Sunteți pe pagina 1din 134

CAPITOLUL 1

SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

Art. 1.1. PREZENTAREA LUCRARILOR MEMORIU TEHNIC 1.1.1. Date generale Denumirea lucrarii: Program Reabilitare Poduri Runda III Pod pe DN 2B, km 104+100, peste CF Buzau-Galati, la Braila Administratia Nationala a Drumurilor SPEA Ingegneria Europea (Italia) si S.C. Consilier Construct S.R.L. Bucureti Municipiul Braila, judetul Braila

Beneficiarul lucrarii: Proiectant general si de specialitate: Amplasament: 1.1.2. Descrierea situatiei existente

Drumul national DN 2B, Buzau Galati, traverseaza calea ferata dubla si electrificata Buzau Galati, pe un pasaj superior la iesirea din municipiul Braila, la km.104+100. Traseul initial al drumului national s-a desfasurat prin municipiul Braila cu traversarea caii ferate Braila Galati, la intrarea in statia Baldovinesti. Varianta de ocolire in partea de Vest a municipiului Braila a fost realizata de catre Consiliul Judetean Braila, cu traversarea de nivel a caii ferate in amplasamentul actual, apoi preluata de A.D.N. Traficul ridicat pe calea ferata si pe drumul national a impus proiectarea si executia unei traversari denivelate in punctul de conflict. S-a adoptat solutia cu pasaj superior, cu parte carosabila de 7,80 m si doua trotuare de 1,00 m, corespunzator clasei E de incarcare. Studiile si proiectele de executie au fost elaborate de catre IPTANA SA Bucuresti, in anul 1991. Pasajul a fost executat de SCCF Iasi si a fost dat in exploatare in anul 1993.

Pentru pasaj s-a adoptat solutia cu suprastructura din grinzi prefabricate cu 13 deschideri de 25,90 m lungime si fundatii indirecte pe coloane forate Benoto. In sectiune transversala s-au prevazut 8 grinzi T, cu inaltime de 1,10 m, din trei tronsoane mari, precomprimate cu cable din SBP 1, asezate la intervale de 1,22 m. Legatura transversala dintre grinzi s-a realizat prin monolitizare longitudinala, cu placa din beton armat, turnata pe loc de 0,32 m latime si 0,16 m grosime si trei antretoaze turnate pe loc in mijlocul deschiderilor si pe reazeme, precomprimate, cu cate doua cable din SBP 1. La infrastructuri s-a adoptat solutia de fundare pe coloane forate tip Benoto, cu diametrul de 1,08 m si fise in teren de 22,00 m. Culeele pasajului sunt realizate din beton armat, semiinecate, cu doi pereti verticali, bancheta, zid de garda si ziduri intoarse la partea superioara si radier la partea inferioara. Racordarea cu terasamentele s-a realizat cu placi de racordare la nivelul caii, sferturi de con pereate, casiuri si scari. Pilele pasajului sunt, de asemenea, realizate din elemente din beton armat, cu fundatii indirecte pe coloane forate tip Benoto, cu diametru de 1,08 m si fise in teren de 22,00 m. Riglele pilelor au sectiunea T intors, cu latimea talpii de 2,20 m si 0,75 m inaltime si inima de 0,70 m latime si 0,90 m inaltime. Elevatiile pilelor sunt realizate cu doi stalpi circulari de inaltime variabila si diametru de 1,30 m, incastrati in radierul de la partea superioara a coloanelor. Pentru rezemarea grinzilor s-au prevazut aparate de reazem din neopren. Suprastructura pasajului s-a continuizat pe reazeme la nivelul placii carosabile pe toate pilele in afara de pilele 4 si 9, pe care s-au montat dispozitive de racordare a caii de tip pasaj Grant, in cele doua rosturi. La partea carosabila s-a prevazut hidroizolatie cu protectie din beton armat, cu plase de sarma, parapeti metalici directionali si parapeti pietonali. Traversarea caii ferate se realizeaza la o oblicitate de 80 o, cu un gabarit pe verticala de 6,25 m drumul este in aliniament cu o curba larga dreapta de 1000 m, care afecteaza patru deschideri ale pasajului. 2

Panta la rampele de acces este de 4 %, cu o curba de racordare in plan vertical de 4500 m . Rampele de acces au latime de 11,00 m, sunt prevazute cu casiuri la limita partii carosabile, parapeti metalici directionali si casiuri pe taluze. Pe o lungime de cca. 40,0 m la rampa Braila dreapta, s-a executat un zid de sprijin si taluz pereat pentru a limita accesul in zona construita a Brailei. 1.1.3. Defecte si degradari In urma cercetarilor efectuate pe teren asupra starii de viabilitate a pasajului, dupa 10 ani de exploatare se constata urmatoarele: a. Infrastructura Elementele vizibile de la culei si de la pile nu prezinta degradari semnificative ale betoanelor sau deformatii care sa influenteze capacitatea portanta a pasajului. In aceste conditii se poate spune ca structurile in ansamblul lor, se prezinta in stare buna. Degradarile locale existente au rezultat de la executia lucrarilor, fiind generate de calitatea cofrajelor si de tehnologia de turnare a betoanelor. Aceste degradari locale nu au evaluat semnificativ si pot fi remediate cu reparatii locale. La pila 10, stalpul Bucuresti, s-au constatat fisuri verticale, generate de contractia betoanelor dupa decofrare. Pentru protejarea armaturilor in cazul evolutiei fisurilor se va executa torcret sclivisit pe intreaga suprafata a stalpului. b) Suprastructura - Imbracamintea asfaltica prezinta crapaturi, denivelari si refulari si nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare; - Dispozitivele de racordare a caii de la rosturile de pe culei si de pe pilele 4 si 9 sunt complet degradate, provoaca socuri in circulatie si permit infiltratiile apelor pluviale pe infrastructura podului; - Infiltratii cu decalcifieri si pete albe la consola trotuarelor si la placa de monolitizare dintre grinzile suprastructurii, datorita degradarilor de la hidroizolatie; - Degradari la aparatele de reazem din neopren fixe si mobile. Se constata lunecari intre placile metalice inglobate in aparatele de reazem, 3

deformatii neuniforme la rezemarea grinzilor pe banchete, asezarea neuniforma a aparatelor de reazem localizate in special la contactul cu grinzile, umflari neuniforme etc.; - Parapetul directional are elemente deformate, lise si stalpi, reparatii la imbinari cu sudura si numar insuficient de buloane; - Parapetul pietonal are deformatii locale pe unele panouri si este partial nevopsit; - Betoane cu segregari si sectiune neuniforma in zonele de monolitizare de pe pilele cu placa continuizata; - Stirbituri si segregari locale la lisa parapetului; - Borduri cu degradari la trotuarele pietonale; - Vegetatie si depuneri la rosturi si borduri, ceea ce impiedica scurgerea apelor . c. Racordarea cu terasamentele - La culeele Braila si Galati, pereurile de la sferturile de con de pe partea dreapta sunt deformate si partial degradate datorita infiltratiilor din apele pluviale ce se produc pe acostamente la racordarea pasajului cu rampele de acces; - Degradari locale, scari si casiuri influentate in general de deformatiile pereului de la sferturile de con culeea Galati dreapta. d. Rampe de acces - Denivelari ale imbracamintii asfaltice in zona de racordare a rampelor de acces cu pasajul. Aceste denivelari se extind pe o lungime de cca.35 m cu deformarii de pana la 15 cm; - Aceste deformatii ale imbracamintii asfaltice apar pe rampe Galati si la distante mai mari de 50-100 m; - Deformatiile constatate la imbracamintea asfaltica se extind si la acostamente cu degradarea locala a casiurilor; - Degradari la pereul executat pe taluzul rampei Braila pe o lungime de cca. 40,00 m, la nivelul superior al zidului de sprijin; - Parapetul directional montat pe rampele de acces, cu stalpi si lise deformate si un numar insufucient de buloane la imbinari; - Casiuri pe taluze partial degradate sau neexecutate. 4

1.1.4. Descrierea lucrarilor proiectate Pentru elaborarea documentatiei s-au executat numai studii topografice, considerand ca problema studiilor geotehnice a fost rezolvata odata cu adoptarea solutiei de fundare pe coloane forate tip Benoto. Studiile topografice au cuprins executarea unui profil longitudinal si profile transversale pe o lungime de cca. 680 m, precum si marcarea a trei reperi de nivel ce vor fi folositi la executia lucrarilor. Studiile au fost executate de personal autorizat de Oficiul National de Cadastru Geodezic si Cartografic din Romnia. Din interpretarea comparativa a cotelor masurate la realizarea profilelor longitudinale si cotele calculate, au rezultat diferente nesemnificative. Lucrarile propuse pentru reparatii corespund cu prevederile din Expertiza tehnica intocmita in anul 2000 de S.C. BEPS-LP S.R.L. Bucuresti. Au fost propuse urmatoarele lucrari: a. Infrastructura - Protejarea cu beton torcretat sclivisit a stalpului care prezinta fisuri, de la pila nr.10; - Repararea cu beton sclivisit cu adaosuri de rasini a zonelor cu stirbituri sau segregari locale ce pot favoriza corodarea armaturilor. b. Suprastructura - Desfacerea si refacerea integrala a hidroizolatiei, a imbracamintii asfaltice si a trotuarelor pentru o parte carosabila de 7,80 m si doua trotuare de 1,00 m, diferentele in plus constatate pe teren la partea carosabila vor fi inglobate la trotuare; - Desfacerea caii si a trotuarelor se va face pana la nivelul betonului de panta pe toata latimea pasajului intre bordurile paraopetilor pietonali. Aceasta operatie se va face cu atentie pentru a evita degradarea betonului de panta. Inainte de executia hidroizolatiei se va face o receptie a stratului suport si se vor executa reparatiile necesare cu beton pe portiunile degradate sau denivelate. Pentru hidroizolatie se vor folosi numai materiale atestate si agrementate, acceptate de beneficiar si proiectant.

S-a prevazut o protectie a hidroizolatiei cu beton armat cu plasa de sarma pentru a evita degradarea hidroizolatiei in cazul frezarii imbracamintii asfaltice. - Executarea unui parapet directional nou pe toata lungimea pasajului cu o eventuala folosire partiala a unor elemente bune ce vor rezulta de la demolarea parapetului directional existent; - Revizuirea, repararea si inlocuirea elementelor degradate si vopsirea integrala a parapetului metalic pietonal; - Montarea unor dispozitive de racordare etanse atestate si agrementate, acceptate de beneficiar si proiectant, la rosturile de pe culei si pilele 4 si 9. Aceste rosturi trebuie sa se poata monta pe jumatate din cale; - Montarea unor panouri noi tip CFR in zona de traversare a cailor ferate electrificate; - Repararea cu beton torcretat sclivisit a zonelor cu decalcifieri, segregari sau denivelari la betoanele monolite de la consolele trotuarelor si de la placile de monolitizare dintre grinzile prefabricate; - Inlocuirea gurilor de scurgere degradate, montarea de gratare si prelungirea tuburilor de scurgere pana la nivelul inferior al grinzilor; - Inlocuirea aparatelor de reazem actuale din neopren cu aparate de reazem noi. Aceasta operatie impune ridicarea succesiva a suprastructurii pasajului, verificarea suprafetelor de rezemare si montarea unor aparate de reazem noi, fixe si mobile de acelasi tip cu cele existente. c. Racorduri cu terasamentele - Desfacerea si refacerea portiunilor de pereu degradat de la sferturile de con si de la pereul de sub pasaj; - Desfacerea si refacerea zonelor degradate de la scari si casiuri; - Executarea de lucrari pentru asigurarea scurgerii apelor de pe pasaj in zona de racordare a trotuarelor cu acostamentele pentru a asigura circulatia apei pe casiurile de pe taluze si de pe acostamente. d. Rampe de acces - Corectarea imbracamintii asfaltice pe zonele cu denivelari pentru a asigura conditii normale de circulatie. Aceste lucrari se executa cu straturi

succesive din mixturi asfaltice, binder de criblura si beton asfaltic in grosimile necesare corespunzatoare denivelarilor masurate; - Corectarea casiurilor sau refacerea lor pe zonele cu denivelari pentru a asigura o sectiune transversala corespunzatoare; - Repararea si completarea casiurilor de pe taluzurile rampelor de acces; - Revizuirea, repararea si completarea cu material nou a parapetului metalic directional si vopsirea lui pe toata lungimea; - Executarea unei scari de acces din beton, cu balustrada pe partea dreapta a rampei Braila pentru a favoriza accesul de pe drum la locuintele din zona. * * Lucrarile proiectate nu ocupa suprafete suplimentare de teren, ele efectuandu-se in cadrul amprizei pasajului si rampelor proiectate initial. In vecinatatea caii ferate duble si electrificate, se va da o deosebita atentie, executarea lucrarilor se va putea face numai in functie de circulatie. Circulatia rutiera se va desfasura pe jumatate din latimea partii carosabile. Documentatia tehnica va fi verificata in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 la urmatoarele exigente: A 4.2 rezistenta si stabilitate la sarcini statice si dinamice, inclusiv la cele seismice; B 2.2 siguranta in exploatare; D 2.2 Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului. Durata de executie a lucrarilor este 12 luni. Art. 1.2. LUCRARI DE ORGANIZARE SPECIFICE Organizarea de santier aferenta lucrarilor de poduri cuprinde lucrarile si instalatiile antreprenorului echipate cu mijloace care sa-i permita realizarea tuturor operatiunilor si controlul calitatii executiei. *

Dotarea antreprenorului trebuie sa-i permita asigurarea calitatii lucrarilor, mijloacele, instalatiile, dispozitivele de verificare si control, necesare executiei in conformitate cu prevederile din proiect, normativele si standardele in vigoare si ale prezentului caiet de sarcini. Pentru pastrarea in siguranta a documentatiei, actelor de constatare si a proceselor verbale de receptie pe faze de lucrari, antreprenorul va crea spatiu si conditiile corespunzatoare beneficiarului, sau conform celor convenite in contract. Antreprenorul va asigura imprejmuirea si semnalizarea corespunzatoare a zonei in care se lucreaza, precum si a masurilor de dirijare a circulatiei rutiere, fiind raspunzator de eventuale evenimente rutiere sau degradari ale lucrarilor. Art. 1.3. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII Raspunderile antreprenorului se extind asupra calitatii tuturor materialelor si prefabricatelor ce se utilizeaza, precum si a produselor proprii pe care le foloseste la realizarea lucrarilor din contract. Documentele principale pe baza carora constructorul va executa lucrarile sunt: detalii de executie, intocmite de proiectant; caietul de sarcini cu precizarile tehnice specifice lucrarilor de poduri; normele, normativele, instructiunile, standardele si codurile de practica in vigoare. Documentatiile tehnice se intocmesc de catre proiectant. La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contractul incheiat cu beneficiarul, din caietul de sarcini si graficul de esalonare. Orice modificari sau adaptari fata de documentatia intocmita se pot face numai cu aprobarea prealabila, conform legislatiei in vigoare.

CAPITOLUL 2
ECHIPAMENTE TABLIER

Art.2.1. GENERALITATI In cele ce urmeaza, prin pod se inteleg podurile propriuzise, pasajele, viaductele, etc, asa cum sunt ele definite in STAS 5626-92, Poduri, Terminologie. Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si elemente necesare conservarii podurilor si asigurarii unui nivel de exploatare satisfacator pentru toti cei ce folosesc drumurile nationale pentru circulatie. Capitolul se refera la urmatoarele: dispozitive pentru asigurarea etanseitatii; rosturi de dilatatie; dispozitive de colectare si evacuare a apei (guri de scurgere); parapeti de siguranta pietonali; borduri; aparate de reazem.

Art.2.2. DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente: hidroizolatia; protectia hidroizolatiei; imbracamintea asfaltica din doua straturi.

Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin proiect si vor trebui sa asigure impermeabilitatea. Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei: stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proieminente mai mari de 2 mm; la planeitate se admit abateri de max. + 5 mm verificata cu un dreptar metalic de 3,00 pe orice directie;

este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele nu este permisa aplicarea sapei propriu-zise la temperaturi este interzisa circulatia personalului de santier sau

pregatite pentru aplicarea sapei; sub + 50C; depozitarea de materiale peste straturile sapei. Antreprenorul poate propune beneficiarului si alte solutii decat cele din proiect, in care caz, va intocmi o documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile materialelor componente, cat si ale imbracamintii in ansamblu, ce se va supune aprobarii beneficiarului. Art.2.3. Rosturi de dilatatie Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigura continuitatea suprafetei de rulare - in bune conditiuni de confort - intre tablier si culei sau intre diverse travei ale tablierului. Tipul de rost ce urmeaza a fi utilizat cat si tehnologia de montare a acestuia, trebuie sa fie precizate prin proiect. Antreprenorul, respectand caracteristicele necesare ale rostului si tolerantele lui de pozare, poate propune si alte tipuri de rost, in care caz va trebui sa obtina aprobarea beneficiarului. Sunt de preferat alcatuirile constructive ce conduc la reducerea numarului de rosturi sau la eliminarea lor totala. Art.2.4. Dispozitive de colectare si evacuare a apelor Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcatuite din guri de scurgere destinate evacuarii apelor de ploaie ce cad pe suprafata podului. Tipul, numarul si pozitia lor sunt precizate prin proiect. Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafata suprastructurii sunt, in general, prefabricate, standardizate si se monteaza pe suprastructura, astfel incat sa permita evacuarea apelor fara infiltratii in corpul structurii. 10

Antreprenorul poate propune si alte solutii decat cele din proiect, privind evacuarea apelor, dar numai cu aprobarea beneficiarului. Gurile de scurgere se vor prelungi cu tuburi din PVC 110mm, minimum 10cm sub nivelul inferior al suprastructurii. Art.2.5. Parapeti de siguranta pietonali Realizarea parapetilor de siguranta si pietonalilor se va face in conformitate cu proiectul. Parapetii din otel se vor proteja prin vopsire, calitatea si culoarea vopselei fiind aprobate de beneficiar. Art.2.6. Borduri Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate de beton sau din piatra. Calitatea betonului si pietrei, modul de tratare a suprafetei si dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului in lung si transversal al caii. La bordurile inalte nivelul superior al asfaltului de la trotuare va fi la nivelul inferior al gaurilor pentru evacuarea apelor. Bordurile vor fi prefabricate, vor avea clasa betonului minim C25/30 (B 400) si gradul de gelivitate G150. Pe langa conditiile de mai sus, bordurile inalte se vor peliculiza pentru a nu permite infiltrarea apelor si pentru a fi protejate de actiunea sarurilor de dezghet. Peliculizarea se va face cu produse chimice adecvate, agrementate tehnic.

11

CAPITOLUL 3 HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

Art.3.1. HIDROIZOLATII 3.1.1. Generalitati Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri. Hidroizolatiile au ca scop: impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta; colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si

dirijarea lor spre gurile de scurgere; La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din: sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele la marginea elementului care este hidroizolat; etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie. Se disting urmatoarele straturi componente: strat suport; strat de amorsare; strat de lipire; strat de baza; strat de protectie;

Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din: folie lichida cu intarire rapida; membrana hidroizolatoare; prin pulverizare; prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum; prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice; prin aplicarea de membrane autoaderente; 12

Tehnologia de aplicare poate fi:

prin lipirea cu supraincalzirea membranelor.

In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizicomecanice.Termenul de ,,sapa hidroizolatoare utilizat in continuare include toate straturile componemte si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza, stratul de protectie. 3.1.2. Caracteristici tehnice Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala a podului. Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta. Materialele incluse in elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive chimic. Sapa hidroizolatoare sa poata fi aplicata la poduri in exploatare, la care lucrarile se executa pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate se defasoara circulatia normala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice. Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod. Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior. Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice: mm adezivitatea la tractiune pentru produsele de hidroizolare: aplicate in film subtire (rasina) aderente la suport: min. 1N/mm2 la 23oC; 13 forta de rupere alungirea la rupere:% rezistenta la perforare statica: la 250 N pe bila 10 800 N/5 cm min. 4

clasa de rezistenta L 4 neperforata

de tipul membranelor prefabricate monostrat (bitum modificat) : min. 0.5 N/mm2 la 23oC; 100C absorbite de apa in 24 ore:% max.0,5 1200C temperatura minima la care membrana este stabila flexibilitatea pe un dorn: 50 mm fara fisuri la -

temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care 1800C domeniul -20 C 70 C


0 0

membrana trebuie trebuie sa reziste fara diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice temperatura de exploatare curenta este hidroizolatoare este +5 =300C. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate. Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel. 3.1.3. Prescriptii tehnice 3.1.3.1. Stratul hidroizolator Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata. Hidroizolatia se aplica in timp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit umflaturi sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire in camp continuu a membranelor livrate in fasii. Se vor trata special racordurile la gurile de scurgere asigurandu-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate. La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie. Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare. In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250 0C sau mai mare decat de

Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa

14

temperatura

la

care

tipul

respectiv

de

membrana

isi

modifica

caracteristicele fizico - mecanice sau chimice. Membranele hidroizolaoare se aplica la temperatura mediului ambiant de cel putin + 500C. 3.1.3.2. Stratul de protectie Stratul de protectie poate fi: sapa de beton de 5 cm grosime, realizat din beton clasa Bc 25, armat cu impletituri din sarma zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm, sau plase sudate tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm. Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7 mm. mortar asfaltic cu grosimea de 1 - 2 cm;

3.1.4. Verificarea hidroizolatiei Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe etape, dupa cum urmeaza: pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de lucrari ascunse; la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces verbal; Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor constatari nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundarea pe o inaltime de min. 5cm pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar. In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii. Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde: STAS 6642 73 ,,Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Rezistenta si alungirea la rupere 15

SR 137 - 95 ,,Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si STAS 5690 - 80 ,,Materiale plastice. Determinarea absortiei STAS 754 - 99 ,,Bitum neparafinos pentru drumuri STAS 6615/1-74 ,,Adezivi pe baza de elastomeri.

metode de verificare. de apa

Determinarea vascozitatii STAS 9199 73 ,,Masticuri bituminoase pentru izolatii Metode de analize si incercari. In ,,Normativul privind executia si controlul calitatii hidroizolatie, la poduri indicativ AND 577 2000 (Buletinul tehnic rutier nr. 17), sunt aratate conditiile tehnice, domeniul de aplicare, modul de executare, controlul calitatii, receptia lucrarilor. Art. 3.2. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 3.2.1. Generalitati Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie utilizate la poduri rutiere asigura: etanse. In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt: elemente elastometrice care asigura deplasarea; elemente metalice suport, fixate pe structuri. betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice; mortare speciale de etanseizare; benzi de cauciuc pentru colectarea si evacuarea apelor de deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturile continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor; etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa. lasate in acest scop;

Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive

infiltratie.

16

Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in alcatuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz. Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicele tehnice ale dispozitivului. Termenul de ,,dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie, prescurtat ,,dispozitiv utilizat in continuare, include toate elementele componente si anume: betonul in care sunt fixate elementele metalice; elementele metalice de prindere; elementul elastometric; elementul de etanseizare din cauciuc; mortarul special pentru etanseizarea elementului

elastometric. 3.2.2. Caracteristici tehnice Termenul de garantie a dispozitivului este de minimum 10 ani de exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastometrului este de minimum 5 ani. Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie. Firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure: livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea in opera a dispozitivului;

17

asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare

specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer; asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a instructiuni tehnice de executie si de exploatare. dispozitivului; Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizicomecanice in domeniul de temperaturi -350C + 800C. asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa; elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii sa fie etans; sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand

corozivi;

actiunile verticale si orizontale. Pentru 1 ml de pod aceste actiuni sunt: 7,8 tf Elementul elastometric trebuie sa aiba caracteristicile: mm2 Trasarea sub sarcina verticala maxima Alungirea minima la rupere Rezistenta la ulei: variatia caracteristicilor fizice si mecanice: duritate grade Shore A max. 5 pierdere de rezistenta la rupere max.% alungirea la rupere max.% 18 - 15 -15 350% max.15% Duritate, grade Shore A Rezistenta la rupere prin intindere Rezistenta la rupere prin compresiune 60 5 12 75 N/ forta verticala 11,2 tf forta orizontala

N/mm2

Nefragibilitatea la temperaturi scazute - 350C. -15 -30 10

temperatura minima

Rezistenta la imbatranire accelerata pieredere din rezistenta la rupere % max. scaderea alungirii la rupere % max cresterea duritatii grade Shore A max.

Rezistenta la ozon dupa 100 ore sa nu prezinte fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. 10/1995. 3.2.3. Prescriptii 3.2.3.1. Betoane speciale Varianta in care elementele metalice de fixare se incadreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa Bc 3,5 cu lucrabilitatea L 4. Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi L 42,5 R conform SR 388 - 1995. Betonul va avea gradul de gelivitate G 150 rezistent la cel putin 150 cicluri de inghet - dezghet. Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 de zile a betonului. Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la varsta de 10 zile. In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa Bc 20. Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.

19

In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima Bc 20 zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minima Bc 20. Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu romflexil pe fata care vine in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica. 3.2.3.2. Mortare speciale Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de dispozitive. Aceste mortare trebuiesc testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv. 3.2.3.3. Elementele elastometrice Elementele elastometrice pot fi: panouri din neopren armat; profile speciale, deschise sau inchise, din neopren; benzi late din neopren;

Aceste confectii se livreaza la cerere, de tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La pornire se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a confectiilor. 3.2.3.4. Elemente metalice de fixare Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastometrice. Ele se incadreaza in structura si de ele se fixeaza elementele elastometrice intersanjabile. La livrare se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarinduse concordanta cu prevederile proiectului si caietului de sarcini. Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixare la pozitie cu dispozitive special

20

adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie pana la intarirea betonului. Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii. In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari: geometria sa fie cea prevazuta in proiect; asfaltul sa nu prezinte denivelari; sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri; sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton

de ciment sau imbracamintii din asfalt turnat. 3.2.3.5. Alte recomandari La podurile avand deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 20 mm ( mm, considerand temperatura de montaj de + 50C se recomanda solutiile simple necostisitoare. Se vor efectua: receptii pe faze de executie care au in vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport sau de prindere a elementului elastometric. receptia finala. La receptia finala se poate efectua si proba prin inundare a rostului de dilatatie, cu inaltimea lamei de apa de minim.5 cm, pe durata de 24 ore. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde: SR ISO 1817-93 STAS 5152-82 STAS 8204-73 ,,Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor ,,Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata ,,Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate: 21

STAS R 9449 - 73

,,Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la fisurare datorita ozonului, in conditii statice

SDR ISO 815+A 1/95

,,Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente dupa compresiune la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute

STAS 200-87 SR 13170-1993

,,Incercarea materialelor. Incercarea la tractiune ,,Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc, epruvete speciale si metode de evaluare

22

CAPITOLUL 4 IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI


GENERALITATI

Art.4. Obiect si domeniu de aplicare


4.1.1. Prezentul Caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor bituminoase executate la cald pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare, in conformitate cu prevederile "Normativului privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod, indicativ AND 546-2002". 4.1.2. Tipurile de imbracaminti care se executa pe partea carosabila a podurilor rutiere sunt: a) imbracaminte bituminoasa turnata executata la cald;(executata conform STAS 11348, STAS 11348, STAS 175 si prezentul Caiet de sarcini) b) ) imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum neparafinos pentru drumuri (executata conform prezentului Caietului de sarcini) c) imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum modificat cu polimeri (executata conform prezentului Caietului de sarcini) d) imbracaminte bituminoasa executata la cald din mixturi asfaltice cu ados de fibre (executata conform Normativului AND 539, SR 174-1 si prezentului Caiet de sarcini) 4.1.3. Imbracamintea bituminoasa pe trotuare se executa din asfalt turnat, conform STAS 11348, STAS 175 si prezentului Caiet de sarcini. 4.1.4. Tipul de imbracaminte bituminoasa se stabileste prin proiectul de executie pe baza unui studiu tehnico-economic si tinand seama de urmatoarele recomandari: a) Sa se execute cu prioritate imbracaminte bituminoasa din asfalt turnat dur sau beton asfaltic preparat cu bitum neparafinos pentru drumuri; b) Sa se execute imbracaminte bituminoasa cu bitum modificat cu polimeri sau cu adaos de fibre pe drumuri cu trafic foarte greu (pentru cresterea rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute). 23

Art.4.2. Prevederi generale 4.2.1. Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului se aplica pe stratul de protectie a hidroizolatiei care se executa astfel: a) Conform STAS 5088 cu respectarea Normativului AND ind 577; b) din mortar asfaltic turnat, conform STAS 11348 si prezentului Caiet de sarcini; c) din mortar asfaltic cilindrat, conform Normativului AND ind.16:2000 d) direct pe hidroizolatie, daca performantele acesteia o permit. Variantele c) si d) se aplica numai cu acordul proiectantului si administratorului drumului. 4.2.2. Conditiile atmosferice minime necesare pentru executia imbracamintilor rutiere la poduri sunt: a) imbracaminte bituminoasa turnata la cald: tot timpul anului, la temperatura atmosferica de peste +50 C, pe suport uscat; b) imbracaminte bituminoasa cilindrata cu bitum neparafinos pentru drumuri si imbracaminte cu adaos de fibre: perioada mai-octombrie, la temperatura atmosferica de peste +100C, pe suport uscat; c) imbracaminte bituminoasa cilindrata cu bitum modificat cu polimeri: perioada mai-septembrie, la temperatura atmosferica de peste +150C. 4.2.3. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile orgonizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prezentului Caiet de sarcini. 4.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prezentului Caiet de sarcini. 4.2.5. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie, a incercarilor effectuate si a rezultatelor obtinute. 4.3. Simboluri Mixturile asfaltice prevazute pentru executia imbracamintilor bituminoase la poduri cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: ATD asfalt turnat dur BAP beton asfaltic cilindrat cu bitum pur (sau aditivat) BamP - beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat cu polimeri 24

MASF mixtura asfaltica cu adios de fibre MAT mortar asfaltic turnat pentru strat de protectie sau de egalizare AT asfalt turnat pentru imbracaminti la trotuare Art.4. 4. Referinte STAS 42-68 STAS 60-69 SR 61:1997 STAS 113-74 SR 174-1:2002 SR 174-2:1997 Bitumuri. Determinarea penetratiei Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Bitumuri. Determinarea ductilitatii. Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. STAS 175-87 STAS 539-79 pulbere. STAS 661-71 SR 662:2002 SR 667-2000 STAS 730-89 drumuri. Metode de incercare. SR 754:1999 STAS 863-85 STAS 1338/1-84 Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. STAS 1338/2-87 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti 25 Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de celuloza (Celochit). Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agragate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.Conditii tehnice generale de calitate. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in

bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare. SR 4032-1:2001 STAS 5088-75 STAS 8099-74 STAS 8622-88 STAS 8877-72 STAS 10969/1-83 Lucrari de drumuri. Terminologie. Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie. Bitum. Determinarea pierderii de masa prin incalzire. Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de calitate. Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrari de drumuri. Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare calitativa. STAS 10969/3-83 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare cantitativa. STAS 11348-87 Normativ AND ind. CD 16:2000 Normativ ind. C197-88 Normativ AND ind.537-2003 Normativ AND ind.538-1998 Normativ AND ind.539-2002 Normativ AND ind.542-1998 Normativ AND Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice generale de calitate. Normativ imbracamintilor bituminoase usoare. Instructiuni pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor in constructii. Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri. Metodologie bitumului modificat utilizat la executia lucrarilor de drumuri. Normativ privind realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere. Instructiuni tehnice privind determinarea modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice. Instructiuni tehnice privind determinarea fluajului static 26 de determinare a caracteristicilor privind conditiile de executie a

ind.543-1998 Normativ AND ind.548-1999 Normativ AND ind.549-1999 Normativ AND ind.552-1999 Normativ AND ind.577:2002

si dinamic al mixturilor asfaltice. Instructiuni tehnice privind determinarea comportarii la oboseala a mixturilor asfaltice cu echipamentul ELLEMATTA. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri. Normativ privind conditiile tehnice impuse emulsiilor bituminoase cationice. Normativ privind executia si controlul calitatii hidroizolatiilor la poduri. asfaltice preparate la cald. Partea1:Continutul de bitum solubil.

SR EN 12697-1:2002 MIxturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi

SR EN 12697-13:2002 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea temperaturii.

IMBRACAMINTE BITUMINOASA TURNATA EXECUTATA LA CALD DIN ASFALT TURNAT DUR (ATD) CONDITII TEHNICE Art.4.5. Elemente geometrice 4.5.1.Grosimea minima a imbracamintii este de 5 cm si se executa intr-un strat in cazul turnarii mecanizate si in 2 straturi in cazul turnarii manuale. Se recomanda ca atunci cand ATD se executa in 2 straturi, grosimea totala sa fie de 7 cm (2 straturi de 34cm), 4.5.2. a) Profilul transversal, in aliniament se executa sub forma de acoperis cu doua pante racordate in treimea mijlocie. b) Profilul transversal in curbe se excuta conform STAS 863.

27

c) Pantele profilului transversal in aliniament sunt de 2%. Aceste pante se pot reduce la 1,5% sau 1%, deci declivitatea in profil longitudinal este de 2,5%4% sau mai mare de 4%. 4.5.3. Profilul longitudinal este conform proiectului Art.4.6. Abateri la elementele geometrice 4.6.1. Abaterile limita admise la grosimea straturilor, fata de valorile prevazute in proiect sunt de + 10%. 4.6.2. Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de +2,5 mm/m. 4.6.3. Denivelarile maxime admise in lungul caii pe pod, sub dreptarul de 3m sunt de 3mm in cazul asternerii mecanizate si respectiv 5mm in cazul turnarii manuale. Art.4.7. Materiale 4.7.1.Agregatele naturale care intra in alcatuirea ATD sunt urmatoarele: a) Criblura sort 4-8 si 8-16, conform SR 667; b) Nisip de concasare sort 0-4 mm, conform SR 667. 4.7.2.Fiecare tip si sort de agregate trebuie sa fie depozitate separate, in silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii. 4.7.3. Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS 539; se stocheaza in silozuri sau magazii inchise, ferite de umezeala. 4.7.4.Bitumul utilizat la prepararea asfaltului turnat dur este: a) Tip D 25/40, conform SR 754, pentru zona climatica calda; b) Tip D 40/50, conform SR 754, pentru zona climatica rece. Zonele climatice sunt delimitate conform SR 174-1. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat trebuie sa fie pe min.80%. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat. 4.7.5. Alte materiale utilizate: a) Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida conform STAS 8877 sau Normativ AND ind.522, pentru amorsarea stratului suport. b) Cordon de etansare din chit tiocolic STAS 8622, celochit STAS 661 sau alte materiale agrementate tehnic pentru colmatarea rosturilor in zonele de 28

contact ale sapei hidrofuge si imbracaminti bituminoase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, etc.). Art.4.8. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur 4.8.1. Compozitia mixturii asfaltice respectiv limitele procentelor sorturilor de aggregate naturale din agragatul total, pentru asfaltul turnat dur sunt conform STAS 175 si adaptate la tabelul 1. Tabelul 1 Nr. crt. 1 2 3 4 5 Specificatii Criblura peste 8 mm, % Criblura peste 4 mm, % Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,14 mm % Filer si nisip 0,14 mm, % Continut de bitum, % Conditii de admisibilitate max. 20 2030* 2545** 2131 rest pana la 100 % 7,59,5*** 7,09,0****

* ** *** ****

in cazul turnarii in doua straturi; in cazul turnarii intr-un strat; asternere manuala; asternere mecanizata.

4.8.2. Continutul optim de bitum in mixturile asfaltice de tipul ATD se stabileste prin studii preliminare de laborator, efectuate conform STAS 1338/1,2. 4.8.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur, se determina pe epruvete cubice, confectionate conform STAS 1338/1,2 si trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 2. Tabelul 2 Nr. crt. 1 2 3 4 Caracteristici Conditii de admisibilitate Bitum D25/40 Bitum D40/50 2350 01 la 3,5 3,0 17

Densitate aperenta, kg/m3, min. Absorbtia de apa, % vol Rezistenta la compresiune 220CN/mm2, min Patrunderea la 400C sub o forta de 525N, aplicata timp de 30 min. cu ajutorul unui poanson avand sectiunea de 500 mm2 mm 29

Nota: In cazul in care nu se dispune de aparat pentru incercarea la patrundere, se va determina rezistenta la compresiune la 500C care trebuie sa fie de min.1,5 N/mm2 in cazul utilizarii bitumului D 25/40 si de min. 1,0N/mm2 in cazul utilizarii bitumului D40/50. 4.8.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur se determina pe mixturi preparate in laborator pentru elaborarea dozajului, pe probe de mixturi prelevate de la malaxor si de la asternere, precum si pe carote prelevate din imbracamintea executata (in caz de litigiu, la cererea scrisa a beneficiarului sau a comisiei de receptie). PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE Art.4.9. Utilaje si echipamente 4.9.1. Pentru preparare , conform STAS 175, se poate utiliza una din urmatoarele instalatii: a) instalatie speciala (malaxoare mecanice sau statii fixe) cu incalzire prealabila a materialelor, dotata cu echipamente de dozare a componentilor (dispozitive de cantarire sau dozare volumetrica); b) instalatie pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice cilindrate prevazute cu malaxor cu sistem de incalzire si mentinere a temperaturii si uscatoare - incalzitoare pentru filer. 4.9.2. Pentru transport si asternere, conform STAS 175: a) autotransportoare de asfalt turnat prevazute cu dispozitive de amestecare si de incalzire sau malaxoare mecanice mobile; b) repartizatoare prevazute cu vibratoare in cazul asternerii mecanizate a mixturii; c) dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii stratului suport; d) rulouri usoare de 4050 kg si 100 kg. Art.4.10. Pregatirea stratului suport 4.10.1 Inainte de executia lucrarilor, se efectueaza stratului suport conform proiectului de executie. verificarea cotelor

30

4.10.2 Pregatirea stratului suport se efectueaza diferit in functie de natura acestuia, dupa cum urmeaza: a) In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe suprafata din beton de ciment, se verifica planeitatea acesteia in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrarilor,aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel verificata, dupa uscare, se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida; b) In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe stratul de mortar asfaltic turnat sau cilindrat, suprafata acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida numai atunci cand executia imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24h de la turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulatiei; c) In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe un strat bituminos rezultat ca urmare a frezarii imbracamintii bituminoase vechi, suprafata acesteia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. d) In cazul in care imbracamintea se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se va asigura aderenta acestora. 4.10.3 Amorsarea se executa mecanizat cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, realizandu-se o pelicula omogena, pe toata suprafata stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,30,4 kg/m2. 4.10.4 Amorsarea se face in fata repartizorului pe distanta minima care sa asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100m. 4.10.5 Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata. Art.4.11 Prepararea si punerea in opera a asfaltului turnat dur 4.11.1 Prepararea, transportul si punerea in opera a asfaltului turnat dur se efectueaza conform STAS 175, cu urmatoarele precizari: a) Transportul se face cu utilaje speciale, conform pct.9.1 lit.a.

31

b) Stratul suport trebuie trebuie sa fie perfect uscat pentru a evita aparitia degradarilor specifice; c) Temperatura la asternere a asfaltului turnat dur este de min.1800C, fara sa depaseasca 2100C. d) Asternerea se executa mecanizat cu repartizoare prevazute cu vibratoare sau manual cu drisca. e) Suprafata proaspat turnata se trateaza cu 2-3 kg/m 2 nisip sort 0-4 si se compacteaza cu rulouri de 40-50 kg. f) Pentru sporirea rugozitatii in zonele periculoase suprafata se cluteaza cu 6-8 kg/m2 Criblura 8-16 bitumata si se compacteaza cu un rulou de aprox. 100 kg. Tratarea suprafetei se efectueaza cand mixtura are o temperatura cuprinsa in intervalul 1300C-1400C c) Controlul fabricatiei si punerii in opera 4.12.5. Controlul in timpul prepararii ATD vizeaza: a) respectarea temperaturilor tehnologice ale agregatelor naturale si ale bitumului la fiecare sarja; b) respectarea succesiunii de introducere a materialelor in procesul de preparare, la fiecare sarjap; c) respectarea duratei de malaxare in conformitate cu prescriptiile STAS 175, la fiecare sarja; 4.1.2.6. Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice de tipul asfaltului turnat dur in timpul prepararii pe probe prelevate de la malaxor (2x10kg pentru fiecare 200 tone de mixtura fabricata sau/lucrare cand cantitatea este mai mica de 200t) prin: a) verificarea continutului de bitum conform SR EN 12697 1; b) verificarea granulozitatii agregatului natural, conform STAS 1338/2; c) verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2. d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate 4.12.7. Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate se face dupa minim 20 zile de la darea in circulatie prin metode nedistructive sau pe carote, in caz de litigiu, la cererea scrisa a beneficiarului sau a comisiei de receptie si consta in verificarile mentionate la art.4.12.6.

32

IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM (BAP) CONDITII TEHNICE 4.13. Elementele geometrice, abaterile la acestea, materialele utilizate sunt cele prezentate la art.4.5.- 4.7. din prezentul caiet de sarcini, cu exceptia bitumului care trebuie sa fie de urmatoarele tipuri: a) Tip D60/80 conform SR754 pentru zona climatica calda b) Tip D80/100 conform SR754 pentru zona climat rece. 4.14. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 4.14.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase pe calea podurilor rutiere, din asfalt turnat dur se executa pe faze astfel: a) Controlul calitatii materialelor; b) Controlul stratului suport ca faza determinanta; c) Controlul fabricatiei si punerii in opera a asfltului turnat dur; d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate. a) Controlul calitatii materialelor 4.14.2. Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice tip ATD vor fi verificate in conformitate cu prescriptiile din standardele respective la elaborarea dozajelor, de catre un laborator autorizat. 4.14.3. Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de catre un laborator autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat constau in urmatoarele: Bitum: Criblura: 33 Penetratie la 250C, STAS 42; Punct de inmuiere IB, STAS 60;

Filer:

Natura mineralogica (examinare vizuala); Granulozitate, STAS 730; Coeficient de forma, STAS 730; Continutul de fractiuni sub 0,1mm, STAS 730; Granulozitate, STAS 730; Coeficient de activitate, STAS 730; Finete, STAS 593; Umiditate, STAS 539.

Nisip de concasare:

b) Controlul stratului support 4.14. Stratul support trebuie sa indeplineasca conditiile impuse prevazute la pct. 9.3 9.7. 4.14.1 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP 4.14.2. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar de laborator, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini. 4.15.2. Limitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru betoanele asfaltice cilindrate tip BAP sunt conform tabelului 3. Tabelul 3 Nr, crt. 1 2 3
x

Agregate naturale, % agregatul total Criblura peste 4 mm Filer si fractiuni sub 0,1 mm Filer si nisip 0,14mm

din Conditii de admisibilitate 3050 1013 Rest pana la 100x

Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasare este de

max. 20%. 4.14.3. Granulozitatea agregatului natural total precum si continutul de bitum pentru betoanele asfaltice tip BAP sunt cuprinse in limitele din tabelul 4. Tabelul 4 Nr. crt. Specificatii 34 Conditii de admisibilitate

Granulozitatea agregatelor naturale: - trece prin sita de 16mm% - trece prin sita de 8mm% - trece prin sita de 4mm% - trece prin sita de 2mm% - trece prin sita de 0,63mm% - trece prin sita de 0,20mm% - trece prin sita de 0,1mm% Continutul de bitum % in mixtura

95100 6885 5070 4056 2540 1425 1013 6,07,0

4.14.4. Continutul optim de bitum in betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1,2. 4.14.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5. Tabelul 5 Nr. crt A 1 2 3 4 B 1 2 3 Beton asfaltic cilindrat tip BAR Tipul bitumului D60/80 D80/100 Caracteristici pe epruvete Marshall Densitatea aparenta, 2350 2350 3 kg/m ,min. Absorbtie de apa, % vol, max. 1,5 1,5 0 Stabilitate (S) la 60 C kN, min. 7,5 7,0 Indice de curgere (fluaj) (I) la 1,54,5 1,54,5 600Cmm. Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din imbracaminte la 30 zile de la executie Densitatea aparenta, 2250 2250 kg/m3,min. Absorbtie de apa, % vol, max. 2,0 2,0 Grad de compactare,% min. 97 97 Caracteristici

4.14.6. Corpurile de proba Marshall se confectioneaza conform STAS 1338/1,2. 4.14.7. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina conform STAS 1338/2 pe mixturi preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor , pe probe de mixtura prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din imbracamintea gata executata. 4.14.8. Gradul de compactare al mixturii din strat se determina conform art conform art. 18.5. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE 35

4.15. Utilaje si echipamente 4.15.1. La executia imbracamintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur (BAP) se folosesc, conform SR 174, urmatoarele utilaje si echipamente principale: a) Instalatie automatizata de preparare a mixturii asfaltice, dotata cu echipamente de alimentare si dozare a componentilor. Se recomanda ca instalatia sa fie prevazuta cu uscator de filer si sa fie dotata cu buncar de stocare a mixturii termoizolat sau cu sistem de incalzire a acesteia. b) Rezervoare de stocare a bitumului, magazie sau siloz pentru filer, padocuri sau agregate. c) Repartizator finisor dotat cu palpator si system de incalzire a grinzii vibratoare care asigura asternerea uniforma, la grosimea prescrisa si precomprimarea mixturii asfaltice; d) Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120160 kN, un compactor cu rulouri netede de 100-120 kN sau un compactor mixt si un compactor de 1,2 kN pentru compactari marginale. e) Autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau cu bena acoperita cu prelata; f) Autoraspanditor sau dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii cu emulsie bituminoasa 4.16. Pregatirea stratului suport 4.16.1. Pregatirea stratului suport se efectueaza conform prevederilor art.10 din prezentul caiet de sarcini. 4.17. Prepararea si punerea in opera a BAP 4.17.1. Prepararea mixturii asfaltice BAP se realizeaza in instalatii automatizate conform SR 174-2 si art.15 din prezentul caiet de sarcini. 4.17.2. Mixtura asfaltica cilindrata se prepara in conformitate cu prevederile SR 174-2, cu precizarea ca temperatura agregatelor naturale, bitumului si a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 6; Tabelul 6 36

Tipul bitumului

Tip D60/80 Tip D80/100

Temperaturile componentelor la prepararea mixturii asfaltice, 0C Agregate naturale Bitum la intrare la iesire din in malaxor uscator 180190 160170 175185 150170

Temperatura mixturilor la iesire din malaxor 165175 160170

4.17.3. Transportul mixturii asfaltice la punctul de lucru se realizeaza in autocamioane basculante cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu prelata. 4.17.4. Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu bena neacoperita, intrucat pierderea de temperatura prin limitele stabilite prin prezentul normativ conduce la nerespectarea temperaturilor de asternere si compactare si deci la o imbracaminte bituminoasa neetansa, improprie pentru calea pe podurile rutiere. 4.17.5. Asternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 100C. Executia se intrerupe pe timp de ploaie sau vant puternic si se reia numai dupa uscarea suportului. 4.17.6. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executa conform SR 1742, numai mecanizat, cu repartizator finisor, care sa asigure precompactarea mixturii asfaltice. 4.17.7. Repartizatorul trebuie sa fie capabil de a asterne mixtura asfaltica fara sa se produca segregarea acesteia, respectand profilele si grosimile fixate prin proiectul de executie. 4.17.8. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii cat si al afanarii. 4.17.9. Viteza de asternere cu repartizatorul trebuie sa fie adaptata conditiei de sosire a mixturii asfaltice de la instalatia de preparare, si cat se poate constata pentru a evita total intreruperile in timpul executiei stratului bituminos in ziua respectiva. 4.17.10. In buncarul repartizatorului trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. 4.17.11. Imbracamintea bituminoasa pe calea podului se executa prin asternerea mixturii asfaltice pe cate o banda de circulatie, pe straturi. 37

4.17.12. Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executa imediat dupa asternere, astfel incat sa obtina valorile optime ale caracteristicilor fizico-mecanice si de suprafatare. 4.17.13. Atelierul de compactare va fi constituit conform art.315.1. Numarul si tipul compactoarelor va fi stabilit in functie de cantitatea de mixtura ce se asterne si de timpul necesar de compactare pentru inscrierea in limita minima a temperaturii de compactare. 4.17.14. Numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste prin incercari pe un sector de drum, inainte de a se trece la executia imbracamintii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai mic de 12. 4.17.15. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7. Tabelul 7 Nr. crt. 1 2 Tipul bitumului Bitum D60/80 Bitum D80/100 re Temperatura mixturii, 0C min. la asterne La inceputul La sfarsitul compactarii compactarii 150 145 120 145 140 110

4.17.16. Compactarea se executa in lungul caii podului, de la margine spre ax. Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a compactorului pe toata latimea benzii. 4.17.17. Pentru ca suprafata stratului sa fie uniforma, denivelarile maxime admisibile sub dreptarul de 3m, in profil longitudinal trebuie sa fie de max. 3mm sau conform SR 174-1, functie de clasa tehnica a drumului pe sare este situat podul. 4.17.18. Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeaza conform prescriptiilor SR 174-2, iar rosturile care separa mixtura asfaltica asternuta de la o zi la alta trebuie sa fie astfel realizate incat sa asigure o tranzitie intre suprafetele vechi si noi. Art.18. Controlul calitatii lucrarilor 4.18.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic cilindrat se executa pe faze astfel: a) Controlul calitatii materialelor inainte de utilizare; 38

b) Controlul stratului suport ca faza determinanta; c) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice; d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate. a) Controlul calitatii materialelor 4.18.2. Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate in conformitate cu prescriptiile din standardele respective in conditiile aratate din prezentul caiet de sarciniv, la elaborarea dozajelor de catre un laborator autorizat. 4.18.3. Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de catre un laborator autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat constau in urmatoarele: Bitum: Filer: Finete, STAS 539; Umiditate, STAS 539 b) Controlul stratului suport Penetratie la 250C, STAS 42; Punct de inmuiere IB, STAS 60; Ductilitate la 250C, SR 61 Natura mineralogica (examinare vizuala); Granulozitate, STAS 730; Coeficient de firma, STAS 730; Coeficientul de fractiuni sub 0,1 mm, STAS 730; Granulozitate, STAS 730; Coeficient de activitate, STAS 730 Nisip de natural: Granulozitate, STAS 4606; Echivalent de nisip, STAS 730 corpuri straine si materii organice, STAS 4606

Criblura:

Nisip de concasare:

39

4.18.4. Stratul suport trebuie sa indeplineasca conditiile impuse, prevazute la punctele 9.39.7. c) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice 4.18.5. Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt supuse incercarilor preliminare pentru elaborarea dozajelor si efectuarea controlului in timpul fabricatiei. 4.18.6. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in urmatoarele: a) Determinarea granulozitatii si umiditatii amestecului de agregate naturale; b) Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate; c) Controlul sistemelor de dozare a materialelor la instalatia de preparare a mixturii asfaltice; d) Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor, la asternere si compactare; e) Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: continut de bitum si granulozitatea agregatului total, conform SR EN 1267 1 si respectiv STAS 1338/2; f) Verificarea calitatii mixturii asfaltice in timpul executiei imbracamintii, din mixturi prelevate de la instalatia de preparare sau de asternere. 4.18.7. Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice se determina granulozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator. 4.18.8. Abaterile admise fata de compozitia prescrisa sunt conform tabelului 8 cu incadrarea curbei in zona prescrisa. Tabelul 8 Caracteristica Dozajul de liant Compozitia granulometrica: fractiunea 8-16 mm fractiunea 4-8 mm fractiunea 2-4mm fractiunea 0,63-1 mm fractiunea 0,2-0,63 mm fractiunea 0,1-0,2 mm 40 Abateri maxime admise (%) 0,3 5 5 5 4 3 2

fractiunea <0,1 mm

1,5

4.18.9. Frecventa verificarilor si determinarilor efectuate pentru controlul calitatii fabricatiei este data in tabelul 9. Tabelul 9 Nr. crt. 1 Natura incercarii sau verificarii Frecventa

4 5 6 7

Studiu preliminar de laborator pentru La inceperea lucrarilor elaborarea dozajelor mixturii asfaltice cu adaptarea retetei la schimbarea sursei sau calitatii materialelor Controlul reglajului instalatiei de preparare Inaintea inceperii a mixturii asfaltice fabricarii fiecarui tip de mixtura cu consemnare scrisa Granulozitatea amestecului de agregate Zilnic, inainte de naturale si filer (sarja alba) sau fara filer inceperea fabricatiei (de pe banda de alimentare a uscatorului), functie de tipul instalatiei Compozitia mixturii asfaltice Zilnic Temperatura agregatelor, a liantului si a Permanent, minim la o mixturii la iesirea din malaxor ora Temperatura mixturii la asternere si la La fiecare compactare autobasculanta Controlul calitatii mixturii asfaltice 1 proba/400 t mixtura (compozitie si caracteristici fizico- fabricata sau pe lucrare mecanice pe epruvete Marshall) pentru cantitati de sub 400t.

4.18.10. Calitatea mixturlor asfaltice preparate va fi atestata prin declaratia de conformitate si prin buletinul de incercari elaborat pe baza incercarilor si analizelor de laborator. d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate 4.18.11. Imbracamintea bituminoasa gata executata va fi supusa urmatoarelor verificari: a) Verificarea gradului de compactare b) Verificarea elementelor geometrice. 4.18.12. Gradul de compactare se verifica preferabil prin incercari nedistructive (cu gamadensimetru conform instructiunilor aprobate) sau pe carote. 41

4.18.13. In cazul in care nu pot fi aplicate metode nedistructive de verificare a gradului de compactare sau apar neconformitati, la cererea scrisa a comisiei de receptie a lucrarilor pot fi prelevate carote. Acestea vor fi investigate conform STAS 1338/2 in ceea ce priveste: a) grosimea stratului; b) densitatea aparenta si absorbtia de apa conform tabel 4 pe probe intacte; c) gradul de compactare; d) compozitia mixturii (continut de bitum si curba granulometrica); e) alte incercari fizico-mecanice, solicitate de comisia de receptie, efectuate direct pe carote (ex. stabilitatea Marshall sau incercari dinamice) sau pe corpuri de proba confectionate in laborator de mixtura reincalzita. 4.18.14. Carotele vor fi astfel prelevate incat sa nu fie afectata hidroizolatia si stratul de protectie a acesteia, iar locurile de unde au fost prelevate carotele vor fi acoperite imediat cu mixtura asfaltica de acelasi tip cu cel de realizare a caii. 4.18.15. Gradul de compactare se calculeaza prin raportarea procentuala a densitatii aparente a mixturii din strat (determinata cu gamadensimetrul sau pe carote in laborator) la densitatea aparenta a epruvetelor Marshall confectionate din aceeasi mixtura (la elaborarea dozajelor, la verificarea executiei sau din carotele reincalzite in laborator, in caz de litigiu se aplica ultima varianta). 4.18.16. Verificarea elementelor geometrice, respective verificarea profilului transversal si longitudinal si a uniformitatii in profil longitudinal se efectueaza cu echipamente adecvate omologate conform. Prevederilor SR 174-2. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM MODIFICAT (BamP) CONDITII TEHNICE

42

4.19. Elemente geometrice si abateri limita admise 4.19.1. Elemente geometrice si abaterile limita admise la elementele geometrice sunt conform art. 5-6 din prezentul caiet de sarcini. Art.4.20. Materiale 4.20.1. Agregate naturale: a) Cribluri sort 4-8 si 8-16, conform SR 667; b) Nisip de concasare sort 0-3, conform SR 667; c) Nisip natural sort 0-4, conform SR 662. 4.20.2. Filerul din calcar sau creta macinata conform STAS 539. 4.20.3. Bitumul care se utilizeaza la prepararea bitumului modificat pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP este tip D 80/100 cu caracteristici tehnice conform SR 754 si cu indice de instabilitate coloidala conform Normativ AND ind. 537. Temperatura bitumului la descarcarea din mijlocul de transport in rezervoarele de stocare ale instalatiei de preparare a bitumului modificat trebuie sa fie de min. 1400C. 4.20.5. Polimerii utilizati pentru modificarea bitumului folosit la executia imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod din prezentul normativ sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari, care trebuie sa fie agrementati tehnic, iar caracteristicile acestora sunt conform specificatiilor tehnice, agrementului tehnic si certificatului de conformitate a calitatii emis portivit reglementarilor in vigoare. 4.20.6. Dozajul de polimer este de 46% din greutatea bitumului, procent care se stabileste in functie de tipul polimerului, bitumul utilizat, zona climatica de aplicare si tipul lucrarii, in conditiile respectarii conditiilor tehnice pentru bitumul modificat cu polimeri tip Bm prevazute in tabelul 10 din prezentul caiet de sarcini. 4.20.7. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar de catre un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prezentul caiet de sarcini. 4.20.8. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul modificat tip Bm sunt conform tabelului 10. 4.20.9. Prepararea, transportul si depozitarea bitumului modificat cu polimerui se efectueaza conform Normativ AND ind. 549. 43

Tabelul 10
Nr. crt. Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de verificare

1 2 3 4 5

Penetratia la 250C, 1/10 mm Punct de inmuiere IB,0C. min Ductilitate: La 130C cm, min, La 250C cm, min, Punct de rupere Fraass, 0C. max. Revenire elastica la 130C, %, min. Stabilitate la incalzire in strat subtire la 163 0C (metoda TFOT) - pierdere de masa, % max. - penetratie reziduala, %, min. - cresterea punctului de inmuiere, 0C, cm, min - ductilitatea reziduala la 130C. cm, min. - revenirea elastica la 130C, %, min. Adezivitate de agregat etalon, %min. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta) Dispersie foarte fina a particulelor sub 5 ,% min. Stabilitate la stocare 72 ore la temperatura de 1630C 4.20.10. Alte materiale utilizate

55-70 55 40 100 -15 60 0,8 50 9 40 75 85 80

STAS 42 STAS 60 SRE 61 STAS 113 Metodologie AND ind. 538 STAS 8099-74 metoda II

7 8

Metodologie AND ind. 538 STAS 10969/3 Metodologie AND ind. 538

a) Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida conform STAS 8877, sau Normativ AND ind. 552, pentru amorsarea stratului suport. b) Cordon de etansare in chit tiocolic, celochit sau alte materiale conform pct.75. lit.b din prezentul caiet de sarcini. 4.21. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum modificat (BAmP) 4.21.1. Granulozitatea agregatului natural total precum si continutul total de bitum pentru betonul asfaltic cilindrat BamP sunt aceleasi cu cele pentru BAP (tabelul 4) 4.21.2. Continutul optim de bitum se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1.2. 4.21.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAmP trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 11. 44

Tabelul 11 Nr. crt . A 1 2 3 4 B 1 2 3 Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAmP

Caracteristici pe probe Marshall Densitatea aparenta, kg/m3, min. 2350 Absorbtie de apa, % vol, max. 1,5 Stabilitate (S) la 600C, kN, min. 10,0 Indice de curgere (fluaj) (I) la 600C.mm 2,03,5 Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din imbracaminte la 30 zile de la executie Densitatea aparenta kg/m3, min 2250 Absorbtie de apa, % vol, max. 2,0 Grad de compactare, % min. 97

4.21.4. Corpurile de proba Marshall se confectioneaza conform STAS 1338/1,2 cu mentiunea ca temperatura mixturii asfaltice si a tiparelor trebuie sa fie majorata cu 100C fata de STAS, iar compactarea sa se efectueze cu 2x75 lovituri/epruveta. 4.21.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe mixturi preparate in laborator pentru elaborarea dozajelor, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din imbracamintea gata executata. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE 4.22. Utilaje si echipamente 4.22.1. Utilajele si echipamentele utilizate la executia imbracamintii bituminoase din beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat sunt conform din prezentul caiet de sarcini plus instalatia speciala pentru prepararea bitumului modificat, conform Normativ AND ind. 549. 4.23. Pregatirea stratului suport se realizeaza conform Art. 10 din prezentul caiet de sarcini si SR 174-2. Art. 4.24. Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice cilindrate BAmP 4.24.1. Prepararea bitumului modificat se realizeaza in rafinarie sau pe santier, la locul de preparare a mixturii asfaltice.

45

24.2. Prepararea bitumului modificat, transportul si depozitarea se realizeaza conform Normativ AND ind. 549. 24.3. Mixtura asfaltica BAmP se prepara in conformitate cu prevederile SR 174-2, cu precizarea ca temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului modificat si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 12. Tabelul 12 Temperatura componentelor la prepararea mixturii asfaltice, 0C Amestec de agregate Bitum modificat naturale 180-190 165-175 Temperatura mixturii la iesirea din malaxor, 0 C 170-180170-180

4.24.4. Transportul mixturii asfaltice BamP se realizeaza in autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau acoperite cu prelata. 4.24.5. Se interzice transportarea mixturii asfaltice in autotransportoare cu bena neacoperita, intrucat pierderea de temperatura sub limitele stabilite prin prezentul caiet de sarcini conduce la transformarea acesteia intr-un material rigid, neutilizabil. 4.24.6. Necesarul mijloacelor de transport pentru mixtura asfaltica se stabileste in functie de distanta de transport prin realizarea unei corelatii corespunzatoare intre capacitatea acestora si cea a repartizatorului de mixtura, astfel incat sa se realizeze asternerea mixturii fara intrerupere. 4.24.7. Asternerea mixturii asfaltice BAmP se face la temperaturi atmosferice de peste 150C. Executia se intrerupe pe timp de ploaie sau vant, si se reia numai dupa uscarea stratului suport. Asternerea mixturii asfaltice se realizeaza numai mecanizat, cu repartizator finisor, care sa asigure precompactarea mixturii asfaltice, prevazut cu palpator si sistem de incalzire a grinzii vibratoare. Asternerea mixturii asfaltice se executa conform prevederilor SR 174-2 pe cate o banda de circulatie, pe straturi.. 4.24.8. Compactarea mixturii asfaltice BamP se executa conform prevederilor de la pct.17.12 17.17 din prezentul caiet de sarcini cu urmatoarele precizari: a) Atelierul de compactare va fi construit dintr-un compactor cu pneuri de 120 160 kN si unul cu rulouri netede de 120 kN; 46

b) Numarul minim de treceri al fiecarui compactor va fi de 13. 4.24.9. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in tabelul 13. Tabelul 13 la asternere min. 160 Temperatura mixturii, 0C, min. la inceputul compactarii min. 155 la sfarsitul compactarii min. 130

4.24.10. Rosturile longitudinale si transversale se executa conform pct. 17.18 din prezentul caiet de sarcini si prescriptiilor SR 174-2. 4.25. Controlul calitatii lucrarilor 4.25.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic tip BamP se executa pe faze astfel: a) Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri; b) Controlul calitatii materialelor c) Controlul stratului suport ca faza determinanta; d) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice; e) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate. a) Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri 4.25.2. Bitumul pur, polimerul si bitumul modificat se verifica la elaborarea dozajului optim de polimer de catre un laborator autorizat, in conformitate cu prevederile pct. 20.3 .- 20.6. din prezentul caiet de sarcini. 4.25.3. In timpul prepararii bitumului modificat, verificarile constau in urmatoarele: a) Verificarea indicelui de instabilitate coloidala al bitumului pur, conform Normativ AND ind. 537 si metodologiei AND ind. 521 R; b) Verificarea temperaturii de preparare a bitumului modificat c) Urmarirea respectarii dozajului de polimer; d) Verificarea omogenitatii, la microscopul cu lumina fluorescenta, conform Metodologiei AND ind. 538.

47

25.4. Prepararea bitumului modificat cu polimeri se va efectua sub directa supraveghere a laboratorului autorizat conform reglementarilor in vigoare. 25.5. Calitatea bitumului modificat cu polimeri va fi atestata prin buletine de incercare elaborate pe baza incercarilor si analizelor de laborator. b) Controlul calitatii materialelor inainte deutilizare 4.25.6. Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice cilindrate tip BAmP vor fi verificate in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si cu conditiile din standardele respective si cu conditiile aratate la art. 20 din prezentul caiet de sarcini, la elaborarea dozajelor de catre un laborator autorizat. 4.25.7. Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de catre un laborator autorizat, pe fiecare lot de material aprovizionat constau in urmatoarele: a) Bitum: Penetratie la 250C, STAS 42; Punct de inmuiere IB, STAS 60; Ductilitate la 250C, SR61. Penetratie la 250C, STAS 42; Punct de inmuiere IB, STAS 60; Ductilitate la 250C, SR61.

b) Bitum modificat cu polimeri:

Revenire elastica la 130C, Metodologie AND nr.538 c) Criblura: Natura mineralogica (examinare vizuala); Granulozitate, STAS 730; Coeficient de forma, STAS 730; Continutul de fractiuni sub 0,1 mm. STAS 730. d) Nisip de concasare: Granulozitate, STAS 730; Coeficient de forma, STAS 730; e) Nisip natural: Granulozitate, STAS 4606; Echivalent de nisip, STAS 730; 48

Corpuri straine si materii organice, STAS 4606. f) Filer: FInete, STAS 539; Umiditate, STAS 539;

d) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturilor asfaltice BAmP 4.25.8. Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice de tip BamP se efectueaza conform pct. 18.5. 18.10 si prezentul caiet de sarcini. e) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate se efectueaza conform pct. 18.11 18.12 din prezentul caiet de sarcini si SR 174-2 IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD CU ADAOS DE FIBRE (MASF) CONDITII TEHNICE 4.26. Elemente geometrice si abateri limita admise 4.26.1. Grosimea minima a imbracamintii bituminoasa este de 6 cm si se executa in 2 straturi: stratul inferior din BAP si stratul de uzura din MASF. Se recomanda ca grosimea fiecarui strat sa fie de 3-4cm (grosime totala 7cm). 4.26.2. Celelalte elemente geometrice precum si abaterile limita admmise la elementele geometrice sunt conform art. 5-5 din prezentul caiet de sarcini Art. 4.27. Materiale 4.27.1. Materialele utilizate la executia stratului de BAP sunt conform art 13 din prezentul caiet de sarcini 4.27.2. Materialele utilizate la executia stratului de rulare din MASF (conform Normativ AND ind. 539) sunt urmatoarele: a) Agregate naturale: constituite din nisip de concasare sort 0-4 si criblura sort 4-8 si 8-16, conform SR 667. Agregatele respective trebuie sa provina din roci de clasa A sau B, iar criblurile sort 4-8 si 8-16 trebuie sa 49

corespunda conditiilor tehnice prevazute in tabelul 14. Tabelul 14


Nr. crt Caracteristici Limite admisibile Criblura sort 4Criblura sort 88 16

1 2 3

5 6

Continut de granule1) - ramase pe ciurul superior, % max. - treceri prin ciurul inferior, % max. Coeficient de forma, % max. Continut de impuritati: - corpuri straine, % max. - continut de fractiuni sub 0,1 mm, % max. Uzura cu masina Los Angeles, % max. - clasa A - clasa B Rezistenta la inghet-dezghet2) - coeficient de gelivitate, % max. - sensibilitate la inghet-dezghet, % max. Absorbtia de apa, %, max. NOTA:

5 10 25 Nu se admit 1,5

5 10 25 Nu se admit 1,5

18 20 3 25 1,6

18 20 3 25 1,6

1) Se recomanda ca media trecerilor prin ciurul superior si inferior sa fie cuprinsa in intervalul 0,330.66, respectiv 0,66 ((Qp+Qd)/2 0,33. 2. Pentru operativitate, la elaborarea dozajelor preliminare, comportarea la inghet-dezghet se poate stabili prin determinarea rezistentei la actiunea sulfatului de sodiu (5 cicluri), valorile maxime admise fiind: pentru trafic intens 5%; pentru trafic mediu 9%.

Dozajele definitive se vor baza insa pe rezultatele la inghet-dezghet, conform SR 667. b) Filer de calcar sau creta macinata, conform STAS 539 c) (1) bitum tip D60/80, conform SR 754 (2) adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat trebuie sa fie de min. 80%. In caz contrar , se va utiliza bitum aditivat. d) Fibrele utilizate pot fi celulozice, sub forma de granule bitumate sau nebitumate si trebuie sa fie agrementate tehnic. Se pot utiliza si alte tipuri de fibre, cu conditia sa fie agrementate tehnic. 50

e) Alte materiale, conform pct, 7.5 din prezentul caiet de sarcini. 4.28. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 4.28.1. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betonului asfaltic cilindrat tip BAP trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in art. 14 din prezentul normativ. 4.28.2. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale MASF trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) zona granulometrica a agregatului natural total din mixtura, conform tabel 15. b) Continutul de fibre variaza in limitele 0,31,0% din masa mixturii asfaltice, functie de tipul fibrei utilizate; de regula se aplica un dozaj de 0,40,5% fibra activa, continutul optim stabilindu-se prin incercari preliminare de laborator; c) Continutul optim de liant se stabileste prin incercari preliminare de laborator, astfel incat mixtura asfaltica sa indeplineasca conditiile din tabelul 16.; dozajul recomandat de bitum este de 6,57,5%, fata de agregatul natural uscat; in cazuri justificate prin studii de laborator, valoarea minima de 6,5% poate fi redusa in vederea asigurarii stabilitatii si rezistentei la ornieraj daca aceste valori nu pot fi respectate prin cresterea continutului de fibre; d) Caracteristicile fizico-mecanice ale MASF trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 16. e) Caracteristicile fizico-mecanice ale carotelor prelevate din stratul executat din MASF trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 17. (2) Incercarile din tabelul 16 se efectueaza la elaborarea dozajelor, pe parcursul executiei , in lipsa altor dispozitii, se vor face verificarile de la nr. crt. 1 si 2 (testul Schellenberg si incercari pe epruvete Marshall). Tabelul 15 Curba granulometrica Trece prin sita de 16 mm% Trece prin sita de 8 mm% Trece prin sita de 4 mm% Trece prin sita de 2 mm% Trece prin sita de 1 mm% 51 Limite admisibile 95-100 44-60 25-37 20-28 16-23

Trece prin sita de 0,63 mm% Trece prin sita de 0,20 mm% Trece prin sita de 0,1 mm%

13-20 10-15 10-14 Tabelul 16

Nr. crt.

Caracteristica

Limite admisibile

1 2

4 5

Test Schellenberg % max. 0,2 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall - Stabilitate (S) la 600C. min 7.0 - Indice de curgere (I) la 600C. 1.53.5 mm - Densitate aparenta, kg/m3.min 2300 - Volum de goluri % 34 (cat mai aproape de 3.5) Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 400C si 1800 10000 pulsuri, 10-4 mm. max - Viteza de deformatie la ornieraj Temperatura (VDOP). Mm/h pentru un 450C3) 600C4) nr.mediu de vehicule2) - <1500.max 6.0 8.0 - 15003000. max 4.0 6.0 - 30006000. max 2.0 3.5 - >6000 <2.0 <3.5 - Adancimea fagasului, mm. Pentru un numar mediu de vehicule2) - <1500. max 6.0 9.0 - 15003000. max 5.0 8.0 - 30006000. max 4.0 7.0 - >6000 <4.0 <7.0 Modulul de elasticitate la 150C, 4000 Mpa, min. Deformatia permanenta la 1000 oboseala (3600 impulsuri) la 150C. 10-4 max.

Metoda de incercare SR 174-1 STAS 1338/21)

Normativ ind. 542

AND

Metodologie CESTRIN

NormativAND ind.542 Normativ ind. 548 AND

NOTE:
1)

Epruvetele Marshall se confectioneaza conform STAS 1338 I cu Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24h, calculul pentru traficul de Zona climaterica rece, delimitata conform SR 174-1. Zona climaterica calda, delimitata conform SR 174-1. Tabelul 17 Caracteristici Densitatea aparenta, kg/m3, min 52 Limite admisibile 2250

mentiunea ca se aplica 75 lovituri pe fiecare parte.


2)

perspectiva.
3) 4)

Nr. crt. 1

2 3 4

Absorbtie de apa, % vol. Grad de compactare, % min. Rezistenta la deformatii permanente (VDOP sau adancimea fagasului)

26 97 Conform tabel 16, nr. crt.3

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE Art.4.29. Utilaje si echipamente 4.29.1. Utilaje si echipamentele necesareexecutiei stratului din BAP sunt conform art. 15 din prezentul caiet de sarcini, iar cele necesare executiei stratului MASF sunt conform Normativ AND ind. 539 si SR 174-2, cu mentiunea ca la compactarea acestuia se vor aplica compactoarele specificate in agrementul tehnic al tipului respectiv de fibre. 4.30. Pregatirea stratului suport 4.30.1. Pregatirea stratului suport se aplica BAP se realizeaza conform art. 10 din prezentul normative si SR 174-2. 4.30.2. Stratul suport din BAP pe care se aplica stratul de uzura se efectueaza la un interval de peste 24 h de la executia stratului din BAP sau cand acesta din urma a fost supus circulatiei. 4.31. Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice 4.31.1. Mixtura asfaltica tip BAP se prepara, se transporta si se pune in opera conform Normativ AND ind. 539 si SR 174-2, avandu-se in vedere si prevederile agrementelor tehnice pentru fibrele respective. 4.31.2. Mixtura asfaltica tip MASF se prepara, se transporta si se pune in opera conform Normativ AND ind. 539 si SR 174-2, avandu-se in vedere si prevederile agrementelor tehnice pentru fibrele respective. 4.31.3. Suprafata stratului de uzura din MASF se poate trata pentru sporirea rugozitatii conform prevederilor Normativului AND ind. 539. Art. 4.32. Controlul calitatii lucrarilor 4.32.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase cilindrate din BAP si din MASF se efectueaza conform art. 18 din prezentul caiet de sarcini cu mentiunea ca in cazul MASF, la controlul calitatii mixturii asfaltice, conform table 9 nr. crt. 7 se va efectua si testul Schellenberg, iar valorile pentru MASF (mixtura sau carote) trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 16 nr. crt. 1 si 2, respective din tabelul 17. 53

MORTAR ASFALTIC TURNAT CA STRAT DE PROTECTIE SAU DE EGALIZARE PENTRU CALEA PE POD (MAT) Art.4.33. Elemente geometrice 4.33.1. Grosimea stratului de mortar asfaltic turnat se stabileste constructive si are valoarea de 2cm, iar abaterile limita locale admise fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maximum 10%. 4.33.2. La turnarea mortarului asfaltic se vor respecta conditiile impuse de proiectul de STAS 11348. Art.4.34. Materiale 4.34.1. Agregatul natural utilizat la prepararea MAT este nisipul de concasare sort 0-4mm, conform SR 667. 4.34.2. Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS 539. 4.34.3. Bitum tip D 60/80, conform SR 754. 4.34.4. Alte materiale, conform pct. 7.5. din prezentul caiet de sarcini sau STAS 11348. Art.4.35. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat 4.35.1. Compozitia mortarului asfaltic turnat, conform STAS 11348, este prezentata in tabelul 18 prin adaptare la noile seturi de site. Tabelul 18 Nr. crt. 1 2 3 4 Specificatii Continut de aggregate peste 4 mm, % Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm,% Filer si nisip 0,14mm,% Continut de bitum, % din masa mixturii Conditii de admisibilitate Max. 10 2535 Rest pana la 100% 1112 executie pentru profilul transversal si longitudinal, conform

4.35.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat se determina pe epruvete cubice si sunt conform tabelului 19. Tabelul 19 Nr. crt. 1 Caracteristici Densitate aparenta, kg/m3, min 54 Conditii admisibilitate 2150 de

2 3

Absorbtia de apa, % vol Patrunderea la 400C sub forma de 525N, aplicata timp de 30 min. cu un poanson cu sectiunea de 500 mm2, mm

01 115

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE Art.4.36. Utilaje si echipamente conform art. 9 din prezentul normative sau STAS 175. 4.37. Pregatirea stratului suport conform art. 10 din prezentul normative sau STAS 11348. 4.38. Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice turnate de tip MAT se efectueaza conform STAS 175. 4.39. Mortarul asfaltic turnat, ca strat de protectie a hidroizolatiei sau ca strat de egalizare se aplica de regula dupa amorsarea acesteia cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. In cazul tipurilor noi de hidroizolatii, agrementate ethnic, se vor respecta prevederile agrementelor tehnice privind amorsarea acestora. Art.4.40. Controlul calitatii lucrarilor. 4.40.1. Varificarea materialelor, conform prevederilor standardelor de materiale la elaborarea dozajelor si conform art. 12.3. lit. (a), (c), (d) din prezentul caiet de sarcini, pe parcursul executiei. 4.40.2. Controlul procesului de preparare a mortarului asfaltic turnat, conform STAS 175 si art. 12.6 din prezentul caiet de sarcini. 4.40.3. Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice pe probe luate de la malaxor sau de la asternere, conform art. 12.6. din prezentul caiet de sarcini prin: verificarea continutului de bitum, conform SREN 12697-1; verificarea granulozitatii agregatului total din mixtura, conform STAS 1338/2; verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2. 40.4. Verificarea stratului support ca faza determinanta. 40.5. Controlul calitatii imbracamintii executate prin verificarea respectarii elementelor geometrice pe parcursul executiei, conform SR 174-2. 55

ASFALT TURNAT PENTRU EXECUTIA IMBRACAMINTI I PE TROTUARE LA CALEA PE POD (AT) CONDITII TEHNICE Art.4.41. Elemente geometrice 4.41.1. Grosimea imbracamintii pe trotuare se stabileste constructive si are valori cuprinse in intervalul 23 cm. Art.4.42. Materiale 4.42.1. Agregate naturale 4.42.2. Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS 593. 4.42.3. Bitum, tip D 40/50 conform SR 754 4.42.4. Cordon de etansate din chit tiocolic, celochit sau alte materiale conform pct. 7.5. din prezentul caiet de sarcini. 4.43. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat 4.43.1. Compozitia asfaltului turnat este conform STAS 175 si este adaptata la noile seturi de site in tabelul 20. Tabelul 20
Nr. crt

Specificatii Pietris sau criblura 4-8mm ,% Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm% Filer si nisip 0,14 mm, % Continut de bitum, % din masa

1 2 3 4

Conditii de admisibilitate 2030 2030 Rest pana la 100% 7,59,5

43.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat determinate de epruvete cubice sunt prezentate in tabelul 21. Tabelul 21 Nr. crt 1 2 3 4 Caracteristici Densitate aparenta, kg/m3, min Absorbtia de apa, % vol Rezistenta la compresiune la 220C, N/mm2, min Patrunderea la 400C sub o forta de 525 N, aplicata timp de 30 minute cu ajutorul unui poanson avand sectiunea de 500 mm2, mm 56 Asfalt turnat 2300 01 3,0 115

Nota: In cazul in care nu se dispune de aparat pentru incercarea la patrundere, se va determina rezistenta la compresiune la 500C care trebuie sa fie de minim 0,8 N/mm2.

4.44. Prescriptii generale de executie 4.44.1. Prepararea asfaltului turnat, conform STAS 175 si conform art. 11 din prezentul caiet de sarcini. 4.44.2. Transportul asfaltului turnat se face in transportoare de asfalt turnat (TAT) prevazute cu dispozitive de amestecare si de incalzire sau de malaxoare mecanice mobile prevazute cu sisteme de incalzire. 4.44.3. Punerea in opera a asfaltului turnat se efectueaza manual. 4.45. Controlul calitatii lucrarilor 4.45.1. Verificarea materialelor se efectueaza in conformitate cu standardele de materiale prevazute la art. 42 din prezentul caiet de sarcini la elaborarea dozajelor si conform punct 12.3. pe parcursul executiei lucrarilor, cu mentiunea ca in cazul utilizarii pietrisului sort 4-8 si a nisipului natural se va verifica: a) Pietris sort 4-8: granulozitate, conform STAS 730; parti levigabile, conform STAS 4606; b) Nisip natural: granulozitate, conform STAS 730; continut de corpuri straine, conform STAS 4606; parti levigabile, conform STAS 4606 sau echivalentul de nisip, conform STAS 730. 4.45.2. Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice, ale AT conform STAS 175 si din prezentul normative, pentru mixturile prelevate de la preparare sau de la asternere prin: verificarea continutului de bitum, conform SR EN 12697-1; verificarea granulozitatii agregatului natural, conform STAS 1338/2; verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2. 57

4.45.3. Verificarea stratului support ca faza determinanta. 4.45.4. Verificarea imbracamintilor executate, in caz de litigiu.

4.46. RECEPTIA LUCRARILOR 4.46.1. Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea lucrarii in circulatie, conform reglementarilor in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control intocmite in timpul executarii. Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normative fac parte din documentatie receptiei preliminare si se predau beneficiarului lucrarii pentru a fi gestionate in cartea podului. Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie preliminara vor fi remediate de ocnstructor, pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite. 4.46.2. Receptia finala Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare , timp in care se va urmari comportarea in exploatare a lucrarii executate. Remedierea eventualelor deficiente aparute se va face pe intreaga perioada de garantie, stabilita contractual.

58

CAPITOLUL 5 COFRAJE

Art.5.1. DATE GENERALE Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite. Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90 si ele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, revazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in normativul NE012-99 sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie. sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor; sa permita, la decofrare, o prelare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza; sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri; sa permita inchiderea cu usurinta indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor utilizate, inainte de inceperea turnarii betonului; sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte; 59

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare. Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc: cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosire, de obicei, la o singura lucrare. cofrajele demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari; cofrajele demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii betonului: cofraje glisante sau pasitoare. Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc: cofraje din lemn sau captusite cu lemn; cofraje tego; cofraje furniruite de tip PERI, DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini; cofraje metalice. In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele conditii tehnice: sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare; sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor (placi de reparatie, teci, etc.). sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse; sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, eliminandu-se circulatia pe armaturile postintinse; sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu prevederile proiectului; sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare; cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul; sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand aceasta este inscrisa in proiect.

60

Art. 5.2. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofraRE Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului. In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni: curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer); tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile. In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel: preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in ,,Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Art.5.3. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul intaririi Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.

61

In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

62

CAPITOLUL 6 ARMATURI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri. Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat si de beton precomprimat se vor aplica si prevederile din capitolele respective. Art. 6.1. OTELURI PENTRU ARMATURI Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89; STAS 438/2-91; STAS 438/3-98; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2,3,4-80. Tipurile utilizate curent in elementele de beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele N.E. 012 99 partea I si II.C 140 - 86 si C 21 85.

Tipul de otel Otel beton rotund neted STAS 438/1- 89 Sarma trasa neteda pentru beton armat STAS 438/2-91 Plase sudate pentru beton armat STAS 438/3-89 Otel beton cu profil periodic STAS 438/1-89 Armaturi pretensionate sarme netede STAS 482/2-80 STAS 6482/3-80 Toroane

Simbol OB 37 STNB STNB PC 52 PC 60 SBP I si SBP II SBPA I si SBPA II TBP

Domeniul de utilizare Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive, numai sub forma de plase sau carcase sudate Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel putin Bc 15 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin Bc30 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin Bc 30

63

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438 - 80,91 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului. Art.6.2. Controlul calitatii Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 ,,Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Otelul pentru beton precomprimat sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor determinarea limitei de curgere tehnice, a alungirii relativa la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o eprubeta luata de la fiecare capat al colacului. Sarmele care prezinta indoiri, corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor. Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi puse in opera.

64

Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS 1799 - 88 si STAS 6482 - 80 si normativul N.E. 012 99 partea II a. Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii se va face conform prevederilor din cap. 10, din normativul N.E. 012 - 99 si va consta din: constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie; verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul N.E. 012 - 99, anexa II. 2. examinarea aspectului; verificarea prin indoire la rece.

Art. 6.3. TRANSPORT SI DEPOZITARE Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate, aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului. Pentru colacii si tamburele cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura protejata. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se preveni: zgarierea, lovirea sau indoirea; murdarirea suprafetelor cu pamant, materii grase, praf, etc; contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau incalzirea de la flacara aparatelor de sudura; Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se evite materialele corozive . In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru beton precomprimat tinand seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativul N.E. 012 99 partea 2-a Capitolul 3. De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. 65

Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai drept iar eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator. Art. 6.4. Confectionarea si montarea armaturilor Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta: eventualele impuritati de pe suprafata barelor; rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin sudura; Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa II.2. din normativul N.E. 012 99. Otelul beton livrat in colaci sau bare trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confruntarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor, se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton 66

armat cuprinse in capitolul 6.7. din STAS 10111/2-87 si in alineatul 10.5 din normativul N.E. 012 99.

67

CAPITOLUL 7 BETOANE
Art. 7.1. GENERALITATI 7.1.1.Executarea lucrarilor din beton, si beton armatsi beton precomprimat se efectueaza in conformitate cu ,,COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 01299. 7.1.2. Lucrarile de betoane la care se aplica prezentul Caiet de sarcini sunt: Beton simplu sau armat in fundatii si elevatii, talpi de fundatii, Beton armat in structuri; Beton armat pompat; Elemente masive; Beton monolitizari. placi, grinzi, diafragme;

7.1.3. Nivelul de performanta al betoanelor se defineste prin ,,clasa betonului, conform reglementarilor europene si este dat in cap. 7.2. din prezetul Caiet de sarcini. 7.1.4. Conditiile de servici si expunere ale betoanelor la care se refera prezentul C.S. sunt aratate in tabelul 7.1.

68

Tabelul 7.1
Clasa de expunere 0 1 Exemple de constructii

2
Elemente de constructii in contact permanent cu apa (ex: fundatii sub nivelul apelor freatice fara agresivitate sulfatica), elemente de constructii situate in zonele de variatie a nivelului apelor, fara posibilitate de inghet (fundatii radiere, pereti contur)

a 2 MEDIU UMED b SEVER 3 MEDIU UMED CU INGHET SI AGENTI DE DEZGHETARE 5 MEDIU CHIMIC AGRESIV A B C MODERAT

Constructii sau elemente de constructii expuse la inghet in stare saturata cu apa (ex: cheiuri, estacade, stalpi pentru estacade, diguri, platforme) Constructii sau elemente de constructii expuse la condens sau alternanta frecventa de umiditate si uscaciune.

Constructii supuse presiunii apei pe una din fete. Constructii sau elemente de constructii interioare sau exterioare expuse la inghetdezghet si actiunea sarii pentru dezghet

Mediu chimic cu agresivitate f. slaba (FS) Mediu chimic cu agresivitate slaba (S) Mediu chimic cu agresivitate intensa (I)

7.1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii se va face de catre EXECUTANT cu respectarea prevederilor prezentului Caiet de sarcini si prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitatii. 7.1.6. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C16-84. 7.1.7. Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor se vor respecta normele generale si normele specifice de protectia muncii, precum si normele de paza contra incendiilor. Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta cu strictete toate masurile de protectie a muncii prevazute in Norme de protectie a muncii, specifice activitatii de constructii montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale editia 1982, cu privire la lucrari executate in zona caii 69

ferate electrificate, efectuandu-se instructajul corespunzator intregului personal care participa la realizarea obiectivului. De asemenea se vor respecta si normele de protectie a muncii cuprinse in: Legea 90/1996; Norme republicate de protectie a muncii; Norme de protectia muncii in activitatea de exploatare feroviara, aprobat cu ordinul MTTC nr.840 din 1982; La lucrarile ce se executa in zona caii ferate electrificate, se vor respecta cu strictete si prevederile cuprinse in Normativul departamental pentru protectia impotriva influentelor cailor ferate electrificate monofazat 25KV, 50Hz, in vederea protectiei omului si a instalatiilor din cale si din afara caii, indicativ ID 33 77. Executantul va lua toate masurile prevazute in normele in vigoare referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor efectuand instructajul necesar cu intreg personalul de pe santier. Art. 7.2. Conditii tehnice Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele se refera la betonul intarit si la betonul proaspat. a) Pentru betonul intarit 7.2.1. Rezistenta la compresiune Rezistenta la compresiune (in N/mm2) defineste clasa betonului. Aceasta este reprezentata de rezistenta caracteristica (f ck cil) determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm f ck cub) la varsta de 28 zile, sub a caror valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Pentru betoanele realizate conform prezentului Caiet de sarcini, respectiv rezistentele la compresiune sunt cele indicate in tabelul 7.2., in care este aratata si corespondenta orientativa cu clasele definite in Normativul C140/86. Clasele cele mai utilizate sunt: Tabelul 7.2.
Clasa de C C C C C C C C C

70

rezistenta a betonului fk cil fk cub C140/86

6/7,5

8/10

12/15

16/20

18/22,5

20/25

25/30

28/35

32/40

6 7,5 BC 7,5

8 10 BC 10

12 15 BC 15

16 20 BC 20

18 22,5 BC 22,5

20 25 BC 25

25 30 BC 30

28 35 BC 35

32 40 BC 40

7.2.2. Rezistente la penetrarea apei Rezistenta la penetrarea apei se exprima prin gradul de impermeabilitate (P), stabilit conform STAS 3622-86. Conditiile tehnice pentru rezistenta la penetrarea apei, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 7.3. 7.2.3. Rezistenta la inghet-dezghet Rezistenta la inghet-dezghet se exprima prin gradul de gelivitate (G) conform STAS 3622-86. Conditiile tehnice pentru gradul de gelivitate, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 7.3. 7.2.4. Densitatea betonului Categoria de densitate se stabileste functie de densitatea aparenta (ap) a betonului intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91. 7.2.5. Conditiile tehnice ale betonului intarit in functie de clasele de expunere sunt prezentate in tabelul 7.3., in care este dat si raportul A/C max. Aceste conditii reprezinta cerinte minime de asigurare a durabilitatii betonului. Tabelul 7.3. Clasa de expunere Clasa de beton min 2 b 3 a C12/15 C16/20 C18/22,5 C25/30 Grad de impermea bilitate, min P4 P8 P12 71 Grad de gelivitate, min G100 (150 da da 0,40 Agregate rezistente la inghetdezghet da da Aer * antrenat Raport A/C max 0,65 0,50 0,45

a b c

C18/22,5 C18/22,5 C18/22,5

P8 P8 P12

0,50 0,50 0,45

Observatii: Pentru betoanele clasa C6/7,5 si C8/10 nu se dimensiunea impun conditii speciale (cap.7.3.2.) b) Pentru betonul proaspat 7.2.6. Consistenta

* Volumul de aer antrenat este in functie de max. a agregatelor

7.2.6.1. Consistenta necesara betonului proaspat depinde de felul si dimensiunile elementului, prezenta si amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si punere in opera a betonului, posibilitatile de compactare, conditiile de mediu in timpul turnarii. 7.2.6.2. Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre EXECUTANT, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opara in conditii optime. 7.2.6.3. Consistenta (masura a lucrabilitatii) se determina prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare, raspandire. In functie de metoda, se face clasificarea in clase a betonului conform ,,Cod cap.7. Cea mai raspandita metoda fiind ,,tasarea conului, in prezentul Caiet de sarcini se face referire la clasa de consistenta T. In tabelul 7.4. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului. Tabelul 7.4. Nr. crt. 1 2 3 4 Tipul elementului Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi, pereti structurali Fundatii realizate cu beton pompat, monolitizari Elemente sau monolitizari cu armaturi dese sau dificultati de compactare, elemente cu sectiunii reduse. 72 Clasa de consistenta T2 sau T3 T3 sau T3/T4 T4 T4/T5 Tasare mm 30 10 70 20 70 20 100 20 120 20 150 30

Elemente pentru a caror realizare tehnologia de executie impune betoane foarte fluide

T5*

180 30

*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti 7.2.6.4. Pentru obtinerea unei anumite clase de consistenta se va tine seama de prevederile ,,COD anexa I.4. 7.2.7. Continutul de aer oclus Continutul de aer oclus se determina conform STAS 5479-88 prin metoda gravimetrica sau volumetrica cu presiune. 7.2.8. Densitatea aparenta Densitatea aparenta a betonului proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759-88. Art. 7.3. MATERIALE 7.3.1. Cimenturi 7.3.1.1. La executia lucrarilor de betoane se vor utiliza urmatoarele tipuri de ciment: II/A-S 32,5; II/A S 42,5 si II/A-S 52,5 conform SR 1500 96. Clasa de rezistenta a cimenturilor este definita prin rezistenta standard la 28 zile. 7.3.1.2. Alegerea tipului si clasei de ciment se va face in functie de conditiile de expunere conform anexei I.2. din ,,COD. 7.3.1.3. Livrare si transport Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac, transportat in vehicule rutiere, vagoane de c.f. insotit de documentele de certificare a calitatii. In cazul cimentului vrac transportul se va face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de c.f. tip ZVC cu descarcare pneumatica. Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul transportului. 7.3.1.4. Depozitare

73

Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia in conformitate cu prevederile ,,COD-ului Anexa VI.1, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat. 7.3.1.7. Controlul calitatii cimentului Controlul calitatii cimentului se va face: la aprovizionare, prin verificarea certificatului de calitate/garantie; inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat. Controlul calitatii cimentului se va efectua conform ,,COD anexa VI.1. 7.3.2. Agregate naturale 7.3.2.1. La executarea betoanelor se vor folosi agregate naturale provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor, care trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 1667-76, respectiv 662-89 si SR 667-2000. 7.3.2.2. Alegerea dimensiunii maxime a granulei de agregat se va stabili in functie de dimensiunile caracteristice ale elementului de beton ce se toarna, respectandu-se conditiile: max D (dimensiunea cea mai mica a elementului structural). max d 5 mm, unde ,,d este distanta intre barele de armaturi, cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor de armatura. max 1,3 c mm, unde ,,c este grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturii.

74

7.3.2.3. Granulozitatea agregatelor se va verifica cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform STAS 1667 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3 (5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71. 7.3.2.4. Zonele de granulozitate pentru agregatele naturale vor fi conform ,,COD anexa I.4 (table 1.4.5.). 7.3.2.5. Agregatele care vor fi expuse in medii umede vor fi verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton. 7.3.2.6. Transportul si depozitarea In timpul transportului si depozitarii agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale. Depozitarea se va face pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Sorturile de agregate vor fi depozitate separat in compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. 7.3.2.7. Controlul calitatii agregatelor Controlul calitatii agregatelor se va efectua in conformitate cu ,,COD - anexa VI.1. la: aprovizionare inainte de utilizare Metodele de incercare sunt reglementate de STAS 4606-80. 7.3.3. Apa Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa. Apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice STAS 790/84. 7.3.4. Aditivi 7.3.4.1. Utilizarea aditivilor este obligatorie la prepararea betoanelor conform tabelului 4.4. din ,,COD. 7.3.4.2. La stabilirea tipului de aditivi se va tine seama de prevederile COD anexa I.3.

75

7.3.4.3. In cazurile in care este necesara folosirea concomitenta a doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate. 7.3.4.4. Aditivii vor fi adaugati in beton in cantitatile prescrise, astfel incat sa nu reduca durabilitatea acestuia sau sa produca coroziunea armaturii. 7.3.4.5. Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2g/kg ciment. 7.3.7. Armaturi 7.3.7.1. Otelurile pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din standardele de produs STAS 438/1-89, STAS 438/2 91 si STAS 438/3,4 98 (sarme trase si plase sudate, cu respectarea domeniilor de utilizare prevazute de STAS 10107/0 90 sau alte reglementari specifice. 7.3.7.2. Otelurile de alte tipuri trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. 7.3.7.3. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect se va proceda la inlocuirea acestora cu avizul proiectantului si cu respectarea stricta a ,,COD-ului. 7.3.7.4. Livrarea si marcarea La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de un document de calitate care sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul otelului; standardul; date de identificare a lotului; greutate; valori ale criteriilor de performanta. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta in care vor fi scrise: marca producatorului, tipul armaturii; numarul lotului si al colacului; greutatea neta; semnul CTC.

7.3.7.5. Transportul si depozitarea

76

Barele de armatura, plasele sudate vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa fie in prezenta de substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator. 7.3.7.6. Controlul calitatii Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor ,,COD cap 17. Art. 7.4. COMPOZITIA BETONULUI 7.4.1. Datele specifice privind compozitia betonului se refera la: a) dozajul de ciment la mc beton/clasa betonului; b) tipul si clasa cimentului; c) consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat; d) tipul de agregate; e) dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; f) tipul si cantitatea de aditiv La elaborarea compozitiei trebuie sa se respecte conditiile prevazute de ,,COD anexele I.4 si 1.7. 7.4.2. Compozita betonului se va stabili si/sau verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei se va face la: intrarea in functiune a statiei de betoane; schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; schimbarea tipului de aditivi pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate sau de clasa egala sau mai mare de C20/27. 7.4.3. Cerintele privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C vor fi in conformitate cu ,,COD, astfel: alegerea tipului de ciment anexa I.2; raportul A/C anexa I.4 tabelul I. 4.2.; dozajul minim de ciment se va stabili in functie de conditiile de expunere conform tabelului 7.6. si prevederilor anexei I.4. paragraful 3.4. Tabelul 7.6 77

Clasa de expunere 2 a b 3 5 a b c

Grad de severitate FS S I

Dozajul minim de ciment (kg/m3) pentru Beton simplu Beton armat 200 300 325 ANA 225 (180) 300 (230) 350 (280) AS 2401) 3301) 3002) 3302) 310
3)

290 325 365 ANA 260 325 390 AS 2701) 3601) 3402) 3652) 3503)

NOTATII: ANA ape naturale agresive AS agresivitate sulfatica *1 ciment II A-S *2 ciment HI, HIIA-S *3 ciment SRI, SRIIA S Valorile din paranteza se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare. 7.4.4. In cursul prepararii betonului compozitia se va corecta de catre laboratorul statiei in functie de rezultatele incercarilor privind: umiditatea agregatelor; granulozitatea sorturilor; densitatea aparenta a betonului proaspat; consistenta betonului.

Art. 7.5. REALIZAREA LUCRARILOR DE BETOANE Succesiunea obligatorie a operatiilor de realizare a lucrarilor de betoane este urmatoarea: montarea cofrajelor montarea armaturilor; inchiderea cofrajelor; transportul si punerea in opera; tratarea betonului dupa turnare; decofrarea. 78

7.5.1. Montarea armaturilor 7.5.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 7.5.1.2. Armatura va fi taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite: deteriorarea mecanica, ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate, contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. 7.5.1.3. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 100C. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor se va executa in conformitate cu recomandarile din ,,COD anexa II.1; tolerantele de executie vor respecta conditiile prevazute in tabelul 7.7. Tabelul 7.7
Dist. intre axele Element barelor Abateri in mm GrosiLungimi me strat acoperire <1m Fundatii Pereti Stalpi Grinzi Placi Intre etieri fretelor si la pasul 10 5 3 5 10 +10 +3 +3 +2 3d 5 20 30 50 1..10m >10m La imbinari si innadiri sudate cf. C28-83 proiect partiale sau Lung. Poziti a urii OBS.

lungimi totale fata de petrecere prin sudare

la innadire inaadit

7.5.1.4. Sudarea armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor: Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton C28-83; Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel la constructii civile si industriale C150-84. 7.5.2. Montarea cofrajelor 79

7.5.2.1. Cofrajele si sustinerile trebuie astfel stabilite incat sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile conform ,,COD anexa III.1. Tabelul 7.8
Elemente dupa decofrare Cofraj Elementul Dimensiune de referinta Dime n siune Inclinar e de proiect Vertica-la 1m 1m2 1 Fund atii 2 Lung. Latime Inaltime Stalpi Dimenss ect. 3 Inaltime 3 15 6 10 10 4 3 mm/m 15 mm total 5 20 <2mm.. 20 <3m 16 3-6m 20 >6m 25 <50cm 5 <50cm 8 3 5 5 4 16 20 6 tota -la 7 16 Orizontala 1m 1m2 8 tota -la 9 20 Poz. oblica din proict 1m tota 1m2 10 -la 11 16 16 fata Dimensiuni Abateri in mm, pentru: Inclinarea suprafetei fata de: Forma muchiei sau suprafetei pe total 1m sau 1m2 12 lungi me sau supr. 13 14 15 Pozitia elementelor Axe plan oriz. in cote de nivel

L 3 m.. 10 3<L 9m.. 12 9<L 18m.. 16 L<18 m.. 20 10 <6m.. 10 10

<6m.. 16

Pereti

Lung. Inaltime

10

<3m 16 3-6m.. 20 <6m.. 25 <10cm.. 3 <10cm.. 5 <3m.. 16 3-6.. 20 >6m.. 25 <50cm.. 5

16

Grosim

Grinzi

Lung.

10

2 mm/m

10

10

Dimens.s ect.

80

>50cm.. Pla-ci Lung.sau latime 10 10mm/t otal 8 <3m.. 16 3-6.. 20 >6m.. Gros. 3 25 <10cm.. 3 >10cm.. 5 10 10

La folosire se va verifica starea lor si se vor executa reparatiile necesare inainte de montare. 7.5.2.3. Imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu sectiuni reduse din lemn sau cauciuc spongios, astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa se produca pete pe suprafata betonata. 7.5.2.4. Panourile vor fi solidarizate cu rigle verticale si orizontale prevazute cu tiranti pentru mentinerea formei cofrajului. 7.5.2.7. Suprafata interioara a cofrajelor va fi bine curatata, substantele de ungere se vor aplica in straturi uniforme, astfel incat sa nu influenteze calitatea betonului. 7.5.2.6. In vederea asigurarii unei montari corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel: preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu tasarea si modul de fixare a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa), tinandu-se seama si de prevederile cap. 7.6. Controlul calitatii lucrarilor din prezentul Caiet de sarcini 7.5.3. Transportul betonului

81

7.5.3.1. Transportul betonului se va efectua astfel incat sa se previna segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. 7.5.3.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare sub 50mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. 7.5.3.3. Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificarii continutului de apa. 7.5.3.4. La intreruperea lucrului si ori de cate ori intervalul de timp intre descarcarea si reincarcarea betonului in mijloacele de transport depaseste o ora, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca 1m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. 7.5.4. Pregatirea turnarii 7.5.4.1. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor; b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprobate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adausuri etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier; c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI; d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de 82

specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura dupa curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa; f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane; g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; h) sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate dupa continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane vibratoare, si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru etc); i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc). j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona; k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport; l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. 7.5.5. Punerea in opera 7.5.5.1. Inainte de inceperea betonarii, constructorul si beneficiarul vor analiza rezultatele obtinute la incercarile preliminare ale betoanelor, consemnandu-se prin procese verbale si corespondenta intre rezultate si prevederile caietului de sarcini privind materialele folosite, clasa betonului, gradul de impermeabilitate si gelivitate. 83

7.5.5.2. Betonarea se va face sub conducerea nemijlocita a conducatorului tehnic al punctului de lucru, imediat dupa aducerea betonului la locul de turnare. 7.5.5.3. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2 3 ore inainte si se va indeparta apa in exces sau din denivelari. 7.5.5.4. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3m in cazul elementelor cu latimea de max. 1m si de 1,50m in celelalte cazuri. 7.5.5.5. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau cu ajutorul unui furtun sau tub, avand capatul inferior situat la max 1,50m de zona care se betoneaza. a) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior; b) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii; c) se va urmari cu strictete inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului; d) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; e) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului; f) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari; 84

g) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; h) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie; i) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adausuri si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos; j) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform ,,COD cap. 13 ,,Rosturi de lucru; k) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa (24 48) ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exmplu,24 ore daca temperatura este de peste 20 0C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5). 7.5.6. Compactarea betonului 7.5.6.1. Compactarea betonului este obligatorie, se va realiza mecanic, prin vibrare, respectandu-se recomandarile din ,,COD anexa IV.2. 7.5.6.2. Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele,etc), numai in cazul in care introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii sau in cazul intreruperii functionarii vibratorului. 7.5.6.3. In timpul compactarii betonului se va evita deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. 7.5.7. Rosturi de lucru

85

7.5.7.1. Se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se astfel executia incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. 7.5.7.2. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementului (structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. 7.5.7.3. Rosturile de lucru solicitate de constructor vor fi stabilite cu acordul proiectantului inainte de inceperea betonarii precum si in timpul turnarii betonului, atunci cand conditiile climaterice sunt defavorabile sau cand defectiunile la fabrica de beton impun intreruperea betonarii. 7.5.7.4. Tratarea rosturilor de lucru se face astfel: Spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca 5 ore de la betonare); inainte de betonare, curatirea suprafetei rostului de lucru pentru a indeparta pojghita de lapte de ciment si impuritatile, apoi udare. 7.5.7.5. Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru sunt date in ,,COD anexa IV.3. 7.5.8. Tratarea betonului dupa turnare 7.5.8.1. Tratarea si protejarea betonului se va face imediat dupa compactare, dupa ce betonul a realizat o rezistenta suficienta pentru ca materialul sa nu adere la suprafeta acoperita. 7.5.8.2. Tratarea betonului se va face prin: mentinerea in cofraje, acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda, stropirea periodica cu apa, aplicarea de pelicule de protectie. 7.5.8.3. In functie de sensibilitatea betonului, conditiile atmosferice, conditiile de servici, durata de tratare a betonului va fi diferita; se vor respecta prevederile ,,COD cap. 16.4.5. 7.5.8.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, pentru a evita pericolul antrenarii pastei de ciment. 7.5.9. Decofrarea

86

7.5.9.1. Elementele de constructii se vor decofra numai atunci cand betonul atinge o anumita rezistenta. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra: partile laterale ale cofrajelor se vor indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de min. 2,5 N/mm2; fetele inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente: - 70% pentru elemente cu deschideri de max 6m - 85% pentru elemente cu deschideri mari de 6m Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente: 95% pentru elemente cu deschideri de max. 6 m. 112% pentru elemente cu deschideri de 6 ..12m. 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.

7.5.9.2. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului va fi luata in considerare dupa indicatiile din tabelul 7.9. iar termenele minime de decofrare conform tabelului 7.10. Tabelul 7.9. Viteza de dezvoltare a rezist. betonului rapida medie lenta Raport apa/ciment Clasa de rezistenta a cimentului <0,5 42,5R-52,5R 0,5 0,6 42,5R <0,5 32,5R-42,5 toate celelalte cazuri Tabel 7.10
Conditii tehnologic e Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Temperatu ra mediului 0 C Grinzi cu deschidere a de maxim 6m Grinzi cu deschidere

Termenul (in zile) de la turnare

Fete infer. cu mentinerea popilor Lenta Medie

Popi de siguranta Lenta Medie Lenta

Fete laterale

Medie

+5 6

+10 5

+15 4

+5 5

+10 5

+15 3

+5 18

+10 14

+15 9

+5 10

+10 8

+15 5

+5

+10

+15

+5

+10

+15

21

18

12

14

11

87

a 612m Grinzi cu deschidere >6m Grinzi cu deschidere >12m

10 -

8 -

6 -

6 -

5 -

4 -

36

28

18

28

21

14

Observatii: Termenele prezentate mai sus sunt orientative, decofrarea urmand a se face in momentul in care elementele au atins rezistentele minime (functie de tipul cimentului si temperatura mediului). 7.5.9.3. La decofrare se vor respecta regulile indicate in ,,COD anexa V. Art. 7.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 7.6.1. Controlul calitatii lucrarilor de betoane se face in conformitate cu prevederile Legii 10 privind calitatea in constructii. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, etc. sunt stipulate in Legea calitatii, HG 925/95 si HG 766/97. 7.6.2. Procedeele de control a calitatii in constructii se refera la: 7.6.2.1. Controlul productiei si executiei, care vizeaza mentinerea la un nivel corespunzator a calitatii betonului in conformitate cu cerintele specificate si anume: inspectii in diferite etape ale punerii in opera a betonului; determinari privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspat si betonul intarit. Controlul se va realiza cu personal propriu responsabili tehnici pentru fiecare lucrare (control interior) sau printr-un organism independent (control exterior). Rezultatele controlului productiei si executiei se vor consemna in procese verbale sau alte tipuri de documente (conform ,,COD cap.17.2.) Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului productiei si executiei vor fi luate in considerare pentru controlul de conformitate. Se va verifica, tinandu-se cont de prevederile prezentului Caiet de sarcini cap.7.3: a) Calitatea cimentului: la aprovizionare inainte de utilizare 88

Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196/1..7 si 196/21. b) calitatea agregatelor la aprovizionare inainte de utilizare

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 c) calitatea aditivilor (pentru satisfacerea conditiilor din specificatiile tehnice de produs). d) calitatea apei (pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevazute de STAS 790-84. e) calitatea cofrajelor: alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; asigurarea etanseitatii necesare; dimensiunea in plan a sectiunii.; pozitia cofrajelor in raport cu elementele situate la nivelele inferioare; pozitia golurilor. numarul, diametrul si pozitia armaturilor in difereite sectiuni transversale ale elementelor structurii; distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare; lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna ulterior; lungimi de petrecere la innadiri; numarul si calitatea legaturilor dintre bare; dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; modul de asigurare al grosimii de acoperire cu beton; pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.

f) calitatea armaturilor:

Frecvente si masurile ce se adopta sunt prezentate in ,,COD anexa VI.1. g) controlul inainte de punerea in opera a betonului s-a indepartat stratul de lapte de ciment; s-au indepartat zonele de beton necompactat suprafata prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi. h) controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului 89

datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata de transport; lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute; conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe; se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate; se asigura mentinerea dimensiunilor si formei cofrajelor, precum si comportarea elementelor de sustinere sau sprijinire; se aplica masuri de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat. mentinerea omogenitatii betonului; distributia uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii; inaltimea maxima de cadere a betonului; masuri speciale in cazul turnarii pe vreme rece sau foarte calduroasa; masuri speciale in cazul rosturilor de lucru. In condica de betoane, se vor consemna: fisele de transport, corespunzatoare betonului pus in lucrare; ora inceperii si turnarii betonarii; temperatura mediului (numai in perioadele de timp friguros); probele de beton prelevate; masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat; evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.). La decofrarea oricarei parti de constructie, se va verifica si

consemna in proces verbal de lucrari ascunse: - aspectul elementelor, semnalizandu-se daca se intalnesc zone de beton degradat (beton necompactat, segregat, rosturi de betonare etc.); dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; distantele dintre diferitele elemente;

- pozitia elementelor verticale in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; pozitia si lungimea armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior. 90

7.6.2.2. Criterii de conformitate Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta ale betoanelor se va face de catre producatorii de beton, executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior de conformitate. Criteriile de conformitate pentru caracteristicile betonului si pentru materialele componente sunt detaliate in ,,COD cap. 17.2.2 si anexa VI. 1.

Art. 7.7. RECEPTIA LUCRARILOR 7.7.1. Receptia lucrarilor se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie. Receptia are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori (beneficiar, proiectant, constructor) pe parcursul executiei. Suplimentar se va verifica: a) existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betonului dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in opera; b) constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, organe de control; c) confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferitele documente examinate; d) consemnarile din condica de betoane; e) dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; f) dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectantului; g) incadrarea in abaterile admise; h) respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect, privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.; i) orice alta verificare care se considera necesara. 7.7.2. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia lucrarilor se consemneaza intr-un proces verbal, incheiat intre beneficiar, proiectant si 91

executant, precizandu-se in concluzie daca structura se atesta sau se respinge. 7.7.3. In cazurile in care se constata deficientele in executarea suprastructurii se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie.

92

CAPITOLUL 8
INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE (fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane deschise) 8.1. OBIECTUL PREZENTULUI CAPITOL CONSTA IN FUNDAREA DIRECTA A PODURILOR SI PASAJELOR si anume: - in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice; - cu ajutorul chesoanelor deschise. La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale, pamnturi sensibile la umezire, pamnturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare. Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului. Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pnzei subterane, gradul de agresivitate naturala sau artificiala. 8.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine : - masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale;

93

- justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; - compozitia si caracteristicile betoanelor; - procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei. Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in timpul sapaturilor pna la cota propusa, tinnd seama de tolerantele ce se vor aproba de beneficiar. Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul, in timpul util, pentru ai permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare. Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta beneficiarul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba inceperea betonarii fundatiei. Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect. Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor plnii prin metoda Contractor astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii. 8.3. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE PE CHESOANE Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine : - masuri ce se propun privind dimensionarea generala a chesonului, conditiile de executie ale acestuia, lansarea pe pozitie, eventuala lestare, coborrea la cota, modul de sapare in interior, deplasarile pe verticala - pas cu pas - si eventualele deplasari; - toate justificarile, in particular trebuie sa arate ca sunt indeplinite conditiile de stabilitate si flotabilitate ale chesonului in diferite faze de executie; - compozitia si caracteristicile betoanelor; 94

- procedeul de sapare in interior si de betonare pe toata inaltimea chesonului. Antreprenorul va lua toate masurile pentru a asigura aducerea pe pozitie a chesonului, mentinerea pe pozitie si coborrea pe verticala pna la cota propusa, tinnd seama de tolerantele care se vor aproba de catre beneficiar. Inainte de a incepe coborrea chesonului, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare coborrii sunt in buna stare de functionare. Dupa aducerea la cota a chesonului si terminarea lucrarilor de sapatura din interior, antreprenorul va anunta beneficiarul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea chesonului si va aproba inceperea betonarii chesonului in interior. Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor pe chesoane vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate prin proiect si vor fi in concordanta cu conditiile din amplasament. Daca betonarea se prevede a se desfasura cu beton turnat sub apa, acesta va satisface conditiile privind betonarea sub apa. Pe tot timpul operatiei de cobarre si pna la oprirea chesonului, antreprenorul va asigura in orice moment reparatia incarcarilor de asa maniera inct sa nu compromita stabilitatea si siguranta lucrarii. In cazul cand coborrea chesonului se face in teren eterogen sau de consistenta redusa antreprenorul va lua masuri pentru a asigura coborrea uniforma si care sa preintmpine o coborre brusca sau insotita de rotiri inacceptabile.

95

CAPITOLUL 9
INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE (radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti) 9.1. GENERALITATI Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu rampele. Pilele sunt de asemeanea elemente de infrastructura care asigura rezemarea a doua travei adiacente ale suprastructurii. 9.2. CONDITII TEHNICE Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Aceasta pot fi fundate direct sau indirect, modul de executie al fundatiilor facnd obiectul capitolelor 3 si 4. Adncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri. Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferata si sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si in prezentul caiet de sarcini. Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adncimea de inghet prevazuta in STAS 6054-77 Teren de fundare. Adncimii maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romniei. Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare. Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor. 96

Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului. Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii etc. se vor executa numai pe baza de proiect. Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului, iar la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura. 9.3. RACORDAREA CU TERASAMENTELE Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sferturi de con sau aripi. Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic. Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face dect pe baza de proiect. Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor. Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adncime, cel putin adncimea de inghet. In cazurile in care este necesar, fundatia sferturilor de con se va funda indirect, de obicei pe piloti, spre a se evita afuierea acestuia. In cazul podurilor sau pasajelor cu culei inecate, in mod obligatoriu pereerea sfertului de con se va face si sub pod, respectiv sub pasaj. Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu bitum. Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu spatii limitate pentru racordari. In cazul racordarilor cu aripi la poduri, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor. 97

Racordarea cu ziduri de sprijin se aplica in zonele cu spatii limitate pentru racordari cu sferturi de con sau aripi. Conditiile de realizare ale fundatiilor si elevatiilor zidurile de sprijin vor respecta conditiile cuprinse in capitolul 8. 9.4. MATERIALELE DE CONSTRUCTIE: 9.4.1. Agregatele - vor corespunde STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali si Codul de practica NE 01299; - nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2 %. 9.4.2. Pietrisul Se va folosi pietris de ru 8-16 si 16-25 mm, care va avea o curba granulometrica continua inscrisa in limitele prevazute in standard. Partea levigabila admisa la pietris este de 0 %. Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-7 mm, pietris 8-16 si 16-30 mm, va avea o curba granulometrica continua inscrisa in limitele prevazute in standard; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate; Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate. 9.4.3. Cimenturi Cimentul va corespunde SR 388 95 SR 3011-96 SR 1500-96. Cimentul se va livra in cantitatii astfel determinate, inct stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni; Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri. Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar separat, avnd-se in vedere si starea de conservare. 9.4.4. Armaturile Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele prevazute in capitolul 9. 9.4.5. Betoanele Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul 10, iar turnarea betonului 98

prevederile din capitolul 4 - functie de sistemul de fundare - si prevederile Codului de practica NE 012 99. 9.5. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE In cazul cnd o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii, spre aprobare. Reparatiile intra in sarcina antreprenorului. Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel : - intocmirea releveului detaliat al defectelor; - cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare; - evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; - intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare. In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa procedeze astfel: - sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii; - sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel : - defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire; - in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare. Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla. 99

Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucrarii, ct si aspectul, acestea se colmateaza prin injectie. Dupa injectie, fisurile sunt curatate cu aer comprimat.

100

CAPITOLUL 10
SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 10.1. PREVEDERI GENERALE Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane. Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol. Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive noi, sau care prevad utilizarea altor materiale decat cele indicate in prezentul capitol se vor intocmi, de catre proiectant, caiete de sarcini speciale, odata cu elaborarea proiectului. Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre o organizatie de proiectare autorizata. Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotate cu utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica, atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrari. Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate. Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat va cuprinde: detaliile de executie ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului, programul de asigurare a calitatii lucrarilor. La executia lucrarilor se vor respecta detaliile din proiect, normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99 pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, beton precomprimat cat si prevederile prezentului capitol. 10.2. COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE Cofrajele, tiparele si sustinerile lor, utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati de proiectare in conformitate cu prevederile din STAS 7721 90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate". 101

In cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. In cazul in care acestea lipsesc din proiect, antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte consultantului spre aprobare. Cofrajele vor trebui sa indeplineasca conditiile din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99. 10.3. ARMATURI 10.3.1. Generalitati Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2-91 "Sarma trasa pentru beton armat". Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99 Partea A. si capitolului ,,Armaturi din prezentul Caiet de sarcini. Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul proiectantului. Armaturile precomprimate trebuie folosite in baza agrementului tehnic, conform cu ghidul metodelor de avizare a armaturilor pentru elementele precomprimate folosite in constructiile civile, industriale si speciale GAT 253 (MLPAT). In absenta datelor referitoare la lungime (lt) si ancorare (Ia), acestea vor fi determinate de catre un laborator autorizat respectandu-se Normele Romane in vigoare si normele nationale referitoare la producterea otelului. Armatura ce intra in alcatuirea cablelor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80. Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii si certificatul de calitate al uzinei. 102

Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor". Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de curgere, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al colacului. Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din: STAS 6482/2-80 - ,,Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda; STAS 6482/3-80 - ,,Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma ampretata. STAS 6482/4-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane". Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor. Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi puse in opera. 10.3.2. Manipulare, transport si depozitare La transportul si depozitarea otelurilor se vor respecta prevederile prezentate mai jos: a) Transportul se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului, in special cu produse uleioase (vaselia, ulei). b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii inchise prevazute cu pardoseala si ferite de contactul cu materiale corozive. Depozitarea va permite accesul la fiecare pilot pentru controlul periodic. c) In cazul depozitarii in spatii fara agesivitatea sau cu agresivitate scazuta, cu umiditate sub 60% nu se iau masuri speciale de protectie. 103

d) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat ; daca s-a produs deteriorerea ambalajului se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare. e) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor si cablelor se vor lua masuri necesare pentru a se preveni: - zgarierea, lovirea sau indoirea; - murdarirea suprafetei cu pamant, materii grase, praf; - contactul cu materialul incandescent, provenind de la operatia de sudura taierea; - acoperirea cu diferite materiale care pot mentine umiditatea o perioada mai lunga. f) Barele aprovizionate vor trebui sa fie drepte si sa-si pastreze forma in timpul transportului, manipularii si depozitarii. Lucrarile vor fi protejate impotriva degradarilor mecanice si a coroziunlor. 10.3.3. Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate La pregatirea tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele: a) se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura. Daca exista indoilei asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare semnalate de existenta ruginei, murdaririi, deformarii s.a se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate negativ caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor. In cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate. b) suprafata otelului se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare; 104

c) armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din acelasi lot ; d) zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura se vor indeparta. Barele de otel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m), se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +100C. e) se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare. In cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii. Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78. In cazul fasciculelor postintinse, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1.92x105 N/mm2, limitele de variatie putand fi de + 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elsticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoare de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu. Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (pentru armaturi la care se realizeaza bulbi la capete). 10.3.4. Confectionarea si pozitionarea armaturi preintinse

105

Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si acelorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face, obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat. Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte opertii tehnologice. La debitare se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a inadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fi identificate. Se va da o atentie deosebita pentru evitarea murdariri armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare. Abaterile la pozitionarea in sectiunea elementului a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3mm fata de pozitia din proiect daca nu se specifica astfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armaturilor preintinse nu sunt admise tolerante negative. Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. Unele din aceste ecrane sunt fixe si altele mobile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decat diametrul armaturii preintinse cu 1 2mm in cazul sarmelor si cu 2 3mm in cazul toroanelor. Dispozitevele de blocare la capetele stendului, respectiv ale tiparelor metalice se vor plasa astfel incat devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10. Pentru a permite aranjarea in prozitie a armaturilor nepretensionate se admite pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabilii in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depsi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operatii se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control. Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului.

106

La armaturile preintinse realizate sub forme de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate succesiv si lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare. Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii acestea vor fi amplasate astfel incat sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii. 10.3.5. Confectionarea armaturii postintinse La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor, in vederea confectionarii armaturii postintinse, se vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatiile acestora, pentru a nu produce deteriorarea tecilor la introducerea armaturii in canale, precum si pentru a permite efectuarea corecta a unor operatii ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de anas). Otelul nu va fi murdarit cu pamant, materii grase, nu va fi indoit sau zgeriat in timpul operatiilor de taiere sau confectionare. La fascicolele la care sarmele se blocheaza in ancoraje inainte de pretensionare nu este necesara indepartarea protectiei temporare. La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca sarmele vor putea fi degresate in zona de prindere in prese si in ancorajele definitive. Masurile minime care trebuie avute in vedere la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor sau de proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate. Fasciculele ca si toroanele individuale se executa in ateliere centrale ale unitatilor specialzate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare pe santier, ori prin impingerea directa in canale, a armaturii derulata progresiv din colac si taierea succesiva la lungime (daca procedeul aplicat permite aceasta operatie). 107

Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si tipul fasculelor ce urmeaza a se realiza. Caracteristicile unor utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor sunt prezentate in anexa 4 sau similare acestora in anexa 5 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012-99, partea B. Fascicolele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor fi insotite la livrare, de un certificat de calitate, care va contine numarul certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv, al toroanelor. Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul celor din anexa 4 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99, partea B, se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor, minime indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul de sudura se vor adauga min. 30mm (zona influentata de temperatura). Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel con), se realizeaza fara elemente de ordonare (resort sau rozete stantate). Asamblarea sarmelor sub forma de fascicul se va face prin legaturi de sarma moale de 1.5mm diametru, la capete si la distante de circa 200mm. Se recomanda ordonarea sarmelor la capetele fascicolelor prin legare succesiva, continua cu sarma de circa 1mm diametru. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fascicolului cu un pas de circa 250mm. Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculelor, pentru a nu impiedica introducerea in teci. Pentru fascicolele sau alte tipuri decat cele din anexa 4 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99, partea B, datele (conditii, criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie prevzute in proiect (caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic.

108

In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP este necesar sa se prevada marcari corespunzatoare, iar depozitarea sa se faca pe tipul de fascicule. Pentru transport si depozitare, fascicolele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din nprmativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 01299). Diametru de rulare se recomanda sa fie de min. 2100mm in cazul fasciculelor din sarma cu diametru de5 mm si de min. 2300mm in cazul sarmelor de 7mm. Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena, in acest caz diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari. Diametru de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import va fi indicat de producator sau de elaboratorul procedului de precomrimare care le utilizeaza. 10.3.6. Realizarea canalelor pentru armaturi precomprimate Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de otel, tevi de material plastic sau din otel cu pereti subtiri. Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate in tara trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale: asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului; asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor; rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executie; grosimea tablei va fi de minim 0.2mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0.6mm pentru diametre mari; raportul intre diametrul canalului si cel al fascicolului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a suspensiei; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minim 10mm mai

109

mare decat cel al fascicolului, iar aria sectiunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat a armaturii; asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele in zonele de capat; asigurarea etansietatii in sensul impiedicarii patrunderii apei in interior; asigurarea corespunzatoarea a marcarii, amabalarii, manipularii, transportului si depozitarii. Utilizarea placilor din material plastic este permisa numai la elemente care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia ca in exploatare temepratura sa nu depaseasca +400C. In cazul tecilor din plasti care prezinta ondulatii transversale, la interior si exterior, se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala. Inlocuirea tipului de canal teaca prevazut in proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului. Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita in cazul unor conditii mai grele de executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului. Racordurile (teiurile) pentru injectare si pentru aerisire vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul astfel incat sa nu reduca din diamterul interior al acestuia. O solutie posibila este utilizarea unui manson sau semimanson, prevazut cu o teava pentru injectare / aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata introdusa prin teava. In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare / aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane. Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare, vibrare). Se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure. Asamblarea cu mufa (mama tata) a tecilor din material plastic se va face in acelasi sens pe toata lungime canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata). 110

In absenata datelor de proiect, se vor incadra in urmatoarele limite: a) pe directia inaltimii elementului pentru inaltimi pana la 200 mm *) h pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm pentru inaltimi mai mari ca 1000 mm mm b) pe directia latimii elementului pentru latimi pana la 200 mm *) pentru latimi cuprinse intre 200 si 1000 mm mm pentru latimi mai mari ca 1000 mm mm *) Pentru tecile aflate la marginea elementului, aceste abateri vor fi considerate pe directia respectiva, fara valorile negative. In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunilor, pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canaleor se incadreaza in aceste limite. In cazul canalelor din boltari ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost, nu vor depasii + 3mm pentru traseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diametrul fascicului si cel al canalului mai mare de 15mm sau rosturi mai late de 100mm abaterile nu vor depasi + 5mm. Dispozitivele de pozitionare atecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretrensionate cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor. Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase distanta poate fi sporita pana la 2000mm, distantele mai mari se pot utiliza pe baza experimentarii. + 20 + 5 mm + 10 + 5 mm + 10 + 0.02

111

Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii traseului. Elementele orizontale pe care reazema tecile, vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametru 10 la 14mm este satisfacatoare. La tecile din table cu falt sau din polietilena, fara fascicule in timpul betonarii suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversala. Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-fascicul, datorita efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare. Nu se admit dispozitivele de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului. In zonele de capat, axa canalelor (captusite sau nu) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect, sau in specificatiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din anexa 4 din nomativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99 partea B, lungimea respectiva este de 400mm. 10.3.7. Montarea armaturilor postintinse. In cazul canalelor captusite cu teci din tabla, conform tabelelor 6.1. si 6.2. din anexa 6 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99, partea B, sau din material plastic, se recomanda ca fascicolele sa fie montate inainte de betonate, sporind astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor. In anotimpurile reci si cu umiditate ridicata se vor adopta alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din hotel, tevi din material plastic cu diametru mai mic), fasciculele introducandu-se ulterior. Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere. Capatul de avans al fascicului va fi prevazut cu o piesa de forma conica ancorata de sarmele fasciculului. Varianta de montare a fasciculelor prin impingere in canal, in mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac se va aplica in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu o piesa conica. 112

Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la interiorul colacului. Inainte de inchiderea cofrajului este necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, lucrarile vor fi aprobate de catre consultant. Se va incheia proces verbal pentru: - incadrarea in abateri a traseului realizat; - deformatiile (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare; - deteriorari (stapungeri, crapaturi, desirari) ale tecii; - puncte insuficient etansate la imbinari intre teci; - montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire. In cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile necesare. In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, este obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic etc.) si sa se etanseze zona de iesire a fascicului din canal. 10.4. ANCORAJE, BLOCAJE Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regula considerate ca parte componenta a procedeului de precomprimare, impreuna cu armatura pretensionata utilizata. Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi preintinse vor avea capacitate de rezistenta cel putin egala cu forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara defomatii semnificative ale pieselor componente. Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele indicate in anexa 7 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012-99, partea B. Alte tipuri de ancoraje si siteme de blocare se utilizeaza pe baza de agrement tehnic. Ancorajele cu bucla si dorn (anexa 7 fig. 7.6. din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton

113

armat - NE 012-99 partea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseala. Se recomanda ca ancorajele cu bucle si dorn sa fie introduse in locasuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplica beton de monolitizare, care trebuie sa fie bine ancorat in capatul elementului si armat corespunzator. Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avand agrement tehnic, corespunzatoare diferitelor tipuri de armaturi. Sistemele de ancorare a fasciculelor prin inglobarea unuia din capete in beton, se vor putea utiliza pe baza de experimentari executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat / acreditat pentru incercari in acest domeniu si avizul expertului. Partile componente ale ancorajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii care sa evite deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verificari periodice se vor indeparta blocajele care nu mai corespund in ceea ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile limita ale alunecarilor la blocare. 10.5. CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE / STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Betonul folosit la realizarea elementelor, structurilor din beton precomprimat, trebuie sa indeplineasca urmatoarele: asigurarea unei clase minim: - C20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate alcatuite din bare avand Rp0.2 > 590 N/mm2 si Rm > 890 N/mm2; - C25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sarme, toroane); asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cat mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armaturile pretensinate sa fie cat mai reduse; un continut de clor sub 0.2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; trebuie

114

evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantiate mai mare decat apa potabila; asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot elementul / structura. Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere urmatoarele prevederi: a) In cazul folosirii pervibratoarelor pentru compactarea betonului se va evita contactul intre pervibrator si armaturile pretensionate sau teci: - punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile; - in punctele in care se introduce pervibratorul se prevad dispozitive constructive speciale (carcase metalice, etrieri si bare) care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile post intinse; b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior cat si de exterior. c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologie de stand, betonarea se va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului element sa nu se depaseasca 45 minute la temperaturi de lucru 30 0C, pentru a nu perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior. d) In timpul scoaterii unor piese de formare a diverselor goluri si prin tratament termic se va evita producerea de fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile aupra aderentei si protectiei anticorozive. e) Dupa terminarea betonarii fasciculele de armaturi introduse in teci se recomanda sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patruderii de lapte de ciment, dar in asa fel incat sa nu produca deplasarea sau dislocarea tecilor. Se vor deschide racordurile dintre punctele de nivel minim unde este cazul si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.

115

f) Masurile de protectie a armaturilor in timpul betonarii si a tratamentului de intarire vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului. g) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verifcate prin deplasarea, in acestea, a unei piese conice cu un diametru egal cu cel al dispozitivului folosit la montarea fasciculului. h) In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din cofrajul glisant pentru a putea interveni in timp util de pe platforma inferioara a cofrajului i) Decimentarea prevederilor proeictului). j) Nu se vor aplica tratamente de accelerare a intaririi la elementele cu canale captusite cu material plastic. k) La elementele cu armatura preintinsa nu se va depasi temperatura de +600C, iar perioada de racire va trebui sa permita coborarea temperaturii elementului sub +200C inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare. l) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materialele umede folosite la tratarea betonului. La intocmirea programului de desfasurarea a lucrarilor de betonare se vor avea in vedere urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru, si pana la executarea protectiei finale a acesteia. In zone fara agresivitate sau agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja, in maximum 60 zile, cu conditia ca de la pretensionare la protejare sa fie maximum 15 zile. In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la punctul 9.5. nu pot si respectate (la fasciculele introduse in canale inainte de betonare si tensionare in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturile pretensionate cu protectie permanenta. 10.6. EXECUTIA LUCRARILOR 10.6.1. Monolitizarea elementelor prefabricate 116 elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai precomprimarea acestora (conform

Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare. Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C32/40 (Bc40), ca si in elementele prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si a barelor din otel moale de pe conturul sectiunii grinzii. Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor si etanseitatea acestora. Monolitizarea dintre grinzi se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C32/40 (Bc 40) si dintre grinzi si placi betonarea se va realiza cu beton C25/30 (Bc30) cu vibrarea atenta a acestora pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi prefabricate. Atat pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cat si pentru golurile pentru conectori, reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier pe baza de incercari pe cuburi de proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi se va folosi acelasi tip de ciment ca si in grinzi, astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului. 10.6.2. Tensionarea si blocarea ancorajelor Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect. Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract. Antreprenorul urmatoarele: provenienta si caracteristicile materialelor; referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera; programul de precomprimare; desemnarea precomprimarii; provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si practica in acest domeniu. unui responsabil insarcinat cu executia va supune Consultantului pentru acceptare

117

Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor si implica un memoriu amanuntit a operatiunilor, mijloacelor de asigurarea securitatii muncii. Programul de precomprimare va preciza urmatoarele: mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive; modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare; nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare; consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume: - Inainte de tensionarea cablelor: masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor; eventualele masuri de verificare a rezistentei n beton, n particular n vecinatatea ancorajelor; - n timpul tensiunarii: ordinea de tensionare a cablelor; tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor cat si pentru coeficientul de frecare calculat si cel efectiv; metoda de masurare a eforturilor si alungirilor; dispozitiile asupra masurilor de luat n caz de accident, de alungire anormala sau rupere de sarme; - Dupa precomprimare: masurile de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile ancorajelor; masurile de protectie definitive si programul injectarilor; modul de verificare a canalelor ramase libere. Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise pentru fiecare cablu, intr-o fisa de tipul celei din ANEXA 12 din normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99, partea B. 10.6.3. Injectarea cablelor Injectarea cablelor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de antreprenor care va cuprinde: - caracteristicile mortarului de injectie si durata de intarire;

118

- conditiile de a folosi materialul de injectare cat si destinatia materialului ramas disponibil n caz de accident; - ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor; - ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare; - volumele de material pentru injectare pentru fiecare cablu si pentru grupuri de cable; - masurile ce trebuie respectate n caz de accident sau n conditii climaterice defavorabile. Mortarul trebuie sa fie conform cu normativul ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99, partea B, sectiunea 8. Deasmenea, va fi conform cu prevederile anexelor 13 si 14 din codul susmentionat privind caracteristicile amestecului de injectare.

119

CAPITOLUL 11
SCHELE SI ESAFODAJE

Art. 11.1. GENERALITATI Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in: esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare; schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor; dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc; Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre beneficiar. Art. 11.2. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni: sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza sau intarire; sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie. Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia beneficiarului. Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicele tuturor elementelor componente. Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele: masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor; modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor; reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care se sprijina; 120

sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare descintrare, decofrare, demontare; contrasagetile si tolerantele de executie; modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contractiei si precomprimarii; dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor. Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele: specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti; instructiuni de montare a lucrarilor provizorii; instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.

Art. 11.3. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorII Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare. Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei. Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca acesta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa. Art.11.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive.

121

Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori fata de reperele acceptate fata de beneficiar. Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii. Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii. Art. 11.5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE Proiectul cintrelor, esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.

122

CAPITOLUL 12 PEREURI, CASIURI, RIGOLE

Art. 12.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 12.1.1. Dimensiunile si forma santurilor, casiurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilite de la caz la caz in functie de de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre antreprenor. La realizarea lucrarilor din piatra se vor respecta prevederile din ,,Instructiunile tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta, indicativ C193-79. 12.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi: 0,25% in teren natural; 0,1% in cazul santurilor si rigoleleor pereate.

12.1.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului. 12.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabel.
Denumirea principalelor tipuri de pamanturi Pamanturi coezive cu compresibilitate mare Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: - nisipuri prafoase si argiloase - nisipuri argiloase si nisipoase - argile prafoase si nisipoase Pamanturi necoezive grosiere: - pietris (2 20 mm) - bolovanis (2 0 200 mm) - blocuri (peste 200 mm) Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: - nisip fainos si fin (0,05 0,25 mm) - nisip mijlociu mare (0,25 2,00 mm) - nisip cu pietris Panta maxima admisa % 0,5 1 2 3 3 4 5 0,5 1 2

123

12.1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabel.
Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: clasa Bc 7,5 10 12 15 - clasa Bc 10 Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa Bc 10 pe pat de beton. Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului 67 Panta maxima admisa % 5

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul de mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel. 12.1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: la ramblee cu inaltimea 3 5,0 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate la ramblee peste 5,00 m Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. 12.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. 12.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant. 12.1.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere, situatia va fi semnalata ,,Proiectantului lucrarii care va decide o eventuala modificare a 124

solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. Art. 12.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 12.2.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute. Pentru a asigura pereul se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. 12.2.2. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului , refacerea facanduse prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub acesta. Art. 12.3. Executarea pereurilor rostuite cu mortar de ciment 12.3.1. Executia acestui tip de pereu este aceiasi ca la art. precedent cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, ci cu mortar M100, dupa care se piloneaza pana la refuz, inainte de a incepe priza mortarului. 12.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. Art. 12.4. Executia pereului in mortar de ciment 12.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc 125

prin alaturare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria. 12.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de trei zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. Art. 12.5. Pereu din piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton 12.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment Cc 6/75 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la art. 12.4. Art.12.6. Pereu din beton turnat pe loc 12.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C8/10 sau C12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rost de 2cm. 12.6.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii din momentul cand incepe priza, prin acoperire, si, dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice. Art. 12.7. Pereu din elemente prefabricate din beton 12.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7.5 conform caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie. Art. 12.8. Receptia pe faze de executie 12.8.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini. prevederilor din

126

12.8.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 12.8.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre ,,proiectant si antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei poarta ambele semnaturi. 12.8.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. Art. 12.9. Receptia preliminara 12.9.1. La terminarea lucrarilor de terasamente pereuri, casiuri si rigole, sau a unei parti din aceasta, se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: Ca materialele utilizate sa corespunda celor din proiect; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Planeitatea suprafetei; Pantele longitudinale; Daca sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; Este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); Lucrarile de scurgerea apelor sunt corespunzatoare; Daca s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei, Daca se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor etc. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere. Art. 12.10. Receptia finala La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute corespunzator.

127

CAPITOLUL 13
DEMOLARI SI DESFACERI

13.1. GENERALITATI Prezentul capitol se refera la lucrarile de demolari, demontari si desfaceri ale elementelor podurilor si pasajelor. Demolarile pot viza in totalitate sau partial : console, suprastructura, infrastructurile, elemente ale racordarilor cu terasamentele etc. Lucrarile de demolare avand un mare grad de periculozitate si fiind generatoare de accidente, se vor executa cu mare atentie, sub stricta supraveghere. 13.2. Executarea demolarilor 13.2.1. Acolo unde este cazul, desfacerea elementelor caii, trotuarelor si parapetilor, se vor executa cu organizarea circulatiei pe jumatate din latimea partii carosabile, in conditiile in care zona este delimitata de parapeti provizorii, prevazuta cu indicatoare de semnalizare corespunzatoare prevederilor din ,,Normele metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului, aprobate cu ordinul comun al M.L.P.T.L. si M.I. nr. 1112/411 din anul 2000. In aceleasi conditii se vor executa lucrarile de demolare de la suprastructura, culei si racordurile cu terasamentele (placi de racordare, grinzi de rezemare, sferturi de con, scari si casiuri). 13.2.2. Dirijarea circulatiei rutiere se va face, atat ziua cat si noaptea, prin semafoare electrice. 13.2.3. La toate lucrarile de demolare se vor utiliza numai unelte pneumatice de mana. Este interzisa folosirea piconului. 13.2.4. Inainte de demolarea consolelor de trotuar si a grinzilor parapetilor se vor executa schele provizorii, in conditiile aratate la cap. 11. 128

Accesul pe schele, esafodaje si podine se va face numai dupa receptia acestora. 13.2.5. Armaturile dezvelite partial prin demolare se vor mentine, curata, indrepta si reintroduce in betonul nou, asa cum se prevede in proiect sau conform dispozitiei proiectantului date in situatiile in care conditiile reale difera de prevederile proiectului. 13.2.6. Materialele rezultate din demolari se vor indeparta pe masura desprinderii, pentru a nu se constitui incercari suplimentare si obstacole pentru circulatia personalului muncitor. Transportul materialelor demolate se va face intr-un depozit ecologic sau in locul precizat de beneficiar. 13.2.7. Compresoarele pentru furnizarea aerului comprimat necesar utilajelor vor stationa in afara podului (pasajului). 13.2.8. Antreprenorul va lua masuri ca sub fiecare compresor de aer sa existe un dispozitiv pentru colectarea si mentinerea unor eventuale scurgeri de ulei sau combustibil. 13.2.9. La pasaje, in deschiderile situate deasupra liniilor ferate, demolarile se vor executa numai cu executarea unor schele, in afara gabaritului de libera trecere si numai in inchideri de circulatie 13.3. Asigurarea conlucrarii cu betoanele noi. Gaurile pentru ancorele de conlucrare cu betonul nou se vor da la o distanta minima de 10 cm de la marginea betonului existent. Diametrul maxim al gaurilor va fi de 50 mm. Inainte de executarea gaurilor cu ajutorul pahometrului, se vor determina pozitiile armaturilor in betonul existent, pentru a nu fi intersectate. Dupa executarea gaurilor la adancimea din proiect, se procedeaza astfel : fiecare gaura se sufla cu aer comprimat, se uda abundent, apoi se zvanta tot cu aer, se umple cu mortar, dupa care se introduce ancora ; mortarul in exces se va indeparta ; 129

ancorele se vor lasa in aceasta pozitie pana la intarirea mortarului (minim 0,7 din marca) ;

montarea armaturii pentru suprabetonare, camasuieli, conlucrare, continuizare se va putea face numai dupa realizarea acestei marci. Inainte de montarea armaturilor, toate ancorele vor fi verificate si

receptionate de catre beneficiar, constatarea facand obiectul unui proces verbal. Ancorele fixate necorespunzator (ca diametru, lungime, mortar insuficient, sau care se misca etc), se scot si se refac in conditiile aratate mai sus. Toate betoanele existente, inclusiv cele demolate, care vin in contact cu betoanele noi, vor fi curatate cu peria de sarma. Pentru asigurarea aderentei, imediat inainte de turnarea betonelor noi, betoanele existente se uda abundent, apa in exces se va elimina prin suflarea cu aer, apoi se va spori cu lapte de ciment.

130

CAPITOLUL 14
PREVEDERI PRIVIND CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR SI REFACEREA LUCRARILOR DEFECTE

14.1. Controlul calitatii Pentru ansamblul lucrarilor ce fac obiectul proiectului, se stabileste un plan pentru asigurarea calitatii, aprobat de investitor. Planul de asigurare a calitatii cuprinde: repartizarea generala, numarul personalului necesar, responsabilii tehnici cu urmarirea executiei pe santier; organizarea controlului intern de calitate; lista lucrarilor pentru care trebuie efectuate incercari; Procedeele de executie se stabilesc in conformitate cu prevederile din proiect, din caietul de sarcini, codurile si standardele in vigoare si definesc: lucrarile care fac obiectul procedeelor de executie; mijloacele si materialele specifice; materiale, produse si componenti (calitate, origine, clasa, marca, atestare); punctele sensibile de executie, faze care trebuie sa retina atentia in mod deosebit; mijloacele si modalitatile controlului intern de calitate Controlul intern are in vedere: conditiile de identificare si prelucrare a loturilor de materiale produse si componenti supusi unei proceduri oficiale de omologari; controlul betoanelor si al imbracamintilor asfaltice in laboratoare; conditiile de executie si interpretarea incarcarilor prescrise de la inceput sau impuse pe parcursul executiei; modul de intocmire al documentelor de urmarire a executiei. 14.2. Receptia lucrarilor Asigurarea calitatii lucrarilor de reparatii impune un program de urmarire, cu receptii pe faze de executie, precum si receptia finala a lucrarilor. Pe timpul executiei se vor executa receptii la principalele faze de executie (dupa caz): 131

cota de fundare; stratul suport al hidroizolatiei; hidroizolatie; armatura betonului de protectie; pereul sferturilor de con; pozitia si diametrul armaturilor de la infrastructuri, suprastructura, suprabetonare, camasuieli, etc. Receptiile pe faze vizeaza executia lucrarii, insasi calitatea

materialelor folosite, existenta certificatelor de calitate si a probelor impuse de normativele tehnice. In cazul in care la oricare din faze nu se admite receptia lucrarii, se procedeaza ca la articolul urmator (14.3.) 14.3. Refacerea lucrarilor defecte Cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului, a caietului de sarcini si a codurilor si normativelor in vigoare, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa o atenta recunoastere, dupa analiza defectelor, inainte de inceperea lucrarilor de refacere, antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii. La remedierea defectelor de natura celor care afecteaza calitatea structurii, se va proceda astfel: montarea unor dispozitive de urmarire; relevarea in detaliu a defectelor; cercetarea cauzelor, la nevoie si efectuarea de incarcari si probe; evaluarea consecintelor imediate si a celor pe termen lung; compararea diferitelor posibilitati de remediere; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare. In raport cu situatia corecta, beneficiarul poate: sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale reparatii; sa ceara demolarea partiala sau totala a lucrarii, inlocuirea unor elemenete etc, totul pe cheltuiala anteprenorului. In cazul unor defecte ce prin natura lor nu afecteaza calitatea structurii, se procedeaza astfel:

132

defectele minore se corecteaza, de la caz la caz, prin degresare, spalare, rabotare, rostuire etc.; in cazul unor defectiuni mai importante, antreprenorul propune beneficiarului un program si solutia de remediere, care il va aproba ca atare sau cu completari.

133

CAPITOLUL 15 PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarii se vor respecta reglementarile legislative privind protectia muncii si anume: 1. 2. 3. 4. Legea pentru protectia muncii nr. 90/1996, publicata in Monitorul Oficial nr. 157/1996 Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 90/1996 Reglementari privind protectia de igiena muncii in constructii, aprobate prin ordinul MLPAT nr. 9/N din 15 martie 1993 Norme de igiena muncii si acordarea primului ajutor in caz de accident, specifice transporturilor si telecomunicatiilor, aprobate prin Ordinul MTTc nr. 17/1994 5. Norme de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300-94, aprobat de MLPAT prin ordinul nr. 20/N din 11 iulie 1994 6. Norme de protectie a muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale, aprobate prin Ordinul MTTc nr. 9 din 25 martie 1982. La faza urmatoare de proiectare vor fi aratate, in detaliu, capitolele ce vor fi avute in vedere in mod special din aceste ultime norme. Totodata vor fi tratate si alte masuri ce se impun pentru a se inlatura pericolele de producere de accidente.

134