CONSTRUIRE STATIE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE BAZATA PE ENERGIE SOLARA CU PANOURI FOTOVOLTAICE
1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul) Amplasamentul investitiei este in comuna Valea Calugareasca, sat Dirvari, judetul Prahova. In aceasta locatie societatea a deschis un punct de lucru.
1.3. Beneficiarul investitiei
S.C. VIR COMPANY INTERNATIONAL S.R.L. Sediu: Bd. Lascar Catargiu nr. 45, et. 3, ap. 8, Sector 1, Bucuresti, ROMANIA Cod Unic de Inregistrare: RO 17813032 Numar de ordine la Oficiul Registrului Comertului: J40/13081/2005. Tel: 021-303.82.59/ Fax: 021-303.82.58 Activitatea principala: Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice Cod CAEN 4672 Activitatea pentru care se solicita finantare: Productia de energie electrica Cod CAEN 3511
Prin implementarea Proiectului de investitii Construire statie de producere a energiei electrice bazata pe energie solara cu panouri fotovoltaice, societatea VIR COMPANY INTERNATIONAL SRL isi propune realizarea urmatoarelor obiective:
A. Obiectul general al proiectului: Obiectivul general al proiectului il reprezinta valorificarea resurselor energetice regenerabile pentru producerea energiei verzi, in conformitate cu obiectivele POS CCE, prevederile Strategiei Energetice a Romaniei pentru 2007-2020 si ale Strategiei Nationale de valorificare a RES si cu directivele UE pentru promovarea utilizarii energiei din RES. Prezentul proiect consta in realizarea unei noi capacitati de producere a energiei electrice din sursa solara cu tehnologie fotovoltaica, cu o putere instalata de 5,383 MW, de realizat in localitatea Valea Calugareasca, jud. Prahova, Romania. Proiectul vizeaza exclusiv introducerea in SEN a energiei produse si nu se sprijina in niciun fel activitatea companiei, in ceea ce priveste utilizarea energiei pentru consum propriu. Energia electrica este generata in totalitate din resurse regenerabile, respectiv surse solare.
Obiectul specific al proiectului: Obiectivul specific al proiectului este realizarea unei instalatii de producere a energiei electrice verzi din surse solare, cu tehnologie fotovoltaica, in localitatea Valea Calugareasca, Sat Dirvari, Judetul Prahova, Romania.
Prezentul proiect prezinta propunerea tehnico-economica pentru realizarea unei instalatii de producere a energiei electrice din sursa solara cu tehnologie fotovoltaica, cu o putere instalata de 5,383 MW, de realizat in localitatea Valea Calugareasca, Sat Dirvari, Judetul Prahova, Romania. Proiectul de investitii raspunde obiectivelor specifice ale domeniului major de interventie DMI 4.2. Amplasare: Masurarea radiatiei solare si a conditiilor climaterice ale unei anumite zone geografice stau la baza esentiala pentru calcularea productivitatii instalatiei fotovoltaice. Se va utiliza baza de date JRC (Joint Reserch Centre) a Comunicatii Europene, care a coelctat diferitele informatii si masuratori, si cu ajutorul software-ului dedicat PVGIS, permite calcularea pentru orice localitate, prin intermediul interpolarii datelor statiilor cele mai apropiate. Dupa cum se poate observa pe harta climatica a Europei privind radiatia globala anuala/kWh/mp, Romania se afla intr-o zona cu un potential ridicat de radiatie solara. Romania, in mod deosebit zona de Est si Sud, rezulta a fi o zona cu valori relevante de iradiere solara si de aceea, de un interes major pentru dezvoltarea initiativelor fotovoltaice (a se vedea harta de iradiere solara in Romania sursa European Commission Joint Research Centre). Zona aleasa ca locatie pentru amplasarea parcului fotovoltaic, Valea Calugareasca, Sat Dirvari, Judetul Prahova, beneficiaza de anumite caracteristici si avantaje competitive de care s-a tinut seama si care sunt prezentate succinct in continuare. Prezentul proiect consta in realizarea unei noi capacitati de producere a energiei electrice din sursa solara cu tehnologie fotovoltaica, avand o putere instalata de 5,383 MW, de realizat in localitatea Valea Calugareasca, jud. Prahova, Romania. Proiectul vizeaza exclusiv introducerea in SEN a energiei produse si nu se sprijina in niciun fel activitatea companiei, in ceea ce priveste utilizarea energiei pentru consum propriu. Energia electrica este generata in totalitate din resurse regenerabile, respectiv surse solare.
Date tehnice extras Studiu de Fezabilitate Definitii si baze teoretice Eficienta generatoarelor fotovoltaice de energie electrica Performanta unei centrale electrice fotovoltaice trebuie evaluata luand in cosiderare elementele specifice ale sursei de energie primara: iradierea solara. Astfel, datele privind expunerea la soare sunt supuse unor aproximari generate de factori precum precizia datelor meteorologice disponibile pentru locatia considerata, diferentele in performante date de tehnologiile de realizare ale elementelor componente ale centralei fotovoltaice, dispersia performantelor in cadrul aceleiasi tehnologii de realizare s.a. Ca o consecinta, puterea instalata reala nu este precis determinata si de aici o serie de dificultati in determinarea performantelor raportate la puterea instalata. Cei mai importanti paramentrii care definesc performanta sistem fotovoltaic fotovoltaice sunt urmatorii ( a se vedea si IEC 61724): Y f : Randamentul de productie (final yield) - se defineste ca raportul intre energia livrata la iesirea din invertor, produsa intr-o anumita perioada si puterea nominala a instalata in modulele fotovoltaice. Se masoara in (kWh/kWp) sau (h). Y r : Randamentul de referinta (reference yield) reprezinta raportul intre energia teoretic disponibila (iradierea solara) si puterea nominala instalata. Se masoara in (kWh/kWp) sau in (h). PR: Randamentul sistemului fotovoltaic (performance ratio) reprezinta raportul intre randamentul de productie si randamentul de referinta Se masoara in (%) si corespunde totodata randamentului conversiei energetice in ansamblul ei. Este important de retinut ca puterea nominala a panourilor solare este definita la STC de 1000W/m 2 iradiere solara si temperatura celulei fotovoltaice de 25C. Valoarea tipica a pierderilor la temperatura nominala de operare (NOCT nominal operating cell temperature) gasita in statistici este de 26.9% din puterea nominala a panoului fotovoltaic. Denumire Valoare tipica Interval Abaterea conditiilor reale de la conditiile standard (STC) de temperatura, spectru luminos, intensitate a iradierii. 1.00 0.85 1.05 Pierderi in curent continuu in cablurile de legatura (prin efect Joule); 0.98 0.90 0.99 Diode si conexiuni 0.995 0.99 0.997 Dispersia parametrilor celulelor fotovoltaice 0.98 0.97 0.985 Consum propriu invertor (ventilatie) 0.96 0.96 0.98 Pierderi in curent alternativ in cablurile de legatura (prin efect Joule); 0.99 0.98 0.993 Depuneri de praf pe panourile solare 0.95 0.75 0.98 Shadow* 1.00 0.00 1.00 Disponibilitate sistem 0.98 0.00 0.995 Coeficient global, raportat la STC 0.804 0.62* 0.92 Supraincalzire (valoare tipica pentru 45C) 0.91 Coeficient global, raportat la STC si NOCT 0.731 * un sir de panouri nu genereaza energie electrica datorita incompatibilitatii cu sirurile cu care este in paralel. Fenomenul poate aparea datorita dispersia paramentrilor, existenta unor panouri defecte s.a. ** nu include prafuirea, fenomenul de shadow si disponibilitatea Valorile PR se raporteaza la perioade tipice de o luna sau un an. Valorile calculate pentru intervale mai mici (cum ar fi saptamana sau ziua) pot fi utile pentru identificarea eventualelor defectiuni ale componetelor. Datorita pierderilor provenite din supraincalzirea celulelor fotovoltaice, valorile PR sunt de regula mai mari iarna de cat vara si au valori tipice intre 0.6 0.8 Valoarea PR descreste cu timpul, datorita scaderii in timp a eficientei celulelor solare. In statisticile de specialitate constatam rate ale degradarii PR intre 0.9%/an (sisteme cu celule solare bazate pe Si monocristalin) si 1.5%/an (sisteme cu celule solare bazate pe Si policristalin). Parametrii de proiectare si randamentul Principalii parametrii de proiectare cu a caror acuratete influenteaza determinarea randamentului sistemului fotovoltaic sunt: Descriere Utilizare Surse de informatii U.M. Valori tipice Importanta Parametrii generali Locatia Determinarea conditiilor meteo de referinta Proprietar teren Latitudine Longitudine 4337- 4815N 2015 - 2946E Mare Unghiul de inclinare al PV Corectia iradierii solare (insolatiei) Geografie fata de orizontala 0 - 90 Mare Orientarea Corectia iradierii solare (insolatiei) Geografie fata de Sud +/- 45 fata de Sud Mare Sistem de pozitionare Corectia iradierii solare (insolatiei) Fabricant - Fix, 1 axa, 2 axe Mare Profil orizontal Corectia iradierii solare (insolatiei) Proiectant - Medie-mare Albedo* Corectia iradierii solare (insolatiei) Fabricant - 0.1 0.4 Medie-mare Panoul fotovoltaic Suprafata Incadrare in amplasament Fabricant m 2 Mica Putere nominala Dimensiionare generala Fabricant W p Mare Tensiune nominala Compatibilitate cu invertorul Fabricant V 100-500 Mare Numarul de siruri Proiectare circuit electric Proiectant 1-10 Medie Dispersia parametrilor celulelor fotovoltaice Verificare calitate Fabricant % sau min/max +/- 5% Medie Comportare termica a Temperatura de functionare Proiectant K la 1000W/m 2
20 -40 K peste Medie Descriere Utilizare Surse de informatii U.M. Valori tipice Importanta fotocelulei temperatura ambianta Celula fotovoltaica Parametrii electrici nominali Simulare Fabricant Mare Coeficient temperatura Simulare Fabricant % / K Mica Influenta iradierii aspura eficientei celulei fotovoltaice Simulare Fabricant % Depinde de tehnologie Medie Numar de diode bypass Dispersie Fabricant Medie Corectia unghiului de incidenta Simulare Fabricant Mica Toleranta la punerea in paralel Simulare Fabricant Medie Degradarea pe termen lung a performantei Analiza economica a. Fabricant b. Statistici de exploatare % / an a. 0.25 0.5 %/an b. 0.5 1.5 %/an Moderata Invertor Curba de eficienta Simulare Fabricant Mare Configurarea invertorului Proiectare schema electrica Proiectant Mica-Medie Tensiune de intrare Proiectare schema electrica Fabricant V Mare Consum in gol Simulare Fabricant W 0 5 Mica - Medie Raspuns la suprasarcina Proiectare schema electrica Fabricant Medie Strategie control (ex. master /slave) Simulare Fabricant Medie * Albedo = capacitatea de reflexie a unui obiect (1.0 pentru un obiect care reflecta perfect, 0.0 pentru un obiect care absoarbe toata lumina), fiind raportul dintre lumina reflectata de un obiect si lumina incidenta.
Sisteme fixe de pozitionare a panourilor Sistemele fixe de pozitionare (a se vedea Figura 1) asigura fixarea panoului fotovoltaic orientat catre Sud, sub un unghi de inclinare pentru care se obtine un maxim de energie electrica generata pe parcursul unui an calendaristic. Unghiul optim de inclinare este calculat in functie de latitudinea locului de montaj si este de cca. 35 in cazul de fata. Sistemele fixe de pozitionare sunt prevazute cu posibilitati de reglaj al unghiului de inclinare. Reglajul se face o singura data (la montaj). Functie de tipul constructiv, sistemele fixe de pozitionare permit intr-o masura limitata amplasarea pe teren cu denivelari.
Figura 1. Exemplu de suport pentru panou fix, cu posibilitatea ajustarii unghiului de inclinare
Figura 2. Exemplificare pentru calculul distantei intre randuri
d b a h 2 h 1 l h a b La dimensionarea sistemelor fixe de pozitionare, trebuie tinut seama de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii: - Inaltimea minima fata de sol, data de inaltimea eventualelor obstacole care ar putea obstructiona razele solare (vegetatie, strat de zapada pe sol, etc.) - Solicitarea la vant - Incarcarea la zapada Amplasarea consecutiva a doua panouri trebuie sa fie facuta de asemenea maniera incat acestea sa nu se umbreasca reciproc. Acest duce la necesitatea ca intre doua randuri de panouri sa fie lasat un spatiu liber minim asa cum se arata in Figura 2. Distanta minima intre doua randuri d se poate calcula dupa formula: d= l(sin b/tg a+cosb) h/tga) unde: l = lungimea panoului fotovoltaic; a = unghiul sub care se vede soarele la amiaza la solstitiul de iarna (cca. 21 pentru amplasamentul considerat) b = unghiul optim de inclinare fata de orizontala locului (cca 35 pentru amplasamentul considerat) h = inaltimea terasei Daca efectuam calculul pentru l=1,560 m; a = 21; b=35; h=0 obtinem d=3.61 m Constatam ca suprafata de teren necesara pentru amplasarea panourilor este semnificativ mai mare decat suprafata totala efectiva a panourilor fotovoltaice. Raportul suprafata panou / suprafata teren ocupat este de cca 35%-40% si depinde de geometria lotului, panta terenului, suprafetele necesare amplasarii altor utilitati s.a. Actiunea vantului Datorita formei, panourile solare au o aerodinamicitate aparte, ceea ce face ca actiunea vantului sa fie unul dintre cele mai importante aspecte de luat in seama pentru dimensionarea constructiva atat a panoului propriuzis cat si a structurilor fundatii si suporti de sustinere. Conform NP 082-84, zona de amplasare a investitiei se gaseste la granita intre izo-curbele corespunzatoare valorilor de 31 m/s si 35 m/s ale vitezei maxime anuale ale vantului la 10 m inaltime, mediata pe 1 minut, pentru un interval mediu de recurenta de 50 de ani (Figura 3). Pentru alte durate de timp, viteza vantului poate fi dedusa din relatia: 1.05xUref 1h =Uref 10min = 0.84xUref 1min =0,67Uref 3sec Astfel, viteza de referinta a vantului la 10 m inaltime de sol in zona considerata pentru cazul cel mai defavorabil este: Uref 3sec =0.84/0.67 x Uref1min=43.88 (m/s)
Figura 3. Valori caracteristice ale vitezei vantului avand 50 de ani interval mediu de recurenta Adaptand valorile pentru inaltimea de 2m (minimul luat in calcul in normativul de proiectare) in camp deschis avem: U (h=2m) 3sec =30.75 (m/s) sau 110.7(km/h) Similar, pentru inaltimea de 3m deasupra solului avem U (h=3m) 3sec =34.13 (m/s) sau 122.9 (km/h) Actiunea zapezii Suprafata mare a panoului fotovoltaic, asezat sub un unghi relativ mic fata de orizontala face ca acesta sa retina pe timp de iarna aproape toata zapada provenita din ninsori. Incarcarea cu zapada produce solicitari importante de care trebuie tinut seama in atat in specificatiile aferente panourilor fotovoltaice cat si in dimensionarea fundatiilor si suportilor acestora. Conform CR-1-3-2005, pentru zona amplasamentului constatam (Figura 4) o valoare caracteristica a incarcarii din zapada pe sol S 0,k = 2 kN/m 2
Figura 4. Zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol S 0,k (kN/m 2 ) Totodata, luand in calcul forma panoului si caracteristicile amplasamentului, avem S k = i x C e x C t x S 0,k
Unde: i = coeficientul de forma; C e = coeficientul de expunere al constructiei; C t =coeficientul termic Cu datele din codul de proiectare, rezulta o incarcare la zapada S k =1.28 kN/m 2 Standarde si reglementari aplicabile Cele mai importante standarde si reglementari aplicabile in cazul investitiei in surse de energie fotovoltaice sunt urmatoarele: Standarde internationale: IEC 61215 (ed. 2) Crystalline silicon terrestrial photovoltaic (PV) modules - Design qualification and type approval IEC 61730 1 Photovoltaic (PV) module safety qualification - Part 1: Requirements for construction IEC 61730 - 2 Photovoltaic (PV) module safety qualification - Part 2: Requirements for testing IEC 61646 (ed. 2) Thin-film terrestrial photovoltaic (PV) modules - Design qualification and type approval IEC 61724 Photovoltaic system performance monitoring- guidelines for measurement, data exchange and analysis. Reglementari nationale Legislatie primara si secundara H.G. 443/2003 HOTARARE privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie. H.G. nr.958/2005 HOTARARE pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie Ord. ANRE nr. 38/2003 ORDIN al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de catre operatorii de retea H.G. 90/2008 HOTARARE pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public HG 540/2004 HOTARARE privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice Ord. ANRE 33/2004 ORDIN al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei pentru aprobarea Regulamentului de calificare a productiei prioritare de energie electrica Legea 13/2007 Legea energiei electrice H.G. 1535/2003 HOTARARE privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie H.G. nr. 1429/2004 HOTARARE pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie H.G. nr. 1892/2004 HOTARARE pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie Ord. ANRE nr. 23/2004 ORDIN al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei privind procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie Ord. ANRE nr. 15/2005 ORDIN al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi. Ord. ANRE nr. 19/2005 ORDIN al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei privind aprobarea metodologiei de stabilire a valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi. Ord. ANRE nr. 20/2005 ORDIN al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei privind aprobarea valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi Normative si reglementari tehnice CR-1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilori NP 082-84 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului Exploatarea si mentenanta centralei fotovoltaice Principalele activitati de exploatare in centrala electrica fotovoltaica sunt urmatoarele: - supravegherea si operarea instalatiilor de joasta tensiune si inalta tensiune ale centralei. Supravegherea se va efectua in principal cu ajutorul isntalatiilor de comanda control care asigura centralizarea informatiilor necesare in corpul de comanda; - verificarea zilnica (rond) a principalelor elemente ale constructiilor si instalatiilor din campurile de panouri fotovoltaice; Mentenanta centralei fotovoltaice consta in: - Mentenanta instalatiilor electrice. o Revizii si inspectii tehnice periodice pentru instalatiile electrice, care se efectueaza in conformitate cu instructiunile fabricantilor si normativele in vigoare. Cu acesta ocazie se efectueaza minime lucrari de intretinere precum si verificari si teste pentru determinarea starii tehnice a echipamentelor electrice. Eventualele neconformitati privind neincadrarea parametrilor masurati cu ocazia determinarilor pot conduce la activitati de mentenanta corectiva. o Mentenanta corectiva, prin care se echipamentele si instalatiile neconforme se readuc in parametrii de functionare proiectati. - Mentenanta panourilor fotovoltaice constant in principal in: o Revizii si inspectii periodice ale panourilor fotovoltaice, pentru identificarea eventualelor panouri cu functionare necoresopunzatoare. o Curatirea prin spalare periodica pentru eliminarea depunerilor de praf, vegetatie s.a. Avand in vedere caracteristicile climatice si de poluare ale zonei, se estimeaza ca spalarea panourilor cu apa trebuie efectuata de 2 4 ori pe an. o Inlocuirea panourilor defecte - Alte lucrari de mentenanta: o Indepartarea vegetatiei care ar putea umbri panourile fotovoltaice o In cazul sistemelor de pozitionare cu un grad de libertate, este necesara ajustarea periodica (de patru ori pe an, la inceputul fiecarui sezon) a unghiului de inclinare a panourilor fotovoltaice. o Intretinerea constructiilor, cailor de acces, gardului de protectie etc. 2. Date tehnice ale investitiei 2.1. Zona amplasamentul Statia solara fotovoltaica urmeaza a fi amplasata in apropierea satului Darvari, Comuna Valea Calugareasca, jud. Prahova ( a se vedea Figura 5, Figura 6, Figura 7). Terenul pe care se dezvolta proiectul este identificat in Sat Darvari, Batal Ape Reziduale, Comuna Valea Calugareasca, Judetul Prahova, aflat in proprietatea comunei Valea Calugareasca conform HCL nr 124/29.10.2009 si folosit de SC Vir Company International SRL. Constructia batalului este proprietatea SC Vir Company International conform act de vanzare-cumparare nr. 790/13.02.2009, si are o suprafata totala de cca. 28.70 ha. Pentru investitia din prezentul proiect urmeaza a fi utilizata o suprafata de aproximativ 12.2 ha.
Figura 5. Amplasare centrala electrica fotovoltaica
Figura 6. Amplasare centrala electrica fotovoltaica
Figura 7. Amplasare centrala electrica fotovoltaica
2.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
Prin proiectul investitional de doreste realizarea unei statii fatovoltaice de productie a energiei electrice in loc. Valea Calugareasca, jud. Prahova, Romania (anexa piese desenate). Imobilul (teren si constructii) este situat in intravilanul localitatii Valea Calugareasca, sat Dirvari, si este in proprietatea SC VIR COMPANY INTERNATIONAL SRL. Pentru investitia din prezentul proiect urmeaza a fi utilizata o suprafata de aproximativ 12.2 ha din batalul de 28,7 ha.
2.3. Situatia ocuparilor definitive de teren Batalul de fosfogips (teren si constructii) folosit pentru centrala fotovoltaica este situat in intravilanul localitatii Valea Calugareasca, sat Darvari si are o suprafata totala de 28,7 ha. Pentru investitia in discutie urmeaza a fi utilizata o suprafata de cca 12,2 ha, situata in partea sudica a proprietatii. 2.4. Studii de teren 2.4.1 Studiul topografic cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national (ANEXA PIESE DESENATE); 2.4.2. Studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari (ANEXA PIESE SCRISE) Conditi climatice Principalele caracterisitici meteorologice observate sunt urmatoarele: Temperatura aerului: - temperatura medie anuala 10.8 C - temperatura medie a lunii ianuarie - 2.5 C - temperatura medie a lunii iulie 20.8 C - temperatura maxima absoluta 41.1 C - temperatura minima absoluta - 30.0 C Precipitatii atmosferice: - cantitati medii anuale 600 mm - cantitati medii lunare cele mai mari 65 mm - cantitati medii lunare cele mai mici 45 mm - cantitatea maxima cazuta in 24 ore 107.7 mm Prima ninsoare cade aproximativ in ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima, catre sfarsitul lunii martie. Incarcarea din zapata, conform Normativ CR-1-1-2-205 este de 2.0 kN/m 2
Valorile presiuniii de referinta a vantului conform Normativ NP 082/04 mediata pe 10 minute, la 10 m avand 50 de ani interval mediu de recurenta este 0.4 kPa Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054 77 este de 0.80 0.90 m
2.5. Structura constructiva Amenajare teren Viitoarea centrala electrica fotovoltaica se va amplasa pe un teren situat intr-un punct de cota maxima fata de terenul din vecinatate, in apropierea drumului de exploatare care leaga localitatile Pantazi si Darvari, la vest de localitatea Darvari, comuna Valea Calugareasca, pe malul estic al raului Teleajen. Platforma amenajata va urmarii configuratia batalului de ape reziduale al fostului combinat de ingrasaminte. Platforma centralei va fi amenajata orizontal de-a lungul statiei si cu pante transversale catre marginile exterioare, astfel incat apele pluviale cazute pe amplasament sa fie captate de rigolele amenajate la limita amplasamentului. Instalatii aferente constructiilor A) Instalatii electrice de iluminat si forta I nstalatia de iluminat normal Iluminatul normal din spatiile interioare situate in conteinerele cu instalatii si conteinerul corp-comanda se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu tuburi fluorescente avand gradul de protectie corespunzator mediului in cere se monteaza. Comanda iluminatulu se va realiza local, de la intrarile in incaperi. Nivelul de iluminare va fi conform Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri I nstalatii de iluminat de siguranta Corpurile de iluminat de siguranta vor fi corpuri tip spot luminos sau aplice, echipate cu lampi cu incandescenta. Iluminatul de siguranta intra automat in functiune la disparitia tensiuniii alternative. I nstalatii de prize si forta Conteinerele vor fi prevazute cu: - Circuite de prize monofazice 230Vca pentru utilizari generale - Circuite de alimentare cu energie electrica a aparatelor de conditionare a aerului Radiatoarele electrice se alimenteaza cu energie electrica direct din panoul de servicii proprii. Toate aparatele electrice (prize, aparate de comutatie, tablouri etc.) vor avea un grad de protectie corespunzator categoriei de mediu in care vor fi montate. Protectia impotriva atingerilor indirecte se va face prin legare la conductorul de nul de protectie a carcaselor metalice ale corpurilor de iluminat, a aparatelor de conditionare a aerului, a tablourilor electrice si a celorlalte echipamente. Suplimentar, borna de nul a tablourilor se leaga la priza de pamant a conteinerelor prin conductor funie de cupru. I nstalatii de paratraznet In conformitate cu normativul I20-94, toate constructiile vor fi prevazute cu instalatie de protectie impotriva loviturilor de traznet, compusa din: - elemente de captare; - elemente de coborare - elemente de legare la priza de pamant a centralei - cutii cu eclisa de separatie - piese speciale de racord la elemente metalice Instalatia de paratraznet se va racorda la priza de pamant a centralei. B) Instalatii de incalzire Pentru incalzirea spatiilor din conteinerul corp-comanda, s-au prevazut radiatoare electrice termostatate, 2x1.5 kW. C) InstalatIi de aer conditionat Sunt prevazute instalatii de conditionare cu pompa de caldura in sistem SPLIT, pentru incaperile tehnologice in care este necesara asigurarea temperaturii interioare prescrise pentru functionarea echipamentului tehnologic. D) Instalatii sanitare interioare In grupul sanitar din proximitatea corpului de comanda se vor prevedea obiectele standard lavoar, vas de closet, sifon de pardoseala. Apa calda menajera va fi furnizata de o instalatie electrica de incalzire a apei, fara acumulare. Apele menajere de la obiectele sanitare se vor evacua la o fosa septica vidanjabila, nou prevazuta in incinta. E) Instalatii exterioare si racorduri I nstalatii de iluminat exterior si perimetral Iluminatul exterior si perimetral al centralei se propune a se realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu realizand un nivel de iluminare general de minim 3 lx. Corpurile de iluminat exterior se monteaza pe stalpi metalici proprii, zincati, fixati in fundatii de beton. Derivatiile la corpurile de iluminat se fac prin intermediul unor cutii de derivatie si protectie din policarbonat montate pe stalpii aferenti instalatiei electrice de iluminat. Pentru alimentarea cu energie electrica a unor unelte portative, sunt prevazute circuite de prize monofazice si trifazice. Acestea se monteaza pe stalpii corpurilor de iluminat, in cutii de protectie din policarbonat avand grad de protectie IP 65. Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor sus mentionate se va face din tabloul de iluminat exterior si perimetral. I nstalatii exterioare de canalizare menajera Pentru preluarea apei uzate menajere din grupul sanitare din corpul de comanda, s-a prevazut o instalatie exterioara de canalizare menajera compusa din: - camin de canalizare din polietilena; - conducte de canalizare din teava PVC; - fosa septica vidanjabila. I nstalatii exterioare de canalizare pluviale Pentru preluarea apelor pluviale de pe drumurile interioare ale statiei, s-a prevazut o instalatie de canalizare pluviala compusa din: - camine de canalizare din polietilena - guri de scurgere din polietilena - conducte de canalizare din teava PVC Evacuarea apelor pluviale din incinta in exteriorul centralei, se va face prin scurgere la canalul de evacuare catre raul Teleajen din apropierea centralei, printr-un racord de canalizare executat din teava din polipropilena, montat ingropat in pamant. I nstalatii de alimentare cu apa Pentru alimentarea cu apa a grupului sanitar din corpul de comanda, s-a prevazut o instalatie de alimentare cu apa rece compusa din: - put forat captare apa subterana, din teava din otel; - statie de hidrofor subterana compusa din pompa submersibila, grup hidrofor independent, rezervor tampon; - racord de apa rece montat ingropat in pamant, din teava de polietilena de inalta densitate. Calitatea in constructii In conformitate cu Legea nr.10/95 si Hotararea de Guvern 766/97, anexa 3 privind calitatea in constructii, categoria de importanta a intregului ansamblu este B, iar categoria obiectelor de constructii din prezenta documentatie este C - normala. Pentru obtinerea unei constructii de calitate superioara, este obligatorie realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta, pentru constructiile energetice , a cerintelor A1, A2, B1, E, It,Is, Ie conform prevederilor Legii privind calitatea in constructii nr.10/95., precum si verificarea proiectului de catre verificatori de proiecte, atestati MLPAT conform HGR 925/95. In conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social - culturale, agrozootehnice si industriale indicativ P100-1/2006, clasa de importanta a constructiilor este I. 2.6. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum In zona batalului nu exista retele de apa, canalizare, gaze naturale realizate. Reteaua de distributie energie electrica 0,4 kV aferenta localitatii Darvari se gaseste in apropiere, dar solutia de racordare data de operatorul de distributie energie electrica este legarea la reteaua de 20 kV din zona. 2.6.1. Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii; Necesarul de apa menajera va fi acoperit din sursa proprie (recipienti cu apa potabila din comert sau put de adancime realizat in faza de organizare de santier si ramas in exploatare la predarea obiectivului), deci nu este necesara racordarea la o alta retea. Necesarul de energie electrica este acoperit din energia produsa de centrala fotovoltaica, iar la nefunctionarea acesteia, din diverse motive, energia necesara este preluata din reteaua de mt prin transformatorul de servicii interne. Necesarul de energie electrica (sevicii auxiliare) cuprinde acoperirea urmatoarelor consumuri: - iluminat exterior perimetral - instalatia antiefractie - instalatia de supraveghere video - instalatia de monitorizare centrala fotovoltaica - instalatia de iluminat si prize aferente spatiului de supraveghere(container corp comanda) - actionarea aparatajelor din conexiunea de 20 kV (intrerupatoare, separatoare etc). - instalatiile de climatizare din containerul corp comanda si conexiune 20 kV. - Alte utilitati (gaz sau de alta natura) nu sunt necesare. 2.6.2. Solutii tehnice de asigurare cu utilitati; Statia de transformare la care se va face racordarea la instalatia de distributie energie electrica se gaseste la aproximativ 5 km. Solutia exacta de racordare va fi data de catre operatorul de distributie SC Electrica Distributie SA Muntenia Nord. Avizul de principiu stipuleaza realizarea a doua LES 20 kV, 3x1x150 mmp, de aproximativ 5 km, dimensionate la 4 MW fiecare avand in vedere si dezvoltarea ulterioara a centralei fotovoltaice. Postul de transformare propriu centralei fotovoltaice va fi realizat din urmatoarele componente: - doua celule de linie pentru racord la statia de transformare de distributie; - o celula de masura 20 kV care va constitui si punctul de delimitare fata de instalatia de distributie energie electrica. Aici se va gasi si punctul de masurare ; - o celula de transformator pentru racordarea transformatorului de servicii interne ; - patru celule de transformator pentru racordarea transformatoarelor ridicatoare de tensiune aferente statiei fotovoltaice . In vederea dezvoltarii centralei prin marirea capacitatii de productie datorata maririi suprafetei de captare a energiei solare se va prevedea posibilitatea de extindere a postului de transformare (PT) cu celulele viitoare. Energia electrica aferenta serviciilor auxiliare prezentate mai sus va fi preluata din transformatorul de servicii interne (TSI).
2.7. Caracteristicile principalelor echipamente si materiale A) Panouri fotovoltaice Caracteristici electrice (in conditii STC): Iradierea 1000W/m2, Am 1.5, temperatura celule 25C: - Puterea la varf a panoului Pnom 230Wp - Toleranta la puterea nominala +2% , -2% - Tensiunea la putere maxima VMPP 29.57 V - Curentul la putere maxima IMPP 7.78 A - Curent de scurcircuit 8.32A - Tensiune in gol (circuit deschis) 37.56 V - NOCT 47.3 - Eficienta panou 14.1% - Tensiune maxima in circuit 1000 V - Coeficient de temperatura al curentului ISC +0.10%/ C - Coeficient de temperatura al tensiunii VOC -0.34%/C - Coeficient de temperatura al puterii Pmax -0.49%/C - Temperatura de functionare -40C +85C - Incarcare maxima de spurafata 550kg/m 2
- Rezistenta la grindina 25mm la 80 km/h - Lungime x latime 1650mm x 990 mm, - Greutate panou cca. 19 kg; B) Grup invertor - Putere nominala in curent continuu 1280 kW - Putere maxima recomandata pentru panouri fotovoltaice 1410 kWp - Domeniu tensiune continua 500 V 820V - Tensiune maxima in curent continuu 1000V - Curent maxim in curent continuu 2700A - Riplu maxim tensiune 3% - Putere nominala in curent alternativ 1250kW - Frecventa nominala retea 50Hz - Distorsiuni pe curent la iesire < 3% la putere nominala - Factor de putere 0.95 capacitiv 0.95 inductiv - Randament 97.8% C) Transformator Servicii interne: - Putere aparenta: Sn= 100 kVA - Izolatie tip: rasina / ulei - Grupa de conexiune (CEI): Dyn11 - Frecventa: 50 Hz - Tensiune de scurtcircuit: usc= 4% - Curent de mers in gol : 5% - Tensiune nominala primara: U1= 20 000 V - Curent nominal primar: I1= 2,89 A - Reglaj tensiune: 2 x 2,5% - Tensiune nominala secundara: U2= 400 V - Curent nominal secundar: I2 = 141,51 A - Pierderile gol : 440 W - Pierderi in sarcina : 2400 W - Racire: naturala D) Transformatoarele ridicatoare de tensiune : - Putere aparenta: Sn= 1250 kVA - Izolatie tip: rasina - Grupa de conexiune (CEI): Dyn11 - Frecventa: 50 Hz - Tensiune de scurtcircuit: usc= 6% - Tensiune nominala primara: U1= 20 000 V - Curent nominal primar: I1= 36,08 A - Reglaj tensiune: 2 x 2,5% - Tensiune nominala secundara: U2= 400 V - Curent nominal secundar: I2 =I3= 1804 A - Pierderile gol/ sarcina: mici. - Racire: naturala. E) Celule 20kV - izolatia : aer / SF6 - curent nominal: 400 A - tensiune nominala: 24 kV - frecventa: 50 Hz - curent nominal de rupere:16 kA - tensiunea de actionare echipamente: 24 Vcc.
2.8. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Proiectul de investitii Construire statie de producere a energiei electrice bazata pe energie solara cu panouri fotovoltaice , ce urmeaza a fi realizata de SC VIR COMPANY INTERNATIONAL SRL, va respecta prevederile in vigoare privind protectia factorilor de mediu, astfel incat activitatea sa nu genereze un impact asupra mediului. Proiectul propus asigura punerea in practica a strategiei energetice nationale pentru valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie (RES) si se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetice a Romaniei. Societatea aplica conceptul de dezvoltare durabila ca expresie a totalitatii formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre sistemele socio-economice si elementele capitalului natural. Conform acestui principiu, interventia acesteia prin prezentul proiect de investitii este directioanta catre valorificarea resurselor regenerabile de energie, cresterea eficientei energetice si reducerea emisiilor de CO2 si gaze cu efect de sera. Unei cresteri economice trebuie sa ii corespunda intotdeauna respectul fata de protectia mediului si fata de drepturile partilor interesate, cu precadere comunitatile locale si proprii salariati.
2.8.1. Masuri de protejarea mediului inconjurator La alegerea solutiilor tehnologice pentru centrala electrica fotovoltaica s-a avut in vedere evaluarea impactului potential negativ al centralei asupra mediului inconjurator in raport cu normele impuse in Romania si reglementarile si normele europene. Echipamentele/sistemele tehnologice si lucrarile de implementare a acestora trebuie sa asigure cerintele de protectie a mediului in conformitate cu: - Directiva UE 97/11 CE de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului - Ordonanta OUG 195/2005 privind protectia mediului si Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei; - Regulamentul CE nr. 1907/2006 privind Inregistrarea, evaluarea si autorizarea produselor chimice, aprobat cu HG 882/2007, care prevede ca producatorii si importatorii din UE de produse chimice ca atare, in preparate sau articole, in cantitati egale sau mai mari de 1 tona, trebuie sa transmita dosarul de preinregistrare la Agentia Europeana pentru produse chimice de la Helsinki. - Alte acte normative in vigoare privind aspectele de mediu (precizate in prezentul capitol). In scopul asigurarii protectiei mediului in lucrare au fost adoptate atat masuri indirecte, cuprinse tehnic si valoric in investitia de baza (cap. 4) cat si directe cuprinse in cap. 1.3. si 5.2.1. (taxa pentru groapa de gunoi). Masurile de protectia mediului, conform OUG 195/2005 Ordonanta de urgenta privind protectia mediului (care abroga L 137) necesare a fi realizate de catre Furnizorul de echipamente si executantul lucrarilor prevazute in prezentul proiect (pe perioada implementarii prezentului proiect) si de beneficiar (pe perioada exploatarii instalatiei) se refera la: - impactul vizual (cod 900); - protectia calitatii aerului (cod 100); - protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor (cod 500); - managementul deseurilor (cod 300); - protectia solului si a apelor subterane (cod 400); - managementul apelor uzate (cod 200); - protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii reconstructie ecologica (cod 600); - protectia impotriva radiatiilor ionizate (cod 700). De asemenea furnizorii de echipamente care contin substante chimice trebuie sa faca dovada ca au depus documentele pentru preinregistrare conform lui HG 882/2007. Impactul vizual si protectia asezarilor umane Amplasarea centralei fotovoltaice are un impact pozitiv asupra mediului deoarece: - amplasarea centralei va elimina efectul vizual negativ al batalului de fosfogips existent; - adoptarea unor solutii la joasa inaltime se incadreaza armonios in mediu; - prin solutia de amplasare a centralei sunt respectate prevederile privind zonele de protectie si siguranta. Se mentioneaza ca in vecinatatea centralei nu exista asezari umane sau constructii de interes cultural, arheologic sau istoric. Protectia calitatii aerului Protectia calitatii aerului trebuie realizata in conformitate cu ordinul MAPM nr. 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare si OUG 243/2000 privind protectia atmosferei modificata si completata cu Legea nr. 655/2001. Poluarea aerului poate apare: - in timpul functionarii statiilor, ca urmare a aparitiei unor degajari accidentale de gaze de la echipamente cu SF6; Masuri de protectie prevazute in proiect: - prevederea de echipamente cu grad ridicat de etanseitate (pierderi de SF6 <0,5%) sau cu izolatie uscata (fara SF6); Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor trebuie asigurate in conformitate cu HGR 493/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot si STAS 10009/88 , tinand cont ca centrala este amplasata in mediu rural. Masuri de protectie prevazute in proiectare determina: - reducerea efectelor negative asupra omului; - in timpul executiei: lucrarile se vor realiza pe timpul zilei, cu evitarea depasirii limitelor normate de zgomot (50dB ziua si 40dB noaptea) la limita incintei , in conformitate cu STAS 10009/88 Limite admisibile ale nivelului de zgomot ; - prin proiect : utilizarea echipamentelor performante cu nivel redus de zgomot (max. 65dB la limita centralei. Managementul deseurilor Gestionarea si recuperarea deseurilor rezultate din ambalajele echipamentelor/materialelor se va face in conformitate cu: Legea 27/2007 privind aprobarea OUG 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor; OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor reciclabile cu modificarile si completarile ulterioare; HGR 1872/2006 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje care modifica si completeaza HGR 621/2005 Ordin HGR 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; HG 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase cu modificarile si completarile ulterioare. In urma activitatii de executie a centralei se obtin deseuri rezultate de la lucrarile de constructii. Din activitatea de executie rezulta deseuri fara continut de substante periculoase, incadrate in lista de categorii de deseuri la poz. 17 (in conformitate cu prevederile HGR 856/2002 privind evidenta si gestiunea deseurilor), iar in urma activitatii de montare a noilor echipamente si instalatii rezulta deseuri din ambalaje pentru care se va avea in vedere prevederile HGR 1872/2006, care reglementeaza gestionarea ambalajelor si deseurilor din ambalaje importate odata cu echipamentele. Masuri de protectie prevazute in proiect: Deseurile rezultate din lucrari de constructii montaj si dezambalari vor fi sortate, in recuperabile si nerecuperabile, si vor fi predate pe baza de documente justificative catre firme autorizate, pentru valorificare, respectiv evacuare din santier. Protectia solului si a apelor subterane Pentru protectia solului si a apelor subterane conf. Legii 310/2004 care completeaza si modifica Legea 107/96, trebuie asigurate masuri de protectie pentru instalatiile tehnologice noi. Masuri de protectie luate prin proiect: - prevederea unor echipamente performante, cu cantitati reduse de ulei si o constructie etansa elimina posibilitatea de poluare a solului datorita pierderilor de ulei, SF6; - nivelarea terenului si acoperirea cu iarba a zonelor libere de constructii, precum si a santurilor de colectare si drenare a apelor pluviale pentru evitarea degradarii solului. Managementul apelor uzate Calitatea apelor uzate (pluviale, menajere si impurificate de ulei) trebuie asigurata in conformitate cu normele NTPA 001 si 002/2002 si HGR 188/2002 Masuri de protectie luate prin proiect: - amenajarea retelei de canalizare a apelor pluviale prin prevederea unei statii de pompare si un racord, pentru evacuare la canalul de desecare din zona; - prevederea unei fose septice pentru blocul de comanda. Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii reconstructie ecologica Pentru amplasamentul noii centrale s-a prevazut amenajarea terenului, inclusiv lucrari de umplutura al caror nivel este permis de conditiile de functionare tehnologica. Protectia impotriva radiatiilor ionizate Instalatiile din centrala au fost astfel dimensionate si amplasate incat sa se asigure respectarea normativelor in vigoare in ceea ce priveste ionizarea datorita descarcarilor Corona si a campului electromagnetic. Masuri luate prin proiect: - Adoptarea de solutii tehnologice (echipamente si materiale) adecvate prin care sa asigure reducerea posibilitatii de aparitie a perturbatiilor radio si Tv si a descarcarilor Corona (de ex. cleme, Anti Effluves), echipamente cu forme geometrice specifice pentru inalta tensiune, etc.); - Asigurarea prin solutia constructiva adoptata si a echipamentelor achizitionate a incadrarii caracteristicilor campului electromagnetic in valori normate in incinta statiei (10kV/m-camp electric si 0,5mT camp magnetic pe schimb de lucru, conf. HGR 1136/30.08.2006) si in exteriorul acesteia (5kV/m camp electric si 0,1 mT camp electromagnetic conf. HGR 1193/29.09.2006 Masuri de protectie la executie: - Contractorul general, pe baza documentatiei tehnice si a instructiunilor specifice proprii referitoare la procesul de executie, va indica masurile concrete de activitate in campul electromagnetic creat de instalatiile noi cu respectarea normelor de lucru specifice.
2.8.2. Masuri de securitate si sanatate in munca La intocmirea prezentului proiect s-a avut in vedere, ca atat solutia constructiva adoptata si echipamentul ce va fi achizitionat cat si lucrarile de constructii-montaj, sa respecte prevederile din legislatia de securitate si sanatate in munca, in vigoare la aceasta data, aplicabile pentru realizarea lucrarii. Cerintele de securitate si sanatate in munca in conformitate cu legislatia in vigoare ce trebuie avute in vedere se refera la: - echipamentele si instalatiile tehnologice care fac obiectul prezentului proiect; - documentatia pusa la dispozitia beneficiarului de catre furnizorul echipamentului privind instructiunile de montaj, verificari si PIF, manuale de operare, instructiuni de SSM; - instruirea personalului; - instalatiile electrice interioare si exterioare, respectiv echipamente; - acreditarea si autorizarea executantului, inclusiv a subcontractantilor pentru a putea efectua lucrari in instalatii electrice; - santierele temporare si mobile, inclusiv organizarea de santier; - dotarea cu echipamente, utilaje, dispozitive, etc., performante si sigure din punct de vedere al securitatii personalului utilizator; - incheierea conventiilor de lucrari intre Executant si beneficiar si respectiv intre Contractant si subcontractanti; Proiectul a fost elaborat avand in vedere cel putin urmatoarea legislatie in vigoare: - Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 impreuna cu Normele Metodologice de aplicare, HG 1425/2006; - HG 1029/2008 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale; - Ordinul comun MEF/MT/MDLPL nr. 915/465/415/2008 pentru aprobarea conditiilor contractuale generale si speciale la incheierea contractelor de lucrari. - HGR 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru santierele temporare si mobile - HGR 1146/30.08.06 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca - HGR 493/2006 privind cerintele minime de SSM referitoare la expunerea lucratorilor la riscurilor generate de zgomot - HGR 1136/30.08.06 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice - HGR 1193/29.09.06 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea populatiei la riscuri generate de campii electromagnetici - HGR 1091/16.08.06 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca - HGR 1048/9.08.06 privind cerintele minime de SSM, pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca - OG nr. 95/99 si Normele metodologice privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale (aprobate cu Ordin MEC nr. 293/99) - HGR 1051/9.08.06 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special afectiuni dorsolombare - HGR 971/26.07.06 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca - Ordinul MIR 344/2001 privind prevenirea si reducerea riscurilor tehnologice si a evitarii accidentelor de munca - Regulament pentru atestarea agentilor economici care proiecteaza, executa si exploateaza instalatiile electrice din SEN (ANRE 9.1.207.0.0028/05/04). Contractantul si executantii acestuia (in calitate de subcontractanti) trebuie sa aiba licenta ANRE. - 3-RE-Ip41-1992 - Norme de proiectare si exploatare privind protectia impotriva influentelor datorate apropierilor de liniile electrice aeriene - STAS 2612/1987 - Protectia impotriva electrocutarilor (limite admise) - STAS 12604/4-1989 - Protectia impotriva electrocutarilor. Prescriptii generale - STAS 12604/5-1990 - Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare. - STAS 4102-1985- Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant - Instructiune proprie (Contractant/Subcontractant) de securitate a muncii pentru: lucrari de montaj utilaj tehnologic si confectii metalice; lucrari de excavatii, fundatii, terasamente, etc.; lucrari specifice drumurilor carosabile si cai de rulare; lucrari de vopsitorii si acoperiri anticorozive; lucrari de cofraje; lucrari de instalatii interioare si exterioare; activitati de transport rutier si pe calea ferata pentru echipamente, materiale si personal; lucrari de demolare si demontare a elementelor de constructie (fundatii, stalpi, rigle, suporti, etc.) si a echipamentului tehnologic. Receptia lucrarilor se va face cu respectarea prevederilor HG 1136/2006, prin masuratori ale valorilor campului electromagnetic in zone caracteristice ale noii instalatii si pe baza declaratiei executantului privind respectarea reglementarilor specifice de securitate a muncii si indeplinirea conditiilor de energizare a noilor instalatii. Planul de securitate si sanatate in munca va fi prezentat la faza PT.
2.8.3. Masuri de siguranta necesare pentru prevenirea riscurilor tehnologice a) Tipuri de acte normative care reglementeaza problemele legate de riscul industrial - normative; - standarde; - norme legale si anume: - PE 013/1994 - Normativ privind metodele si elementele de calcul a sigurantei in functionare a instalatiilor energetice; - STAS 10307/75 - Fiabilitatea produselor industriale - indicatori de fiabilitate; - HGR 486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care reprezinta surse de mare risc; - HGR 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii; - HGR 51/1996 pentru aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a punerii in functiune a capacitatilor de productie; - O.G. nr. 95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale; - O.G. nr. 293/1999 - Ordin al Ministrului Industriei si Comertului pentru aprobarea Normelor metodologice privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale; - Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de constructii si instalatii generatoare de riscuri tehnologice; - Regulament privind verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatiile tehnologice industriale, aprobate cu Ord. 323/2000 al Ministrului Industriei si Comertului; - Regulament de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a punerii in functiune a capacitatilor de productie, aprobat cu Ord. 323/2000 al Ministrului Industriei si Comertului; - Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi utilizate la lucrarile de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale, aprobat cu Ord. 323/2000 al Ministrului Industriei si Comertului. b) Masurile de prevenire si de reducere a riscurilor tehnice/tehnologice in vederea cresterii sigurantei in exploatare: - utilizarea de echipamente de inalta si joasa tensiune avand caracteristici performante; - utilizarea de materiale de constructie ce respecta caracteristicile prevazute prin proiecte; - realizarea lucrarilor de constructii-montaj si a celor de verificare in conformitate cu cartile tehnice ale echipamentelor si caietelor de sarcini de montaj; - respectarea masurilor de securitate si sanatate in munca si cele de prevenire si stingere a incendiilor prevazute cel putin in urmatoarele normativele in vigoare: o Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; o Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118-99; o C 300/1994 pentru prevenirea si stingerea incendiilor; o Ordinul 163/2007 privind aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor; Masuri luate prin proiect pentru protectia impotriva incendiilor constau in prevederea: de masuri constructive impotriva aparitiei si extinderii incendiilor (separari tehnologice, etansari etc.); instalatie de detectare si stingere a incendiilor in incaperi tehnologice; Masurile luate prin proiect contra electrocutarii si accidentelor de natura electrica constau in: respectarea distantelor electrice si de protectie la realizarea statiei noi de 400kV, inclusiv asigurarea domeniului de lucru; prevederea de echipamente performante; limitarea tensiunilor de atingere si de pas prin dimensionarea corespunzatoare a instalatiei de legare la pamant ceea ce conduce la dimensionarea riscului de electrocutare atat in statie cat si in afara acesteia.
Durata de realizare si etapele principale
Principalele activitati previzionate a se realiza pentru implementarea proiectului au fost schematizate in tabelul urmator, pe baza caruia s-a realizat graficul GANTT care va indeplini functia de linie de ghid in stabilirea etapelor de implementare.
6. Amenajare teren Terasamante Izolatii 7. Furnizarea echipamentelor pentru Centrala Fotovoltaica Panouri Cabine post-Trafo Cabina de livrare Structure Sistem de supraveghere Inverter Sistem electric Tablou MT Tablou JT Transformator MT/JT Cabluri MT Cabluri JT 8. Constructii montaj Organizare de santier Constructie drumuri interioare Imprejmuire teren Fundatii Instalare cabluri electrice Executarea structurii metalice pentru panouri solare Sistemul de protectie (impamantare) Montaj panouri solare Sistemul de supraveghere Sistemul de iluminat Probe si teste tehnologice; Punere in functiune (PIF) 9. Conectarea la Reteaua Electica Nationala Executarea lucrarilor de racordare la Reteaua Electrica Nationala Conectarea la Reteaua Electica Nationala
Nr. crt. Activitate/subactivitati Rezultate Indicatori de evaluare Resurse implicate 6. Amenajare teren Terasamente Izolatii Teren amenajat Izolatii executate Alte lucrari specifice realizate Respectarea si conformitatea cu specificatiile tehnice din PT, DDE, CS Manager de proiect, Asistent manager, Responsabil tehnic Resurse financiare: 6.793.920 Lei 7. Furnizarea echipamentelor pentru Centrala Fotovoltaica Panouri Cabine post-Trafo Cabina de livrare Structuri Sistem de Alarme Inverter Sistem electric Tablou MT Tablou JT Transformator MT/JT Cabluri MT Cabluri JT
Echipamentele livrate la locatia beneficiarului: panouri fotofoltaice, cabine de livrare si post-trafo, structuri, sistem de alarma, inverter, sistem electric, tablouri MT si JT, transformator MT/JT, cabluri MT si JT. Centrala fotovoltaica cu o putere instalata de 4 MW - Respectarea termenelor de livrare conform ofertelor depuse in cadrul procedurii de achizitie - Existenta utilajelor si echipamentelor - Conformitatea calitativa, cantitativa si tehnica a bunurilor cu ofertele si contractele de furnizare Resurse umane: Manager de proiect, Asistent manager, Responsabil tehnic Resurse financiare: 60.337.519 Lei 8. Constructii montaj Organizare de santier Constructie drumuri interioare Imprejmuire teren Fundatii Instalare cabluri electrice Functionarea conform specificatiilor din oferta de achizitie - Respectarea termenelor de montare si punere in functiune - Respectarea cacracteristicilor tehnice ale constructiilor si echipamentelor si conformitatea ac estora cu Resurse umane: Managerul de proiect, Asistentul managerului, Responsabilul tehnic, angajati ai societatii, specialisti, echipe contractate
Executarea structurii metalice pentru panouri solare Sistemul de protectie (impamantare) Montaj panouri solare Sistemul de supraveghere Sistemul de iluminat Probe si teste tehnologice; Punere in functiune (PIF) exigentele tehnice si cu detaliile de executie ale proiectului Resurse financiare: 16.858.315 Lei 9. Conectarea la Reteaua Electica Nationala Executarea lucrarilor de racordare la Reteaua Electrica Nationala Conectarea la Reteaua Electica Nationala Conenctarea centralei fotovoltaice Contract Lucrari executate in vederea racordarii - Respectarea termenelor de montare si punere in functiuneracordare - Respectarea cacracteristicilor tehnice - Existenta conexiunii Resurse umane: Managerul de proiect, Responsabilul tehnic, , specialisti, echipe contractate SARCINI GENERALE
1 Cerine de baz Structurile trebuie proiectate si executate in asa fel incat, pe durata vietii considerate la proiectare, sa satisfaca urmatoarele cerinte de baza: rezistenta, functionalitate si durabilitate. Panourile fotooltaice trebuie sa fie certificate pentru rezistenta la salinitatea aerului : panourile, invertoarele cat si stelajele metalice de suport. Centrala fotovoltaica trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente neprevazute. Avarierea si degradarea echipamentelor trebuie evitate sau limitate prin: eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expuse: alegerea unor tipuri de echipamente ce sunt putin vulnerabile la hazardurile considerate; evitarea unor sisteme ce pot ceda fara avertisment; Cerintele de baza se indeplinesc: prin alegerea echipamentelor adecvate; prin proiectarea si detalierea constructive corespunzatoare; prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de echipamente si in executia si exploatarea centralei. La cererea autoritatilor competente trebuie efectuate teste de lncarcare asupra constructiilor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de catre utilizatori.
1.1 Ipoteze Proiectarea se considera ca lndeplineste cerintele necesare daca sunt indeplinite urrnatoarele: executia se efectueaza de un personal cu calificare si experienta adecvata; calitatea executiei lucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si control; materialele si produsele de constructii sunt utilizate conform specificatiilor standardelor in vigoare
1.2 Durata de via proiectat Durata de viata a structurii/constructiei va fi specificata prin proiect. Durata de viata proiectata a panourilor solare nu poate fi mai mica de 25 de ani. Perioada de garantie oferita de producatorul panourilor nu poate fi mai mica de 10 ani.
1.3 Durabilitate Centrala va fi proiectata astfel incat deteriorarea sa pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele, luandu-se in considerare atat conditiile de mediu in care structura este. Conditiile de mediu vor fi identificate in faza de ofertare. Gradul de deteriorare va fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor experimentale si experientei obtinute de la proiecte similare precedente.
1.4 Oferta de execuie Oferta scrisa referitoare la activitatile de constructie propriu-zise va contine descrierea generala a tehnologiilor de executie a lucrarilor proiectate si va da o atentie deosebita particularitatilor referitoare la toate echipamentele si tehnologiile folosite in executia obiectivelui, inclusiv a sistemului SCADA. In cadrul ofertei tehnice fiecare ofertant are obligatia de a prezenta: Simulari realizate cu soft specializat PVGIS din care care sa rezulte performantele centralei avand in componenta echipamentele si dotarile propuse pentru livrare de catre ofertant. Ofertele care prezinta simulari eronate sau care cuprind valori de productie de energie anuale sub 6890 MWh vor fi respinse; Caracteristicile tehnice ale echipamentelor propuse prezentate detaliat; Eficienta centralei; Durata de viata.
1.5 Detalii de execuie i breviare de calclule Antreprenorul va pregati si va inainta spre aprobare Beneficiarului toate plansele de ansamblu si detaliile de executie precum si toate breviarele de calcul intocmite in vederea executiei si finalizarii lucrarilor. Aceste planse si breviare se vor referi si vor cuprinde, dar nu se vor limita, la: Calcule si planse de retele; Planuri de situatie si de sistematizare generala; Planuri si profile retele; Planse, breviare de calcul si proceduri de executie pentru toate tipurile de lucrari ce urmeaza a fi executate noi sau in conexiune cu lucrarile existente; Planse cuprinzand lucrarile suplimentare prevazute a fi executate in conexiune cu lucrarile noi; Planuri generale elemente de structura, detalii; Breviare si detalii de executie elemente prefabricate fie in situ fie in ateliere; Detalii de executie si asamblare constructii si confectii metalice; Detalii de arhitectura si sistematizare; Adaptarea la teren a detaliilor de proiect standard si breviare de calcul aferente; Toate detaliile si plansele de ansamblu generale care sunt necesare pentru executia obiectivului respectiv, insotite de breviarele de calcul si datele generale si/sau particulare folosite in aceste calcule; Procedurile de executie a lucrarilor pe diferitele specialitati, detalierea eventualelor utilaje, unelte sau scule speciale ce urmeaza a fi folosite in realizarea respectivei activitati; Elemenete de arhitectura peisagistica si de sistematizare a obiectivelor finalizate in conformitate cu legislatia specifica in vigoare.
2 Execuia lucrrilor Toate materialele si echipamentele livrate pentru a executa sau a fi inglobate in lucrarile permanente ce se vor executa sub acest contract vor fi produse noi. Nu vor fi acceptate nici materialele si nici echipamentele second-hand. Antreprenorul va intocmi proiectul, detaliile de executie si detaliile de confectionare, inclusiv detaliile de fasonare si le va inainta spre aprobare Beneficiarului inainte de punerea in opera. Plansele si specificatiile de constructii-montaj vor fi realizate in conformitate cu buna practica romaneasca in ceea ce privesc documentele intocmite pentru lucrarile de constructii, instalatii si punere in opera a diferitelor materiale. Oricare alte detalii de montaj, de executie si/sau grafice, se vor proiecta de catre Antreprenor si vor fi aprobate de Beneficiar. Inainte de inceperea oricarei lucrari de proiectare Antreprenorul va inainta spre aprobare Beneficiarului, documente doveditoare ca proiectantul sau este calificat sa execute lucrarea respectiva de proiectare. Antreprenorul va pregti toate desenele precum si specificatiile necesare executiei obiectelor de constructii pe care Antreprenorul le-a contractat, precum si toate documentele necesare in vederea obtinerii tuturor avizelor, acordurilor si autorizatiilor necesare realizarii obiectivelor mentionate. Proiectul la detaliu de executie va fi verificat de Antreprenor in conformitate cu legislatia romaneasca in vigoare. Toate documentele inaintate ca Parte a DDE realizat de catre Antreprenor vor fi clasificate ca fiind Document ale Antreprenorului si acestea vor fi inaintate in vederea verificarii si aprobarii de catre Beneficiar.
3 Scopul specificatiilor din Caietul de Sarcini Aceste Specificaii tehnice vin n completarea Condiiilor de Contract. Orice lucrare descris ntr-un capitol i nu i n alte capitole, va fi interpretat ca fiind stipulat n toate capitolele, astfel nct lucrrile s fie finalizate n totalitate, n conformitate cu scopul Documentaiei de Atribuire. Dac din specificaii sau alte Documente Contractuale lipsete ceva ce este considerat a fi necesar n nelegerea pe deplin a lucrrilor de executat, sau dac pare c unele dintre specificaii sunt n conflict, Antreprenorul, nainte de a continua execuia lucrrilor afectate de aceste omisiuni sau discrepane, va cere i va obine, din partea Beneficiarului, instruciuni scrise cuprinznd modalitile de rezolvare a celor de mai sus. S-a ncuviinat c lucrrile vor fi executate i finalizate n conformitate cu spiritul, n nelesul i n scopul real ale Documentelor Contractuale. 4 Standarde Proiectul, Documentele Antreprenorului, execuia Lucrrilor precum i Lucrrile odat terminate vor respecta prevederile standardelor tehnice ale rii, Legile referitoare la execuia lucrrilor, construcii i mediul nconjurtor, Legile aplicabile pentru produsele produse ca rezultat al Lucrrilor i alte standarde specificate n Caietul de Sarcini, aplicabile Proiectarii si Lucrrilor, sau definite de Legile aplicabile. Toate aceste Legi, referitoare la Proiectare si Lucrri vor fi cele n vigoare la data recepiei proiectului respectiv receptiei la terminare a Lucrrilor sau Sectorului, de ctre Beneficiar. Cu excepia altor prevederi, referirile din Contract la standarde publicate vor fi nelese ca referiri la ediiile n vigoare la Data de Referin. Dac standarde modificate sau noi ntra n vigoare n ar dup Data de Referin, Antreprenorul va transmite Beneficiarului o ntiinare i (dac este cazul) va transmite propuneri pentru punerea n conformitate iar Beneficiarul stabilete c punerea n conformitate este necesar. Condiia minim de ndeplinit este satisfacerea standardelor, normelor i regulamentelor romaneti n vigoare n domeniu. Pot fi folosite oricare standarde i coduri acceptate internaional numai dac: sunt la fel de restrictive sau mai restrictive, prin comparaie, dect standardele i codurile romneti respective, sau, nu exist coduri sau standarde romneti aplicabile pentru cazul/lucrarea respectiv/. Standardele romneti considerate aplicabile serviciilor de prestat si lucrrilor de executat i Standarde romneti armonizate cu directivele UE sunt doar indicative, Antreprenorul fiind obligat s se conformeze tuturor standardelor, normelor i regulamentelor romneti aplicabile lucrrilor de executat i care sunt n vigoare. Folosirea altor standarde oficiale, care conduc la lucrri de calitate mai bun sau cel puin egal cu cea prevzut de standardele i codurile specificate, poate fi acceptat doar dup ce Proiectantul si Beneficiarul a revizuit aceste standarde i i-a dat acordul n scris pentru folosirea lor. In acest caz, Antreprenorul va nainta Beneficiarului toate informaiile necesare, n conformitate cu instruciunile primite de la acesta din urm. Beneficiarul va face cunoscut decizia sa, n termen de maxim o lun de la data primirii pachetului de informaii solicitat. In cazul in care Beneficiarul ia decizia ca standardele si codurile astfel propuse de Antreprenor nu garanteaza realizarea unor lucrari de calitate mai buna sau cel putin egala cu standardele initiale, Antreprenorul este obligat sa se conformeze standardelor si codurilor specificate in Contract. Pentru cazurile cand standardele si normele romanesti nu sunt obligatorii sau nu sunt aplicabile, serviciile si lucrarile se vor conforma cerintelor ultimelor editii si modificari sau actualizari ale standardelor ISO- EN, DIN IEC, sau daca nu sunt aplicabile nici unul dintre cele mentionate, cu standardele de buna practica si cu Specificatiile prezente. In cazul in care exista discrepante intre cerintele mentionate anterior Antreprenorul va solicita instructiuni de la Beneficiar. Daca Antreprenorul va dori sa procure materiale sau sa execute lucrari in conformitate cu un standard national alternativ sau cu o specificatie internationala, el va inainta, in scris, Consultantului propunerea sa detaliata. Pentru conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica, Antreprenorul se va conforma regulamentelor proprii ale furnizorului respectiv.
5 Controlul lucrarilor 5.1 Echipamentele antreprenorului Antreprenorul va folosi echipamente eficiente si corespunztoare executiei lucrarilor la nivelul de calitate ateptat i n ritmul asumat prin Oferta Tehnica, care s asigure finalizarea acestora la data mentionata in oferta. Daca, oricand pe durata executiei lucrarilor, echipamentele sunt insuficiente, ineficiente sau nepotrivite pentru a asigura nivelul de calitate cerut, sau nu pot asigura ritmul stabilit de realizare a lucrarilor, Beneficiarul ii poate cere Antreprenorului sa-i mreasc eficienta, sa schimbe tipul de utilaje / echipamente sau sa inchirieze echipament suplimentar si Antreprenorul se va conforma unui asemenea ordin. Faptul ca Beneficiarul omite sa emita un astfel de ordin, nu-l va exonera in nici un fel pe Antreprenor de obligatiile sale de asigurare a calitatii lucrarilor ce le executa si nici de meninerea ritmului de executie asumat. n vederea evitrii degradrii drumurilor de acces la amplasamentele lucrarilor cat si a oricaror alte elemente periferice acestuia, aflate in proprietatea Beneficiarului sau nu, Antreprenorul va lua toate msurile care se impun n acest sens. 5.2 Protejarea structurilor si utilitatilor existente Antreprenorul isi va asuma deplina responsabilitate in ceea ce priveste protectia cladirilor, structurilor si drumurilor existente in zona amplasamentului, fie ele publice sau private, indiferent ca ele sunt sau nu prezentate in desenele de ansamblu. Orice paguba provocata sau rezultata din operatiunile executate de Antreprenor se vor repara pe spezele acestuia din urma. 5.3 Siguranta si securitate pe amplasament Antreprenorul va: respecta toate reglementrile n vigoare n materie de siguran; avea grij de sigurana tuturor persoanelor ndreptite s se afle pe antier; depune eforturi rezonabile pentru a pstra antierul i Lucrrile libere de orice obstacol inutil, pentru a evita expunerea la pericol a acestor persoane; asigura mprejmuirea, paza i supravegherea Lucrrilor pn la terminarea i recepia acestora (dupa caz); executa orice Lucrri Provizorii care pot fi necesare, datorit execuiei Lucrrilor, spre folosina i protecia publicului, a proprietarilor i a ocupanilor terenurilor adiacente. Cu excepia altor prevederi speciale: Antreprenorul va fi responsabil pentru interzicerea accesului pe antier a persoanelor neautorizate Persoanele autorizate se vor limita la Personalul Antreprenorului i la Personalul Beneficiarului i la orice alte persoane identificate, printr-o ntiinare transmis Antreprenorului de ctre Beneficiar ca fiind personal autorizat al altor antreprenori ai Beneficiarului pe antier.
5.4 Manipularea si depozitarea materialelor si utilajelor Toate materialele si utilajele ce vor fi inglobate in lucrari se vor manipula si depozita astfel incat sa se evite orice fel de accidentare. Orice materiale sau utilaje care, in opinia Beneficiarului, au devenit prea uzate pentru a fi corespunztoare folosirii lor in scopul pentru care au fost procurate, vor fi inlaturate imediat de pe amplasament, si Antreprenorul nu va fi rambursat nici pentru materialul/utilajul considerat necorespunzator si nici pentru indepartarea acestuia. Antreprenorul va fi integral responsabil pentru materialele depozitate si orice alt echipament, etc. Anterprenorul trebuie sa asigure paza materialelor si echipamentelor si sa asigure protectia acestora impotriva extremelor de temperatur, umiditate, etc.
5.5 Aprobarea surselor, materialelor si utilajelor Materialele si utilajele incorporate in lucrarile permanente vor fi aprovizionate in conformitate cu Conditiile din Contract. Furnizorii de materiale vor fi selectionati iar Beneficiarului i se vor inainta mostre semnificative ale acestor materiale, pentru ca acestea sa poata fi analizate / testate inainte de a fi inglobate in lucrari. In executia lucrarilor nu pot fi folosite materiale provenite din surse neaprobate de Beneficiar. Nu toate materialele provenind din aceeasi sursa sunt aprobate doar prin faptul ca sursa respectiva a fost aprobata. Antreprenorul trebuie sa faca dovada, prin incercari continue, ca in lucrari sunt folosite numai materialele ce sunt conforme cu specificatiile tehnice respective [ofertate]. Toate materialele trebuie sa fie de foarte buna calitate si trebuie sa satisafaca solicitarile si specificatiile minime din Caietul de Sarcini. Daca sunt prevazute alte specificatii, toate echipamentele trebuie sa corespunda cu standardele/certificatele UE aplicabile. Antreprenorul va fi responsabil privind informarea riscurilor asupra sanatatii/sigurantei asigurand masuri corespunzatoare de protectie. Fiecare furnizare de material trebuie sa fie insotita de certificat de calitate sau declaratie de conformitate, cat si alte documente care au fost prezentate in vederea
obtinerii punctajului ofertei. Este obligatorie prezentarea tuturor documentelor care certifica calitatea produselor si documentatia de executie cu caracteristicile tehnice ale ale echipamentelor si instructiunile pentru instalare, pornire, operare si intretinere. Instalatia intreaga si partile sale componente trebuie sa fie marcate cu sigla CE in conformitate cu direcivele, normele si standardele de realizare a echipamentelor.
5.6 Curatenia Antreprenorul va restrnge aria de desfurare a activitii n limitele antierului i n zone suplimentare care pot fi obinute de ctre Antreprenor. Antreprenorul va lua toate msurile de precauie necesare pentru a pstra Personalul su i Utilajele sale n interiorul antierului i al acestor zone suplimentare, i a i ndeprta din terenurile adiacente. Pe perioada execuiei Lucrrilor, Antreprenorul va pstra santierul liber de orice obstacol inutil i va depozita sau nltura Utilajele Antreprenorului i orice exces de materiale. Antreprenorul va cura i ndeprta de pe antier toate resturile i rebuturile precum i Lucrrile Provizorii care nu mai sunt necesare. La emiterea Procesului Verbal de Recepie la Terminarea Lucrrilor, Antreprenorul va cura i nltura, de pe acea parte a antierului i a Lucrrilor la care se refer Procesul Verbal de Recepie la Terminarea Lucrrilor, toate Utilajele Antreprenorului, excesele de materiale, resturile, rebuturile i Lucrrile Provizorii. Antreprenorul va lsa acea parte a antierului i a Lucrrilor curat i n siguran. Totui, Antreprenorul poate pstra pe antier, pe durata Perioadei de Garantie oferita, acele Bunuri care i sunt necesare pentru ndeplinirea obligaiilor potrivit prevederilor Contractului.
6 Personalul i fora de munc 6.1 Angajarea personalului i a forei de munc Antreprenorul va face aranjamentele necesare pentru angajarea ntregului personal i a forei de munc, din zon sau din alt parte, precum i pentru plata, cazarea, masa i transportul lor. 6.2 Persoanele n serviciul Beneficiarului Antreprenorul nu va recruta sau ncerca s recruteze personalul sau fora de munc din cadrul Personalului Beneficiarului. 6.3 Legislaia muncii Antreprenorul va respecta ntreaga legislaie a muncii care se aplic Personalului Antreprenorului, inclusiv Legile referitoare la angajare, sntate, securitate, asisten social, imigrare i emigrare, i i va asigura acestuia toate drepturile legale. Antreprenorul i va obliga pe angajaii si s se conformeze tuturor Legilor n vigoare, inclusiv celor legate de securitatea muncii. 6.4 Faciliti pentru personal i fora de munc Antreprenorul va asigura i va ntreine toate cele necesare pentru cazare precum i facilitile sociale pentru Personalul Antreprenorului. De asemenea, Antreprenorul va asigura pe santier faciliti de birou si birotica pentru Dirigintele de Santier si pentru Personalul Beneficiarului. Antreprenorul nu va permite niciunuia din angajaii si s locuiasc temporar sau permanent n nicio structur care face parte din Lucrrile Permanente. 6.5 Sntatea i securitatea muncii Antreprenorul va lua n permanen toate msurile rezonabile de precauie necesare pentru a pstra sntatea i securitatea Personalului Antreprenorului. n colaborare cu autoritile locale de sntate, Antreprenorul se va asigura c personal medical, faciliti de prim ajutor, infirmerie i serviciu de ambulan sunt disponibile n permanen pe antier i n orice tabr de cazare a Personalului Antreprenorului i a Personalului Beneficiarului, i c msuri potrivite sunt luate pentru asigurarea tuturor cerinelor necesare de asisten social i condiii de igien, ct i pentru prevenirea epidemiilor. 6.6 Administrarea de ctre Antreprenor Antreprenorul, pe parcursul execuiei Lucrrilor i att timp ct este necesar pentru ndeplinirea obligaiilor Antreprenorului, va asigura administrarea necesar planificrii, aranjrii, direcionrii, managementului, inspectrii i testrii lucrrilor. Administrarea va fi asigurat de un numr suficient de persoane care s aib cunotine adecvate ale operaiunilor care trebuie efectuate (inclusiv metodele i tehnicile necesare, pericolele posibile i metodele de prevenire a accidentelor) pentru execuia n bune condiii i n siguran a Lucrrilor.
6.7 Personalul Antreprenorului Personalul Antreprenorului va avea calificarea, competena i experiena necesare n domeniile respective de activitate. Beneficiarul poate obliga Antreprenorul s nlture (sau s dispun s fie nlturat) orice persoan angajat pe antier sau pentru Lucrri, inclusiv Reprezentantul Antreprenorului, dac este cazul, care: (a) persist n purtare necorespunztoare sau n lips de responsabilitate; (b) ndeplinete ndatoririle sale cu incompeten sau neglijen; (c) nu respect oricare din prevederile Contractului, sau (d) persist ntr-un comportament care pericliteaz sigurana, sntatea sau protecia mediului. Apoi, dac este cazul, Antreprenorul va numi (sau va dispune numirea) unui nlocuitor potrivit. 6.8 Raportri privind Personalul Antreprenorului Antreprenorul va transmite Beneficiarului, in cadrul Raportului de Executie, detalii privind numrul fiecrei categorii a Personalului Antreprenorului destinat prestarii Serviciilor si executiei Lucrarilor. Aceste informaii vor fi transmise trimestrial, ntr-o forma aprobata de Beneficiar, pn cnd Antreprenorul termin toate lucrrile. 6.9 Conduita necorespunztoare Antreprenorul va lua n permanen toate msurile rezonabile de precauie necesare pentru a preveni ilegalitile, dezordinea sau conduita necorespunztoare a Personalului Antreprenorului i pentru pstrarea linitii i protecia persoanelor i a proprietilor de pe antier i din vecintatea antierului.
6.10 Egalitatea de sanse Prezentul proiect urmareste principiile egalitatii de oportunitati si de sanse, asa cum reies din Strategia Cadru a UE privind Non-discriminarea si Egalitatea de Sanse si isi propune sa contribuie la dezvoltarea facilitatilor aferente. Antreprenrul va respecta principiul nediscriminarii si al egalitatii de sanse prin stabilirea unor criterii in privinta personalului care sa nu tina cont de diferentele de rasa, apartenenta etnica, religie, dizabilitati, sex sau orientare sexuala. In relatiile de munca, Antreprenorul va respecta accesul nediscriminatoriu la: piaa muncii indiferent de sex, apartenen la grupuri minoritare, ras, religie, dizabiliti; condiii de munc ce respect normele de sntate, sigurana n munc, conform prevederilor legislaiei n vigoare; venituri egale pentru munc de valoare egal;
7 Specificaii administrative III.7.1 Jurnalul de antier In conformitate cu Conditiile Contractuale, Antreprenorul va tine un jurnal de santier. Acest jurnal va fi intotdeauna disponibil, la biroul Antreprenorului, pentru a fi pus la dispozitia Beneficiarului.
7.2 Programul (graficul de execuie) Antreprenorul este obligat sa raporteze in cadrul raportului de executie, respectarea / nerespectare graficului de executie ofertat.
7.3 Raport de Executie Antreprenorul va furnizar Beneficiarului, trimestrial un singur tip de raport care va cuprinde toate informatiile necesare stipulate in cadrul Contractului. Modelul Raportului de Executie va fi furnizat de catre Beneficiar dupa inceperea Contractului.
7.4 Sedine operative Antreprenorul va conveni cu Beneficiarul asupra datelor la care se vor desfura in mod sistematic sedintele operative. Aceste sedinte vor avea loc, in mod normal, la intervale lunare, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni, si, in orice caz, in termen de cel putin 2 zile de la data la care Antreprenorul si-a depus Raportul lunar de executie.
8 Inspecia Personalul Beneficiarului, n orice moment rezonabil: (a) va avea acces nelimitat n orice parte a antierului i n toate locurile de unde se obin Materiale naturale, i (b) pe parcursul produciei, fabricaiei i construciei (pe antier sau n alt parte), va fi ndreptit s examineze, inspecteze, msoare i testeze materialele i calitatea execuiei i s verifice progresul fabricaiei Echipamentelor i producerii i fabricaiei Materialelor. Antreprenorul va oferi Personalului Beneficiarului prilejul de a desfura aceste activiti, inclusiv prin asigurarea accesului, facilitilor, avizelor i echipamentelor de protecie. Aceste activiti nu vor absolvi Antreprenorul de nicio obligaie sau rspundere. Antreprenorul va transmite Beneficiarului o ntiinare de fiecare dat cnd o lucrare este terminat i nainte ca aceasta s fie acoperit, ascuns sau ambalat pentru depozitare sau transport. Apoi, Beneficiarul va efectua, fr ntrzieri irezonabile, examinarea, inspecia, msurtorile sau testele necesare, sau va transmite cu promptitudine Antreprenorului o ntiinare c nu dorete efectuarea acestor activiti. Dac Antreprenorul omite s transmit ntiinarea, atunci, dac i cnd este solicitat de ctre Beneficiar, va trebui s descopere lucrarea i dup aceea s efectueze remedierile i reinstalrile necesare, toate pe cheltuiala sa.
9 Asigurarea calitii Antreprenorul este obligat sa intocmeasca, sa implementeze si sa urmareasca un sistem de asigurare si control al calitatii care sa acopere toate aspectele Contractului, pe toata durata Contractului si, de asemenea sa acopere toate Lucrarile care trebuie executate. Sistemul se va conforma cu un standard international de asigurare a calitatii, recunoscut, precum si cu cerintele legislatiei romanesti.
10 Instruirea Antreprenorul va efectua instruirea Personalului Beneficiarului pentru exploatarea i ntreinerea Lucrrilor / Echipamentelor componente. Instruirea trebuie s fie efectuat nainte de recepia Lucrrilor la terminare.
11 Manuale de operare si intretinere nainte de nceperea Testelor la Terminare, Antreprenorul va furniza Beneficiarului manuale de exploatare i ntreinere, n form preliminar, suficient de detaliate astfel nct Beneficiarul s poat exploata, ntreine, demonta, reasambla, ajusta i repara Echipamentele si Lucrarile. Lucrrile nu vor fi considerate a fi terminate n scopurile recepiei la terminare pn cnd Beneficiarul nu primete forma final a manualelor de exploatare i ntreinere, la nivelul cerut de detalii.
12 Testarea 12.1 Elemente generale Antreprenorul va furniza, dupa caz, aparate, asisten, documente i alte informaii, electricitate, utilaje, combustibil, consumabile, instrumente, for de munc, materiale i personal cu calificare i experien corespunztoare, toate necesare pentru efectuarea eficient a testelor specificate. Antreprenorul va conveni cu Beneficiarul data i locul pentru efectuarea testelor specificate pentru Echipamente, Materiale i alte pri ale Lucrrilor. Respingerea Dac n urma examinrii, inspeciei, msurtorilor sau testrii, se identific Echipamente, Materiale, proiecte sau calitatea execuiei unor lucrri ca fiind deficiente sau n alt fel neconforme cu prevederile Contractului, Beneficiarul poate respinge aceste Echipamente, Materialele, proiecte sau lucrri, prin transmiterea unei ntiinri motivate ctre Antreprenor. Antreprenorul va remedia deficienele cu promptitudine i se va asigura c produsul respins i remediat ndeplinete cerinele Contractului. Dac Beneficiarul solicit refacerea testelor pentru aceste Echipamente, Materiale, proiecte sau lucrri, testele vor fi repetate n aceiai termeni i condiii.
12.2 Lucrrile de remediere Fr a lua n considerare testele sau certificrile anterioare, Beneficiarul poate dispune ca Antreprenorul: (a) s nlture de pe antier i s nlocuiasc orice Echipament sau Materiale care nu sunt n conformitate cu prevederile Contractului; (b) s nlture i s execute din nou orice lucrare care nu este n conformitate cu prevederile Contractului; i (c) s execute orice lucrare care este necesar i urgent pentru sigurana Lucrrilor, fie datorit unui accident, unui eveniment imprevizibil fie datorit altor factori. Antreprenorul va ndeplini dispoziia ntr-un interval de timp rezonabil.
12.3 Testele la Terminare Vor fi efectuate n secvena urmtoare: (a) teste nainte de punerea n funciune, care vor include inspeciile adecvate i teste funcionale (la rece sau la cald) pentru a demonstra c fiecare element ale Echipamentelor poate s fie supus urmtoarei etape, (b), n condiii de siguran; (b) teste la punerea n funciune, care vor include testele operaionale specificate pentru a demonstra c Lucrrile sau Sectorul pot fi exploatate n condiii de siguran i conform cu cele specificate, n toate condiiile de exploatare realizabile; i (c) probe de exploatare, care vor demonstra c Lucrrile sau Sectorul au performane fiabile i n conformitate cu prevederile Contractului. n timpul probelor de exploatare, cnd Lucrrile sunt exploatate n condiii stabile, Antreprenorul va transmite Beneficiarului o ntiinare a faptului c Lucrrile sunt pregtite pentru efectuarea oricror alte Teste la Terminare, inclusiv teste de performan pentru a demonstra dac Lucrrile ndeplinesc att criteriile specificate n Caietul de Sarcini ct i in Lista de Garanii. Efectuarea probelor de exploatare nu va reprezenta recepie la terminare. In cazul in care Testele la Terminare nu corespund specificatiilor Contractului, iar remedierea lucrarilor este refuzata de catre Antreprenor, Beneficiarul va executa garantia de buna executie.
13 Receptia la Terminarea lucrarilor Cu excepia celor specificate n cazul unor Rezultate necorespunztoare ale Testelor la Terminare, Beneficiarul va recepiona Lucrrile. Antreprenorul poate solicita emiterea Procesului Verbal de Recepie la Terminarea Lucrrilor, printr-o ntiinare trimis Beneficiarului cu cel mult 14 zile nainte ca, n opinia Antreprenorului, Lucrrile s fie terminate i pregtite de recepie. n termen de maxim 14zile zile dup primirea ntiinrii de la Antreprenor, Beneficiarul: (a) va emite ctre Antreprenor Procesul Verbal de Recepie la Terminarea Lucrrilor, preciznd data la care Lucrrile au fost terminate n conformitate cu prevederile Contractului; sau (b) va respinge solicitarea, prezentnd justificri i specificnd lucrrile necesare a fi executate de ctre Antreprenor pentru a face posibil emiterea Procesului Verbal de Recepie la Terminarea Lucrrilor. Apoi, Antreprenorul va termina aceste lucrri nainte de a transmite o nou ntiinare potrivit prevederilor prezentei Sub-Clauze.
14 Responsabilitati 14.1 Responsabilitati pentru defecte in perioada de garantie Defect se refera la lucrare in ansamblu, la imposibilitatea utilizarii investitiei puse in exploatare in conditiile si la parametrii urmariti. Perioada de garantie se refera la garantia acordata de catre Antreprenor pentru intreaga Lucrare, acesta fiind unicul responsabil pentru remedierea defectelor. Costurile remedierii defectelor vor fi in sarcina exclusiva a Antreprenorului. Dac Antreprenorul nu reuete s remedieze orice defect sau degradare ntr-o perioad rezonabil, Beneficiarul va stabili o dat la care sau pn la care defectul sau degradarea va trebui s fie remediate. Se va transmite Antreprenorului o ntiinare, cu preaviz rezonabil, referitoare la aceast dat. Ulterior acestei date, in cazul neremedierii Beneficiarul va executa garantia de buna executie a Antreprenorului. Ca si conditie speciala, in cazul unui defect constatat care are efect asupra productiei de energie, Antreprenorul va interveni in maxim 24 ore de la Notificarea de constatare primita de la Beneficiar.
14.2 Responsabilitatea Antreprenorului Aprobarile primite din partea Beneficiarului nu-l exonereaza pe Antreprenor de responsabilitatile si obligatiile ce-i revin prin prevederile Contractuale.