CAIET DE SARCINI

CONDITII TEHNICE SI TEHNOLOGICE DE

REALIZARE A PERETILOR MULATI
CUPRINS
Capitolul 1 - Elemente generale
Capitolul 2 - Standarde, normative, instructiuni tehnice si alte materiale bibliografice,
de referinta
Capitolul 3 - Lucrari pregatitoare
Capitolul 4 - Excavarea transeei pentru pereti mulati
Capitolul 5 - Armarea si betonarea peretilor mulati
Capitolul 6 - Conditii, incercari si probe privind materialele si semifabricatele
utilizate la realizarea peretilor mulati
Capitolul 7 - Abateri si tolerante admise
Capitolul 8 - Verificarea calitatii in vederea receptiei lucrari
Capitolul 9 - Utilaje, dispozitive, scule si forta de munca necesara executarii
peretilor
mulati
Capitolul 10 - Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI
Anexa 1 - Conditii tehnice privind utilizarea noroaielor bentonitice la excavarea
transeelor adinci pentru executarea peretilor mulati

CAPITOLUL 1
Elemente generale
1

Pentru cladirile 2S+P+5Ed, 2S+P+7Ed si 2S+P+19Ed, din cadrul Ansamblului

Rezidential amplasat in B-DUL MARESAL Averescu nr.7A, executia infrastructurii si a
subsolurilor se realizeaza intr-o incinta deschisa realizata din pereti mulati de 60 cm. grosime.
Fundatia constructiei se realizeaza sub forma de radier general si piloti amplasat in
incinta peretilor mulati de pe conturul subsolului.
Peretii mulati asigura sprijinirea incintei constructiei, in timpul executarii excavatiei,
pentru aceasta trebuie sa aiba capacitatea sa preia impingerea laterala a pamantului.
Datorita conditiilor concrete din teren s-a prevazut realizarea peretilor mulati cu
instalatii de sapat tip KELLY care sa lucreze numai din interiorul suprafetei ocupate de
incinta santierului.
Executia unui panou de perete mulat constau din realizarea transeii adanci sub
protectia fluidului de foraj de tipul noroiului bentonitic,(care are rolul de a mentine
stabilitatea peretilor transeii) montarea carcasei de armatura si turnarea betonului coloane de
betonare(metoda CONTRACTOR).
Platforma tehnologica pentru instalatia de sapat tip KELLY precum si cota superioara
a pretranseii se va realiza la cota terenului natural si va fi orizontala,stabila si fara
denivelari.Nu este recomandabil ca platforma sa se execute pe umplutura, atunci cand acest
lucru nu poate fi evitat umplutura se va executa in straturi subtiri si foarte bine compactate.
Platforma de lucru trebuie sa fie prevazuta cu drumuri de acces pentru mijloacele de
transport,degajate permanent ,astfel incat lucrul sa se desfasoare in bune conditiuni,fara
stagnari sau pericole de accidente.

CAPITOLUL 2
Standarde, normative, instructiuni tehnice si alte materiale
bibliografice de referinta
Standarde
STAS 9305-81 - Bentonita activata pentru fluide de foraj
STAS 1500-78 - Cimenturi hidraulice cu adaosuri
STAS 2411-75 - Produse miniere silico-aluminoase. Luarea si forma
probelor
STAS 1077-67 - Site si ciururi pentru sortarea si incercarea materialelor.
Tesatura de sirma
STAS 9484/16-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea finetii
de macinare
STAS 8125/2-85 - Barita. Determinarea densitatii relative
STAS 9484/11-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea
randamentului.
STAS 9163/24-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea
umiditatii de livrare.
STAS 9484/18-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea
vascozitatii suspensiei.
STAS 9484/20-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea
capacitatii optime de colmatare
STAS 9163/18-73 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea
pH-ului.

STAS 9484/22-82 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea

continutului de nisip liber.
STAS 9484/21-74 - Produse miniere silico-aluminoase. Determinarea
granulatiei.
STAS 1799-88 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Tipuri si frecventa verificarilor calitatii materialelor
destinate executarii lucrarilor de constructii.
STAS 8133-78 - Cimenturi. Reguli si metode pentru verificarea calitatii.
STAS 2320-88 - Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice
demontabile pentru confectionarea epruvetelor.
SREN 196-7/95 Metode de incercare a cimenturilor
SREN 196-6/94 - Cimenturi. Determinarea finetii de macinare.
SREN 196-3/96 - Cimenturi. Determinarea constantei de volum si a timpului de
priza.
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali.
STAS 4606-80 - Agregate naturale pentru betoane si mortare cu lianti
minerali. Metode de incercare.
STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.
STAS 3622-86 - Betoane de ciment. Clasificare.
STAS 3349/1,2-83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea
gradului de agresivitate al apei.
STAS 1275-81 - Incercari pe betoane. Incercari pe beton intarit.
Determinarearezistentelor mecanice.
STAS 6625/1-82 -Incercari pe betoane.Incercari nedistructive ale
betoanelor.Clasificare si indicatii generale.
STAS 438/1-89 - Otel beton laminat la cald
STAS 438/2-90 - Sirma rotunda trefilata.
STAS 438/3-89 - Plasa pentru beton armat.
STAS 889-89 - Legarea cu sirma neagra sau prin puncte de sudura a
armaturilor
STAS 2561/2-90 -Teren de fundatie.Fundatii pe piloti. Incercarea in teren a
pilotilor de proba
STAS 2561/3-90 -Teren de fundare.Fundatii pe piloti.Prescriptii generale de
proiectare
STAS 2561/4-90 -Teren de fundare. Piloti forati de diametru mare.
Prescriptii de proiectare, executie si receptie.
STAS 3300/1-85-Teren de fundare.Principii generale de calcul
STAS 3300/2-85-Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul
fundarii directe
STAS 2561/4-90 Teren de fundare.Piloti forati de diametru mare .Prescriptii generale
de proiectare executie si receptie

Normative si instructiuni tehnice

-

NP114-2004 Normativ privind proiectarea , executia , monitorizarea si receptia

peretilor ingropati
NP120-06 Normativ privind cerintele de proiectare si executie a escavatiilor adanci in
zona urbane

P.106-85 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor

pentru fundarea constructiilor.
NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
C.28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.
C.200-81 - Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului in
constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic.
C.26-85 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
C.54-81 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul
carotelor
C.16-84 - Normativ pentru realizare pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si instalatiilor aferente.
C.130-78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcret a mortarelor si
betoanelor.
C.56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente.
SR EN 1538/2002 Executia lucrarilor geotehnice speciale Pereti Mulati

CAPITOLUL 3
Lucrari pregatitoare
3.1. Lucrarile pe santier incep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul
lucrarii,la cotele si dimensiunile din proiect. Platforma de lucru trebuie sa fie prevazuta cu
drumuri de acces pentru mijloacele de transport si autilajelor,astfel incat lucrul sa se
desfasoare in bune conditiuni,fara stagnari sau pericole de accidente.
3.2.Pentru scurgerea apelor si eventual a noroiului de pe suprafata platformei de
lucru,se vor amenaja pante de scurgere de circa 1%-2%.Incaz de necesitate,se vor amenaja
santuri sau rigole la marginea platformei de lucru pentru colectarea si indepartarea apei sau
noroiului de pe platforma.Platforma si caile de acces se vor tine curate,(vor fi degajate de
noroi)pe tot timpul executiei lucrarilor.

3.3. Inainte de realizarea peretilor mulati se face o recunoastere a amplasamentului

prin care se identifica cu ajutorul planurilor din zona, intreaga retea edilitara subterana
pentru a se lua masurile necesare de deviere sau evitare a lor,precum si degajarea
amplasamentului de obstacole (constructii existente,arbori,etc.).
3.4. Dupa eliberarea amplasamentului se traseaza conturul peretilor mulati, pe baza
planului si detaliilor de armare a transeei. Acest plan va fi intocmit pornind de la tema de
proiectare cu axele principale ale viitoarei constructii si planul de trasare transmis de catre
proiectantul general . Axele principale ale constructiei vor fi trasate si materializate in teren
de catre executant pe baza planului de trasare elaborat de proiectantul general.
Busonarile canalelor sau conductelor traversate de peretii mulati sau care intra in
impact cu baretele se vor face pe baza planurilor de panotaj si de amplasare barete corelat cu
rezultatele sondajelor efectuate,(sapaturi manuale locale ) dupa care se executa pretranseile
pentru barete si pereti.
3.5. Pentru ghidarea cupei utilajului de sapat si prevenirea surparii transeei la partea
superioara, din cauza barbotarii noroiului in timpul lucrului, se vor executa grinzi de
ghidare(pretransee) din beton armat, conform detaliilor ce se vor intocmi in faza D.D.E. Intre
grinzile de ghidare ale pretranseei se mentine distanta prin distantieri din beton iar intre
grinzile de ghidaj se executa umplutura de pamant bine compactat. Distanta dintre grinzile de
ghidaj va fi mai mare cu 5 cm decat latimea cupei utilajului.
3.6. Avand in vedere conditiile tehnologice cerute de instalatia de sapat tip KELLY cu
care se executa excavatia transeii, pe langa grinzile de ghidare trebuie amenajate platforme
tehnologice de lucru care se vor construi conform proiectului, respectind cu strictete detaliile
de executie a acestora. Platforma de lucru ce se realizeaza trebuie sa fie stabila, rezistenta si
perfect orizontala. Orizontalitatea platformei conditioneaza nu numai stabilitatea instalatiilor
in timpul lucrului, ci mai ales calitatea lucrarii, prin asigurarea verticalitatii baretelor si a
panourilor peretilor mulati si a rosturilor dintre ele.
3.7. Deoarece noroiul bentonitic reprezinta unul din elementele esentiale la executia si
calitatea peretilor mulati, pentru prepararea, depozitarea, circulatia si reconditionarea
acestuia, trebuie amenajata "Gospodaria de noroi bentonitic" care consta in asigurarea
mijloacelor fixe care pot deservi executia in bune conditii a lucrarilor cerute de tehnologia de
excavatie.
Gospodaria de noroi trebuie sa cuprinda:
3.7.1. - grupuri de preparare a noroiului bentonitic
3.7.2. - habe sau rezervoare pentru depozitarea noroiului bentonitic, care sa asigure
pentru instalatia de excavare, un volum de cca. doua ori volumul unui panou.
3.7.3. - pompe centrifuge sau cu piston pentru noroi, in vederea recircularii noroiului
si pomparea de la depozit la punctele de lucru.
3.7.4. - retele de conducte fixe sau furtune flexibile (min. 3"diametru) pentru
circulatia noroiului de la depozit la transee si invers, accesorii, vane, etc.
3.7.5. - pompe submersibile (FLYGT, EPEG) sau cu sorb, adecvate pentru scoaterea
noroiului contaminat cu nisip, de la talpa panoului si trimiterea acestuia la un punct de
regenerare.
3.7.6. - retele electrice prevazute cu tablouri pentru conectarea si comanda
echipamentelor actionate electric
3.7.7. - grup pentru regenerarea noroiului care sa contina un hidrociclon pentru
denisipare, montat linga un batal pentru depozitarea slamului rezultat.
3.7.8. - sopron sau magazie pentru depozitarea trasgelului.

3.8. Materialul rezultat din excavarea transeei se va transporta cu autobasculantele in

locurile stabilite de primarii. Avand in vedere ca acest material este imbibat cu apa si noroi
bentonitic, benele autobasculantelor vor fi etanse, iar la iesirea din santier, aceste utilaje vor
trece in mod obligatoriu, prin punctul de spalare, prevazut cu rampe special amenajate in
vederea curatirii rotilor si caroseriilor mentinand astfel curatenia drumurilor publice.

CAPITOLUL 4
Excavarea transeei
La excavarea transeei adanci sub protectia noroiului bentonitic, folosind instalatia de
sapat tip KELLY se impune respectarea tehnologiilor specifice acestui utilaj si incadrarea cu
rigurozitate in conditiile cerute de normele in vigoare.
4.1. Trasarea panourilor prin marcarea limitelor acestora pe grinzile pretranseii, cu
vopsea sau alte elemente fixe, care sa transpuna in teren toate elementele geometrice ce le
contine planul de panotaj, care sta la baza proiectului de ansamblu al incintei de pereti mulati
si planului de amplasare barete. Limitele panourilor trasate, sunt de fapt reperele fata de care
se pozitioneaza si se executa excavatia, montarea armaturii, pozarea elementelor de rost
s.a.m.d. Datorita importantei deosebite pe care o are transeea in executia peretilor mulati, si
abaretelor responsabilitatea directa in respectarea pozitiei exacte a excavatiilor, montarea
carcaselor de armatura si realizarea rosturilor fata de dimensiunile geometrice inpuse prin
proiect, o are inginerul sau maistrul de schimb care conduce lucrarea.
4.2.Asigurarea stabilitatii peretilor transeei excavata sub protectia noroiului
bentonitic, se realizeaza prin urmatoarele masuri:
4.2.1. - nivelul noroiului bentonitic in transee trebuie mentinut permanent la max. 50
cm de fata superioara a pretranseii, completarea noroiului fiind facuta pe masura excavarii
materialului din transee sau a pierderilor de noroi.( Excavarea cu nivelul noroiului sub
grinzile pretranseii se face numai in cazuri de forta majora, dupa analiza temeinica a
implicatiilor si sub supravegherea si responsabilitatea inginerului sau maistrului de schimb,
care este obligat sa consemneze aceasta in fisa de excavatie cu justificarea corespunzatoare).
4.2.2. - calitatea noroiului bentonitic sa corespunda conditiilor tehnice ce rezulta din
"Anexa 1".
4.2.3. - cota platformei de lucru in raport cu nivelul hidrostatic al apei subterane
interceptate de excavatie, trebuie sa fie corelata direct cu adancimea si lungimea panourilor
care se excaveaza, natura stratelor de teren strabatute, timpul de executie a unui ciclu
complet si greutatea specifica a noroiului bentonitic. In acest sens, pentru asigurarea
stabilitatii peretilor transeei se impun ca minimum de conditii tehnice, urmatoarele:
4.2.3.l. - in terenurile unde stratele strabatute sunt de natura coeziva in cea mai mare
proportie, nivelul apei poate fi cu minim 1,00 m sub nivelul noroiului din transee, iar pentru
siguranta se admite minim 2,00 m sub nivelul platformei de lucru.
4.2.3.2. - In terenurile la care pe toata lungimea excavatiei, stratele sint necoezive,
nivelul minim al apei freatice fata de nivelul platformei de lucru trebuie sa fie la cca. 2o% din
adincimea excavata.
Nerespectarea acestor conditii fata de nivelul apelor freatice impune coborarea
acestuia prin pompari din jompuri situate in interiorul incintei amplasate cat mai departe de
constructiile invecinate.

4.2.3.3 -Cind conditiile mai sus mentionate sunt realizate la limita, se vor lua toate
masurile organizatorice pentru eliminarea timpilor "morti" in timpul sau intre fazele de
executie. Pentru cazurile de exceptie,cand excavatia se intrerupe pe o durata mai mare de
timp,se reumple transeea cu pamant sau balast si se reia lucrul dupa realizarea conditiilor
optime de executie.
4.2.3.4. - nu se recomanda cresterea initiala a greutatii specifice a noroiului bentonitic
(care se face oricum prin incarcarea cu material sapat in timpul lucrului), deoarece aceasta
influenteaza negativ asupra operatiunii de betonare.
4.3. Reducerea pe cit posibil a pierderilor mari de noroi in timpul excavatiei duce la
reducerea pretului de cost al peretilor mulati. Pierderile de noroi pot fi remediate dupa natura
acestora:
4.3.1. - pierderile in strat (de circulatie) se anihileaza prin ingrosarea noroiului si
adaugarea de nisip fin. Aceste pierderi s-au dovedit a fi minore, insa personalul de executie
trebuie sa fie pregatit pentru luarea masurilor necesare.
4.3.2. - pierderile prin filtratie, care chiar daca nu au o manifestare "brusca" au
influenta negativa asupra calitatii lucrarii. Cind se constata, este necesar sa se foloseasca un
noroiu hidratat, proaspat, cu filtratul maxim 10 cmc si evitarea contaminarii cu ciment a
noroiului.
4.3.3. - pierderile accidentale de noroi in diverse canale, conducte sau alte lucrari
edilitare. In acest sens executantul trebuie sa fie pregatit in zona excavatiei cu materiale si
mijloace de interventie pentru remediere rapida (saci cu argila, calti, ciment, ipsos, dopuri de
lemn de diverse dimensiuni, etc).
Nerespectind aceste recomandari in timpul executiei pot aparea implicatii majore in
procesul de executie a peretilor mulati.
4.4. Coborarea cupei instalatiei de sapat tip KELLY in transee se va face cu o viteza
mai mica in partea superioara, pentru a se evita barbotarea noroiului.
4.5. Verticalitatea catargului instalatiei de sapat tip KELLY se va verifica in cele doua
planuri atit inainte de inceperea oricarei faze de executie cit si pe parcursul excavarii.
4.6. Masurarea adincimii transeei excavate se face ori de cite ori este nevoie,
indeosebi la sfirsitul excavarii, respectiv dupa curatarea talpii (fundul) panoului. Obligatoriu
masurarea adincimii se face inainte de inceperea turnarii betonului. Masurarea adincimii
transeei se poate face cu tija instalatiei de sapat tip KELLY care poate fi gradata din metru in
metru, sau cu ajutorul unui fir gradat inextensibil.
4.7. Inceperea excavatiei unui panou se va putea face numai daca sint asigurate toate
conditiile materiale si organizatorice pentru excavarea fara intreruperi, daca armarea si
betonarea au asigurate conditii sa se execute imediat dupa excavare. In conditii fortuite de
intreruperi mai mari de executie, este necesar sa se reumple excavatia cu balast si reluarea
lucrului sa se faca atunci cind sunt asigurate conditii normale de lucru. Responsabilitatea
pentru lasarea pe timp indelungat a excavatiei neprotejate o are responsabilul lucrarii,care
trebuie sa analizeze fiecare caz in parte si sa ia decizii corespunzatoare. In cazul existentei
sub stratul de argila a nisipurilor fine (refulante) si a apei ascensionale, pe linga masurile mai
sus mentionate, este necesar ca fazele de excavatie sa se modifice de asa natura ca aceasta
zona sa fie excavata si betonata intr-un timp minim.
4.8. Curatirea (razuirea) peretilor transeei de toate neregularitatile ramase dupa
terminarea excavarii se face prin trecerea din metru in metru a cupei de sus in jos, executind
simultan si curatirea panoului si a rostului cu panoul vecin.

Odata cu operatia de curatire se va face si controlul calitativ al noroiului si normalizarea lui

aducandu-se la parametrii optimi unei bune betonari.
4.9. La excavarea cu instalatia de sapat tip KELLY se va tine seama de tipul panoului
(primar, curent sau de inchidere) care va impune modul de lucru.Daca tipul panoului nu este
impus prin proiect(din considerente constructive),alegerea panoului primar (primul panou cu
care se incepe executia) se va face din considerente organizatorice. Se are in vedere executia
a cat mai multe pnouri curente care au avantajul folosirii unui singur element de rost,
(reducerea operatiunilor si mijloacelor de lucru) posibilitatea excavarii in timp mai scurt a
eventualului beton refulat in spatele elementului de rost, din panoul betonat anterior. Ordinea
de executie a panourilor este cea rezultata din numerotarea panourilor si se indicata in planul
de panotaj.Aceasta ordine este impusa de conditiile din teren si nu poate fi modificata decat
in caz extrem si numai cu acordul proiectantului.
La excavarea cu instalatia de sapat tip KELLY se va tine seama de:
4.9.1. - la un panou sa se execute mai intai puturile de capat pana la cota si apoi
puturile intermediare si merloanele ramase intre ele.
4.9.2. - falcile cupei vor sapa numai puturi de sectiune completa sau numai merloane,
astfel ca dintii cupei sa lucreze simultan, simetric fata de axul tijei instalatiei de sapat tip
KELLY.
4.9.3. - activitatea instalatiei de sapat tip KELLY este dirijata permanent de un
responsabil al excavarii (kellyman) care este instruit si specializat pentru conducerea si
urmarirea tuturor operatiunilor executate (deplasare, pozitionare, excavare, curatire, etc).
Responsabilul excavarii va completa in fisa panoului datele despre excavarea panoului
inclusiv profilul litologic al terenului.
4.10. Noroiul bentonitic fiind unul din elementele esentiale in executia de calitate a
peretilor mulati atit in timpul excavatiei cit si inainte de betonare, el trebuie sa respecte
conditiile impuse de normele in vigoare.
4.10.1. - conditiile de receptie ale materialelor, prepararea si punerea in opera,
conditiile tehnice in diverse faze de executie, precum si controlul si evidenta calitatii
noroiului folosit la excavarea transeelor adanci sunt date in "Anexa 1".
4.10.2. - in functie de mijloacele din dotare si modul de organizare a "Gospodariei de
noroi bentonitic" se va obtine eficienta tehnica si chiar economica a folosirii noroiului
bentonitic in lucrare.
4.10.3. - functiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca "Gospodaria de noroi"
ce influenteaza direct calitatea lucrarii, impun si masuri organizatorice corespunzatoare,
astfel:
4.10.3.1. - utilizarea unor instalatii de preparare a noroiului bentonitic cu pompe
centrifuge cu turatie mare (3000 rot/min) in scopul obtinerii unei omogenizari superioare si
scurtari a timpului de hidratare. Aceste avantaje se obtin datorita inaltei turbulente a
suspensiei apa-bentonita.
4.10.3.2. - asigurarea unui volum suficient de noroi bentonitic cu o hidratare optima,
asigurandu-i o recirculare periodica inainte de folosire, in functie de panoul aflat in executie.
In acest sens se vor asigura habe care sa poata inmagazina un volum dublu de noroi fata de
volumul panoului aflat in executie. Trebuie asigurate pompele, tevile si furtunele necesare
acestei operatiuni.
4.10.3.3. - in cazul unui noroi bentonitic contaminat sau incarcat cu nisip acesta se va
inlocui cu noroiul proaspat ce este depozitat in habe.
4.10.3.4. - amenajarea unui punct de reconditionare a noroiului care sa contina un
grup denisipator (format dintr-o pompa pentru noroi, un vas de 3-5 mc, un hidrociclon
pentru denisipare, o sita vibratoare) si un batal pentru slam. Pentru refolosirea noroiului se
face denisiparea sau tratarea chimica pentru imbunatatirea caracteristicilor acestuia. Noroiul
uzat sau contaminat (netratabil) se depoziteaza in batalul de slam, unde se trateaza cu var

nestins pentru a precipita si apoi se incarca in autobasculante cu un greifer sau excavator cu

cupa. Indepartarea noroiului uzat sau contaminat la reteaua de canalizare este interzisa.
4.10.3.5. - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca noroiul bentonitc dintr-un
panou inainte de betonare sint:
- greutate specifica mica (1,05-1,08 daN/dmc)
- viscozitatea, 36-42 secunde la pilnia Marsh
- turta maxim 3 mm
- filtratul maxim 20 cmc
- continutul in nisip maxim 3%.
4.11.- In timpul excavatiei cu instalatia de sapat tip KELLY pentru fiecare panou, se
face cartarea litologica a acestuia. In acest scop se confectioneaza pe suporti de dulapi ladite
consecutive de 25 cm latime si 40 cm lungime, numerotate de la 1-H, (in m) H fiind
adincimea maxima a panoului. Probele de pamint de pe fiecare metru adincime excavat in
panou, se introduc in compartimentul purtind numarul corespunzator a adincimii de la care sa extras proba.
Fisa panoului se completeaza cu stratificatia indicata de cartarea facuta cu
metodologia de mai sus, dupa confirmarea de catre dirigintele de santier a cartarii. Cartarea
litologica serveste constructorului la stabilirea eventualelor solutii pentru interventie cu
sisteme adecvate de etansare a rosturilor peretilor mulati, care prezinta neetanseitati ce
trebuiesc tratate in vederea reducerii la maxim a infiltratiilor.
4.12.-Prezentul caiet de sarcini trateaza Conditiile tehnice si tehnologice de realizare
a peretilor mulati si a baretelorcu instalatia de sapat tip KELLY.Se recomanda acest utilaj
avand in vedere ca se gaseste foarte frecvent in dotarea unitatilor de executie de la noi. Firma
constructoare care va castiga licitatia, daca doreste folosirea altui utilaj de excavat, cum ar fi
instalatiile: Bena Mecanica Bicablu,Hidroforeza sau alte tipuri care sa se incadreze in
conditiile impuse in Caietul de sarcinila urmatoarea faza de proiectare se va adapta
executarea peretilor mulati la conditiile cerute de instalatia aleasa.

CAPITOLUL 5
Armarea si betonarea
Armarea baretelor si peretilor mulati se realizeaza cu carcase metalice,confectionate
in ateliere de santier la dimensiunile prevazute in proiect,dupa tipul si forma geometrica a
baretei si peretelui.
Carcasa metalica este alcatuita din armaturi longitudinale si transversale,dispuse ca
doua plane paralele legate intre ele prin etrieri si bare inclinate care trebuie sa le confere
rigiditate suficienta la manevrare.
Operatia de betonare este deosebit de importanta in executia peretilor mulati, de
modul cum este pregatita, executata si urmarita betonarea fiecarui panou, depinde in final
calitatea lucrarii realizate. Defectiunile peretilor (abaterile de la verticalitate, nerespectarea
gabaritului panoului, neetanseitati la rosturi si in sectiune curenta) se datoresc de regula,
greselilor de executie, necunoasterii sau nerespectarii prescriptiilor tehnice ce trebuiesc
asigurate inaintea sau in timpul betonarii.
5.1. Pregatirea pentru betonarea unui panou impune urmatoarele operatiuni
preliminare:

5.1.1. - verificarea dimensiunilor geometrice impuse de proiect (adincime, grosime,

distante intre rosturi). Pentru abateri mari (peste 10 cm) de la lungimea nominala a panoului,
responsabilul lucrarii (sef de lot sau santier) analizeaza cauzele si impune masurile
corespunzatoare ce trebuiesc luate, corelate cu executia panourilor vecine. Abaterile peste 30
cm de la lungimea nominala a panoului, vor fi analizate impreuna cu proiectantul.
5.1.2. - dupa terminarea curatirii panoului, eliminarea turtei depusa pe peretii transeei
si raclarea rostului (realizat cu tub de rost), se verifica adincimea pe toata lungimea panoului.
Se verifica lungimea transeei excavate functie de reperele de trasare si verticalitatea
extremitatii panourilor. Aceste operatiuni de raclare se fac cu cupa instalatiei prin miscari de
sus in jos de la un capat la altul al panoului, iar la rost prin trecerea cupei deschise de sus in
jos si inchisa de jos in sus.
5.1.3. - verificarea caracteristicilor noroiului bentonitic din panou se face pe o proba
prelevata de la cca. 1,00 m de la talpa panoului. Noroiul contaminat sau cu continut mare de
nisip (peste 3%) se inlocuieste cu material proaspat. Caracteristicile noroiului bentonitic
dintr-un panou inainte de betonare, se trec in fisa panoului, semnata de laborantul de serviciu,
care certifica in acest fel calitatea corespunzatoare a noroiului.
5.2. Asigurarea materiala si masurile organizatorice in vederea betonarii se fac in
paralel cu curatarea panoului si consta in aducerea in zona a sculelor si dispozitivelor pentru
turnarea betonului (tuburi de betonare si palnii pentru betonare bine spalate, tuburi de rost,
cabluri pentru manevrare si sufe, clesti cu lant, pompe pentru eliminarea bentonitei cu
conductele si furtunele necesare dirijarii acesteia spre alte panouri, etc).
5.3. Operatiuni pregatitoare pentru betonare:
5.3.1. - se stabileste pozitia fixa a macaralei si accesul automalaxoarelor cu beton si
se elibereaza platformele de acces la punctul de turnare a betonului.
5.3.2. - se pregateste diagrama de betonare cu toate datele necesare si dupa caz, se
instruieste seful echipei de betonare pentru situatiile exceptionale.
5.3.3. - se ia legatura cu statia de betoane pentru asigurarea unui ritm continuu de
aprovizionare cu beton.
5.3.4. - curatirea platformei de lucru si verificarea reperilor de trasare pentru
montarea carcaselor de armatura.
5.3.5. - lansarea elementului de rost care este alcatuit dintr-o singura bucata.In timpul
introducerii se verifica permanent mentinerea verticalitatii elementului de rost,factor
important in executia de calitate a rostului respectiv.
5.3.6. - Carcasele de armatura sunt alcatuite dintr-o singura bucata. In cadrul unui
panou se introduce o carcasa, sau doua (la panourile de colt) .Inainte de a se trece la
asamblarea si montarea acestora se face o ultima verificare daca sunt respectate intrutotul
detaliile de executie cuprinse in proiect.
Inainte de introducerea carcasei dearmatura in transee,se vor face urmatoarele
verificari si operatii:
-verificarea adancimii transeii masurata in cateva puncte care trebuie sa corespunda
cu cea din proiect;
-curatireafundului santului de eventualele depuneri din noroi sau pamant prabusit din
pereti;
-executarea corecta a sudurilor carcasei;
-verificarea barelor de armatura,daca sant curate,neoxidate,etc.
La montajul carcaselor in panou,trebuie sa fie asigurate urmatoarele conditii:
5.3.6.1. - rolele distantier din beton care asigura ghidarea carcasei la introducerea in
panou si acoperirea suficienta cu beton a armaturilor, sa fie distribuite pentru a se acoperi
maxim 3 mp din suprafata fiecarei fete a carcasei cu o rola.

10

5.3.6.2. - lansarea si pozitionarea carcasei de armatura in panou fata de rosturile

panourilor vecine, se va face astfel ca barele marginale de armatura sa aiba distanta minima
de 5 cm fata de betonul turnat in panoul anterior. Pentru barete trebuie asigurata o acoperire
suficienta(min 10cm fata de peretele transeii).
5.3.6.3. - carcasele se monteaza numai suspendate la partea superioara prin urechile
de suspendare, fiind interzisa rezemarea carcasei de armatura pe talpa panoului. Panourile la
care partea superioara a carcasei este mai sus decit cota prevazuta, evidentiaza clar
nerespectarea dimensiunilor nominale ale panoului, respectiv neexecutarea corecta a
operatiei de curatire si calibrare a acestuia.
5.3.7.-Flotarea carcasei de catre betonul ascensional in timpul betonarii, conduce de
asemenea la ridicarea acesteia fata de cota prevazuta in proiect, dar acest fenomen odata
cunoscut la un panou, poate fi inlaturat la betonarea panourilor urmatoare, prin luarea
masurilor corespunzatoare (scoaterea coloanei de betonare la momentul oportun). Toleranta
maxima admisa la aparitia acestui fenomen, la cota finala a carcasei este de 15 cm, iar in
cazuri exceptionale (un panou din 10) pina la 30 cm. Depasirea acestei tolerante se va
semnala proiectantului de la primul panou unde s- a produs, pentru a se hotari asupra
masurilor ce trebuiesc luate.
5.3.8. Lansarea tuburilor de betonare, care trebuie sa ajunga pina la cca. 20 cm de
talpa transeei, se face asigurind verticalitatea acestuia. Aceste tuburi de betonare sint
confectionate din teava de diametru 237 mm cu pereti grosi care trebuie sa iasa deasupra
nivelului pretranseei cu cca. 1,00 m si sunt prevazute cu pilnie de betonare la partea
superioara. Tuburile de betonare sunt realizate din tronsoane de 1,50-4,00 m, care se
asambleaza intre ele prin infiletare, pentru asigurarea lungimii optime a acestuia. La montarea
tuburilor se va avea in vedere ca aceasta operatiune sa se faca in ordinea descrescatoare a
lungimilor, incepind cu tronsonul de capat, astfel incit sa se ajunga cu acesta la cca. 20 cm de
talpa panoului.
5.3.9. Se pregatesc pompele care elimina noroiul bentonitic din panou la turnarea
betonului si de asemenea, retelele de transport spre depozit, spre alt panou in excavatie sau
spre batalul de slam.
5.4. Betonarea propriu zisa:
5.4.1 Turnarea betonului in pereti si barete trebuie sa inceapa la cel mult o ora de la
terminarea curatirii talpii transeii timp care se apreciaza ca fiind suficient pentru introducerea
in tranee a carcasei de armatura,si realizarea celorlalte lucrari pregatitoare in vederea turnarii.
5.4.2. - betonarea se va executa prin metoda CONTRACTOR. Betonul utilizat
C20/25 va trebui sa aiba o reteta corespunzatoare, fiind prevazut cu aditivi plastifianti
intirzietori de priza, care sa asigure lucrabilitatea betonului in timpul admis pentru betonarea
unui panou (minim 6 ore).
Turnarea betonului in panourile cu lungimi mai mari de 5,00 m impune folosirea a
doua coloane de betonare. Betonarea panourilor de colt se va realiza deasemenea cu 2 tuburi
de betonare indiferent de marimea panoului.
Turnarea betonului in panou, in acest caz, trebuie sa inceapa in cele doua pilnii
deodata. Ulterior, cantitatile de beton pot fi introduse alternativ prin cite o coloana de
betonare urmarindu-se ca nivelul superior al betonului sa fie cat mai aproape de orizontala.
Nivelul diferit de la extremitatile panoului, va indica coloana pe care se va turna
betonul, pentru a se asigura nivelarea. ( la betonarea panourilor de colt turnarea betonului se
va face concomitent in cele 2 tuburi in mod obligatoriu).
5.4.3. - amorsarea turnarii betonului in teava de betonare, se face cu un "dop" din
mortar de ciment cu apa.Dopul asezat pe o lopata la baza conica a pilniei va face despartirea
betonului de noroi, si va evita amestecul beton - noroi, jucind rolul unui piston ce va impinge
noroiul din coloana de betonare, locul sau fiind luat de beton.

11

Betonul inlocuieste noroiul bentonitic, iar prin impingerea, in sus, in panou:

antreneaza o parte din depunerile de la baza panoului, noroiul aderent la carcasa de armatura,
turta si noroiul de pe rosturi, acest fenomen fiind foarte important pentru calitatea lucrarii.
Se interzice amorsarea betonarii direct cu beton sau folosirea altor materiale (hirtie,
lemn, etc) pentru confectionarea "pistonului despartitor beton - noroi". Betonul turnat
trebuie sa aiba tendinta ascensionala, astfel ca primele sarje de beton sa se regaseasca
intotdeauna in partea superioara a panoului.
5.4.4. -folosirea unor materiale necorespunzatoare (noroi prea gros, sau prea incarcat
cu nisip, beton nelucrabil) nu poate realiza curatirea dorita, mai sus mentionata.Lucrabilitatea
betonului va fi de minimum 6 ore;timpul de lucrabilitate va fi stabilit functie de volumul de
beton pus inopera,detehnologia de betonare si durata transportului de la statie la santier.
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii se va folosi aditivi intarzietori de priza in dozaj de 1...2 litri
la 100 kg. ciment.
5.4.5. -eliminarea aerului din coloana de betonare, se face printr-o teava metalica de
diametru 1"-2" avind capul inferior la cca. 1,00 m in coloana de betonare, fata de baza
inferioara a pilniei, iar la capatul superior indoit este rezemat (agatat) de marginea superioara
a pilniei. Se verifica permanent ca teava de aerisire sa nu fie infundata.
5.4.6. -scurtarea coloanelor de betonare se face de mai multe ori in timpul betonarii,
pentru a evita flotarea carcasei de catre betonul ascensional, respectiv evitarea echilibrarii
intre betonul din coloanele de betonare si cel din panou (nu mai curge betonul din coloana).
5.4.7. - din fiecare automalaxor se iau probe martor de beton care se pastreaza in
cutii compartimentate pe adincimi, la locuri ferite de soare, linga punctul de turnare.
Indicatiile date de probele martor, sunt: eventuala ingreunare a introducerii betonului,
imposibilitatea curgerii la un moment dat a betonului in coloana datorita intaririi premature.
5.4.8. - dupa fiecare sarja de beton turnat in panou, se va masura nivelul betonului in
minim 3 puncte. Masuratorile se fac de regula spre extremitati si partea centrala a panoului,
datele inscriindu-se in fisa panoului.
Din corelarea cantitatii de beton turnat cu diagrama de betonare se stabileste pe loc
eventuale defectiuni produse in sectiunea peretelui in timpul betonarii.Pentru asigurarea
turnarii in bune conditiuni a betonului in panou, este necesara folosirea unei macarale cu
cadere libera a sarcinii, care prin miscari brusce ale coloanei pline de beton usureaza
executarea operatiei respective. Responsabilitatea calitatii lucrarilor efectuate la realizarea
operatiunii de betonare a unui panou o are seful de lucrare care supravegheaza si conduce
toate fazele de executie. Masurile mai sus mentionate nu sint limitative, ele pot fi completate
de catre executant, avind in vedere experienta acestuia.
5.5.Transportul betonului de la statia de preparare la locul de punere in opera se va
face obligatoriu cu automalaxoare. Pe timp de iarna,se vor lua masurile necesare la preparare
si transport,pentru timp friguros,astfel incat betonul sa nu aiba scaderimari de temperatura in
timpul transportului(la punerea in opera temperatura minima va fi +5 grade CELSIUS)

CAPITOLUL 6
Conditii, incercari si probe privind materialele si
semifabricatele utilizate la realizarea peretilor mulati.
Constructorul este obligat sa-si organizeze in incinta santierului un laborator dotat
corespunzator, care sa controleze in permanenta materialele ce se folosesc la executia
peretilor mulati si baretelor.
6.1. Laboratorul de santier este insarcinat cu urmarirea calitatii materialelor folosite
la executarea peretilor turnati si are urmatoarele atributii:

12

-verificarea calitatii tuturor materialelor care intra in opera si certificarea ca acestea

corespund normativelor in vigoare;
-efectuarea determinarilor;
-pentru probele de noroi bentonitic si betoane,precum sitinerea evidentei si
prelucrarea datelor ce se obtin in laborator;
-tinerea evidentei conditiilor exterioare in care s-au executat lucrarile la diferite
tronsoane ale peretelui (nivelul panzei freatice, intreruperi din cauza conditiilor atmosferice);
-participarea la stabilirea cauzelor si masurilor ce trebuie luate pentru remedieri, in
cazurile de intreruperi sau greseli de executie;
-participarea la efectuarea probelor de control asupra peretelui de beton si tinerea
evidentei rezultatelor;
-participarea la receptia panourilor peretelui executat si la receptiile partiale;
6.2.Constructorul este obligat sa tina evidenta scriptica a executiei baretelor si a
panourilor de pereti mulati prin intocmirea unor fise de lucrari,in care vor fi trecute
urmatoarele date:
-datele necesare pentru identificarea usoara a baretei sau peretelui;
-caracteristicile stratificatiei, adancimile stratelor de pamant, nivelul panzei freatice,
timpul de excavare etc.;
-conditiile in care s-a executat excavatia;
-conditiile in care s-a introdus armatura;
-conditiile in care s-a turnat betonul;
-conditii speciale accidente si intreruperi, precum simasurile luate pentru remediere;
-probele de noroi bentonitic si beton prelevate si rezultatele obtinute pe aceste
probe, inclusiv retetele utilizate;
6.3.Materialele si semifabricatele principale care asigura realizarea peretilor mulati si
baretelor a caror calitati se vor controla pe santier sint urmatoarele:
6.3.1. - bentonita activata in stare bruta si in stare de suspensie (noroi bentonitic),
utilizata la lucrarile de pereti mulati, trebuie sa indeplineasca conditiile din:
STAS 9305-81 - Bentonita activata pentru fluidele de foraj
STAS 9484/16-74 - Determinarea finetii de macinare
STAS 8125/2-85 - Determinarea densitatii relative
STAS 9484/11-74 - Determinarea randamentului
STAS 9163/24-74 - Determinarea umiditatii de livrare
STAS 9484/18-74 - Determinarea viscozitatii suspensiei
STAS 9484/20-74 - Determinarea capacitatii de colmatare
STAS 9163/18-73 - Determinare pH-ului
STAS 9484/21-74 - Determinarea granulatiei
STAS 9484/22-82 - Determinarea continutului de nisip liber.
6.3.2. Cimentul utilizat si celelalte materiale ce intra la prepararea betonului, vor fi
verificate pentru fiecare lot livrat prin incercari de laborator, respectind normele in vigoare.
-cimenturi SR388/95, SR1500/96
-metode de incercare a cimenturilor SREN 196- 7/1995
- timpul de priza si a cnstantei de volum SREN 196-3/97
-determinarea finetei SREN 194-6/94
- rezistentele mecanice SREN 196-1/95
- determinarea caldurii de hidratare - SR 227/5-96
- agregatele - STAS 1667-78
- apa - STAS 790-84

13

6.3.3. Betonul utilizat care este preparat se va controla sistematic, trebuind sa

indeplineasca conditiile cerute de si normativ
NE012/99.
6.3.4. Otelul beton folosit in lucrare PC 52 si OB 37 va trebui sa fie incercat in cadrul
laboratorului din santier sau laboratoare specializate in aceste incercari, recoltind esantioane
din fiecare lot livrat.
Aceste materiale trebuie sa respecte cerintele impuse de STAS 438/1,2,3 si normativ
NE012/99. Lucrarile de sudare a otelului beton vor fi verificate in conformitate cu
prevederile normativului C.28 -83.
6.3.5. Lucrarile de pereti mulati se pot desfasura in cicluri continue atit pe timp de
vara cit si de iarna. In acest din urma caz este necesara luarea unor masuri care sa permita
desfasurarea activitatii de excavare si betonare in mod continuu indiferent de conditiile
climatice.
Din acestea retinem un minimum de masuri:
6.3.5.1. - izolarea termica a tuturor conductelor fixe pentru transportul noroiului
bentonitic
6.3.5.2. - asigurarea posibilitatilor de incalzire a baracamentelor pentru personalul
muncitor si al laboratorului
6.3.5.3. - amenajarea unor incinte corespunzatoare in care sa se poata realiza lucrarile
de sudura
6.3.5.4. - incalzirea materialelor pentru prepararea betonului si luarea de masuri
pentru a nu ingheta in timpul transportului.
Toate lucrarile se vor desfasura in conditiile prevazute de normativul C.16-84
"Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiilor
aferente".

CAPITOLUL 7
Abateri si tolerante maxime admise
7.1. Realizarea peretilor mulati si baretelor este prin excelenta o lucrare ascunsa
datorita tehnologiei de executie. Constatarea modului in care s-a executat lucrarea se poate
face indirect prin examinarea documentatiilor incheiate pe parcursul executiei, fie direct prin
decopertarea panourilor in urma realizarii excavatiei in interiorul incintei numai pentru peretii
mulati.
7.2. Grinzile de ghidare ale pretranseelor nu vor depasi urmatoarele tolerante fata de
prevederile proiectului:
- lumina intre grinzi: 1 cm
- verticalitatea: <= 1.5% din inaltimea grinzii de ghidare.
7.3. Rosturile dintre panouri trebuie sa fie uscate si sub nivelul apei subterane. Se
admit umeziri pe 10% din inaltimea rostului. Nu se admite in nici un caz curgerea apei prin
rosturi.
7.4. Tolerantele admise la cota finala a carcasei de armare a panoului de perete mulat,
nu vor depasi urmatoarele abateri fata de proiect:
- inaltimea: 10 cm
- lungimea: 2 cm

14

- latimea:

1 cm.

7.5. Tolerantele maxime admise la cota finala dupa lansarea carcasei in transee sunt
de 10 cm.
7.6. Panourile de pereti mulati si baretele nu vor depasi abaterile:
- pe verticala: - 1% din adincimea excavatiei din interiorul incintei,
- pe orizontala: - 0,5% din lungimea panoului.

CAPITOLUL 8
Verificarea calitatii in vederea receptiei lucrarii
8.1. Avind in vedere caracterul complex al tehnologiei si cantitatea mare de materiale care
se manipuleaza, constructorul are obligatia sa-si organizeze un sistem de urmarire si de
evidenta clara a tuturor lucrarilor. In acest scop, se va intocmi pentru fiecare panou "FISA
PANOULUI" care va contine in mod obligatoriu:
- numarul panoului,baretei
- modul de realizare al fiecarui panou de perete mulat sau bareta(cota de
excavare,cota de montare acarcasei, cota de betonare,volumul de beton,etc.).
- diagrama de betonare cu curba reala si teoretica
- litologia terenului
- caracteristicile noroiului bentonitic inainte de betonare
- cantitatea de materiale folosite (beton, otel, bentonita, etc)
- durata si modul de functionare a utilajelor
- transporturile efectuate
La aceasta fisa a panoului se vor mai adauga:
- constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre beneficiar,
proiectant sau alte organe de control
- buletinele cu rezultatele verificarilor de laborator a probelor luate din
materialele folosite
- certificatele de garantie pentru calitatea materialelor folosite in lucrare,
eliberate de furnizor.
In fisele panourilor se vor mentiona si eventualele abateri de la proiect, cauzele lor si
masurile luate de executant precum si alte observatii pe care acesta le considera utile in
vederea obtinerii unei imagini cit mai complete cu privire la modul de realizare a peretilor
mulati.
"Fisa panoului" reprezinta documentul de constatare a executiei lucrarilor ascunse si
va face parte din "Cartea constructiei", servind si la receptionarea lucrarii. In acest scop "Fisa
panoului" va fi semnata de seful de lucrare in faza initiala, iar in continuare, de catre maistrul,
tehnicianul sau inginerul care supravegheaza direct desfasurarea procesului de executie,
precum si de dirigintele de santier. Fisele panourilor se intocmesc in doua exemplare, din care
unul ramine la constructor, iar celalalt se inmineaza beneficiarului.
8.2. Deoarece realizarea peretilor mulati si baretelor se va face cu mai multe
schimburi este necesar sa se tina un registru in care sa fie oglindite toate operatiile executate

15

de un schimb,astfel ca schimbul urmator sa poata lua cunostinta de ele,in acest fel

realazandu-se o evidenta a lucrarilor la zi.
Lucrarile de pereti mulati trebuie sa fie conduse de un corp tehnic pregatit in acest
domeniu, care sa cunoasca procedeele de executie. Dupa caz, constructorul va cere si
asistenta tehnica proiectantului de specialitate pentru a lua masurile corespunzatoare in
situatiile in care apar eventuale abateri de la proiect, sau ori de cite ori gaseste de cuviinta ca
este necesar sa faca acest lucru.
Controlul tehnic de calitate va fi asigurat de persoane competente, stabilite prin
decizie scrisa, care vor urmari executia in diversele etape si in mod deosebit inainte si in
timpul betonarii fiecarui panou.
In timpul executarii sapaturii se interzice categoric excavarea cu tija inclinata a
instalatiei de sapat tip KELLY,saparea cu tija inclinata are drept consecinta:
- nerespectarea traseului stabilit
- panoul nu poate fi echipat cu elemente de rost si cu carcasa de armatura
- sapatura va fi inclinata pe verticala fie spre exterior fie spre interior.
Se interzice cu desavirsire nerespectarea retetei de noroi bentonitic.
Noroiul bentonitic cu viscozitate mare, conduce la:
- neaderenta beton-armatura
- rosturi neetanse datorita nerealizarii contactului intim beton-beton
- nerealizarea grosimii din proiect a peretelui mulat din cauza depunerii unei turte
groase pe peretii transeei, atragind dupa sine nerealizarea acoperirii cu beton a armaturii,
aceasta putind fi aparenta
- producerea unor pungi de noroi in masa betonului
Noroiul bentonitic, sarac in bentonita, conduce la surpari in peretii excavatiei care
prin betonare dau neregularitati pe fetele panourilor, sub forma unor umflaturi.
8.3. Receptia lucrarii se face conform normativ C.56-85 "Normativ pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente" si este condusa de o comisie
alcatuita din reprezentanti ai beneficiarului, constructorului si proiectantului, care se
efectueaza dupa curatirea si spalarea suprafetei interioare a peretilor mulati. Spalarea si
curatirea peretilor mulati se face pe masura ce se executa excavatia in etape, pe inaltimi de
cca. 2,00 m.
Receptia lucrarii consta in urmatoarele verificari:
- verificarea si analiza tuturor documentelor incheiate de executant sau emise de
proiectant, beneficiar sau alte organe de control, pe timpul executiei
- constatarea vizuala a suprafetei peretilor mulati si a rosturilor dintre panouri
- ciocanirea suprafetei betonului cu ciocan de 0,5 kg. pentru detectarea eventualelor
defectiuni in masa betonului
- vor fi respinse la receptie panourile cu defectiuni datorate betonului
necorespunzator cit si greselilor produse in conducerea betonarii, cum sint: pungile de noroi,
incluziunile de pietris, care afecteaza atit rezistenta cit si etanseitatea, precum si
nerespectarea cotei de betonare indicate in proiect
- verificarea topometrica a verticalitatii peretilor mulati care nu trebuie sa depaseasca
1% din inaltimea excavatiei din interiorul incintei.
In cazul ca la executarea sapaturii apar infiltratii sub forma de scurgeri sau scurgeri cu
aport de material solid, sapatura se va intrerupe imediat si se va astupa cu balast. Totodata,
se va instiinta beneficiarul pentru convocarea factorilor de raspundere pentru a se lua
masurile de rigoare.
8.4. Se pot face orice alte verificari pe care comisia de receptie le considera necesare.

16

8.5. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia peretilor mulati, se

consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si executant,
precizindu-se in concluzie, daca lucrarea se atesta sau se respinge. In cazurile in care se
constata deficiente in executie, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executia
acestora, se va proceda la o noua receptie.
8.6. Executarea altor lucrari decit cele prevazute in proiect sunt admise numai in baza
dispozitiei de santier data de proiectant sau beneficiar.

CAPITOLUL 9
Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI
10.1. La executarea lucrarilor cu macarale, utilaje de excavat si alte utilaje clasice, la
montarea - demontarea si manevrarea in timpul lucrului se vor respecta "Normele de tehnica
securitatii muncii si PSI" prevazute de legislatia in vigoare.
10.1.1.Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii
din aprobat de MLPAT in 1993 BC 5-8.1993
10.2. Inainte de inceperea lucrarilor pe santier se vor lua urmatoarele masuri
minimale:
10.2.1. - spatiul de amplasare al instalatiilor va fi liber de orice obstacole
10.2.2-terenul pe care este aseazata instalatia de excavare va fi bine nivelat si
compactat, pentru a nu przenta denivelari sau tasari
10.2.3. - partile in miscare ale instalatiilor vor avea aparatori
10.2.4.-instalatiile de sapat vor fi perfect azate pe santul de ghidaj, calate in pozitie
verticalasi orizontala
10.2.5. - va fi asigurata lumina suficienta in timpul noptii, la locul de munca, precum
si la instalatiile si utilajele in lucru
10.2.6.-sa nu existe prize lipsa, cabluri uzate , rupte sau fisurate , iar sigurantele si
suruburile instalatiilor sa fie bine fixate
10.2.7.-toate sculele sa fie permanent in buna stare de functionare
10.2.8. - sa se verifice starea grinzilor de ghidaj, astfel incit sa nu existe surpari de
teren sub ele, care ar periclita stabilitatea utilajului folosit la excavarea transeei
10.2.9. - personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru si
comportarii la locul de munca, precum si asupra unor masuri speciale ce se vor lua pe
parcurs de conducatorul punctului de lucru, care trebuie sa aiba in vedere permanent, modul
de desfasurare a activitatii, si sa prevada masurile de protectie a muncii si PSI caracteristice
fiecarei operatiuni in parte.
10.3. Montarea - demontarea, revizia, reparatia si transportul masinilor, se vor face
sub supravegherea permanenta a unei persoane competente, insarcinata de seful punctului de
lucru care sa raspunda de desfasurarea intregii activitati.
10.4. Revizia instalatiilor de sapat se va face in mod obligatoriu in urmatoarele
intervale de timp, mai jos mentionate, sau ori de cite ori gaseste de cuvinta.
- dupa montarea instalatiei
- dupa fiecare schimb de lucru
- dupa schimbarea pozitiei de lucru pe distante mai mari de 20 m
- dupa remedierea fiecarei defectiuni
- dupa intreruperi mai mari de 48 ore

17

- dupa o furtuna puternica

- la intervale de timp prevazute in "Cartea tehnica a masinii".
10.5. Furtunele de presiune prin care circula uleiul, pentru actionarea diferitelor piese
in miscare ale instalatiilor, trebuie sa fie bine legate, evitindu-se trecerea peste ele si
activitatea in jurul lor. Ele se vor controla la fiecare schimb de catre seful de echipa, iar in
cazul ca se observa pierderi de ulei se va opri lucrul si se vor remedia defectiunile.
10.6. Cablurile instalatiilor actionate electric vor fi suspendate pe capre metalice. Nu
se va trece cu autovehicole peste cabluri sub tensiune.
10.7. Instalatiile si legaturile electrice ale utilajelor vor fi executate numai de persoal
calificat si autorizat in acest scop.
10.8.Instalatiile actionate electric vor fi obligatoriu legate la pamant.
10.9. Se interzice schimbarea bolturilor inainte ca operatorul principal sa se convinga
ca aude bine comenzile de la cei care lucreaza pentru a executa manevra in sus si in jos fara
pericol de accidente.
10.10. Se interzice operatorului principal sa paraseasca postul de comanda al masinii,
inainte de a o deconecta si a bloca intrerupatorul de comanda, de alimentare electrica. Acesta
este obligat sa stea in permanenta linga masina pe tot timpul lucrului.
10.11. La inceperea lucrului cu instalatia de sapat si la inceputul fiecarui schimb, se va
controla starea franelor care trebuie sa fie permanent supravegheata, astfel incat sa nu se
produca scurgeri de ulei sau lichid de frana si sa functioneze in cele mai bune conditii.
10.12. Toate instalatiile necesare prepararii si depozitarii noroiului bentonitic
(malaxoare, habe, etc) vor fi asezate in locuri acoperite si imprejmuite. Sacii cu bentonita vor
fi de asemenea depozitati in magazii sau locuri acoperite (feriti de intemperii).
10.13. La toate operatiile de pregatire a noroiului se vor lua masuri de evitare a
raspandirii lui pe platforma de lucru sau pierderile pe traseele conductelor, care ar putea
provoca alunecarea si accidentarea lucratorilor.
10.14. Toate transeele in lucru, pline cu noroi bentonitic, vor fi prevazute cu gratare
metalice rezemate pe grinzile de ghidare, care sa permita traversarea transeei in conditii de
deplina siguranta.
10.15. La orice avarie sau pericol care ar ameninta securitatea muncitorilor, precum
si desfasurarea normala a lucrului, se va opri imediat functionarea instalatiei si se va anunta
seful punctului de lucru.
10.16. Aceste "Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI" nu sint limitative, ele pot fi
completate de executant, avind in vedere evitarea oricarui accident de munca.
Intocmit,
ing. Mircea Neacsu

18

ANEXA 1
CONDITII TEHNICE PRIVIND UTILIZAREA NOROAIELOR
BENTONITICE LA EXCAVAREA TRANSEILOR ADANCI PENTRU
EXECUTIA PERETILOR MULATI SI BARETELOR
1. Generalitati
Noroiul bentonitic este un element esential in executia de calitate a peretilor mulati.
Practica a demonstrat ca de calitatile corespunzatoare ale noroiului bentonitic folosit la
excavarea transeei adanci, depinde in ultima instanta capacitatea de etansare si rezistenta a
peretilor mulati armati, deci eficienta acestora. Elementele care depind in mare masura de
caracteristicile noroiului in diferitele faze de executie ale peretilor mulati sunt:
- stabilitatea peretilor transeei adanci, in timpul excavarii si betonarii
- aderenta corespunzatoare beton-armatura
- etanseitatea rosturilor intre panourile de pereti mulati.
In continuare, vom prezenta conditiile de receptie a materialelor, prepararea si punerea in
opera a noroaielor bentonitice, conditiile tehnice in diversele faze de executie, controlul si
evidenta calitatii noroaielor folosite la excavarea transeelor adanci pentru executia peretilor
mulati.
2. Materiale. Controlul calitatii
Noroiul bentonitic, este o suspensie coloidala de bentonita in apa. Pentru preparare, se
foloseste de regula, bentonita activata (trasgel) macinata, sau bentonita neactivata. Pentru
ameliorarea unor caracteristici ale noroiului se adauga dupa caz: CMC (carboximetil
celuloza) PAAH (poliacrilamida hidroizolata), amidon, soda calcinata si altele.
2.1. Apa
Apa din reteaua de alimentare a Bucurestiului, este corespunzatoare prepararii noroiului
bentonitic. Folosirea apei din alte surse nu este indicata decat dupa analiza si tratarea
duritatii, mai ales a sarurilor de calciu si magneziu.
2.2. Bentonita activata (trasgel)
Conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa le respecte trasgelul sunt indicate in
STAS 9305-81
Avand in vedere conditiile tehnice specifice noroaielor bentonitice folosite la excavarea
transeelor adanci pentru pereti mulati, verificarea calitatii bentonitei la receptia in santier se
va face indirect prin verificarea comportarii acesteia sub forma de suspensie. Determinarile
care se fac la receptie, sunt:
a) Cantitatea optima de bentonita (trasgel) necesara prepararii noroiului in kg/mc. Pe
diverse retete, se stabileste cantitatea de trasgel necesara pentru prepararea unui mc, de noroi
cu timpul de scurgere la pilnia Marsh de 40 secunde. Determinarile se fac la 24 ore dupa
prepararea probelor si se trec datele intr-o diagrama (timp-secunde/kg.-trasgel la mc.noroi)
din care se stabileste cantitatea obtinuta la 4o secunde Marsh;
b) greutatea specifica, in daN/dmc
c) filtratul, in cmc
d) grosimea turtei, in mm
e) p.H.-ul
f) gelatie la 10 minute (cu pilnia Marsh)
g) stabilitatea suspensiei, la %.
Determinarile se executa conform STAS 1544-81 si STAS 9305-81.
Receptia se face pe fiecare lot de trasgel (bentonita) primit in santier dar nu mai mare de
50 tone.
In registrul laboratorului de santier se consemneaza:

19

- data sosirii si cantitatea lotului de trasgel

- data si orele efectuarii determinarilor
- numarul si data certificatului de calitate emis de furnizor
- rezultatele determinarilor
- observatii
- semnatura laborantului de serviciu si viza sefului de laborator.
2.3. Celelalte materiale folosite de regula pentru tratarea calitatilor noroiului se
receptioneaza in baza certificatelor de calitate ale furnizorului.
3. Prepararea noroiului bentonitic, punerea in opera, controlul calitatii
3.1. Prepararea noroiului in santier se face cu diverse metode si mijloace cunoscute la noi
in tara. Cea mai eficienta metoda pentru prepararea noroiului bentonitic folosit la executia
transeelor adinci este agitarea cu o inalta turburenta a amestecului apa -bentonita printr-o
pompa centrifuga adecvata cu turatia 1500-3000 rot/minut. Utilajele cu rezultate bune sunt
unitatile de preparare noroi utilizate pe santierele noastre de 1 mc tip Else, de 1 mc si 3 mc
tip Soletanche, de 1 mc tip CNCIB, de 3 mc tip CCCF.
Timpul de malaxare minim a amestecului unei sarje se determina de laboratorul de santier
pe baza incercarilor si functie de calitatea trasgelului si utilajul de malaxare. Timpi,
orientativi, 3-5 min.
Reteta pentru pregatirea noroiului se determina avandu-se in vedere urmatoarele
caracteristici ale noroiului:
- viscozitatea dupa hidratare, 36-40 sec.la pilnia Marsh
- greutatea specifica, 1,04-1,10 daN/dmc (in functie de cantitatea optima de trasgel
necesara)
- turta, max. 3 mm
- filtratul, max. 20 cmc.
La depasirea acestor valori este strict necesara folosirea aditivilor care imbunatatesc turta
si filtratul, respectiv vascozitatea (CMC sau amidon in cantitati mai mici de 0,5 kg. la
mc.noroi)
- timpul de hidratare minim, in ore din diagrama vascozitate-timp care se determina chiar
la receptia trasgelului prin masurarea viscozitatii suspensiei de mai multe ori de la preparare
pina la 24 ore, pe amestecul pe care se urmareste cantitatea optima de bentonita (pct. 2.2.a).
Functie de calitatea bentonitei, timp de malaxare si turatia pompei (eficienta malaxarii),
timpul de hidratare minim variaza in limite foarte largi (poate fi de la citeva minute pina la 20
ore).
Pentru a pastra omogenitatea amestecului in timpul hidratarii noroiului trebuie recirculat
periodic. Perioada de recirculatie se stabileste de laborator si se respecta pana la punerea in
opera.
Pentru imbunatatirea calitatilor reologice ale bentonitelor si majorarea randamentului,
pentru activare in santier se poate folosi PAA (poliacrilamida hidrolizata in diferite
concentratii) folosirea acesteia este urmata de o usoara flocurare a noroiului si cresterea
turtei si filtratului. De regula, alaturi de PAA se foloseste si CMC care inlatura efectele
aratate. Pretul de cost fiind foarte ridicat, laboratorul de santier va stabili pe baza de
incercari, cantitatile minime de PAA si CMC ce se vor folosi la mc. de noroi.
Circulatia noroiului de la locul de depozitare la transeea care se excaveaza se face de
regula cu pompe centrifuge sau cu pistoane, adecvate pentru noroi, prin conducte fixe sau
furtune flexibile cu diametre care depasesc 3".
3.2. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca noroiul la punerea in opera si pe
parcursul excavarii unui panou sunt:
- Viscozitatea: 36-42 sec. la palnia Marsh. Aceste valori sunt valabile pentru punerea in
opera pentru toate utilajele de excavare (foraj), respectiv pentru toata perioada lucrului cu
instalatiile ce executa forajul cu circulatia inversa de noroi. La excavarea cu cupa sau greifer,

20

datorita incarcarii noroiului cu materialul sapat, viscozitatea poate creste peste aceste valori.
Inainte de betonarea panoului, noroiul trebuie sa se inscrie in limitele 36-42 sec. la pilnia
Marsh.
- Greutatea specifica: 1,04-1,10 daN/dmc - la punerea in opera. Pe parcursul excavarii,
datorita incarcarii cu material, greutatea specifica creste, fenomen in favoarea stabilitatii
transeei. Inainte de inceperea si in timpul turnarii unui panou, noroiul bentonitic trebuie sa
aiba o greutate specifica cit mai mica (orientativ 1,05-1,08 daN/dmc) pentru a se asigura
inlocuirea corecta cu beton a noroiului, mai ales in zona rosturilor si langa armaturi.
- Turta: max. 3 mm si filtratul max. 20 cmc. aceste valori sunt obligatorii mai ales cu
excavatiile nisipoase si pietrisurilor sub nivelul panzei freatice: aceste caracteristici indicand
capacitatea optima de colmatare a peretilor transeei. Valori cat mai mici ale turtei si filtratul
sant importante si pentru stratele argiloase (cresterea filtratului conducand la fenomenul de
umflare a argilei, deci modificarea geometriei peretelui mulat). Inainte si in timpul betonarii,
valorile indicate demonstreaza o turta subtire, deci un rost eficient si acoperirea
corespunzatoare cu beton a armaturii.
- pH-ul: valori orientative 8-10, pH-ul da indicatii utile asupra tratamentelor chimice ce
trebuiesc aplicate noroaielor dupa caz, si eventuala contaminare cu ciment. Contaminarea cu
ciment dauneaza grav asupra caracteristicilor noroiului (vascozitate, turta si filtratul, auxiliar
cresterea continutului de nisip, etc). Decontaminarea noroiului se face prin adaos de
bicarbonat de sodiu sau soda calcinata in procente stabilite de laborator.
- Continutul de nisip: in timpul excavarii cu utilajele cu cupa sau greifer, continutul de
nisip al noroiului este informativ, indicand numai tendinta de incarcare si deci pregatirile ce
trebuiesc facute pentru curatire. Utilajele de foraj cu circulatie inversa trebuie insa sa lucreze
cu noroi mai putin incarcat cu nisip. Inainte si in timpul betonarii, continutul de nisip nu
trebuie sa depaseasca 3%. Experienta a aratat ca majoritatea rosturilor cu defectiuni si
incluziunile din beton la peretii mulati se datoresc continutului mare de nisip din noroiul de
foraj in timpul betonarii unui panou.
3.3. Verificarea diferitelor caracteristici ale noroiului bentonitic se va efectua dupa
necesitate, in diversele faze ale executiei, cu urmatoarea frecventa:
- vascozitatea: la determinarea retei noroiului (conform celor aratate mai sus) la punerea
in opera (pe unitatea de depozitare) cel putin odata pe parcursul excavarii fiecarui panou,
inainte si dupa corectarea caracteristicilor noroiului, inainte de echiparea si betonarea fiecarui
panou; ori de cite ori se considera necesar sa se intervina in calitatea noroiului pus in opera.
Determinarea vascozitatii insoteste toate celelalte determinari care se fac asupra noroiului
pentru a se face o apreciere calitativa de ansamblu.
- greutatea specifica: insoteste de regula determinarea vascozitatii
- turta si filtratul: la determinarea turtei si dupa preparare (dupa hidratare) odata pe zi din
panourile ce se executa, astfel ca fiecare panou sa aiba cel putin o determinare: dupa tratarea
noroiului pentru imbunatatirea acestor caracteristici
- continutul de nisip: odata pe parcursul excavarii unui panou (orientativ) obligatoriu
inainte de betonarea panoului
- pH-ul: insoteste determinarile turtei si filtratul si inainte de betonarea panoului; ori de
cite ori se considera necesar pentru explicarea calitativa a celorlalte caracteristici.
4. Noroiul inainte de betonarea unui panou. Luarea probelor.
Inainte de betonare, noroiul de foraj dintr-un panou trebuie sa indeplineasca conditii tehnice
optime care sa confere acestei operatii maxim de calitate si anume:
- Greutate specifica cat mai mica, continut de nisip foarte scazut, vascozitate optima,
turta si filtrat minim, valori ce au fost indicate in capitolul precedent.
Dotarea santierului cu mijloacele materiale corespunzatoare pentru a asigura inlocuirea
noroiului inainte de betonare, tratarea chimica sau denisipare, controlul corect si responsabil,

21

va asigura o calitate corespunzatoare a executiei peretilor mulati, bineinteles corelate cu

respectarea stricta a celorlalte operatii ce se executa inainte si in timpul betonarii unui panou.
Probele de noroi bentonitic pentru determinarea caracteristicilor inainte de betonare
trebuiesc luate de la cca. 1 m de talpa transeei cu scule si dispozitive adecvate in acest scop.
5. Dotarea laboratorului de santier. Evidenta controlului de calitate
Laboratorul de santier trebuie sa fie dotat cu urmatoarea aparatura pentru determinarile
caracteristicilor noroaielor de foraj:
- palnie Marsh si cana etalonata
- balanta de noroi sau balanta Baroid
- presa - filtru Baroid
- elutriometru pentru determinarea continutului de nisip
- hartie indicatoare pH
- agitator mecanic cu turatia de 3000 rot/min
- celelalte accesorii de laborator obisnuite necesare determinarilor (cilindri gradati, vase,
etc).
Evidentele controlului laboratorului de santier se trec in registrul laboratorului, respectiv
in dosarul buletinelor de analiza zilnice.
In registrul laboratorului se consemneaza:
a) Receptia materialelor conform celor aratate la capitolul 2
b) Retetele emise de laborator pentru prepararea noroiului de foraj, conform celor
stabilite la capitolul 3
c) Determinarea caracteristicilor noroaielor si materialelor care au stat la baza retetelor;
d) Determinarile caracteristicilor noroaielor pentru fiecare panou inainte de betonare asa
cum au fost mentionate in capitolul 4 "liber" pentru betonare, se poate da pe baza acestor
elemente si numai cu viza laborantului de serviciu pe diagrama sau fisa de betonare a
panoului respectiv.
Buletinele de analiza pentru controlul noroiului bentonitic se intocmesc zilnic, pe fiecare
schimb si trebuie sa contina: numarul panoului, data, santierul, numarul curent, locul
prelevarii, ora si corespunzator rezultatele determinarilor efectuate (greutate specifica, in
daN/dmc, vasacozitatea cu palnia Marsh, in secunde, nisip la %, turta in mm, filtrul in cmc,
pH) si alte observatii. Buletinele de analiza se semneaza de laboratorul de serviciu si se
vizeaza de seful laboratorului.

22