari a directiei de montaj, coordonarea documentatiei de deviz si
repartizarea pe etape si compleze de lucrari ,controlul decontarilor cu beneficiarul pentru lucrarile executate ,
aprecierea marimilor avanselor;

b. participa la pregatirea reclamatiilor in cazul incalcarii contractelor;

c. participa la efectuarea masurilor de control a lucrarilor executate;

4.Atelierul de piese semifrabricate:

Executa comenzile prezentate de grupul de pregatire a lucrarilor curente conform schitelor si

desenelor in concordanta cu calculatiile date si conform graficului de producer a sectorului de pregatire a
lucrailor, atelierului de piese semifabricate sis ectorului de completare, depozitare si transportare;

5.Sectorul de completare, depozitare, si transportare:

a. are in component sa grupele de achizitionare, depozitare,completare si transportare;

b. primeste materialele si echipamentele de la beneficiar si antreprenorul general, uzine si alti

furnizori;

c. asigura directia de montaj cu unelte si dispositive, intretine depozitele si gospodaria de

containere;

d. efectueaza evidenta bunurilor material, ambalarea materialelor si expediarea lor in

containere si santiere de montaj;

2. Combaterea chiciurei de pe conductoarele LEA

Depunerile de chiciura reprezinta depuneri de aoa inghetata sub forma de zabada, bruma,
polei sau alte formatiuni asemanatoare care provoaca suprasolicitari mecanice prin greutatea sa proprie si prin
parirea suprafetei expuse la vint.

Masurile de prevenire a efectelor acestora constau din:

a. Indepartarea stratului de chiciura;

b. Modificarea constructive a liniei respective.

Modificarea liniei se adopta in urmatoarele cazuri:

 a. Cind apar cu frecventa mare suprasarcini periculoase intro zona mai mare. In aceste
cazuri toate liniile din regiunea respective se consolideaza mechanic corespunzator suprasarcinilor constatate
cu frecventa de cel putin o data la 5 ani;
b. Cind se constau in mod regulat depuneri de chiciura peste valorile la care a fost
proiectata LEA pe anumite portiuni scurte, bine determinate ale unei linii. In aceste cazuri se cauta ocolirea
acestor portiuni prin devierea de la traseul liniei.

Daac suprasarcinile apar mai rar sau daca lucrarile de deviere sau consolidare nu se justifica din
punct de vedere tehnico-economic, atunci se recurge la indepartarea stratului de chiciura, care se realizeaza
prin curatirea mecanica si topirea prin incalzire electrica.metodele e curatire mecanica se bazeaza pe lovirea
sau razuirea conductoarelor.

Metodele de topire a chiciurei prin incalzirea conductoarelor foloseste ca pricipiu trecerea prin
liniei a unui curent cit mai mare (pentru a obtine un scurt timp topirea), dar limitat de conditiile de
rezistentansi de stabilitate contactelor. Aceasta serveste ca avantaj ca permit incalzirea liniei prin mentirea ei
sub tensiune:

1. Incalzirea conductoarelor in regim de scurcircuit

2. Incalzirea conductoarelor prin marirea curentilor de sarcina

Inca nu s-a realizat o solutie otima ,de aceea, in practica, fiecare exploatare trebuie sa-si
stabileasca Solutia specifica corespunzatoare din punctul de vedere al conditiilor locale. Este necesar totodata
ca Solutia de incalzire stabilita sa fie reanalizata annual, in functi de modificarile aparute pe schema.

3. Personae responsabile de executarea lucrarilor de montare

1. Emitentul autorizatiei de lucru –determina posibilitatile de executare a lucrarilor din
punct de vedere a tehnici securitatii. El raspunde de volmul necesar si corectitudinea masurilor de Securitate
indicae in autorizatia delucru, de calitatea si cantitatea componentei formatiunii si numirea persoanelor
raspunzatoare, la fel si de corecpunderea grupelor de electrosecuritate a lucratorilor indicate in autoriazatie.
[grupa de electrosecuritate: V,exceptie pentru personalul operativ IV]
2. Conducatorul de lucrari-raspunde de indeplinirea tuturor masurilor de electrosecuritate
indicate in autorizatia de lucru si volumul necesar, volumul si calitatea instructajului efectuat formatiunii de
lucru de catre admitent si seful de lucrari, la fel si de organizarea lucrarilor din punct de vedere al tehnicii
securitatii.[ Grupa de lectrosecuritate V, fara exceptii]
3. Admitentul raspunde de corectitudinea si volumul de masuri de electrosecuritate
intreprinse si corespunderea lor masurilor indicate in autorizatia de lucru, caractarului si locului de lucru, de
admiterea corecta la locul de lucru , la fel de volumul si calitatea instructajului efectuat de el formatiunii de
lucru.[ Grupa de electrosecuritate: pentru instalatii < 1kV- III si mai mult; pentru instalatii >1kV- IV si mai
mult]
4. Seful de lucrari –raspunde de corespunderea locului de lucru pregatit masurilor indicate
in autorizatie, corectitudinea si volumul instrucatjului membrilor formatiunii de lucru; [rezenta, starea buna si
corectitudinea utilizarii mijloacelor de protective necesare; pastrarea la locul de munca a ingradirilor,semnelor
si indicatoarelor de electrosecuritate, dispozitivelor de incuiat; securitatea executarii lucrarilor si respectarea
in totalitate a regulilor tehnicii securitatii[Grupa de electrosecuritate: pentru instalatii <1 kV macar III, pentru
instalatii >1kV macar IV.
5. Supraveghetorul raspunde de corespunderea locului de lucru pregatit indicatiilor
stipulate in autorizatia de lucru; prezenta si pastrarea la locul de lucru a legarilor la pamint, ingradirilor,
indicatoarelor de electrosecuritate si dispozitivelor de incuiat[Grupa de electrosecuritate-macar III].
6. Membrul formatiunii-este obligat cu exactitatea sa indeplineasca regulile tehnicii
securitatii si indicatiile primate la admiterea de lucru[grupa de electrosecuritate-macar I].
 Persoana de raspundere
Emitentul autorizatiei de lucru
Conducator de lucari
Conducator de lucrari din personal
operativ de reparatie
Sef de lucrari din personal operativ
de reparatii
Sef de lucrari cu grupa de
electrosecuritate IV
Admitentul din personalul operativ
de reparatii
Obligatiuni cumulare
Coducator de lucrari
admitent in instalatiile electrice fara personal de
serviciu
Sef de lucrari
admitent in instalatiile electrice fara personal de
serviciu
admitent in instalatiile electrice cu schmea
simpla(IDE-sistem de bare sectionata)
Admitent in cazul lucrarilor in circuitele secundare
ale instalatiei electrice
Membrul formatiunii de lucru

BILETUL 4
1.Metode de ridicare a stîlpilor.

Ridicarea s epoate efectue prin urmatoarele metode:

1.Ridicarea manuala.

2.Ridicarea prin tragere cu ajutorul unui dispozitiv de ridicare (capră,sau stîlp ajutătot) mobil.

3.Ridicarea prin tragere cu ajutorul unui disozitiv fix.

4.Ridicarea cu ajutorul mecanismelor de ridicare speciale .

5.Ridicarea prin metode speciale (prin cladire).

Ridicarea manuală se executa cu ajutorul picilor,furcilor si caprelor si se efectuiaza numai la stilpii de

lemn pentru LEA 0,4-20 kV.

Metoda ridicarii unui stilp cu dispozitive de ridicare mobile are urmatoarele avantaje :

-mecanizare maxima,

-durata de executie scurta,

-aceiasi tehnologie pentru toate tipurile de stilpi,

-siguranta deplina din punct de vedere a protectiei muncii,

-modul de fixare la sol.

Ridicarea cu dispozitiv fix este mai putin folosita din cauza transportului mai dificil al caprei fixe, a
duratei mari a montajului tanchelajului de ridicat care necesita mai multe ancorari,durata mai mare a
ridicarii propriuzise a stilpului.
2.Cerințele de bază la exploatarea LEC.

Pentru a asigura functionarea fara defecte a liniiilor electrice in cablu este necesar ca in exploatare sa
se execute urmatoarele lucrari:

-Controlul traseelor de cabluri,

-Controlul regimurilor de functionare a liniilor in cablu,

-Incercarile si verificarile preventive periodice.

Sarcina maxima de durata se stabileste in functie de urmatoarele elemente:

-Caracteristicile cablului(tensiune ,izolatie ,sectiune,material),

-Locul de montare(in pamint ,aer,tuburi),

-Coeficientii de corectie,

-Portiunea de traseu cu conditiile termice cele mai nefavorabile,care impun sarcina admisa pe cablul
respectiv.

Documentatia care trebue prezentata la prelungirea LEC in exploatare:

1.Desenul traseului la scara 1:200 sau 1:500 cu indicarea locurilor mansoanelor.

2.Procesele verbale pentru lucrarile ascunse cu indicarea locurilor de apropiere si intersectie a

cablurilor cu instalatiile subterane,precum si procesele verbale de executare a mansoanelor si cutiilor
terminale.

3.procesele verbale decontrol a starii cablurilor tambure,iar in cazurile necesare procesele verbale de
dezvelire a probelor.

Controlul traseelor LEC se efectuiaza in termenii:

Traseul < 35 kV > 35 kV

Cabluri pozate in pamint 3 luni 1 luna
Cabluri subterane in localitati cu strazi asfaltate 12 luni -
Cabluri instalate in tunele ,colectoare,estacade si 6 luni 3 luni
poduri
Verificarile de control prin sondaj trebue sa se faca periodic de catre personalul tehnic-ingineresc.

Este interzisa amenajarea in incaperile de cabluri a atelierelor ,depozitelor de provizii,precum si

depozitarea materialelor si echipamentelor.

Tunelurile,puțurile,galeriile si canalele de cabluri a centralelor si statiilor de transformare cu deservire

operativa permanenta trebuie controlate nu mai rar de o data pe luna,iar in instalatiile fara deservire
operativa permanenta – conform instructiunilor locale.
Lucrarile de sapare in apropierea traseelor LEC se pot efectua numai cu autoriatia intreprinderii
careia ii apartin cablurile.

Nu se permite efectuarea sapaturilor cu ajutorul mecanismelor la distanta mai mica de 1 m de la

cablu.

3.Distantele admisibile la LEA/LEC.

LEA:

Tensiunea,kV Distanta de la oameni,instrumente Distanța de la mecanisme,mașini

si accesorii utilizate de ei ,pian la de ridicare speciale în poziție de
ingradirile temporare. funcțiune și transport...

Pînă la 1:la LEA:în celelalte

instalații 0,6 m 1,0 m

6-35 0,6 m 1,0 m

110 1,0 m 1,5 m
220 2,0 m 2,5 m
330 2,5 m 3,5 m
400-500 3,5 m 4,5 m

LEC:se permite atingerea.

BILETUL 5
1.Montarea conductoarelor LEA.

Montarea conductoarelor- toate operatiile care trebuie executate pentru instalarea la inaltime pe stilp a
conductoarelor.

Montarea conductoarelor este cea mai importanta a constructiei LEA si in special a celor de inalta tensiune.

Elementele principale care limiteaza marimile deschiderilor sunt:

1. Conductoarele-constructia, materialul, sectiunea

2. Inaltimea stilpilor
3. Distanta dintre conductoare si distanta pina la pamint
4. Relieful

Procesul de montaj cuprinde urmatoarele operatii:

1. De pregatire
2. Desfasurarea si montajul sus al conductoarelor , izolatoarelor.
3. Executarea innadirii conductoarelor in deschidere
4. Stabilirea sagetilor .
In componenta lucrarilor pregatitoare intra:

1. Transportul materialelor
2. Asamblarea lanturilor izolatoare.
3. Transportarea lanturilor izolatoare pe stilpi

Desfasurarea conductoarelor se face prin mai multe metode

-Cu tambur fix

-Cu tambur mobil.

După fixarea conductorului de consola stîlpului de întindere cu ajutorul clemei de tracțiune și al lanțului de
izolatoare se desfășoară conductorul. În acest scop căruciorul de derulare legat de un tractor se deplasează
dea lungul liniei, conductorul așezîndu-se pe pămînt fără a fi tîrît. În dreptul stîlpului se lasă o buclă cu dublul
înălțimii de la pămînt pînă la consolă. Desfășurarea se face pînă la sfîrșit cu o depășire de 50m .

Conductorul se așează pe șanțul rolei izolatoarelor la mijlocul buclei lăsate în dreptul stîlpului. UN lucrător
fixează un scripete pe consola din virful stîlpului. Un capăt al cablului de pe scripetele ajutător se leagă între
izolatoarele lanțului . Ridicarea lanțurilor se face prin tragerea cu tractorul . Ajuns sus se oprește ridicarea și
manual se aduce izolatorul superior în dreptul ochiului fixat pe consolăcu cîrligul de suspensie. Se elibereaza
cablul de ajutor și se demontează scripetele de pe stîlp.După idicarea conductorului pe toti stîlpii panoului la
tîlpul de întindere de la capătul panoului unde se termină desfășurarea se montează cleme de întindere și
împreună cu izolatoarele se fixează pe stîlp. Cînd clema provizorie ajunge la consolă capătul liber al
conductorului se fixează provizoriu de lanț. Iar clema provizorie de montaj se mută pentru altă tragere a
conductorului. Se lasă conductorul în supratensiune 60 minutepentru egalizarea săgeților după care se
eliberează la săgeata din proiect.

Pentru evitarea defecțiunilor conductoarelor cauzate de vibrațiile de vînt pe conductoare se instaleaz

armaturi antivibratoare. La tensiuni mai mari de 35 kv se instaleaza un fir de protectie contra supratensiunilor
atmosferice în vîrful stîlpului.

2. Defecțiuni și remedieri în timpul funcționării LEC.

Defectele ce pot apărea în cabluri se clasifică astfel:

 defecte de izolaţie ce pot provoca puneri la pământ sau scurtcircuite;

 întreruperea uneia sau a mai multor faze, cu sau fără punere la pământ a conductoarelor întrerupte sau
neîntrerupte;

 străpungeri trecătoare ale izolaţiei între conductoare şi pământ.

Cauzele ce pot sta în spatele acestor defecte sunt: defecte de fabricaţie (fisuri ale izolaţiei şi mantalelor,
cavităţi de aer sau gaze în dielectric etc.); defecte de pozare (îndoiri bruşte, răsuciri şi ruperi de cablu etc.);
defecte de montaj (realizarea necorespunzătoare a manşoanelor şi a cutiilor terminale); coroziunea
mantalelor de plumb sau aluminiu;  îmbătrânirea izolaţiei; ruperea cablurilor datorită alunecărilor de teren
sau a unor săpături etc.
În cazul efectuării unor lucrări de remediere locul trebuie prevăzut cu îngrădiri și pe timp de noapte de
iluminat. Este interzisă executarea manșoanelor la distanțe mai mici de 2 m pentru tensiunea mia mica de
10kV și de 4m pe cablu cu tensiunea mai mare de 10 KV. Este interzisă executarea manșoanelor în partea
carosabilă , pe poduri , în tuneluri

3. Mijloace de protectie si auxiliare la U mai mare de 1 KV.

Mijloacele auziliare: Manuși electroizolante,Bote, covoral, complecte individuale de ecranare, capace

electroizolante, S.C mobile. Dispozitive de ingradire, fișe și indicatoare.
Mijloace de bază de protecție:prăjină, clește indicatoare de tensiune, indicator de tensiune pt fazare.

Biletul 6
1. Elemente constructive ale LEC.

Elementele componente de baza ale cablurilor de energie electrica sunt: conductoarele, izolatia,
ecranarea, mantaua de protectie.
Conductoarele se confectioneaza din sirme de aluminiu sau cupru, infuniate in mai multe straturi.
Cablurile destinate pentru fluxuri de puteri mari necesita mai multe conductoare in functie de tensiunea
acestora.
Izolatia cablurilor se realizeaza intr-o gama larga de material: hirtie impregnate, cauciuc sintetic sau
natural, material plastic, rasini.
Ecranarea se utilizeaza la cabluri a caror tensiune este mai mare de 6 kV, cu scopul limitarii
solicitarilor electrice datorita neuniformitatii cimpului electric. Avantajul ecranului consta in
micsorarea grosimii izolatiei si imbunattirea racirii cablului.
Mantaua de protective se executa din plumb, aluminiu sau plastic, scopul acesteia este sa protejeze
izolatia cablurilor de actiunea umezelii, unor acizi si deteriorari mecanice.
Partea exterioara a cablurilor e formata din invelisuri care constau din benzi sau sirme de otel- care
asigura protectia impotriva loviturilor, si infasurari de iuta impregnate- care asigura protectia
anticorosiva.

2. Exploatarea transformatoarelor de masura.

Tr. de masura se controleaza concomitant cu cele de putere. Se examineaza conexiunea bornelor,

starea cuvelor, a izolatiei, nivelului uleiului, lipsa curgerii de ulei. Nivelul de ulei trebuie sa
corespunda indicatiilor pentru temperatura data, izolatoarele nu trebuie sa fie cu crapaturi, fisuri sau
alte defecte.
Nu mai rar de o data in 3 ani se masoara izolatia infasurarilor primare si secundare, tangent unghiului
de pierderi, se ia proba de ulei. Rezistenta izolatiei se masoara cu megaohmmetru, la infasurarea
primara – cu 2500 V, la cea secundara – 500÷100 V. Tangenta unghiului de pierderi se masoara la tr.
cu tensiunea sub 35kV si la tr. de curent de toate tensiunile cu izolatia principal de hirtie. Incercarea
probei de ulei se face numai la tr. de masura de peste 35kV.
 3. Mijloace de protectii sub 1 kV.

Mijloace de protectie electroizolante utilizate in instalatii electrice cu U<1kV

De baza Suplimentare
Prajine izolante Bote electroizolante
Cleste izolante si de masurare Covorase electroizolante
Indicatoare de tensiune Sc. mobile
Manusi electroizolante Dispositive de ingradire
Scula de lacatusarie Fise si indeicatoare de electrosecuritate

Biletul 7
1. Depozitarea, transportarea si pozitionarea LEC.

Depozitarea cablurilor se face in soproane, depozite pentru a le feri de deterioari sau actiunea nociva a
mediului. Depozitul trebuie sa fie dotat cu mecanisme destinate pentru incarcare/descarcare a
cablurilor. De regula, cablurile se depoziteaza in tambure.
Transportarea cablurilor se realieaza cu folosirea tamburelor cu cabluri. Tamburele se transporteaza si
se instaleaza in punctul de pe traseu din care incepe operatia de desfasurarea si pozare.
De obicei, cablurile se desfasoara cu actionare manual cu pozarea lor pe role. Tamburul se fixeaza, pe
fundul santului se aseaza rolele, cablul se deruleaza prin rotirea tamburului in sensul indicat de sageata
de pe el, capatul cablului se lasa in sant si se aseaza pe role si este tras, dupa desfasurarea cablului-
acesta este luat de pe role si asezat in sant in pozitia proiectata.
In traversari, tragerea cablului se realizeaza cu ciorapul de cabluri.
Executarea profilului consta din: asezarea pe fundul santului un strat de nisip (10cm), ridicarea
cablului deasupra stratului de nisip, asezarea deasupra cablului a unui nou strat de nisip (10cm) de
protectie, asezarea stratului de caramizi de protectie.
La pozarea alaturata a cablurilor trebuie sa se respecte distanta intre aceste: U<10kV- d>1m,
adincimea minima admisa este de 0,7m.
Astupare santurilor se face in straturi succesive, udate si battue cu maiul.

2. Cerinte de baza la exploatarea LEA.

La exploatarea LEA se respecta regulile nominalizate respective. Lucrarile de reparatie si reconstructie

se efectueaza in coordonare cu proprietarii terenurilor pe care sunt amplasate LEA. Traseul LEA
trebuie defrisat periodic si intretinut in stare antiincendiara. Trebuie intretinute in stare buna semnalele
si dispozitivele de semnalizare pe stilpi.
Straturile anticorosive ale stilpilor metalice si a pieselor de metal a stilpilor din beton trebuie
restabilite.
Portiunile LEA amplasate in zone cu poluare intense trebuie a fie dotate cu izolatie speciala.
La LEA cu U>1kV, situate in zonele cu formare intensa a chiciurii va fi efectuata topirea ei prin
modalitatile respective.
In procesul de expluatare a LEA se vor efectua controale periodice planificate si neplanificate.
Se verifica: putrezirea pieselor stilpilor de lemn, starea stratului de protective anticorosiva a stilpilor
metalici si a consolelor, rigiditatea electrica a izolatoarelor, rezistentei prizelor de legare la pamint,
distanta de la conductor la pamint, inclinarea stilpilor, tractiunea in ancore…
Rezultatul verificarii se inseamna intr-un “Raport de control” si in “Registru de defecte” .
Activitatea de exploatare a LEA se realizeaza prin urmatoarele lucrari: lucrari de deservire operative,
lucrari curente.
1. Fise si indicatoare de securitate.

Se clasifica in:

- de avertizare: 1) “Atentie! Tensiune electrica”

Se instaleaza pe usi de intrare in ID, ingradirilor
partilor conductoare, usilor camerelor intreruptoarele
si transformatoarelor. Pe pilonii cu U>1kV, la
inaltime 3m de la pamint.

2) “Atentie! Tensiune electrica”

Se utilizeaza pentru avertizarea contra actiunii cur.
electric, dar numai pe pilonii din beton ai LEA sub
forma de trafaret.

3) STAI “Stai.Tensiune”. In IDI se atirna pe ingradiri

TENSIUNE temporare a partilor conductoare. In IDE – pe
funiile care ingradesc lucl de lucru.

4) INCERCARE Indicator pentru avertizarea actiunii cur. el.

PERICOL in cazul effect. incercarii cu tensiune ridicata
PENTRU VIATA

5) NU URCA Indicator p/u avert. pericolului urcarii pe

PERICOL constructructiile, prin care e posibila
DE MOARTE apropierea de partile conductoare sub
tensiune effect. incercarii cu tensiune ridicata.

- de interzicere: 1) NU INCHIDE! Ind. p/u interzicerea aplicarii tensiunii la

SE LUCREAZA locul de lucru. Se apl. pe mec. de actionare,
chei de comanda, butoane de dirijare…

2) NU INCHIDE! Ind. p/u interzicerea apl. tensiunii liniei pe

SE LUCREAZA PE care lucreaza oameni. Se apl. la fel ca si
LINIE

3) NU DESCHIDE Ind. p/u interzic. insuflarii aerului comprimat

SE LUCREAZA sau gazului. Se apl. pe robinete, supape, mec.
 de action. pneumatice ale intrerup. si separat.

- de siguranta: 1) LUCRATI Ind. p/u indic. locului de lucru. Se apl. la locul de

AICI lucru, daca sunt present ingradiri- atunci in locul
de trecere peste ingradirile respective.

2) URCATI Ind. p/u indic. cailor de urcare la locul de lucru

AICI situate la inaltime. Se apl. pe scari.

- de informare: 1) LEGAT Ind. p/u interzicerea apl. tensiunii pe portiunea

LA PAMINT instalatiei electrice legate la pamint. Se apl. pe
mec. de action. ale separatoarelor, sep. de sarc.
si sep. de sectionare.

BILETUL 8
1) Tehnologia generala de montaj a statiilor electrice.
Montarea statiilor electrice, cuprinde ansamblul activitatii de pregatire, monraj, reglaj verificari
probe si punere in functiune a statiilor electrice. Tehnologia generala de montaj a statiilor
electrice de transformatoare este urmatoarea:
- Lucrarile care se executa o data cu etapa finala de constructive;
- Montarea echipamentului si a circuitelor primare;
- Montarea echipamentului din circuitele secundare si auxiliare;
- Etapa finala de montaj si punerea in functiune.

2) Deservirea operative LEA

Lucrarile care se executa in cadrul activitatii de deservire operative sunt:
a)La LEA cu tensiunea <1kV:
- Admiteri si supravegheri de lucrari;
- Remedieri de deranjamente in retea si la bransamente.
b) La LEA cu tensiunea 3-35 kV:
- Controlul accidental al LEA, avind ca scop in depistarea tuturor defectiunilor vizibile ale liniei;
- Remedieri incidentale;
- Admiteri la lucru si supravegherea de personal delegate;
Executarea de maevreprogramate sau accidentate, avind in vedere ca scop executarea lucrarilor
planificate de revizii si reparatii sau remedierea incidentelor, precum si efectuarea intreruperilor
solicitate de abonati.
c) La LEA cu tensiunea 35-400 kV:
- Controlul accidental;
- Remedieri incidentale;
 - Admiteri si supravegheri de personal delegate.

3) Succesiunea operatiilor la deconectarea si conectarea a transformatorului care nu are

intreruptor la partea de inalta tensiune:
 Inchis separatorul de nul a transformatorului;
 Conectat separatorul de sectionare (SS, automat SA) la partea inalta a tensiunii (IT);
 Inchis separatorul la partea medie a tensiunii (MT)
 Inchis separatorul la partea joasa a tensiunii (JT);
 Inchis separatorul la partea inalta a tensiunii (IT);
 Conectat intreruptorul la partea medie a tensiunii (MT);
 Conectat intreruptorul la partea joasa a tensiunii (JT);
 Deschis separatorul de nul a transformatorului.

Biletul 9
 Montarea transformatoarelor și autotransformatoarelor de forță

Una din cele mai grele operatii este montajul transformatorului de putere care are o mare greutate proprie
mare. Transformatoarele mici pîna la 1600 kVA se livrează montate și se transportează cu vagoane
normale. Transf. Cu putere medie 2,5-40 MVA se livrează umplute cu ulei cu cărucioarele, coservatorul,
radiatoarele, izolatoarele și comutatorul de ploturi și se transportează cu vagoane cu platforma coborâtă,
iar de la calea ferată până la locul de montaj pe trailere.

Transf. de puteri mari peste 40MVA se livreză fară ulei , având cuva sub presiune de azot la 0,3daN/cm2.
Transportul lor se face pe vagoane special cu atodescărcătoare. De la calea ferată se transporteză pe
remorci special joase. Descărcarea se face cu macarale de mare capacitate, folosind troliuri , tractoare, pe
eșefodaj din traverse de lemn.

Montarea pieselor transportate se face pe fundație după ce ele au fost verificate , curățite și spălate cu ulei
de transformator. Se verifica dacă conducta dintre transformator și conservator are în constructive o
înclinare în sus de 2 – 4 % înspre conservator.

După montarea tuturor pieselor și verificarea etanșeității transformatorul se umple cu ulei pentru
transformatoare uscate.

Lucrările de montare cer o organizare bună, se efectuează în termini cât e posibil mai redus și în strictă
conformitate cu instrucțiunile furnizorului .

 Incidente , avarii și derajamente în exploatarea LEA

Incident este evenimentul sau succesiunea de evinimente care duce la modificarea stării anterioare de
funcționare sau a parametrilor funcționali, care au loc loc la un moment dat într-o instalție, idiferent de
efectul asupra consumatorilor și fără consecințe deosebite.

Avarie este evenimentul sau succsiunea de evenimente deosibite care are loc la un moment dat într-un
obiect, zonă de system sau în sistemul energetic în ansamblu său și care are drept consecință reducerea
siguranței de funcționare a SE, deteriorări importante de echipament, întreruperi în alimentarea cu energie
electrică a unor platforme industriale , zone de consum sau sonsumatori pe durate appreciate în
regulamentele în vigoare.

Deranjament se consideră orice defecțiune care conduce la întreruperea consumatorilor alimentați din
rețeaua de joasă tensiune.
  Succesiunea de conectare , deconectare a transformatoarelor

Deconectare :

1. Deconectat întreruptorul din partea joasă a tensiunii JT.

2. Deconectat întreruptorul din partea de medie tensiune MT
3. Deconectat întreruptorul din partea înalta a tensiunii ÎT
4. Deschis separatorul de bare SB și separatorul transformatorului din partea joasă a tensiunii
5. Deschis separatorul de bare și separatorul transformatorului din partea medie a tensiunii.
6. Deschis separotorul de bare și separatorul transformatorului din partea înaltă a tensiunii

Conectare :

Conectarea se va face în succesiune inversă a deconectării transf. de la 6-4 închis, de la 3-1 conectat.

BILETUL 10
1. Montarea echipamentelor din distributia primara.
I. Montarea echipamentelor primare se efectuiazâ pe fundaţiile instalate din timp. In calitate de
fundatie se folosesc piesele de beton armat prefabricate vibrate sau centrifugate. Instalarea lor trebuie făcută
cu mare atenţie, ca echipamentele montate să fie orientate corect în direcţie verticală şi orizontală, să coincidă
axele echipamentelor care vor fi legate cu bare. Fixarea echipamentelor primare pe suporturi sc efectuiazâ cu
ajutorul picselor intermediare sudate cu armătura suporturilor.
II. După montarea şi fixarea definitivă a echipamentelor primare se montea barele. Estc important ca
între clementele sub tensiune ale barelor şi aparatelor dintr-o staţie să sc realizeze faţă de pământ şi diversele
construcţii distanţele prevăzute în proiect care sunt impuse de:
- siguranţa de exploatare prin evitarea străpungerii între faze diferite sau faţă de pământ;
- evitarea accidentelor de persoane datorite de clementele sub tensiune.
In instalaţiile extcrioare barele se realizează din conductor multifilar din oţel - aluminiu şi în unele cazuri
din ţeava de aluminiu. Pentru curenți foarte mari se utilizează bare plate pe izolatoare de suport tip exterior
sau bare capsulate.
In instalaţiile interioare sc utilizează bare plate şi bare capsulate. Derivaţiile de la barele generale şi
legătura cu aparate se execută cu ajutorul clemelor speciale. Atunci când lungimea barelor livrate este mai
micâ decât cea din proiect este necesară îmbinarea barelor. Pentru barele colectoare se recmandă îmbinarea
prin sudură.
în cazul îmbinării cu buloane se va da o deosebita atenţie prelucrării suprafeţelor de contact şi strângerii
buloanelor care trebuie să realizeze o presiune suficientă de contact fără a strivi sau deforma barele.
III. Diferite echipamente electrice: transformatoare dc măsurare, separatoare, întrcruploare,
descârcâtoarc şi altele, se montează pe fundaţii sau pc suporţi. La montaj trebuie verificată situaţia lor la
orizontală şi la verticală. Toate echipamentele montate trebuie unite prin bare speciale cu centura dc legare la
pământ. Cablurile de semnalizare, măsurării protecţie şi comandă sc montează în canaluri sau în jgheaburi
prefabricate din beton armat. Ganalurile şi jgheaburile sc acoperă cu plăci din beton armat.

Montarea: 1. Celulelor prefabricate de tip interior 10kV

2. Sigurantelor fuzibile de interior pentru TT
3. Barelor colectoare (diferite forme si pozitie de montare)
4. Izolatoare (suport, trecere)
5. Separatoarelor
6. Intreruptoarelor cu ulei mult, putin, SF6, vid.
7. Montarea transformatoarelor de masurare (TC, TT)

2. Exploatarea Transformatoarelor de forță. Exploatarea uleiului de transformator.

 Exploatarea transformatoarelor trebuie sâ asigure funcţionarea lor îndelungată prin:
1. respectarea regimurilor de sarcină şi temperatură, precum şi a nivelului tensiunii;
2. respectarea strictă a normelor în privinţa calităţii uleiului şi a caracteristicilor izolaţiei;
3. întreţinerea în stare bună a instalaţiilor de răcire, reglare a tensiunii şi de protecţie a uleiului
Mijloacele staţionare de stingere a incendiilor, instalaţiile de captare a uleiului de sub transformatoare şi
drenajul trebuie întreţinute în stare bună.
Alimentarea cu energie electrică a motoarelor instalaţiilor de răcire a transformatoarelor va fi efectuată de la
două surse, iar la transformatoarele cu circulare forţată a uleiului va fi amenajata cu AAR.
La transformatoarele cu circulare forţată a acrului de răcire şi a uleiului, precum şi cu circulare forţată a apei şi
a uleiului, instalaţiile de răcire se vor conecta (deconecta) concomitent cu conectarea (deconectarea)
transformatorului.
Circularca forţată a uleiului trebuie să funcţioneze lărâ întrerupere independent de valoarea sarcinii.
Sc admite funcţionarea transformatoarelor cu răcire a uleiului prin suflare cu aer cu ventilatoarele
deconectate: Coeficientul de incarcare este maimic ca cel nominal si temperatura straturilor superioare deulei
este sub 55 C, sau temp aerului este sub 0 C si temp straturilor superioare de ulei nu depasesc 45 C.
La încărcătura nominal^emp<^tu^ superioare a uleiului trebuie să fie nu mai mare
decât:
+75 C pentru transformatoare cu sistemul de răcire **DȚ;
+95 C pentru transformatoare cu sistemul de răcire **D şi M;
+7 C pentru transformatoare cu sistemul de răcire **Ț;
* unde: M - circulare naturală a uleiului şi a aerului;
D - circulare forţată a aerului şi naturală a uleiului;
Ț - circularc forţată a apei de răcire şi a uleiului;
DȚ - circulare forţată a acrului şi a uleiului.
La semnalul de creştere a temperaturii uleiului, apei sau de oprire a circularii uleiului, apei sau de oprire a
ventilatoarelor personalul este obligat să determine pricina incidentului şi iau măsuri de al lichida.
în caz dc acţionare releului de nivel al uleiului la semnal se vor lua măsuri dc deconectare a transformatorului.
Transformatoarele cu puterea supra 1 MVA trebuie să funcţioneze cu sistemul de regenerare neîntreruptă a
uleiului în filtre de absorbție sau termosifon. Uleiul în conservator trebuie să fie protejat dc contactul direct cu
aerul înconjurător.
Conectarea la reţea a transformatorului se efectuează brusc la tensiunea dc serviciu.
Controalele iransformatoarelor fâră deconectare efectuează:
a. In instalaţiile cu personal permanent transformatoarele principale ale centralelor şi staţiilor de
transformare, precum şi transformatoarele pentru servicii proprii o dată pe zi;
b. în instalaţiile feră personal permanent - nu mai rar decât o dată pe lună, iar pentru transformatoarele la
posturi de transformare - nu mai rar decât o dată în 6 luni;
- Se controlează:
l. Curentul primar şi curentul secundar;
2. Tensiunea primară şi tensiunea secundară;
3. Temperatura uleiului;
4. Semnalizările releelor de protecţie, inclusiv ale releului de gaze;
5. Temperatura mediului ambiant la transformatoarele din încăperi;
6. Nivelul şi culoarea uleiulpi din transformator şi izolatoarele de trecere;
7. Legatura la priza de pamant
8. Stareadescarcatoarelor.

Exploatareauleiului detransformator
Uleiul din aparatele în funcţionare se oxidează se poluiazâ cu părticele mecanice şi sustrage
umezeală din aer cu pierderea prin urmare a calităţile izolante şi de stingere a arcului. Sub acţiunea
temperaturii ridicate în uleiul oxidat se produc substanţe insolubile, c: re se depun în formă de şlam care
împiedică procesul de răcire.
Din aceste considerente uleiul trebuie supus unui control periodic, preluării probelor de ulei precum şi
trebuie efectuate măsuri de protejare a uleiului de umezire şi oxidare.
 La schimbarea indicilor calităţii uleiului sub limitele admise, uleiul trebuie supus uscării, curățirii şi
regenerării.
Probele uleiului se preiau în condiţiile de timp uscat într-un vas curat şi bine uscat dc 0,5 1 cu dop rodat.
Vasul trebuie să aibă legată o fişă cu indicaţia aparatului din care s-a prelevat proba.
Înainte de preluarea probei se ia din buşonul inferior al cuvei special destinat pentru aceasta se scurge o
cantitate dc ulei murdar după cc se şterge buşonul de praf şi murdărie cu o cârpă curată, iarăşi se scurge puţin
ulei pentru spălarea buşonului.
Determinarea calităţii uleiului se efectuează în laboratoare chimice speciale. Dacă uleiul şi-a păstrat
caracteristicile sale chimice, dar a scăzut rigiditatea şi au apărut părticele mecanice, uleiul poate fi supus
uscării, filtrării şi centrifugării. O curăţire mai profundă se efectuează cu ajutorul preş - filtrului.
Protejarea uleiului de oxidare şi umezire se face cu ajutorul filtrelor speciale de uscare a uleiului său cu
termosifon, care sunt un cilindru umplut cu silicongel, si care sunt plasate in conservator, sau la partea
inferioara/superioară a cuvei respectiv.

3. Starile operative a echipamentelor elec. Descrierea lor.

Starea operativă a echipamentului electric (transformatoare, aparate de comutaţie, liniile electrice,

părţile aflate sub tensiune, ctc.) se determină în conformitate cu poziţiile aparatelor de comutaţie, prin
intermediul cărora echipamentul electric poate П pus sau scos de sub tensiune sau din funcţiune.
Echipamentele electrice pot П în una din următoarele stări operative:
 Echipamentul electric sc consideră aflat in stare de lucru, dacă aparatele de comutaţie din circuitul său
sunt conectate şi este format un circuit electric închis intre sursa de alimentare şi receptorul de energie
electrică. Descârcâtoarele cu rezistentă variabilă, condensatoarele de cuplaj, transformatoarele de tensiune şi
alte echipamente electrice, care sunt rigid (fără separatoare) conectate la sursa de alimentare şi sunt sub
tensiune, se consideră aliate în stare de lucru.
 Echipamentul electric se considcraâ aflat în stare de reparaţie, dacâ este deconectat prin intermediu!
aparatelor de comutaţie sau demontarea racordurilor şi este pregătit. în conformitate cu Regulile Tehnicii
Securităţii, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie.
 Echipamentul electric sc consideră aflat în stare de rezervă, dacă este deconectat prin intermediul
aparatelor de comutaţie şi este posibilă punerea în funcţie a lui momentană prin intermediul acestor aparate
de comutaţie.
 Echipamentul se consideră aflat în stare dc rezervă automată, dacâ este deconectat prin intermediul
doar a întreruptoarelor sau a separatoarelor automate, care sunt dotate cu mecanism de acţionare automai la
conectare, şi poate fi pus în funcţiune prin intermediul sistemelor ^utoma)c de dirijare.
 Echipamentul electric sc consideră aflat sub tensiune, dacă este conectat prin intermediul aparatelor de
comutaţie la sursa de tensiune, însă nu este în funcţiune (transformator de putere la mers în gol, linia electrică
aeriană conectată din partea staţiei electrice de alimentare).
Timpul total necesar pentru punerea în funcţiune sau în rezerva automată a echipamentului electric,
care sc află în reparaţie, sc numeşte ‘’Durata maximă în care echipamentul poale fi dat în exploatare".