Probleme ce vor fi puse în discutie in cadrul “Mesei Rotunde” privind

propunerile de modificare a HG 930/11. aug. 2005 pentru aprobarea

Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie
sanitară şi hidrogeologică

1. Studiul pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară şi a

perimetrului de protecţie hidrogeologică trebuie să facă parte din
documentaţia pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor sau din
cea pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor.
Conform Art. 2 (1) din hotărâre, studiul privind dimensionarea zonelor de
protecţie sanitară si a perimetrului de protecţie hidrogeologică face parte din
documentaţia pentru obţinerea avizului de gospodărirea apelor. Întrucât calculele
pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitară necesită ca date primare
caracteristicile constructive şi hidrogeologice ale captării (Debit exploatat,
grosime strate captate, parametri hidrogeologici ai acviferului, etc.), în faza
întocmirii documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor nu se
poate face decât o aproximare a dimensiunilor zonelor respective. În plus, acolo
unde nu există date privind caracteristicile locale ale acviferului ce urmează a fi
exploatat, efectuarea unei aproximări este practic imposibilă. În consecinţă este
necesară fie stabilirea unor dimensiuni minimale care să fie luate in considerare
la eliberarea avizului de gospodărire a apelor, fie renunţarea la dimensionarea
zonei de protecţie cu regim sever pe baza timpului de tranzit de 20 de zile şi
stabilirea unor dimensiuni minimale ale acestei zone (vezi şi punctul următor).

2. Dimensiunile zonei santare cu regim sever.

În formularea actuală a HG 930 – Art 13 lit. b: “mărimea zonei de protecţie
sanitară cu regim sever se determină astfel încât să fie asigurat un timp de
tranzit în subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apă
presupuse contaminate care s-ar infliltra la limita acestei zone şi ar ajunge la
locul de captare a apei”.
Aceasta definţie a condus la probleme privind proprietatea terenurilor
întrucât, în conformitate cu legea apelor Art. 5 (1),: “...Dreptul de proprietate
asupra surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape
minerale şi lacurilor şi nămolurilor terapeutice se extinde şi asupra zonelor de
protecţie sanitară cu regim sever.”
Astfel deţinătorii de captări, în special cei care exploatează acvifere
freatice, trebuie să-şi extindă proprietatea asupra unor suprafeţe mari de teren
din jurul captărilor, lucru adeseori imposibil.

3. Definiţia perimetrului de protecţie hidrogeologică

Conform definiţiei actuale (Art. 7 din Norme): “Perimetrul de protecţie
hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de
descărcare la suprafaţă şi/sau în subteran a apelor subterane prin
emergenţe naturale (izvoare), drenuri şi foraje şi are rolul de a asigura
protecţia faţă de substanţe poluante greu degradabile sau
nedegradabile şi regenerarea debitului prelevat prin lucrările de
captare”
Pe de altă parte art 14 stipulează: “În cazul forajelor care
exploatează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate
astfel încât să realizeze condiţiile de izolare a stratului captat faţă de
suprafaţa terenului şi faţă de stratele acvifere superioare vulnerabile la
poluare, ...... iar perimetrul de protecţie hidrogeologică, situat în zona
de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captările
care exploatează aceeaşi structură acviferă regională. Zonele de
alimentare ale structurilor acvifere regionale se declară zone protejate
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul
apelor, stabilindu-se totodată şi măsurile de protecţie necesare.
Se observă că prin completarea adusă de art 14 se introduce o
neclaritate: Zonele de alimetare a structurilor acvifere regionale se constituie in
perimetre de protecţie hidrogeologică sau sunt zone speciale din cadrul acestor
perimetre.
Această redefinire este necesară în special in condiţiile în care conform
legilor Apelor şi Legii Minelor în acest perimetru sunt interzise activităţile de
exploatare a agregatelor minerale iar aceste perimetre se extind pe suprafeţe
foarte mari.
.
4. Clarificarea atribuţiilor în instituirea zonelor de protecţie sanitară şi a
perimetrului de protecţie hidrogeologică
Actuala hotărâre nu precizează atribuţii şi termene clare pentru
transmiterea documentţiilor către autorităţile locale care ar trebui să includă
zonele de protecţie în planurile de urbanism. De asemenea nu stipulează nici
responsabilităţile în instituirea perimetrelor de protecţie hidrogeologică mai ales
că acestea adeseori depăşesc limitele de competenţă ale unor autorităţi locale
(comună sau oraş).

5. Clarificarea atribuţiilor de expertizare ale studiilor.

În momentul de faţă prevederile HG (care stipulează ca toate studiile se
expertizează de INHGA) se contrazic cu prevederile Art. 20(3) din Ord. MMDD
662/2006 (care stipulează că, studiile întocmite de alte unităţi în afara celor
certificate de MMDD se expertizează la INHGA)

6. Alte probleme ridicate de participanţi

Întocmit:
Sef SH
dr. ing. Aurel ROTARU
Dr. ing. Mihai BRETOTEAN