Ordinul 1278 (2011)

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - In jurul lucrarilor de captare, constructiilor si instalatiilor destinate alimentarii cu apa
potabila, surselor de apa potabila destinate imbutelierii, surselor de ape minerale utilizate pentru
cura interna sau pentru imbuteliere, lacurilor si namolurilor terapeutice, in conformitate cu art. 5
alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se instituie
zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica, in scopul prevenirii
pericolului de alterare a calitatii surselor de apa si, respectiv, a lacurilor si a namolurilor
terapeutice.
Art. 2. - Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica, denumite in continuare norme, urmatoarele obiective:
a) sursele de ape subterane sau de suprafata, precum si captarile aferente acestora folosite
pentru alimentarea centralizata cu apa potabila a populatiei, a agentilor economici din industria
alimentara si farmaceutica, a unitatilor sanitare si social-culturale, constructiile si instalatiile
componente ale sistemelor pentru alimentare cu apa potabila;
b) zacamintele de ape minerale si captarile aferente acestora utilizate pentru cura interna sau
pentru imbuteliere, instalatiile de imbuteliere si instalatiile de exploatare a namolurilor
terapeutice;
c) lacurile si namolurile terapeutice;
d) captarile de ape subterane sau de suprafata folosite pentru imbutelierea apei potabile, alta
decat apa minerala naturala.
Art. 3. - Protectia sanitara a obiectivelor prevazute la art. 2 se realizeaza prin aplicarea
masurilor de protectie a calitatii apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin
instituirea in teren a urmatoarelor zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de
poluare, si anume:
a) zona de protectie sanitara cu regim sever;
b) zona de protectie sanitara cu regim de restrictie;
c) perimetrul de protectie hidrogeologica.
Art. 4. - In zonele de protectie sanitara si hidrogeologica, instituite pentru obiectivele prevazute
la art. 2, se impun, diferentiat, masuri specifice in scopul evitarii contaminarii sau impurificarii
apelor si, respectiv, a lacurilor si namolurilor terapeutice.
Art. 5. - Zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde terenul din jurul tuturor
obiectivelor prevazute la art. 2, unde este interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care
ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea surselor de apa.
Art. 6. - Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de
protectie sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat, prin aplicarea de masuri de protectie, in
functie de conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei.
Art. 7. - Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare
si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale
(izvoare), drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu
degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.
Art. 8. (1) Masurile pentru instituirea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, incluse in
documentatiile tehnice prevazute la art. 2 alin. (1) din hotarare, intocmite pentru obiectivele
prevazute la art. 2, sunt:
a) planuri de situatie cu zonele de protectie delimitate conform prezentelor norme si, dupa caz,
instructiunilor prevazute la art. 12, fundamentate printr-o nota explicativa, in cazul captarilor de
ape de suprafata, sau printr-un studiu hidrogeologic, in cazul captarilor de ape subterane si in
cazul lacurilor si namolurilor terapeutice;
b) lucrarile de constructii-montaj necesare instituirii in teren a acestor zone de protectie,
inclusiv costul acestora, care va fi cuprins in costul total al investitiei;
c) o lista-indrumar cu masurile ce trebuie respectate in interiorul zonelor de protectie in
conformitate cu prevederile prezentelor norme.
(2) In cazul captarilor de ape subterane, inainte de instituirea in teren a zonelor de protectie,
proiectantul va face obligatoriu o verificare finala si, daca este cazul, o corectare a planurilor de
situatie prevazute la alin. (1) lit. a), in functie de datele rezultate din executia lucrarilor de
captare si din testele de pompare.
(3) Documentatiile de urbanism elaborate si aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu
planuri de situatie cu marcarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie
hidrogeologica. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentatii, ce se intocmesc
potrivit legii, vor include si protectia sanitara si hidrogeologica a obiectivelor cuprinse la art. 2,
in vederea atingerii scopurilor specifice de conservare.
(4) Documentatiile de urbanism existente, in care nu au fost luate in considerare si marcate
zonele de protectie sanitara si hidrogeologica, vor fi refacute cu respectarea prezentelor norme,
in termen de un an de la intrarea in vigoare a acestora.
CAPITOLUL II
Factorii ce reprezinta riscuri de poluare a apei
potabile si mecanismul poluarii
Art. 9. - Procesul de poluare a apei potabile poate avea loc ca urmare a activitatii umane,
economice si sociale, principalele riscuri fiind:
1. poluarea cu agenti patogeni: bacterii, virusuri sau alte organisme vii;
2. poluarea chimica cu:
a) substante fitofarmaceutice provenite din combaterea daunatorilor in agricultura si
silvicultura, precum si compusi ai azotului, fosforului si potasiului rezultati din aplicarea
ingrasamintelor in agricultura;
b) substante chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor chimici
ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol si reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi,
coloranti, cianuri, metale grele si altele asemenea;
c) substante radioactive;
3. poluarea termica cu ape cu temperatura ridicata evacuate de la instalatiile de racire ale
unitatilor industriale.
Art. 10. - Micsorarea sau evitarea influentei factorilor de poluare se face prin fenomenele de
autopurificare si dilutie, precum si prin masuri speciale de interdictie a unor activitati, de
utilizare cu restrictii a terenurilor in zonele de protectie sanitara si de folosire a tuturor
mijloacelor si tehnologiilor de prevenire a poluarii solului si a apelor subterane in realizarea
lucrarilor si activitatilor situate in perimetrele de protectie hidrogeologica.
CAPITOLUL III
Indicatii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara
a captarilor de apa potabila din subteran si de ape minerale

utilizate pentru cura interna si pentru imbuteliere
Art. 11. - In vederea evitarii oricarei posibilitati de impurificare a apei, dimensionarea zonelor
de protectie se va face luandu-se in considerare toti factorii locali, naturali si antropici, care pot
interveni in impurificarea apei, si anume:
a) caracteristicile geomorfologice, geotectonice si geotehnice ale zonei;
b) structura si parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra acviferului captat;
c) structura si parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;
d) calitatea apelor de suprafata, in cazurile cand acestea sunt in legatura hidraulica cu acviferul
captat;
e) regimul de exploatare a captarilor;
f) sursele punctuale si difuze de poluare existente;
g) alte aspecte constatate in teren.
Art. 12. (1) Dimensiunile si configuratia zonelor de protectie se stabilesc de catre unitatile atestate de
autoritatea publica centrala din domeniul apelor, prin studii hidrogeologice elaborate in
conformitate cu instructiunile privind delimitarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrului
de protectie hidrogeologica, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din
domeniul apelor; zonele de protectie astfel stabilite se reprezinta cartografic pe planul de situatie
in sistem Stereo 70 al lucrarilor respective, la o scara corespunzatoare, cu precizarea masurilor de
protectie impuse in conformitate cu prezentele norme.
(2) Detinatorii si/sau operatorii cu orice titlu ai captarilor de ape subterane destinate alimentarii
centralizate cu apa potabila vor supune studiile hidrogeologice prevazute la alin. (1) expertizei
efectuate in cadrul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Fac exceptie de la
aceasta prevedere captarile care furnizeaza debite medii de pana la 10 m3/zi sau care deservesc
mai putin de 50 de persoane.
Art. 13. - Principiile de dimensionare a zonelor de protectie au la baza aplicarea selectiva a
criteriilor de dimensionare, in functie de conditiile specifice fiecarei captari, astfel incat
suprafetele delimitate sa asigure protectia corespunzatoare gradului lor de risc:
a) la dimensionarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de restrictie se
utilizeaza, de regula, criteriul timpului de tranzit in subteran al unei particule de apa
hidrodinamic active, folosindu-se in calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului;
b) marimea zonei de protectie sanitara cu regim sever se determina astfel incat sa fie asigurat
un timp de tranzit in subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apa presupuse
contaminate care s-ar infliltra la limita acestei zone si ar ajunge la locul de captare a apei. In
cazul captarilor care exploateaza acvifere freatice la care nu exista suficiente date pentru
aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse in instructiunile prevazute la art. 12 alin. (1),
dimensiunile zonei de protectie sanitara cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m
aval de captare si 20 m lateral, de o parte si de alta a captarii, pe directia de curgere a apelor
subterane, in cazul forajelor si drenurilor, iar in cazul captarilor de izvoare, de minimum 50 m
amonte si 20 m lateral, de o parte si de alta a captarii;
c) marimea zonei de protectie cu regim de restrictie se determina luand in considerare un timp
de tranzit in subteran de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare pana la locul captarii;
d) dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face pentru captarile de izvoare,

pentru drenuri si pentru forajele la freatic; aceasta dimensionare necesita o analiza detaliata a
situatiei hidrogeologice, avand in vedere aria de regenerare a resurselor de apa exploatate.
Art. 14. - In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt
executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului
si fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie
sanitara cu regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m; in
acest caz zona de protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu zona de protectie sanitara
cu regim sever, iar perimetrul de protectie hidrogeologica, situat in zona de alimentare a
acviferului, se instituie simultan pentru toate captarile care exploateaza aceeasi structura acvifera
regionala. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declara zone protejate prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodata si
masurile de protectie necesare.
Art. 15. - Terenurile pe care s-au executat lucrari deschise pentru aductiunea apei, precum si
bazine de infiltrare sau alte amenajari realizate in scopul realimentarii artificiale a acviferului
exploatat vor fi incluse integral in zona de protectie sanitara cu regim sever a lucrarilor de
captare.
Art. 16. (1) Zona de protectie sanitara cu regim sever, cu exceptia celei instituite pentru aductiuni si retele
de distributie, se va imprejmui si se va marca prin placute avertizoare. Inaltimea si tipul
imprejmuirii, marcajele si distanta intre acestea se stabilesc de catre detinatorul si/sau operatorul
captarii, constructiilor si instalatiilor, de comun acord cu autoritatea de gospodarire a apelor,
astfel incat sa fie oprit accesul populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de
la imprejmuire si acele zone care se gasesc in locuri greu accesibile persoanelor fizice datorita
configuratiei terenului.
(2) Limitele zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie vor fi marcate de catre detinatorul
si/sau operatorul captarii prin borne sau semne vizibile, cu mentiunea: zona de protectie sanitara.
Tipul si inaltimea marcajelor, precum si distanta dintre ele se stabilesc de catre detinatorul si/sau
operatorul captarii, de comun acord cu autoritatea de gospodarire a apelor. Marcajele se
amplaseaza pe teren de catre detinatorul si/sau operatorul captarii, impreuna cu reprezentantii
consiliului local si cu detinatorii terenurilor, astfel incat de la fiecare marcaj sa se vada celelalte
doua marcaje invecinate.
CAPITOLUL IV
Marimea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarile
din surse de suprafata si pentru lacurile si namolurile terapeutice
Art. 17. (1) Pentru captarile din cursurile de apa zona de protectie sanitara cu regim sever va fi
determinata dupa caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia vor fi de:
a) 100 m, pe directia amonte de priza.
b) 25 m, pe directia aval de ultimele lucrari componente ale prizei;
c) 25 m lateral, de o parte si de alta a prizei.
(2) Cand dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi executate lucrari compensatorii.
(3) Pentru captarile din lacuri zona de protectie sanitara cu regim sever va avea urmatoarele
dimensiuni minime, masurate la nivelul minim de exploatare al captarii:
a) 100 m radial, pe apa, fata de locul in care este situat punctul de captare;
b) 25 m radial, pe malul unde este situata priza.
(4) Pentru lacurile si namolurile terapeutice zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde
toata suprafata apei lacului, iar pe mal are 5 m latime in jurul lacului.
Art. 18. - Zona de protectie sanitara cu regim sever se va marca pe suprafata apei prin
geamanduri sau prin alte semne conventionale vizibile si se va imprejmui pe maluri,
imprejmuirea fiind marcata cu placute avertizoare. Suprafata astfel delimitata va fi pastrata
curata prin grija detinatorului captarii, care va lua masurile de protectie corespunzatoare,
prevazute in capitolul VII al prezentelor norme.
CAPITOLUL V
Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in
perimetrele de protectie hidrogeologica
Art. 19. (1) In perimetrele de protectie hidrogeologica masurile de protectie au drept scop pastrarea
regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural, precum si evitarea poluarii
apelor subterane si a lacurilor si namolurilor terapeutice cu substante poluante greu degradabile
sau nedegradabile, in special cu substante radioactive si cu substante periculoase si prioritar
periculoase prevazute in anexa A la Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si
pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 351/2005.
(2) In cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodaririi apelor a tuturor
lucrarilor situate in perimetrele de protectie hidrogeologica, se vor lua in considerare posibilele
efecte ale acestor lucrari asupra captarilor de ape subterane si a lacurilor si namolurilor
terapeutice, impunandu-se toate masurile de precautie necesare pentru prevenirea poluarii
acestora cu substante greu degradabile sau nedegradabile, precum si pentru prevenirea sau
compensarea modificarilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de apa
exploatate.
Art. 20. (1) Pentru toate lucrarile si activitatile de pe terenurile situate in perimetrele de protectie
hidrogeologica este necesara evaluarea impactului asupra mediului in cadrul procedurii de
reglementare din punct de vedere al protectiei mediului.
(2) Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie sa prevada toate masurile necesare
pentru prevenirea patrunderii oricaror substante poluante greu degradabile sau nedegradabile in
apele subterane sau in lacurile si namolurile terapeutice, masuri care vor constitui conditii
impuse prin actul de reglementare.
CAPITOLUL VI
Masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse
in zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie
Art. 21. (1) Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pot fi exploatate
agricol de catre detinatorii acestora, dar cu interzicerea:
a) utilizarii ingrasamintelor naturale si chimice;
b) utilizarii substantelor fitosanitare;
c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet;

d) amplasarii grajdurilor si cotetelor de animale si a depozitarii de gunoi animalier;
e) pasunatului si insilozarii nutreturilor;
f) amplasarii de sere si de iazuri piscicole.
(2) In vederea respectarii prevederilor alin. (1) detinatorii si/sau operatorii captarilor de ape
subterane, cu exceptia celor prevazute la art. 14, vor intocmi si vor tine la zi un inventar al
folosintei terenurilor aflate in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie a captarilor
respective.
Art. 22. - In afara masurilor restrictive prevazute la art. 21 alin. (1), pe aceste terenuri sunt
interzise:
a) amplasarea de abatoare, triaje de cale ferata, baze auto;
b) amplasarea de bazine neetanse pentru ape reziduale, puturi absorbante, haznale cu groapa
simpla;
c) amplasarea de locuinte, spitale, aeroporturi, unitati militare, daca nu dispun de un sistem de
canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara
zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie;
d) amplasarea de cimitire umane si de animale, cimitire de masini, containere de deseuri;
e) vidanjarea si spalarea cisternelor care transporta ape fecaloid-menajere;
f) infiltrarea sau injectarea de ape de zacamant si/sau de racire;
g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatari de turba, cariere de
piatra, executia lucrarilor de drenaj sau a oricaror alte lucrari prin care se diminueaza stratul
acoperitor, protector al acviferului;
h) executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum: grajduri, silozuri,
depozite de ingrasaminte si de substante fitosanitare, depozite de carburanti, lubrifianti,
combustibili solizi;
i) amplasarea de campinguri si de stranduri, daca nu dispun de un sistem de canalizare care sa
transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara zonei de protectie
sanitara cu regim de restrictie;
j) spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei;
k) transportul pe conducte al substantelor poluante de orice fel, cu exceptia conductelor de
canalizare a obiectivelor situate in interiorul zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie,
pentru care trebuie prevazute masuri stricte de asigurare a etanseitatii.
Art. 23. - Pentru captarile existente si in cazuri bine justificate se admit exceptari de la
prevederile art. 22 lit. b), i) si k), cu avizul unitatilor de sanatate publica si cu respectarea
urmatoarelor conditii:
a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a cladirilor de locuit si a obiectivelor
economice si social-culturale;
b) captarea apelor de siroire prin canale adecvate si dirijarea lor in afara zonei de protectie
sanitara cu regim de restrictie;
c) desfiintarea puturilor absorbante, a haznalelor si a latrinelor.
CAPITOLUL VII
Masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse in zonele
de protectie sanitara cu regim sever
Art. 24. - Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi folosite
numai pentru asigurarea exploatarii si intretinerii sursei, constructiei si instalatiei de alimentare
cu apa.
Art. 25. - In zonele de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru captarile de ape
subterane, precum si in partea de pe mal a zonelor de protectie sanitara cu regim sever instituite
pentru sursele de apa de suprafata, sunt interzise toate activitatile prevazute pentru zona de
protectie sanitara cu regim de restrictie, precum si:
a) amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei si a
instalatiilor;
b) efectuarea de explozii, sapaturi si excavatii de orice fel;
c) depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiilor.
In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante
poluante;
d) traversarea zonei de catre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor ce se
colecteaza prin canalizarea aferenta obiectivului protejat. In aceste cazuri se vor lua masuri de
asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare.
Art. 26. - In zonele de protectie sanitara cu regim sever, instituite pentru apele de suprafata,
sunt, de asemenea, interzise:
a) deversarea de ape uzate, chiar daca sunt epurate;
b) navigarea si acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora si acostarea plutelor si a lemnului
flotant, in alte conditii decat cele stabilite la instituirea zonei de protectie sanitara cu regim sever;
c) pescuitul si scaldatul;
d) recoltatul ghetii si moraritul pe apa, precum si adaparea animalelor.
Art. 27. - In zona de protectie sanitara cu regim sever se vor lua urmatoarele masuri de
protectie:
a) nu sunt permise nici un fel de interventii asupra stratului de sol activ si depozitelor
acoperitoare ale acviferului;
b) terenul aferent zonei de protectie sanitara cu regim sever va fi protejat impotriva eroziunii si
inundatiilor, toate lucrarile vechi de excavatii deschise si galerii, canale, puturi, foraje, palnii de
explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potential poluant.
Art. 28. (1) Terenurile agricole cuprinse in zonele de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi
exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase si de pomi fructiferi, in
conditii care sa nu provoace degradarea lucrarilor de alimentare cu apa.
(2) Pe terenurile agricole din zona de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise:
a) utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice;
b) irigarea cu ape care nu au caracteristici de potabilitate;
c) culturile care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale;
d) pasunatul.
Art. 29. - Lucrarile si instalatiile de captare a apei vor fi aparate impotriva inundatiilor prin
lucrari specifice, conform normelor tehnice in vigoare, iar in cazul captarilor de mal intreaga arie
aferenta zonei de protectie sanitara cu regim sever va fi indiguita, cu respectarea normelor
tehnice specifice.
CAPITOLUL VIII
Masuri referitoare la protectia sanitara a
constructiilor si instalatiilor
Art. 30. - Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile de pompare,
instalatiile de imbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, stati de dezinfectie
si altele asemenea -, statiile de imbuteliere a apelor minerale, rezervoarele ingropate, aductiunile
si retelele de distributie se va face cu respectarea urmatoarelor limite minime:
a) statii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
b) instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;
c) rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
d) aductiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;
e) alte conducte din retelele de distributie, 3 m.
Art. 31. (1) La intersectia aductiunilor de apa potabila sau de ape minerale pentru cura interna ori pentru
imbuteliere cu canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate ori meteorice, aductiunile de
apa potabila, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului sau conductei,
asigurandu-se o distanta intre ele de minimum 0,40 m pe verticala.
(2) In zonele de traversare prevazute la alin. (1) aductiunile se vor executa din tuburi metalice,
pe o lungime de 5 m, de o parte si de alta a punctului de intersectie.
Art. 32. (1) In cazul in care retelele de apa potabila se intersecteaza cu canale sau conducte de ape uzate
menajere ori industriale sau cand sunt situate la mai putin de 3 m de acestea, reteaua de apa
potabila se va aseza totdeauna mai sus decat aceste canale ori conducte, cu conditia de a se
realiza adancimea minima pentru prevenirea inghetului.
(2) Atunci cand, din cauze obiective, nu se pot indeplini conditiile prevazute la alin. (1), se vor
lua masuri speciale care sa previna exfiltrarea apelor din canalele sau conductele de canalizare a
apelor uzate.
Art. 33. - La proiectarea si executia retelelor de apa potabila se vor avea in vedere evitarea
oricaror legaturi intre acestea si retelele de apa nepotabila, precum si realizarea si mentinerea in
timp a etanseitatii.
Art. 34. - Se interzice trecerea conductelor de apa potabila sau de ape minerale prin camine de
vizitare a retelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin haznale etc.
CAPITOLUL IX
Supravegherea comportarii acviferelor in exploatare
Art. 35. (1) Pentru asigurarea folosirii rationale si a protectiei resurselor de apa subterana impotriva
supraexploatarii si poluarii, in cazul captarilor destinate alimentarii cu apa potabila care
furnizeaza in medie peste 100 m 3 de apa pe zi, detinatorii acestora au obligatia de a efectua in
forajele captarii observatii si masuratori privind evolutia debitelor exploatate si evolutia
nivelurilor apelor subterane si a calitatii acestora, pe baza unui program stabilit prin autorizatia
de gospodarire a apelor, de a tine o evidenta la zi a datelor obtinute in cadrul programului si de a
transmite aceste date unitatii bazinale de gospodarire a apelor, in conformitate cu prevederile art.
35 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul lucrarilor de captare destinate alimentarii cu apa potabila care furnizeaza in medie
peste 5.000 m 3 de apa pe zi, detinatorii acestora vor amplasa si executa, in interiorul zonei de
protectie sanitara cu regim de restrictie, un numar de foraje de monitorizare dependent de
dimensiunile captarii, foraje ale caror amplasament si caracteristici tehnice vor fi aprobate prin
avizul, respectiv autorizatia de gospodarire a apelor; programul de observatii si masuratori
prevazut la alin. (1) va fi efectuat atat in forajele captarii, cat si in forajele de monitorizare.
(3) Administratia Nationala "Apele Romane" intocmeste si tine la zi evidenta computerizata a
zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica din fiecare bazin
hidrografic si o transmite la sfarsitul fiecarui an calendaristic directiei de specialitate din cadrul
autoritatii publice centrale din domeniul apelor, in vederea inscrierii acestora in Registrul zonelor
protejate.
Art. 36. - Supravegherea modificarilor regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane in
perimetrele de protectie hidrogeologica a lucrarilor de captare se face prin reteaua hidrogeologica
nationala, parte componenta a retelei nationale de observatii si masuratori pentru gospodarirea
apelor.
CAPITOLUL X
Sanctiuni
Art. 37. - Constituie contraventii la prezentele norme urmatoarele fapte:
a) proiectarea si executarea obiectivelor prevazute la art. 2 lit. a) si b), fara a avea in vedere
protectia sanitara a acestora pe baza documentatiei prevazute la art. 8 alin. (1);
b) punerea in functiune, respectiv exploatarea obiectivelor prevazute la art. 2 lit. a) si b), fara
instituirea in teren a zonelor de protectie sanitara prevazute de prezentele norme, delimitate
conform documentatiei prevazute la art. 8 alin. (1);
c) refuzul detinatorilor obiectivelor prevazute la art. 2 lit. a) si b) de a pune la dispozitia
persoanelor cu drept de control documentatia de instituire a zonelor de protectie sanitara si/sau
accesul la obiective si terenuri in scopul verificarii concordantei intre zonele instituite propriu-zis
in teren si cele prevazute in documentatie;
d) inexistenta imprejmuirii si a placutelor avertizoare la limita zonei de protectie sanitara cu
regim sever a unei captari, precum si nerespectarea masurilor prevazute pentru aceasta zona;
e) inexistenta bornarii si semnalizarii zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie,
prevazute in documentatia intocmita conform prezentelor norme;
f) refuzul detinatorului captarilor de ape subterane, cu exceptia celor prevazute la art. 14, de a
prezenta inventarul folosintei terenurilor aflate in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie
in vederea respectarii masurilor corespunzatoare prevazute de prezentele norme, precum si lipsa
acestor documente;
g) nerealizarea forajelor de monitorizare prevazute la art. 35 si 43, conform conditiilor
prevazute in avizul, respectiv autorizatia de gospodarire a apelor;
h) nerealizarea programului de observatii si masuratori prevazut la art. 35 si 42, netransmiterea
datelor catre unitatile bazinale de gospodarire a apelor, in conformitate cu prevederile autorizatiei
de gospodarire a apelor, lipsa unei evidente la zi a datelor obtinute in cadrul programului sau
refuzul de a prezenta aceasta evidenta persoanelor cu drept de control.
Art. 38. (1) Contraventiile prevazute la art. 37 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 6.000 lei (RON) la 12.000 lei (RON), faptele prevazute la art. 37 lit. b), d)
si g);
b) cu amenda de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), faptele prevazute la art. 37 lit. a), c),
e), f) si h).
(2) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal de constatare ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din
minimul amenzii prevazute la alin. (1) pentru fapta savarsita.
Art. 39. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre:
a) inspectorii Inspectiei de stat a apelor din cadrul autoritatii publice centrale din domeniul
apelor si inspectorii din cadrul Administratiei Nationale "Apele Romane";
b) comisarii Garzii Nationale de Mediu;
c) inspectorii compartimentelor de inspectie teritoriala pentru resurse minerale ale Agentiei
Nationale pentru Resurse Minerale;
d) alte persoane imputernicite de conducatorul autoritatii publice centrale din domeniul apelor
sau al autoritatii administratiei publice locale.
Art. 40. - Dispozitiile referitoare la contraventiile prevazute la art. 38 si 39 se completeaza cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
CAPITOLUL XI
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 41. (1) In situatia restrangerii sau incetarii functionarii unor lucrari existente de captare a apelor
subterane, abandonarea acestora se va face numai dupa inchiderea lor conform instructiunilor
aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, pentru a se
evita utilizarea acestor lucrari la evacuarea de reziduuri in subteran si pentru a se reface
continuitatea acviferului.
(2) Pentru avizarea de catre autoritatile de gospodarire a apelor a unor noi lucrari de captare ale
aceluiasi beneficiar documentatia va contine obligatoriu costul si operatiunile necesare inchiderii
lucrarilor de captare abandonate conform instructiunilor prevazute la alin. (1).
(3) Autorizatia de gospodarire a apelor pentru noile lucrari de captare nu poate fi eliberata fara
realizarea efectiva a operatiunilor de inchidere a vechilor lucrari de captare, prevazute in
documentatia avizata.
Art. 42. - In cazurile in care se va constata ca, din cauze neprevazute, zonele instituite conform
prevederilor prezentelor norme nu confera protectia necesara, la cererea unitatilor de sanatate
publica si a celor pentru gospodarirea apelor, cei care exploateaza obiectivele prevazute la art. 2
vor lua masuri pentru redimensionarea zonelor de protectie.
Art. 43. - Captarile de ape subterane destinate alimentarii centralizate cu apa potabila pentru
care nu poate fi asigurata protectia sanitara, in conformitate cu prezentele norme, avand in vedere
situatia preexistenta in zona de amplasament, vor primi avizul, respectiv autorizatia de
gospodarire a apelor, numai daca documentatia de fundamentare a acestora demonstreaza ca nu
este fezabila nici o alta solutie de alimentare cu apa. In acest caz documentatia trebuie sa prevada
lucrari suplimentare pentru supravegherea calitatii apei in amonte de captare, precum si
programul de monitoring pe care detinatorul captarii urmeaza sa il efectueze in lucrarile
respective, in vederea avertizarii in timp util a consumatorilor asupra oricarei eventuale poluari a
apei.
Art. 44. - Termenii si expresiile tehnice folosite in prezentele norme au semnificatiile stabilite
in anexa care face parte integranta din prezentele norme.
ANEXA
la norme
DEFINITIILE
termenilor tehnici folositi in cuprinsul normelor
1. acvifer - unul sau mai multe strate geologice cu o porozitate si o permeabilitate suficiente
pentru a permite fie trecerea unui curent important de apa, fie captarea unor cantitati importante
de apa subterana;
2. aductiune - ansamblul constructiilor si instalatiilor care asigura transportul apei intre
obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apa situate in amonte de rezervor;
3. apa pluviala - apa din precipitatii care se scurge la suprafata terenului spre depresiuni
naturale, canale de coasta, rigole sau alte sisteme constructive prevazute pentru evacuare;
4. apa potabila - apa care poate fi consumata de om, direct sau indirect, timp indelungat, fara ai prejudicia sanatatea, indeplinind conditiile prevazute de Legea nr. 458/2002 privind calitatea
apei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004;
5. apa uzata (reziduala) - orice apa care a facut obiectul unei folosiri si careia in procesul de
utilizare i s-au modificat caracteristicile fizice, chimice, biologice sau microbiologice;
6. captare de apa - ansamblu de constructii si instalatii care servesc la preluarea apei dintr-o
sursa naturala, in vederea satisfacerii necesarului unei folosinte;
7. dren - constructie hidrotehnica cu dimensiunea principala dezvoltata pe orizontala, realizata
in scopul captarii apei dintr-un strat acvifer de mica adancime sau in scopul coborarii nivelului
apei subterane;
8. epurarea apei - succesiune de procedee tehnologice prin care sunt retinute, neutralizate si
indepartate elementele impurificatoare din apele uzate;
9. foraj - put executat prin forare si definitivat prin tubarea unei coloane prevazute cu filtre, in
scopul captarii apelor subterane sau al efectuarii de observatii asupra acestora;
10. put absorbant - put cu fund si pereti perforati, executat pana la nivelul unui strat permeabil,
in scopul introducerii in acesta a unor cantitati de apa uzata;
11. realimentare artificiala a acviferului - introducerea voluntara de apa in acviferul respectiv,
pentru marirea afluxului de apa sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentand
aportul de apa in acvifer suplimentar alimentarii sale naturale;
12. retea de canalizare - parte din sistemul de canalizare alcatuita din canale, constructii-anexa,
statii de pompare etc., care asigura colectarea si transportul apelor uzate si pluviale in afara
incintelor utilizatorilor;
13. retea de distributie - parte din sistemul de alimentare cu apa alcatuita din conducte,
armaturi si constructii-anexa, prin care apa este distribuita utilizatorilor;
14. sistem de alimentare cu apa - ansamblu de constructii si instalatii prin care apa este preluata
dintr-o sursa naturala, este tratata, transportata, inmagazinata si distribuita utilizatorilor;
15. sistem de canalizare - ansamblu de canale, constructii-anexa, statii de pompare etc., prin
care apele uzate si pluviale sunt colectate, transportate, epurate si evacuate intr-un receptor.
Ordinul 1278 din 20 aprilie 2011 (Ordinul

1278/2011)
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Domeniul de aplicare. Definitii si criterii de baza
Art. 1. (1) Domeniul de aplicare al prezentelor instructiuni cuprinde sursele de ape subterane utilizate
pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor si a operatorilor economici. Pentru sursele de
ape minerale utilizate pentru cura interna sau pentru imbuteliere aceste instructiuni sunt valabile,
insa au caracter de recomandare. Nu fac obiectul prezentelor instructiuni sursele de ape
geotermale, sursele de ape minerale si termominerale folosite in cura externa, sursele de ape
subterane potabile din gospodariile individuale cu debite de pana la 0,2 l/s si sursele de ape
industriale (nepotabile) ale operatorilor economici.
(2) Instructiunile pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara se refera numai la
poluantii biodegradabili, in conditiile absentei poluantilor chimici inhibitori. In cazul in care se
constata prezenta unei poluari cu substante nedegradabile biologic sau cu substante chimice
inhibitoare ale proceselor de degradare biologica din sol si subsol, se vor lua masuri urgente si
stricte de inlaturare a sursei de poluare, mergand pana la oprirea activitatii operatorului economic
poluator.
Art. 2. (1) Semnificatia termenilor tehnici folositi in prezentele instructiuni este cea din STAS 462191: Hidrogeologie - Terminologie.
(2) Sursele de ape subterane considerate in instructiunile de fata sunt cele definite prin SR
1628/1-1995 Alimentari cu apa - Surse de apa subterana. Investigatii, studii de teren si cercetari
de laborator, respectiv captarile prin puturi (forate sau sapate), captarile prin drenuri si captarile
de izvoare.
(3) Expresiile "zona de protectie sanitara cu regim sever", "zona de protectie sanitara cu regim
de restrictie" si "perimetru de protectie hidrogeologica" au semnificatiile din Hotararea
Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
(4) In intelesul prezentelor instructiuni, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) aluviuni - depozite sedimentare neconsolidate formate in perioada cuaternara, ca urmare a
actiunii unor cursuri de apa, constituite din bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri, prafuri si argile;
b) atenuarea poluarii - procesul de diminuare a concentratiei poluantilor in apa subterana, ca
urmare a dispersiei, filtrarii, biodegradarii, adsorbtiei etc.;
c) izotropia acviferului - situatia in care caracteristicile hidraulice ale acviferului sunt
invariabile indiferent de directie;
d) modelarea matematica a sistemului acvifer - metoda care, avand la baza ecuatiile utilizate in
descrierea miscarii apei si a poluantilor in sistemul acvifer, consta in realizarea unui model
analitic al miscarii, care, in cazuri idealizate de mediu omogen si izotrop, permite obtinerea unor
solutii exacte ale ecuatiilor respective, sau a unui model numeric, care, fara a folosi ipoteze
simplificatoare, furnizeaza solutii aproximative acceptabile in practica;
e) testarea acviferului - metoda prin care se urmareste determinarea parametrilor hidrogeologici
si a debitului exploatabil al unui acvifer, constand din extragerea sau adaugarea unor cantitati
determinate de apa din sau in acvifer, de obicei prin intermediul unui foraj, cu masurarea
simultana si ulterioara a variatiei nivelului apei in acvifer, respectiv in forajul testat si eventual in
unul sau mai multe foraje satelit (piezometre);
f) vulnerabilitatea la poluare - riscul potential de contaminare a apelor subterane, depinzand de
caracteristicile si grosimea solului, absenta sau prezenta in acoperisul acviferului a unor strate cu
rol protector, caracteristicile zonei nesaturate si ale celei saturate, legate de capacitatea de
atenuare a poluarii, precum si de natura si caracteristicile poluantilor.
Art. 3. Dimensionarea zonelor de protectie trebuie sa se faca astfel incat in cadrul acestor zone sa fie
indeplinite urmatoarele conditii:
a) sa se asigure protectia fata de contaminarile microbiologica si chimica, tinand seama de
capacitatea epuratoare a solului si rocilor;
b) in cazul poluarii cu substante greu degradabile sau nedegradabile, extinderea zonei trebuie
sa asigure suficient timp de interventie prin masuri de depoluare.
Art. 4. (1) Pentru indeplinirea conditiilor prevazute la art. 3, la dimensionarea zonelor de protectie se
vor lua in considerare urmatoarele criterii:
a) caracteristicile morfologice, litostratigrafice si structural-tectonice ale zonei;
b) caracteristicile hidrogeologice si tipul acviferului;
c) conditiile la limita ale acviferului;
d) vulnerabilitatea la poluare a acviferului;
e) timpul de tranzit al unei particule de apa potential poluata de la patrunderea sa in sol pana la
captare, incluzand zonele nesaturata si saturata, astfel incat prin efectul purificator al solului si
rocilor traversate aceasta particula sa isi piarda potentialul poluant;
f) regimul de exploatare a captarilor prin puturi sau drenuri, care prin denivelarile create
influenteaza timpul de tranzit.
(2) Situatia fiecarei captari va fi analizata in functie de toate aceste criterii, evaluandu-se toate
datele disponibile, chiar daca la alegerea metodei de dimensionare unul dintre criterii va fi
determinant.
CAPITOLUL II
Metode de dimensionare a zonelor de protectie
II.1. Principii de dimensionare
Art. 5. Principiul fundamental al dimensionarii si instituirii zonelor de protectie este acela de a
preveni si combate poluarea surselor de ape subterane. Plecand de la acest principiu, se iau in
considerare criteriile mentionate la art. 4, alegandu-se metoda de dimensionare in functie de tipul
acviferului (freatic sau de adancime, cu sau fara dinamica initiala), de tipul rocii magazin (cu
porozitate interstitiala sau cu fisuri si/sau goluri carstice), de dimensiunile si tipul captarii.
Art. 6. -
Pentru zonele de protectie sanitara, in cazul majoritatii metodelor de dimensionare, distanta de

protectie se determina pe baza ecuatiilor ce caracterizeaza miscarea apei subterane, prin folosirea
in calcul a caracteristicilor acviferului si captarii respective, precum si a timpului de tranzit
normat pentru protectia sanitara, 20 de zile (timp care asigura protectia impotriva efectelor
imediate ale activitatii umane), in cazul zonei de protectie sanitara cu regim sever, si 50 de zile
(timp care asigura reducerea naturala a unor eventuale contaminari microbiologice sau
impurificarii chimice cu substante usor degradabile), in cazul zonei de protectie sanitara cu regim
de restrictie, avand in vedere parcursul particulei de apa posibil contaminata prin zona nesaturata
si prin zona saturata.
Art. 7. Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de
descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare),
drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu degradabile sau
nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.
II.2. Determinarea capacitatii de purificare a apei a formatiunilor din zona nesaturata
Art. 8. (1) In cazul acviferelor cu porozitate interstitiala, prin metoda empirica Rehse poate fi
determinata capacitatea de autoepurare a apei in zona nesaturata, cu urmatoarele precizari:
a) exista un strat protector cu grosimea minima de 4 m in toata aria corespunzatoare zonei de
protectie sanitara cu regim de restrictie; in cazul stratelor cu nivel liber, nivelul apei este situat
sub adancimea de 4 m;
b) calculul capacitatii de autoepurare a apei se face numai pentru stratele acoperitoare situate
sub adancimea de 4 m.
(2) In functie de granulatia stratului acoperitor se definesc grosimile, H (m), necesare pentru
autoepurarea apei in zona nesaturata, fiecare tip litologic fiind caracterizat printr-un indice, I =
1/H, dupa cum urmeaza:
Tabelul nr. 1
Nr.
Tipul litologic
crt.
1. Argile, nisipuri foarte argiloase
2. Prafuri argiloase
3. Prafuri, nisip prafos, nisip fin prafos si argilos
4. Nisip fin pana la mediu
5. Nisip mediu pana la mare
6. Nisip mare
7. Pietris bogat in nisip si argile
8. Pietris cu nisip
9. Pietris fin pana la mediu nisipos
10. Pietris mediu pana la mare, putin nisipos
11. Bolovanis
H (m)
I = 1/H
2
0,5
2,5
0,4
3,0-4,5 0,33-0,22
6
0,17
10
0,1
15
0,07
8
0,13
12
0,08
25
0,04
35
0,03
50
0,02
(3) Capacitatea de autoepurare a apei in zona nesaturata, Ca, este data de relatia:
unde:
-h1, h2, h3 - grosimile diferitelor categorii de formatiuni (tipuri litologice) intalnite;
-I1, I2, I3 - indicii corespunzatori tipurilor litologice intalnite in tabelul nr. 1.
Daca Ca >= 1, se estimeaza ca autoepurarea apei in zona nesaturata este completa, fiind posibila
renuntarea la instituirea zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie.
Daca Ca < 1, se estimeaza ca autoepurarea apei in zona nesaturata este partiala, fiind necesara
asigurarea conditiilor de continuare a autoepurarii in zona saturata.
In acest din urma caz, timpul de tranzit ramas de parcurs prin zona saturata, ts (zile), pentru
realizarea unei autoepurari complete a apei este dat de relatia urmatoare:
In cazul in care ts <= 20 de zile se va institui o singura zona de protectie sanitara, cu regim sever,
care va fi calculata folosind una dintre metodele aplicabile acviferelor prezentate in subcapitolul
II.3, considerand t = 20 de zile.
In cazul in care 20 de zile < ts <= 25 de zile, se va institui de asemenea o singura zona de
protectie, cu regim sever, care va fi calculata folosind aceeasi metodologie ca si in cazul
precedent, cu deosebirea ca t = ts (pentru a se elimina o suprafata prea mica corespunzatoare
zonei de protectie cu regim de restrictie).
Daca ts > 25 de zile, se vor institui ambele zone de protectie sanitara, zona cu regim sever pentru
t = 20 de zile si zona cu regim de restrictie pentru t = ts.
Art. 9. (1) In cazul acviferelor fisurale si carstice, la care capacitatea de autoepurare a apelor in zona
formatiunilor acoperitoare este mai mica decat in cazul rocilor cu porozitate interstitiala, se va
utiliza metoda Bolsenkotter. Aceasta metoda completeaza metoda Rehse, admitand un indice de
autoepurare I = 0,5/H a formatiunilor care constituie mediile fisurale, eventual carstice, conform
celor prezentate in tabelul 2:
Tabelul nr. 2
Nr.
Descrierea materialului
crt.
1. Marne
Gresii cu intercalatii argiloase
2.
Argile, micasisturi, filite
3. Bazalte si roci vulcanice
Gresii de tip gravwacke, argiloase,
4.
prafoase
5. Granite, granodiorite, diorite, sienite
H (m) I = 0,5/H
10
0,05
20
0,025
30
0,017
50
0,01
70
0,007
6. Cuartite, gresii cu intercalatii de silex

7. Calcare
100
200
0,005
0,0025
(2) Capacitatea de autoepurare maxima a apei in zona nesaturata este considerata pentru
siguranta:
astfel incat calculand valoarea lui Ca, conform relatiei (1), cu utilizarea tabelului nr. 2, in cazul in
care rezulta o valoare mai mare decat 0,5, atunci Ca va fi considerat egal cu 0,5.
Daca Ca = 0,5 pentru autoepurarea completa a apei este necesar de parcurs in cadrul acviferului
fisural si/sau carstic o distanta corespunzatoare unui timp de tranzitie, ts = 25 de zile, instituinduse o singura zona de protectie cu regim sever, calculata prin relatia:
unde:
Q - debitul sursei (m3/zi);
t - timpul de tranzitie a apei prin acvifer (25 de zile);
b - grosimea acviferului (m);
ne - porozitatea eficace a formatiunii acvifere (adimensional).
-valori orientative pentru acest parametru, in functie de granulometria stratului acvifer captat,
sunt prezentate in anexa nr. 2
Daca Ca < 0,5, timpul de tranzit ts, calculat conform relatiei (2), este mai mare de 25 de zile si se
vor institui ambele zone de protectie: cu regim sever (t = 20 de zile) si cu regim de restrictie (t =
ts).
(3) Daca stratul acoperitor al acviferului fisural si/sau carstic este alcatuit din roci
neconsolidate, atunci capacitatea de autoepurare a acestuia va fi determinata conform metodei
Rehse, conditionat de existenta in intreaga zona de protectie sanitara cu regim de restrictie a unui
strat acoperitor neconsolidat cu o grosime de minimum 4 m, deasupra suprafetei piezometrice
corespunzatoare nivelelor maxime.
II.3. Metode de dimensionare a zonelor de protectie sanitara si a perimetrului de protectie
hidrogeologica pentru cazul acviferelor cu porozitate interstitiala
II.3.1. Zone de protectie sanitara
Fii informat in timp real cu ultimele aparitii legislative
Inscrie-te la newsletter
Art. 10. In cazul captarilor care exploateaza acvifere cu porozitate interstitiala (acvifere cantonate in
depozite granulare), principalele metode matematice utilizate pentru dimensionarea zonelor de
protectie sanitara pot fi grupate in trei clase: metode analitice, metode grafice si metode
numerice. In cadrul fiecarei clase se gasesc metode cu grade diferite de complexitate. Alegerea
metodei se face in functie de complexitatea structurii geologice, de caracteristicile miscarii apei
in acvifer (cu sau fara dinamica initiala) si de dimensiunile captarii.
Art. 11. Pentru captarile prin puturi se poate alege una dintre metodele analitice descrise mai jos:
1. Metoda Trofin, care se aplica in cazul acviferelor uniforme, omogene si izotrope, fara
dinamica initiala (gradientul hidraulic i < 0,003).
Pentru un foraj (put) singular, situat intr-un acvifer sub presiune, formula de calcul al distantei, D
(m), dintre punctul reprezentat de captare si limita zonei de protectie este urmatoarea:
in care:
-Q - debitul exploatat prin put (m3/zi);
-t - timpul de tranzit normat pentru protectia calitatii apei furnizate de put (20 sau 50 de zile);
-ne - porozitatea eficace a acviferului (adimensional);
sunt prezentate in anexa nr. 2;
-M - grosimea stratului acvifer captat (m).
Pentru un acvifer cu nivel liber, in formula (4), M poate fi asimilat astfel:
unde:
-H - grosimea acviferului cu nivel liber (m);
-s0 - denivelarea in foraj (m).
Zonele de protectie obtinute prin aceasta metoda sunt de forma circulara, avand centrul in
punctul in care se afla putul si raza egala cu distanta calculata D.
2. Metoda Hoffmann-Lillich, care este aplicabila pentru puturi perfecte dupa modul de
deschidere in acvifere omogene si izotrope, fara dinamica initiala (i < 0,003).
Sustine gratuitatea acestui serviciu si acceseaza
Programul de facturare Nr. 1 - Indaco Econ
Metoda se bazeaza pe calculul unui anumit gradient hidraulic mediu, (im), din zona conului de
depresiune al unui foraj de exploatare, pe baza caruia sa poata fi determinata distanta D (m)
corespunzatoare unui anumit timp de tranzit, t (20 sau 50 de zile), astfel:
in care:
-K - coeficientul de filtratie (m/s);
-se determina prin pompari experimentale;
-valori orientative pentru acest parametru, in functie de litologia si granulometria stratului
acvifer captat, sunt prezentate in anexa nr. 2;
-ne - porozitatea eficace (adimensional);
sunt prezentate in anexa nr. 2.
Gradientul hidraulic, i, este variabil in zona de influenta a forajului de exploatare, putand fi
calculat cu relatia (figura 1 din anexa nr. 3 ):
in care:
-h - inaltimea nivelului apei intr-un punct de pe suprafata conului de depresiune fata de un
anumit plan de referinta, in general culcusul acviferului (m);
-h0 - inaltimea coloanei de apa in forajul exploatat fata de planul de referinta (m);
-l - distanta orizontala dintre foraj si punctul de pe suprafata conului de depresiune
corespunzator inaltimii h a nivelului apei (m).
Variatia adancimii nivelului (h-h0) in cadrul conului de depresiune ce se formeaza in jurul
forajului aflat in exploatare este data de urmatoarele relatii:
-pentru acvifere sub presiune:
-pentru acvifere cu nivel liber:
in care:
-H - inaltimea apei fata de planul de referinta, corespunzatoare nivelului piezometric (m);
Blacklist-trans.com Singurul portal international de incidente
-l - distanta orizontala dintre foraj si punctul de pe suprafata conului de depresiune

corespunzator inaltimii h a nivelului apei (m);
-r0 - raza forajului (m);
-R - raza de influenta a forajului (m).
Ecuatiile (8) si (9) permit calculul gradientului hidraulic, i, intr-un punct situat la distanta l fata
de foraj. Problema este de a determina distanta l pentru care gradientul hidraulic are o asemenea
valoare, i = im, incat, daca se calculeaza distanta D corespunzatoare izocronelor de 20 sau 50 de
zile, distantele l si D sa fie egale, pentru fiecare din cele doua cazuri.
Metoda este iterativa, iar procedeul este urmatorul (figura 1 din anexa nr. 3):
-se alege o valoare a distantei l = l1 mai mica decat R (raza de influenta a forajului); se
calculeaza gradientul hidraulic i1 si distanta D1, considerand in relatia (6) im = i1;
-daca D1 este diferit de l1, se reface calculul pornind de la o valoare l2, cuprinsa intre l1 si D1;
-prin iteratii succesive se ajunge la o valoare ln care coincide cu Dn si aceasta este distanta D
corespunzatoare timpului de tranzit normat pentru protectie, de 20 sau 50 de zile, si gradientului
hidraulic mediu (im), diferit pentru cele doua cazuri, din zona conului de depresiune a forajului
aflat in exploatare.
Limita zonei de protectie este, si in acest caz, un cerc cu centrul in punctul in care se afla forajul
si cu raza egala cu distanta de protectie calculata prin metoda iterativa.
3. Metoda Wyssling, care considera acviferul omogen si izotrop, cu dinamica initiala
Prima etapa in aplicarea acestei metode se refera la determinarea elementelor specifice zonei de
apel a captarii (figura 2 din anexa nr. 3).
Latimea zonei de apel, B (m), se determina din formula:
unde:
-Q - debitul exploatat (m3/zi);
Cunoaste-i pe colegii tai de breasla care comunica cu noi!
-K - coeficientul de filtratie (m/zi);

-i - gradientul hidraulic, in conditii naturale de curgere (Q = O);
-M - grosimea acviferului captat (m).
Latimea zonei de apel in dreptul forajului, b (m), este:
Raza de alimentare aval de foraj, x0 (m), este data de formula:
Viteza efectiva a curentului subteran, ve (m3/zi), este:
in care ne este porozitatea eficace (adimensional);
Pentru acviferele cu nivel liber se inlocuieste M cu urmatoarea expresie:
in care:
-H - grosimea acviferului cu nivel liber (m);
-s0 - denivelarea in foraj (m).
Urmatoarea etapa consta in determinarea distantei corespunzatoare timpului de tranzit, t, de 20
sau 50 de zile, cu relatia:
in care:
-d - vet;
-semnul (+) corespunde calculului distantei Da(m), amonte de captare, iar semnul (-), calculului
distantei Dv(m), aval de captare.
Aceasta metoda permite calculul aproximativ al distantelor, obtinandu-se valori utilizabile mai
ales pe directia amonte, spre deosebire de directia aval, unde, in special la viteze efective mari,
pot aparea valori ale lui Dv mai mari decat x0 (ceea ce este imposibil in realitate). In acest caz,
distanta de protectie in aval va fi considerata x0.
Centrul de Carte Indaco
Distanta laterala de protectie, Dl, in punctul situat la distanta Da (figura 2 din anexa nr. 3) este
identica cu distanta de protectie a unui put care exploateaza un acvifer fara dinamica initiala
(metoda Trofin), dar nu poate fi mai mare decat b, respectiv B/2. In cazul in care aceasta distanta
calculata este mai mare decat b, se va considera Dl = b.
Art. 12. Pentru captarile prin drenuri, considerand pozitionarea acestora in stratul acvifer cu nivel liber,
marimea zonelor de protectie sanitara se calculeaza pornind de la acelasi criteriu al timpului de
tranzit t al unei particule de apa, prin utilizarea ecuatiilor de miscare ale apei catre dren. In
functie de valoarea gradientului hidraulic (i) se deosebesc 3 situatii:
1. i <= 0,003. Se admite intrarea simetrica a apei pe ambele parti ale drenului (figura 3 din
anexa nr. 3). Rezolvarea ecuatiilor de miscare a apei conduce la urmatoarea expresie pentru
distanta de protectie, D (m):
unde:
-q - debitul specific al drenului (m3/zi/m);
-t - timpul de tranzit impus (20 sau 50 de zile);
-ne - porozitatea eficace (adimensional);
sunt prezentate in anexa nr. 2;
-h0 - inaltimea apei la intrarea in dren (m).
2. 0,003 < i <= 0,01. Se admite ca apa curge spre dren numai dinspre amonte (figura 4 din
anexa nr. 3).
Expresia distantei de protectie, D (m), in acest caz este urmatoarea:
in care:
-0 = h0/H;
MicroSal - ideal pentru calculul salariilor
-1 = h1/H;
-H - grosimea stratului de apa neinfluentat de dren (m);
-i - gradientul hidraulic (adimensional);
-h0 - inaltimea stratului de apa la intrarea in dren (m);

-h1 - inaltimea stratului de apa la limita distantei de protectie (m).
Prin integrarea expresiei timpului de parcurgere a distantei, D, se obtine relatia:
in care:
t - timpul normat pentru protectia acviferului (20 sau 50 de zile);
K - coeficientul de filtratie (m/zi);
ne - porozitatea eficace (adimensional);
sunt prezentate in anexa nr. 2
H - grosimea stratului de apa neinfluentata de dren;
0, 1 - cu semnificatia de la relatia (17).
Din reprezentarea grafica a relatiei (18) in diagrama din figura 5 - anexa nr. 3, cunoscand 0 si
valoarea expresiei tki2/neH, se obtine valoarea 1.
Avand toate elementele din expresia (17) cunoscute, se calculeaza D.
3. i > 0,01. In acest caz acviferul se considera cu grosime mica si panta mare si se admite ca
viteza de intrare a apei in dren este egala cu viteza apei in strat.
Expresia distantei de protectie, D (m), este:
in care:
-i - gradientul hidraulic in conditii naturale de curgere (adimensional);
-t - timpul de tranzit (zile);

-ne - porozitate eficace (adimensional);
Art. 13. Metodele grafice, avand la baza modele matematice, au fost dezvoltate pentru o dimensionare
mai rapida a zonelor de protectie de diversi specialisti (Sauty si Thiery, Van Waegeningh si Van
Duijvenboden, Pettyjohn, Zamfirescu etc.). Acestea au in vedere determinarea distantelor de
protectie prin interpolare, utilizandu-se reprezentari grafice (nomograme) realizate pentru diferite
conditii hidrogeologice, tipuri si dimensiuni de captari.
Art. 14. Atat in cazul puturilor, cat si al drenurilor si izvoarelor, dimensionarea zonelor de protectie
poate fi efectuata utilizand metode numerice. Este necesar un volum mare de date experimentale:
sarcini piezometrice, coeficienti de filtratie, transmisivitati, coeficienti de inmagazinare,
coeficienti de drenanta, debite exploatate, variatia spatio-temporala a indicatorilor fizici, chimici
si microbiologici ai apei, relatiile cu apele de suprafata si cu acviferele adiacente, valorile de
realimentare a acviferului, factorii care influenteaza transportul de poluanti - coeficientii de
dispersie si difuzie, factorii de retardare etc.
Principiul acestor metode consta in determinarea spectrului hidrodinamic si calcularea
izocronelor pentru timpii de tranzit impusi, astfel:
a) in etapa I se genereaza un camp al distributiei sarcinilor piezometrice, cu ajutorul unui
model de curgere, pe baza unui set de parametri hidrogeologici si a unui set de conditii de
margine;
b) in etapa a II-a, acest camp de sarcini piezometrice este utilizat pentru simularea transportului
de poluanti; sunt determinate directiile principale de curgere, vitezele de transport si, in functie
de timpul de tranzit impus, sunt desenate izocronele in jurul captarii.
Art. 15. (1) Pentru acviferele cu nivel liber, ale caror niveluri hidrostatice se situeaza la adancimi de
pana la 4,0 m, la dimensionarea zonelor de protectie sanitara nu se va lua in calcul timpul de
tranzit de la suprafata solului pana la zona saturata a acviferului. In cazul acviferelor cu nivel
liber, ale caror niveluri hidrostatice depasesc adancimea de 4,0 m, la dimensionarea zonelor de
protectie sanitara se va tine seama de grosimea si caracteristicile stratelor acoperitoare cu rol
protector din zona nesaturata, conform celor specificate la art. 8.
(2) Pentru acviferele sub presiune protejate la partea superioara prin depozite suficient de
groase, astfel incat parcursul pe verticala prin zona nesaturata a unei particule de apa presupusa
contaminata pana la acestea este mai mare sau egal cu 50 de zile si avand zonele de alimentare
situate pe orizontala la distante mai mari decat cea corespunzatoare izocronei de 50 de zile
calculate conform art. 8 alin. (3), protectia sanitara se va realiza numai prin instituirea zonei de
protectie sanitara cu regim sever, care va avea dimensiunile de 10 m amonte, aval si lateral fata
de sursa. Realizarea acestor conditii va fi demonstrata prin studiul hidrogeologic mentionat in
anexa nr. 1, expertizat in mod obligatoriu in cadrul Institutului National de Hidrologie si
Gospodarire a Apelor - Laboratorul de studii si cercetari hidrogeologice. Prin expertiza se va
verifica si proiectul de foraj, pentru a se exclude posibilitatea poluarii acviferului de adancime ca
urmare a unor greseli de proiectare. Astfel, nu se va accepta captarea de strate acvifere
apartinand unor complexe acvifere diferite in cazul aceluiasi foraj, iar in exteriorul coloanei
filtrante a forajului, stratele apartinand unor acvifere diferite vor fi izolate prin cimentare. Se va
avea in vedere izolarea completa a freaticului prin incastrarea coloanei de protectie in stratul
impermeabil din culcusul freaticului si cimentarea ei la exterior.
Art. 16. In cazul captarilor cu infiltratie prin mal (constituite din puturi sau drenuri) se va determina
relatia rau-acvifer, se vor calcula distantele de protectie sanitara fata de raul presupus poluat cu
care acviferul se afla in legatura, amplasandu-se captarea la o distanta minima fata de rau
corespunzatoare izocronei de 20 de zile. In cazul cand acest lucru nu este posibil (la raurile cu
albiile majore inguste sau la captarile deja in functiune), fie se va proceda la tratarea apei ca si in
cazul surselor de suprafata, fie intregul bazin hidrografic al raului, in amonte de captare, va fi
supus unui regim special de restrictie pentru prevenirea poluarii acestuia.
Art. 17. (1) Pentru o captare de izvor, dimensionarea zonelor de protectie se va face prin analiza
complexa a situatiei hidrogeologice, punandu-se accentul pe cartarea hidrogeologica de detaliu,
care trebuie sa stabileasca tipul emergentei si vulnerabilitatea la poluare a acviferului care o
genereaza, precum si posibilitatea utilizarii criteriului timpului de tranzit.
(2) Astfel, pentru captarile de izvoare cu debite medii sub 2 l/s se vor institui zone de protectie
sanitara cu regim sever avand dimensiunile de 50 m in amonte pe directia fluxului subteran care
alimenteaza izvorul si de 20 m lateral, de o parte si de alta fata de captare. Perimetrul de protectie
sanitara cu regim de restrictie se va pozitiona in functie de vulnerabilitatea si de conditiile la
limita ale acviferului respectiv, in general pe cea mai apropiata linie de cumpana a apelor de
suprafata.
(3) Pentru izvoare cu debitul mai mare de 2 l/s se poate utiliza, in cazul zonei saturate,
metodologia de dimensionare pentru drenuri (caz in care pentru emergentele punctuale lungimea
drenurilor se va considera unitara, iar pentru o linie de izvoare lungimea drenului va fi egala cu
lungimea liniei respective) sau metoda marcarii cu trasori.
Art. 18. Intrucat aplicarea criteriului timpului de tranzit pentru dimensionarea zonelor de protectie
sanitara presupune cunoasterea vitezei efective de miscare a apei subterane, este foarte important
ca aceasta sa fie determinata experimental, si nu prin calcul, utilizandu-se metoda marcarilor cu
trasori, cel putin la captari importante, pentru care sunt asigurate punctele de introducere a
trasorilor in acvifer puturi preexistente.
II.3.2. Perimetrul de protectie hidrogeologica
Art. 19. Perimetrul de protectie hidrogeologica se poate delimita utilizandu-se metoda analizei
complexe hidrostructurale, metoda hidrodinamica sau modelarea matematica a curgerii apei
subterane.
1. Metoda analizei complexe hidrostructurale se poate aplica pentru tipurile de captari de ape
subterane (foraje, izvoare, drenuri).
Aceasta metoda se bazeaza pe o analiza complexa a conditiilor geologice (litologia, varsta si
extinderea depozitelor care cantoneaza acviferul captat), hidrogeologice (parametrii
hidrogeologici, directia de curgere a apei subterane, relatia cu apele de suprafata sau cu
hidrostructurile adiacente), geomorfologice si hidrografice. Se vor avea in vedere si alte aspecte
locale sau regionale care pot asigura o mai buna protectie a resurselor de apa.
Pentru delimitarea perimetrului de protectie hidrogeologica se analizeaza, in principal,

urmatoarele materiale grafice:
a) harta topografica la o scara convenabila, 1:25.000 sau 1:50.000, pe care sunt amplasate
lucrarile de captare;
b) harta geologica a zonei de studiu, la scara 1:200.000 sau 1:50.000, care sa prezinte varsta si
extinderea formatiunilor care cantoneaza acviferul captat;
c) harta hidrogeologica a zonei de studiu care sa prezinte directia de curgere a apei subterane,
pe baza hidroizohipselor;
d) sectiunile hidrogeologice care sa prezinte legaturile hidraulice cu alte hidrostructuri, dupa

caz;
e) harta cu localizarea surselor de poluare existente si potentiale din zona de studiu.
Pe baza analizei acestor materiale grafice se poate determina zona de alimentare a formatiunilor
ce cantoneaza acviferul captat si localizarea acesteia in raport cu zona de descarcare (naturala sau
prin lucrari de captare).
Delimitarea perimetrului de protectie hidrogeologica se determina astfel:
a) in amonte de captare, pe directia de curgere a apei subterane, limita perimetrului de protectie
hidrogeologica poate fi limita (stratigrafica) de dezvoltare a depozitelor ce cantoneaza acviferul
exploatat (zona de alimentare);
b) aval de captare, in dreptul captarii, limita perimetrului de protectie hidrogeologica o
constituie raza de influenta (conul de depresiune) a captarii, determinata in functie de parametrii
hidrogeologici ai acviferului si de parametrii de exploatare;
c) lateral, in amonte de captare, limitele perimetrului de protectie hidrogeologica sunt
constituite de linii de curent (perpendiculare pe hidroizohipse), care nu sunt influentate de conul
de exploatare a captarii;
d) reteaua hidrografica, aflata in legatura hidraulica cu acviferul exploatat poate constitui, in
functie de pozitionarea captarii, una dintre limitele perimetrului de protectie hidrogeologica;
e) albia minora a raurilor, asa cum este definita de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si
completarile ulterioare, nu face parte din perimetrul de protectie hidrogeologica;
f) in functie de extinderea zonei de alimentare si de morfologia zonei, cumpana de ape poate

constitui o limita a perimetrului de protectie hidrogeologica.
2. Metoda hidrodinamica se aplica in cazul acviferelor freatice si de adancime exploatate prin
foraje.
Perimetrul de protectie hidrogeologica se va determina folosindu-se metoda analitica Wyssling,
conform art. 11 alin. (3), astfel incat sa fie asigurat un timp de tranzit in subteran de mimimum
3.650 de zile pentru orice substanta nedegradabila sau greu degradabila, care s-ar infiltra la limita
acestei zone si ar ajunge in captare.
3. Modelarea matematica a curgerii apei subterane si transportului de poluanti se poate utiliza
in cazul exploatarilor prin foraje, drenuri si izvoare si implica cunoasterea intregului sistem al
curgerii, de la constitutia geologica si distributia spatiala a corpurilor geologice permeabile pana
la parametrii hidrogeologici ai acviferului (conductivitate hidraulica, transmisivitate, coeficient
de inmagazinare) sau hidrodispersivi ai acviferului (coeficienti de dispersie si difuzie, factorul de
retardare).
In mod sintetic, etapele de modelare constau in elaborarea modelului conceptual, fundamentarea
matematica a modelarii numerice si realizarea modelului de curgere si a modelului de transport
de masa prin mediul poros saturat, prin rezolvarea numerica a ecuatiilor utilizate pentru
descrierea miscarii apei si a poluantilor in sistemul acvifer.
In etapa de realizare a modelului conceptual se urmareste schematizarea hidrostructurii studiate,
tinandu-se cont de toate aspectele referitoare la regimul de curgere: cu nivel liber sau sub
presiune, extinderea spatiala a domeniului modelat, geometria frontierelor, conditiile la limita
pentru curgere, conditiile initiale din interiorul domeniului acvifer, caracteristicile
litostratigrafice, neomogenitatea, anizotropia, compusii chimici implicati in transfer,
mecanismele de transfer in interiorul domeniului, posibilitatea de schimb chimic intre faze,
variabilele de stare, prezenta sau absenta surselor poluante si repartitia lor temporala si spatiala,
procesele chimice si biologice.
In mod concret, modelul conceptual va fi elaborat pe baza intregului ansamblu de date

disponibile, in urma unei analize corespunzatoare.
Pentru determinarea perimetrului de protectie hidrogeologica se considera un timp de tranzit de
3.650 de zile.
II.4. Metode de dimensionare a zonelor de protectie sanitara aplicabile in cazul acviferelor
fisurale si/sau carstice
Art. 20. In cazul acviferelor cantonate in fisurile rocilor vulcanice si metamorfice (acvifere fisurale),
precum si in cazul acviferelor dezvoltate in fisurile si golurile rocilor carbonatice (acvifere
carstice), criteriul timpului de tranzit este mai putin relevant decat in cazul acviferelor cu
porozitate interstitiala, deoarece nu au loc aceleasi procese de filtrare, adsorbtie si biodegradare
care sa conduca la epurarea naturala a apelor subterane. De aceea se va acorda atentie sporita
celorlalte criterii: caracteristicile morfologice, litostratigrafice, structural-tectonice ale zonei,
caracteristicile hidrogeologice, conditiile la limita si vulnerabilitatea la poluare ale acviferului,
regimul de exploatare al captarii.
Art. 21. Determinarea zonelor de protectie pentru captarile de ape subterane din acviferele fisurale
si/sau carstice necesita ca in studiul hidrogeologic mentionat in anexa nr. 1 accentul sa fie pus pe
cercetari minutioase de teren, constand in: cartare geologica si hidrogeologica de detaliu, teste
hidrodinamice, studii microtectonice, estimarea timpului de tranzit prin marcari cu trasori,
electrometrie pentru determinarea extinderii structurilor acvifere, studii geochimice pentru
determinarea ariilor poluate ale solului, zonei de aeratie si acviferului etc.
Art. 22. (1) Acviferele uniform fisurate, cu o retea deasa de fisuri de mici dimensiuni, cum sunt cele
cantonate in zona de alterare a masivelor de roci magmatice si metamorfice, pot fi asimilate cu
acviferele cu porozitate interstitiala, zonele de protectie fiind dimensionate prin aceleasi metode,
pe baza datelor rezultate din testele de pompare sau din marcare cu trasori.
(2) Acviferele fisurale din masivele eruptive vor fi analizate preponderent dupa criteriul
vulnerabilitatii la poluare, incercand sa se determine contributia apelor vadoase la realimentarea
acviferului prin metoda trasorilor si metoda datarii cu izotopi. Zonele de protectie se vor
dimensiona luandu-se in considerare posibilitatea antrenarii substantelor poluante de catre apele
vadoase, deci se vor include in cadrul zonelor de protectie toate suprafetele de pe care apa din
precipitatii se infiltreaza in acvifer.
Art. 23. (1) Pentru captarile de ape subterane din acvifere carstice, avand in vedere gradul mare de
neomogenitate al acestui tip de structura hidrogeologica, metoda cea mai indicata pentru
dimensionarea zonelor de protectie este modelarea matematica (in masura in care este cunoscut
suficient de bine campul sarcinilor piezometrice). Se vor face, pe cat posibil, marcari cu trasori
pentru determinarea directiilor predominante de curgere si a vitezelor efective maxime, se va
delimita domeniul de alimentare al acviferului si se vor inventaria potentialele surse de poluare.
In domeniul de alimentare al acviferului se vor include si suprafetele de alimentare intermitenta,
cum sunt vaile seci, poliile si dolinele etc. Se va tine seama, de asemenea, de cele specificate la
art. 9 privind zona nesaturata.
(2) Zona de protectie sanitara cu regim sever se va determina pe baza timpului de tranzit de 20
de zile, luandu-se in considerare vitezele maxime determinate si directiile preferentiale de
curgere. Astfel, aceasta zona va avea contururi neregulate, fiind mai extinsa pe directiile
preferentiale de curgere si mai redusa pe directia pe care curgerea este mai lenta.
(3) Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie va include toate ariile care pot periclita
direct apele subterane carstice prelevate de captare, in special suprafetele neprotejate de strate
acoperitoare impermeabile (ariile cu goluri carstice, poliile, dolinele, zonele de drenaj temporar
sau permanent inundate, vaile seci din apropierea captarii). In cazuri exceptionale, cand acviferul
carstic este bine protejat prin depozite acoperitoare neconsolidate cu grosime mare, care acopera
intreaga arie ce ar trebui protejata, se poate renunta la zona de protectie sanitara cu regim de
restrictie, in conditiile art. 9 alin. (3).
(4) Perimetrul de protectie hidrogeologica va cuprinde in totalitate bazinul carstic amonte de
captare, precum si unele zone adiacente care au legatura cu acviferul.
II.5. Recomandari privind alegerea metodei de dimensionare in functie de tipul si dimensiunile
captarii
Art. 24. (1) Pentru captarile importante si cu grad mare de complexitate a conditiilor hidrogeologice se
va folosi modelarea matematica. Pentru captarile mai mici se vor folosi metodele precizate la art.
11 si 12.
(2) Captarea formata dintr-un grup de puturi in interferenta, amplasate pe o suprafata restransa
(in raport cu numarul lor), poate fi tratata ca un put singular, cu diametru mare, amplasat in
centrul virtual al grupului de puturi si avand debit de exploatare egal cu suma debitelor fiecarui
put. Se pot folosi atat metodele analitice, cat si cele grafice.
(3) In cazul in care puturile captarii sunt raspandite pe o arie mai extinsa, dar se afla in situatia
limita de a interfera, este recomandata modelarea matematica. Aceasta metoda, avand si caracter
predictional, poate lua in considerare schimbarile ce pot surveni in exploatarea captarii.
(4) Daca puturile care alcatuiesc captarea sunt situate la distante suficient de mari intre ele,
astfel incat sa nu existe riscul de a functiona in interferenta, ele vor fi tratate separat si se vor
calcula pentru fiecare dintre ele zonele de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de
restrictie si, eventual, perimetrul de protectie hidrogeologica; in cazul in care apar suprapuneri,
se va lua in considerare limita exterioara a zonelor delimitate.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 25. (1) Pentru captarile de ape potabile, cu debite exploatate mai mari sau egale cu 5 l/s, studiile
hidrogeologice care fundamenteaza instituirea zonelor de protectie vor fi elaborate in cadrul
Administratiei Nationale "Apele Romane" - Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a
Apelor - Laboratorul de studii si cercetari hidrogeologice.
(2) Studiile hidrogeologice care fundamenteaza instituirea zonelor de protectie pentru captarile
de ape potabile, cu debite exploatate mai mici de 5 l/s, vor fi expertizate in cadrul Administratiei
Nationale "Apele Romane" - Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor Laboratorul de studii si cercetari hidrogeologice.
(3) Costurile pentru elaborarea sau expertizarea studiilor hidrogeologice care fundamenteaza
instituirea zonelor de protectie vor fi suportate de catre detinatorul captarii.
(4) Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentele instructiuni.
ANEXA Nr. 1
la instructiuni
CONTINUTUL STUDIILOR HIDROGEOLOGICE
pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara si delimitarea perimetrului de protectie
hidrogeologica
Art. 1. Avand in vedere ca este necesara cunoasterea detaliata a acviferului captat, precum si corelarea
dimensiunilor zonelor de protectie cu caracteristicile si regimul de exploatare a captarii,
instituirea zonelor de protectie se va face numai pe baza unui studiu hidrogeologic complex,
elaborat pe baza cercetarilor de teren si laborator de catre unitati abilitate de Ministerul Mediului
si Padurilor, conform art. 52 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile
ulterioare, si Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.671/2007 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea activitatii de atestare a institutiilor publice sau
private specializate in elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitarii avizului de
gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor, cu modificarile ulterioare.
Art. 2. Studiul hidrogeologic va cuprinde, in prima parte, analiza conditiilor hidrogeologice ale zonei
respective, descrierea captarii si a regimului de exploatare a acesteia, tinandu-se seama de
criteriile mentionate la art. 4 din instructiuni. In a doua parte vor fi redate metodele de
dimensionare utilizate, amplasamentul si dimensiunile zonelor de protectie propuse. Cea de a
treia parte a documentatiei va indica masurile specifice de intreprins in cadrul zonelor de
protectie, reclamate de impactul activitatilor antropice.
Art. 3. La baza studiilor hidrogeologice pentru fundamentarea si delimitarea zonelor de protectie vor
sta urmatoarele:
A. Caracteristicile stratelor acoperitoare:
a) in cazul acviferelor freatice:
-coeficientul de scurgere de suprafata si infiltratia eficace;
-textura, structura, grosimea si permeabilitatea solului (in conditii naturale sau afectat de
lucrari agricole);
-grosimea, litologia si coeficientul de filtratie verticala a zonei nesaturate;
b) in cazul acviferelor sub presiune:

-numarul, grosimea, litologia si extinderea spatiala a stratelor impermeabile (semipermeabile)
si permeabile acoperitoare;
B. Caracteristicile sistemului acvifer analizat:
-tipul acviferului (cu porozitate interstitiala sau cu fisuri si/sau goluri carstice, monostrat sau
multistrat);
-extinderea si limitele naturale ale acviferului;
-zonele de alimentare si de descarcare;
-zonele cu nivel liber si sub presiune;
-grosimea si litologia stratelor purtatoare de apa si a stratelor semipermeabile componente si
extinderea acestora;
-suprafetele piezometrice ale stratelor purtatoare de apa componente, pentru aceeasi data de
referinta;
-conditiile la limita ale acviferului, in special fenomenele de drenanta ce caracterizeaza relatiile
cu acviferele limitrofe si relatiile cu apele de suprafata (rauri, lacuri), inclusiv calitatea apei
acestora;
-parametrii hidrogeologici (coeficientul de filtratie, transmisivitatea, porozitatea eficace,
inmagazinarea, coeficientii de drenanta din interiorul sistemului acvifer, coeficientii de difuzie si
de dispersie hidrodinamica);
-viteza efectiva (reala) de curgere a apei;
-resursele exploatabile de apa si debitul de realimentare;
-caracteristicile fizico-chimice (cu referire speciala la indicatorii toxici) si microbiologice ale
apei;
-regimul de variatie a nivelurilor piezometrice, a debitelor si calitatii apei;
C. Caracteristicile captarii analizate:
a) la captarile prin puturi:
-amplasamentul, tipul (forate sau sapate, perfecte sau imperfecte), numarul, adancimea, cotele
puturilor captarii si distantele dintre acestea;
-intervalele captate;
-diametrul coloanei filtrante, lungimea si tipul filtrelor;
-grosimea si compozitia granulometrica a filtrelor de pietris din jurul coloanei filtrante;
-rezultatele pomparilor experimentale realizate la executia captarii;
-evolutia debitelor exploatate, de preferinta pe fiecare put, a nivelurilor piezometrice si
hidrodinamice si a calitatii apei, cel putin pentru ultimul an (hidrologic in cazul acviferelor
freatice);
-regimul de functionare a captarii;
b) la captarile prin drenuri:

-amplasamentul, numarul, tipul (perfecte sau imperfecte), adancimea, lungimea, panta
longitudinala si sectiunea de scurgere a drenurilor;
-diametrul si tipul tuburilor de drenaj;
-numarul, grosimea si compozitia granulometrica a straturilor din componenta filtrului invers;
-evolutia debitelor exploatate si a calitatii apei (analize lunare incluzand indicatorii toxici
specifici zonei respective si indicatorii microbiologici), cel putin pentru ultimul an hidrologic;
-regimul de functionare a captarii;
c) la captarile de izvoare:
-amplasamentul si caracteristicile constructive ale captarii;
-evolutia debitelor si a calitatii apei, cel putin pentru ultimul an hidrologic.
D. Caracteristicile activitatii antropice din zona analizata:
-densitatea populatiei;
-modul de utilizare a terenurilor (regimul irigatiilor, fertilizarilor si ierbicidarilor etc.);
-localizarea obiectivelor poluante si potential poluante, contaminanti specifici, zone poluate;
-retelele locale de urmarire a poluarii si datele furnizate de acestea;
-rezultatele studiilor efectuate in legatura cu fenomenele de poluare din zona.
ANEXA Nr. 2
la instructiuni
1. Tabel cu valori orientative ale coeficientului de filtratie (K)
Tip litologic
Argila, creta, caolin
Silt, loess, sol, nisip argilos, nisip
siltic
Nisip
Pietris
Bolovanis
Fractiune
granulometrica
predominanta
(mm)
< 0,01
Coeficient de filtratie
(m/zi)
< 0,5
0,01 - 0,05
0,5 - 1,0
0,05 - 0,1
0,1 - 0,25
0,25 - 0,5
0,5 - 1,0
1,0 - 2,0
2,0 - 70,0
70,0 - 200,0
1,5 - 10,0
10,0 - 25,0
20,0 - 50,0
35,0 - 75,0
60,0 - 125,0
> 100,0

2. Tabel cu valori orientative ale porozitatii eficace ne (%)

Tip litologic
Argila
Silt
Nisip
Pietris
Gresii, psamite
Creta
Porozitate eficace ne (%)

1,0 - 10,0
15,0 - 25,0
10,0 - 30,0
15,0 - 30,0
3,0 - 35,0
2,0 - 12,1
ANEXA Nr. 3*)
la instructiuni
___________
*)Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.

Ordinul 1278 (2011)

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ordinul 1278 (2011)

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

a captarilor de apa potabila din subteran si de ape minerale

d) dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face pentru captarile de izvoare,

c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet;

Ordinul 1278 din 20 aprilie 2011 (Ordinul

Pentru zonele de protectie sanitara, in cazul majoritatii metodelor de dimensionare, distanta de

6. Cuartite, gresii cu intercalatii de silex

-pentru acvifere cu nivel liber:

-l - distanta orizontala dintre foraj si punctul de pe suprafata conului de depresiune

-K - coeficientul de filtratie (m/zi);

Raza de alimentare aval de foraj, x0 (m), este data de formula:

Viteza efectiva a curentului subteran, ve (m3/zi), este:

in care ne este porozitatea eficace (adimensional);

-h0 - inaltimea stratului de apa la intrarea in dren (m);

-t - timpul de tranzit (zile);

Pentru delimitarea perimetrului de protectie hidrogeologica se analizeaza, in principal,

d) sectiunile hidrogeologice care sa prezinte legaturile hidraulice cu alte hidrostructuri, dupa

f) in functie de extinderea zonei de alimentare si de morfologia zonei, cumpana de ape poate

In mod concret, modelul conceptual va fi elaborat pe baza intregului ansamblu de date

b) in cazul acviferelor sub presiune:

b) la captarile prin drenuri:

Sustine gratuitatea acestui serviciu si acceseaza

2. Tabel cu valori orientative ale porozitatii eficace ne (%)

Porozitate eficace ne (%)

S-ar putea să vă placă și