Universitatea Ecologică București

Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

Proiect Monitorizarea calității aerului în județul Tulcea 2017

Prof. Ing.lector Student

Delia-Mihaela Popescu Usov (Poștaru) Iuliana Varvara

București 2020
 CUPRINS

CAPITOLUL I Introducere

1.1 Calitatea aerului la nivel internațional, național, regional

1.2 Argumentare
1.3 Scop
1.4 Obiective

CAPITOLUL II Aspecte teoretice privind calitatea mediului și problemele legate de

conservarea sau perturbarea calității aerului

2.1 Conceptul de calitate vs poluare

2.2 Indicatori generali folosiți pentru evaluarea calității aerului

2.3 Legislație – standarde, normative privind limitele maxime admise ale indicatorilor de
calitate

CAPITOLUL III Monitorizarea calității aerului în județul Tulcea pe anul 2017

3.1 Metodologia de lucru

3.2 Structura rețelei de monitorizare a calității aerului

3.2 Prezentarea datelor monitorizate

3.3.1 Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici în aerul înconjurător

3.3.2 Monitorizare metale grele în județul Tulcea

3.3.3 Tendințe privind concentrațiile medii anuale ale anumitor poluanți atmosferici

CAPITOLUL IV Interpretatrea datelor

Capitolul V Concluzii
 I. Introducere
1.1 Calitatea aerului la nivel internațional- național-regional

Prin calitatea aerului se înțelege starea acestuia la un moment dat, rezultată din integrarea
tuturor elementelor sale structurale și funcționale, capabile să asigure o ambianță satisfăcătoare
necesităților multiple ale vieții omului.
Calitatea mediului se aprecia doar prin potențialul său natural însă , o dată cu dezvoltarea
economică a civilizației umane, cu manifestări de poluare tot mai frecvente, conceptul de calitate
a aerului s-a diversificat, referindu-se la calitatea aerului, apei și a solului. S-au stabilit condiții
riguroase de calitate prin standarde la nivel național și internațional
Standardele referitoare la protecția mediului, de tip național și cele ale Uniunii Europene
au caracter obligatoriu atât în țară cât și în țările membre. Calitatea vieţii este strict corelată şi
dependentă de calitatea aerului. Dezvoltarea economică, demografică, instituţională impune luarea
unor măsuri bine gândite şi documentate pentru a stăpâni fenomenele periculoase de poluare a
aerului, pentru a dirija mecanismele de dezvoltare socio-economicofinanciare în folosul omului şi
al umanităţii. Expunerea populaţiei la anumiţi poluanţi, cunoscuţi a avea calităţi de depozitare în
anumite organe, reprezintă un alt aspect important al influenţei poluării mediului asupra sănătăţii.
Acest aspect poate fi analizat prin procentul de populaţie urbană potenţial expusă la concentraţii
de poluanţi în aerul înconjutător și care depăşesc valoarea-limită pentru protecţia sănătăţii umane.

Figura 1. Numărul de depăşiri ale valorii limită zilnice pentru particule în suspensii PM10 la
staţiile de monitorizare la nivel naţional în anul 2018
 Figura 2. Ponderea populatiei la nivel national care este potential expusa la concentratii de PM10
ce depasesc valoarea limita stabilita pentru protectia umana

Figura 3. Numarul de depasiri ale valorii tinta pentru ozon la statiile de monitorizare la nivel
national in anul 2008

Cunoaşterea acestor efecte ale poluării mediului asupra sănătăţii a condus la necesitatea
instituirii unor măsuri de protecţie a mediului înconjurător, care ţin seama şi de datele privind
numărul de depăşiri ale valorii limită/valorii ţintă înregistrate la nivel national.
 1.2 Argumentare
Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 -„Legea
privind calitatea aerului înconjurător”, ce transpune Directiva 50/2008 adoptată de Parlamentul
şi Consiliul European privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa, lege
ce are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor
destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor
pentru calitatea aerului şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.
1.3 Scop
Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din cea europeană,
valorile limită impuse prin Legea nr.104/2011 având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele
nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.
1.4 Obiective
Controlul calității aerului, evaluarea, cunoașterea și informarea populației, autorităților și
instituțiile interesate despre nivelul calității aerului. Aplicarea în timp util a măsurilor pentru
dinuarea, eliminarea sau prevenirea situațiilor de urgență.

II. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI PLOBLEME

LEGATE DE CONSERVAREA-PERTURBAREA CALITĂȚII AERULUI
2.1 Conceptul de calitate vs poluare
Standrdele sunt instrumente vechi ale monitoringului care stabilesc nivelurile maxime
admisibile de poluare în aer, apă de suprafață, sol, apă potabilă și hrană. La baza unui standard stă
o linie directoare reprezentând o concentrație maximă admisibilă care garantează starea de sănătate
sau condiții de mediu rezonabile. Sunt valori fixe, se stabileșc în baza datelor toxicologice luând
în considerare un factor de siguranță și sunt stabilite de experți ai organizațiilor internaționale.
Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentrațiile de poluanți
ce nu trebuie depășite, pentru a se asigura o protecție a sănătății umane și a mediului.
Standardele de calitate stabilesc CMA (concentrație maxim acceptabile) ale unui poluant
întru-un mediu receptor (apă, aer, sol). Ele constituie o metodă simlpă pentru a stabili priorități,
deoarece în zonele în care sunt îndeplinite cerințele standardelor ambiante aplicabile, nu se impun
măsuri suplimentare pentru ameliorarea respectivului receptor, în timp ce alte zone pot fi
ierarhizate, în funcție de gradul de depășire al concentrațiilor stabilite prin standard.
Standardele de calitate pentru un poluant dat au fost întocmite în funcție de criteriul
efectelor cauzate asupra sănătății, de diferite niveluri de expunere. Ele vizeză și protejarea unor
ecosisteme valoroase.
2.2 Indicatori generali folosiți pentru evaluarea calității aerului
Mediul natural are potențial pentru a rezista la diferite forme și intensități de presiune
umană și are un câmp de toleranță cu limite date de starea sa naturală. Calitatea aerului se apreciază
prin prezența unor gaze: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO/NO2), mono și dioxid de carbon
(CO/CO2), ozonul (O3), benzenul (C6H6), pulberi în suspensie (PM10,PM2,5), elemente chimice
(As, Ni, Hg, Pb, Cd, Mg, Cu), sau hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), fiind considerați
poluanți atmosferici în condițiile în care valorile măsurate ale concentrațiilor depășesc valori
maxime admise în standarde. Se exprimă în g/m3, mg/m3, mg/l, %. Apreciați ca indici de calitate
și sunt monitorizați în cadrul rețelei naționale de monitorizare a calității aerului doar dioxidul de
sulf (SO2), dioxidul de azot NO2), ozonul (O3), monoxidul de carbon (CO2) și pulberi în suspensie
(PM10).
Starea de calitate este descrisă de către un indice specific care reprezintă un sistem de
codificare a concentrațiilor înregistrate pentru fiecare poluant monitorizat și unul general care
reprezintă cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților, ambii fiind determinați
în cadrul stațiilor de monitorizare.
2.3 Legislație – standarde /normative privind limitele maxime admise ale
indicatorilor de calitate
Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului, reglementează măsurile destinate
menținerii și îmbunătățirii calității aerului pe baza obiectivelor pentru calitate stabilite, asigurând
alinierea legislației naționale la standarde europene în domeniu și îndeplinirea obligațiilor
României ca stat membru al UE.
În conformitate cu prevederile legale autoritățile pentru protecția mediului sunt
responsabile privind monitorizarea calității aerului înconjurător în România. Elaborarea politicilor
în domeniul analizei stării atmosferei a legislației aferente și a activității subsistemului, ministerul
este sprijinit de institutele care le coordonează:
- Agenția Națională de Meteorologie
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului
- Ministerul Sănătății Publice prin Institutele de Igienă și Sănătate Publică
- Consilii Județene, primării și laboratoare județene
Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNEGICA) cu
cele două subsisteme Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului (SNMCA) și Sistemul
Național de Inventarierea a Emisiilor de Poluanți Atmisferici (SNIEPA), asigură cadrul
organizatoric, instituațional și legal de cooperare între autoritățile și instituțiile publice în scopul
evaluarii și gestionării calității aerului în mod unitar la nivel național.
SNMCA asigură cadrul legal pentru calitatea aerului la nivel național, SNIEPA se ocupă
cu realizarea cadrului legal și unitar a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă la
nivel național. Poluanții monitorizați, metodele de măsurare, valorile de alertă de informare și
criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislația națională privind
protecția atmosferei și sunt conforme cerințelor prevăzute de reglementările europene.
LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.
ANEXA Nr. 3: DETERMINAREA CERINŢELOR pentru evaluarea concentraţiilor de
dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie PM10 şi PM2,5, plumb,
benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurător într-
o anumită zonă sau aglomerare.
A) Pragurile superior şi inferior de evaluare
A.1. Se aplică următoarele praguri superior şi inferior de evaluare:
Tabel 1. Dioxid de sulf

Tabel 2. Dioxid de azot si oxizi de azot

Tabel 3. Particule in suspensie (PM10)

Tabel 4. Plumb
Tabel 5. Benzen

Tabel 6. Monoxid de carbon

Tabel 7. Arsen

Tabel 8. Cadmiu

Tabel 9. Nichel

Tabel 10. Benzo(a)piren

 III. MONITORIZAREA CALITĂȚII AERULUI
3.1 Metodologia de lucru
Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care descriu fenomenul
de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanțe reziduale poluante, rezultate preponderent
din activităţile antropice. Datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului (la nivelul aerului
respirat) sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului, alcătuită din trei stații
amplasate în trei puncta diferite ale orașului.
3.2 Structura rețelei de monitorizare a calității aerului
La nivelul judeţului Tulcea funcționează, trei staţii automate de monitorizare a calităţii
aerului ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA),
amplasate în concordanţă cu criteriile stabilite de directivele europene privind calitatea aerului, în
vederea protecţiei sănătăţii umane, a vegetaţiei şi ecosistemelor pentru a evalua influenţa
diferitelor tipuri de surse de emisii poluante.
Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentraţiilor
de metale grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni), concentraţiilor de particule în
suspensie din aerosoli şi din depuneri (PM10).
Denumirea retelei: Reţea de monitorizare a calitătii aerului în judeţul Tulcea
Prescurtare: Reţea Tulcea
Tipul de retea: la nivelul judeţului
Timpul de referinta(GMT si local): GMT+2
Responsabilul retelei: ing.Feta Minever
Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea, strada 14 Noiembrie nr.5, cod 820009 Tulcea,
tel:0240510620, Fax:0240510621, E-mail:office@apmtl.ro, Site: www.apmtl.ro

Tabel 11. Retele de monitorizare

Tip statie Numar de statii Localizare

Trafic 1 Stația este amplasată la cca 10 m de intersecția străzilor Isaccei,

1848 și Victoriei, intersecție cu trafic rutier intens

Industrial 1 Stația este amplasată la cca 1 km față de platforma industrială

Tulcea Vest, în curtea SC Transport Public SA.

Suburban/trafic 1 Stația este amplasată pe DN 22 la ieșirea din orașul Isaccea

 Amplasarea staţiilor de monitorizare in judetul Tulcea

L3

TL3

TL1
TL2

TL-1 : Str.Isaccei FN (Parc Ciuperca), Tulcea

TL-2 : Str.Prelungirea Taberei nr.7, Tulcea
TL-3 : Calea Macin FN, Isaccea

Figura 4. Amplasarea statiilor de moniztrorizare in judetul Tulcea

TL2-Transport Public - statie tip industrial

Figura 5. A. Staţie automată de monitorizare aer - tip industrial, amplasată la cca. 1,5
km faţă de platforma industrială Tulcea Vest

Codul statiei: TL – 2
Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: Zona industriala Tulcea - vest
Tipul statiei: - industrial
Responsabilul statiei :
Gheorghe Niculai, tel 0240510623, fax 0240510621, e-mail : laborator@apmtl.ro
Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei: Agentia
pentru Protectia Mediului Tulcea , str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele:
ANPM, panouri exterioare şi interioare de informare a publicului
 Tabel 12. Aria de reprezentativitate

Clasa statiei Raza ariei de reprezentativitate

Statie industriala 100 m – 1 km

Coordonatele geografice: latitudine: 45º10'38'' ; longitudine: 28º46' 35'', altitudine: 30m

Poluantii masurati: SO2, NO2,O3, CO, PM 10
Parametrii meteorologici masurati: temperatura, viteza și direcția vantului, umiditatea
relativă, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații.
Tipul zonei: urbana
Caracterizarea zonei: industriala
Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei: arderi in industria de
transformare si pentru producerea de energie electrica si termica, instalații de arderi neindustriale,
arderi în industria de prelucrare, procese de producție, trafic rutier, factori naturali.
Caracterizarea traficului: strazi inguste, volum mic de trafic (mai mic 2.000 vehicule/zi)

Tabel 13. Informatii privind tehnicile de masurare. Echipament:

Statie automata
monitorizare aer cu Echipament tip Poluant Metoda
ME 9850B
Analizor SO2 Monitor Europe SO2 fluorescenta UV
ME 9841B
Analizor NOx Monitor Europe NOx chemilunimiscenta
ME 9830 B
Analizor CO Monitor Europe CO absorbtie in IR
LSPM10/2.5
Analizor PM 10/2.5 UNITEC PM10/PM2.5
prelevare si
determinare
Prelevator Tecora PM10/PM2.5 gravimetrica
ME 9810 B
Analizor O3 Monitor Europe O3 fotometrie UV
directie si viteza vant,
temperatura, umiditate
relativa, presiune atm.,
radiatie solara,
Statie meteo precipitatii

Caracteristici de prelevare
- localizarea punctului de prelevare:
Statia este amplasata la cca 1 km fata de platforma industrială Tulcea Vest, în curtea SC
Transport Public SA.
- înaltimea punctului de prelevare: 4 m
- lungimea liniei de prelevare: 1.8 m
- timpul de prelevare: continuu(din oră în oră)
Calibrare:
- tip: automat si manual (calibrare de zero – cu aer zero)
- metoda: - manuala – într-un punct folosim gaz de concentratie cunoscuta
- automat – verificare SPAN – 70 – 80 % din concentratia gazului etalon
- frecvenţa: - manual – 1 data/luna; la nevoie – probleme tehnice – schimb butelii
- automat – 1 data/zi

TL1-Parc Ciuperca - statie tip trafic

evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului;

raza ariei de reprezentativitate este de 10-100m;

poluantii monitorizati : dioxid de sulf (SO2),

oxizi de azot (NOx),
monoxid de carbon (CO),
compusi organici volatili (COV)
pulberi in suspensie (PM10 )

Figura 5. B.Staţie automată monitorizare aer - tip trafic, situată în municipiul Tulcea, în zona
Parcului Ciuperca.

Codul statiei: TL – 1
Tipul statiei: trafic
Responsabilul statiei:
Gheorghe Niculai, tel 0240510623, fax 0240510621, e-mail : laborator@apmtl.ro
Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei:
Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea, str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele:
ANPM, panouri exterioare şi interioare de informare a publicului

Tabel 14. Aria de reprezentativitate

Clasa statiei Raza ariei de reprezentativitate

Statie de trafic 10 - 100 m

 Coordonatele geografice: latitudine: 45º 10' 56 ''; longitudine: 28 º 47, altitudine: 6m
Poluantii masurati: SO2, NO2, O3,CO, PM10, COV
Tipul zonei: urbana
Caracterizarea zonei: rezidentială
În vecinatatea statiei se afla o statie de autobuz si o parcare auto cu o capacitate de cca 50
autoturisme.
Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei: trafic rutier,
incalzirea rezidenţială, factorii naturali
Caracterizarea traficului:
Strazi largi:
- volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi)
Altele: - intersectii, semafoare, parcari, statii de autobuz, statii de taxi, etc.

Tabel 15. Informatii privind tehnicile de masurare. Echipament:

Statie automata
monitorizare aer cu Echipament tip Poluant Metoda
ME 9850B
Analizor SO2 Monitor Europe SO2 fluorescenta UV
ME 9841B
Analizor NOx Monitor Europe NOx chemilunimiscenta
ME 9830 B
Analizor CO Monitor Europe CO absorbtie in IR
LSPM10/2.5
Analizor PM 10/2.5 UNITEC PM10/PM2.5
prelevare si
determinare
Prelevator Tecora PM10/PM2.5 gravimetrica
Analizor BTEX BT X2000-PID COV cromatografie

Caracteristici de prelevare
- localizarea punctului de prelevare:
Statia este amplasata la cca 10m de intersectia strazilor Isaccei, 1848 si Victoriei,
intersectie cu trafic rutier intens
- înaltimea punctului de prelevare: 4 m
- lungimea liniei de prelevare: 1.8 m
- timpul de prelevare: continuu(din oră în oră)
- Calibrare:
- tip: automat şi manual (calibrare de zero – cu aer zero)
- metoda: - manuală – într-un punct folosim gaz de concentratie cunoscută
 C. Staţie automată monitorizare aer - tip suburban/trafic, amplasată pe DN 22 la ieşirea
din oraşul Isaccea Codul statiei: TL – 3
Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: Localitatea Isaccea, Calea Macin
FN
Tipul statiei: -suburban/ trafic
Responsabilul statiei :
Gheorghe Niculai, tel 0240510623, fax 0240510621, e-mail : laborator@apmtl.ro
Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei:
Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea , str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea
Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele:
ANPM, panouri exterioare şi interioare de informare a publicului.

Tabel 16. Aria de reprezentativitate

Clasa statiei Raza ariei de reprezentativitate

Statie trafic 10-100 m

Coordonatele geografice: latitudine : 4516’15.898’’ N,longitudine: 2825’27.854’,

altitudine : 30 m
Poluantii masurati: SO2, NO/NOx/NO2, PM 10
Parametrii meteorologici masurati: temperatura,viteza și direcția vântului, umiditatea
relativă, presiunea atmosfrică, radiația solară, precipitații,
Tipul zonei: suburbana
Caracterizarea zonei: naturala
Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei: trafic rutier, factorii
naturali,agricultura.
Caracterizarea traficului: strazi largi, volum mic de trafic (mai mic 2.000 vehicule/zi)

Tabel 17. Informatii privind tehnicile de măsurare. Echipament:

Statie automata
monitorizare aer cu Echipament tip Poluant Metoda
Thermo Electron
Analizor SO2 Corporation SO2 fluorescenta UV
Thermo Electron
Analizor NOx Corporation NOx chemilunimiscenta
LSPM10/2.5
Analizor PM 10/2.5 UNITEC PM10/PM2.5
prelevare si
determinare
Prelevator Tecora PM10/PM2.5 gravimetrica
directie si viteza vant,
temperatura, umiditate
relativa, presiune atm.,
Statie meteo radiatie solara, precipitatii
 Caracteristici de prelevare
- localizarea punctului de prelevare:
Statia este amplasata pe DN 22 la iesirea din orasul Isaccea.
- înaltimea punctului de prelevare: 4 m
- lungimea liniei de prelevare: 1.8 m
- timpul de prelevare: continuu(din oră în oră)
Calibrare:
- tip: automat si manual (calibrare de zero – cu aer zero)
- metoda: - manuala – într-un punct folosim gaz de concentratie cunoscuta
- automat – verificare SPAN – 70 – 80 % din concentratia gazului etalon
- frecventa: - manual – 1 data/luna; la nevoie – probleme tehnice – schimb butelii
- automat – 1 data/zi

3.3 Prezentare datelor monitorizate

3.3.1 Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici în aerul
înconjurator
În anul 2017, captura de date validate s-a situat sub valoarea de 75% pentru următorii
indicatorii analizați: SO2(staţia TL1, TL2, TL3), NO2(staţia TL1, TL3), O3(staţia TL2), BTEX
(staţia TL1), PM10 nefelometric (staţia TL1, TL2, TL3), PM10 gravimetric (staţia TL1, TL3).
În consecință din motive tehnice pentru acești poluanți datele colectate sunt insuficiente
pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.
Captură de date peste 75% s-a înregistrat pentru indicatorii: CO-staţia TL1, TL2, PM10
gravimetric (staţia TL2), NO2(staţia TL2).
Monitorizare CO în județul Tulcea
În anul 2017, pentru indicatorul CO, monitorizat în staţia TL1-Parc Ciuperca și stația TL2-
Transport Public, captura de date validate s-a situat peste valoarea de 75%.
Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de
a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale,
care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât în instalaţii energetice,
industriale, cât şi în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale) şi mai ales din arderi
în aer liber (arderea miriştilor, deşeurilor, incendii etc.).
Concentraţiile de CO din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită pentru
protecţia sănătăţii umane (10 mg/m3), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore
(medie mobilă).
Monoxidul de carbon a fost monitorizat în staţia TL1-trafic și în TL2-tip industrial.
Obiectivul de calitatea aerului pentru CO este stabilit în Legea 104/2011 privind calitatea aerului
ambiental, fiind indicată o valoare limită pentru protecţia sănătăţii umane, ca maxima zilnică a
mediei mobile pe 8 ore, de 10 mg/m3.
 Evoluţia valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2017 este
prezentată în tabelul şi graficul următor:
Tabel 18. Evoluţia valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2017

Stația Numărul total Valoarea Valoarea maximă Media anuală

de date orare limită pentru zilnică a mediilor pe 8 (mg/m3)
validate/captura protecţia ore
de date sănătăţii
(mg/m3)
validate umane
(mg/m3),
cf.Lege
nr.104/2011

TL1- 8247/94,14% 1,95(26.12.2017 ora 1) 0,16

10
trafic

TL2- 8219/93,82% 10 1,75(16.01.2017 ora 2) 0,10

industrial

Valori maxime ale mediilor la 8 ore - CO

2017
2.50

2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
2017-01 01
2017-01 13
2017-01 25
2017-02 06
2017-02 18
2017-03 02
2017-03 14
2017-03 26
2017-04 07
2017-04 19
2017-05 01
2017-05 13
2017-05 25
2017-06 06
2017-06 18
2017-06 30
2017-07 12
2017-07 24
2017-08 05
2017-08 17
2017-08 29
2017-09 10
2017-09 22
2017-10 04
2017-10 16
2017-10 28
2017-11 09
2017-11 21
2017-12 03
2017-12 15
2017-12 27

TL-1 9830B - CO Maximul zilnic medie mobila(mg/mc)

TL-2 9830B - CO Maximul zilnic medie mobila(mg/mc)

Figura 6. Evoluţia valorilor maxime zilnice ale medilor mobile pe 8 ore înregistrate în anul 2017

Conform datelor prezentate în perioada de iarnă au fost înregistrate cele mai mari valori,
datorită emisiilor provenite de la încălzirea rezidenţială şi din traficul rutier, dar şi stabilităţii
atmosferice, care a împiedicat dispersia poluanţilor. Valorile maxime zilnice ale mediei mobile pe
8 ore pentru CO înregistrate în anul 2017 sunt mai mici decât valoarea limită de 10 mg/m 3.
Maximele au fost de 1.95mg/ m3 înregistrată în luna decembrie 2017 la stația TL1 și de 1,75 mg/
m3 înregistrată în luna ianuarie 2017 la stația TL2, dar s-au situat sub PIE – pragul inferior de
evaluare raportat la valoarea limită a mediei mobile pe 8 ore de 5 mg/ m3.
Monitorizarea NO2 în judeţul Tulcea
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot, s-a efectuat prin
monitorizarea continuă la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului TL1-Parc Ciuperca,
TL2- Transport Public şi TL3-Isaccea. În anul 2017 pentru indicatorul NO2, capturile de date
validate obţinute în Staţia TL1 şi Staţia TL3, s-au situat sub valoarea de 75%. În consecință, din
motive tehnice pentru acest poluant, datele colectate în cele doua staţii sunt insuficiente pentru a
respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011. Captura de date valide s-a situat peste
valoarea de 75% doar în stația TL2.
Dioxidul de azot este un gaz reactiv, care se formează, în principal, prin oxidarea
monoxidului de azot (NO). Efectele asupra sănătăţii pot să apară ca urmare a expunerii pe termen
scurt la NO2 (ex: modificările funcţiei pulmonare la grupele sensibile de populaţie) sau pe termen
lung (ex: susceptibilitate crescută la infecții respiratorii). Oxizi de azot joacă un rol important în
formarea ozonului troposferic. Ei contribuie, de asemenea, la formarea de aerosoli secundari
anorganici, prin formarea de nitraţi, determinând creşterea concentraţiei de PM10 şi PM2,5.
Obiectivele de calitatea aerului pentru dioxidul de azot sunt stabilite în Legea 104/2011
privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecţia sănătăţii umane,
pentru protecţia vegetaţiei şi sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 19. Obiective de calitatea aerului pentru NO2

Obiectiv de calitate Perioada de Valoare Comentarii

mediere
Protecţia sănătăţii Oră 200 A nu se depăşi de mai mult
μg / m3 de 18 ori într-un an
calendaristic

Protecţia sănătăţii An 40
μg / m3

Prag de alertă Oră 400 Depăşirea pragului este

μg / m3 măsurată 3 ore consecutiv

Protecţia vegetaţiei An 30
μg / m3
 Evoluţia valorilor medii zilnice pentru indicatorul NO2, în anul 2017, este prezentată în
tabelul şi graficul următor:

Tabel 20. Evoluţia valorilor medii zilnice pentru indicatorul NO2, în anul 2017

Staţia Tip VL Numărul total Concentraţia Concentraţia Frecvenţa

indicator (µg/m3) de determinari medie maximă depăşirilor
orare (µg/m3) (µg/m3) VL
validate/captura
de date validate
TL2- NO2- 1h 200 -
Transport
(µg/m3) 8234/ 94.01% 11.16 89.28
Public -
Industrial

NO2-Valori medii orare - 2017

100 250
90
80 200
70
60 150
50
40 100
30
20 50
10
0 0

TL2-valoare medie orara (µg/mc) VL (µg/mc)

Figura 7. Concentraţii medii orare NO2(TL2) - 2017

Valorile medii orare pentru NO2 (stația TL2) s-au încadrat sub valoarea limită orară de 200
µg/m3. În anul 2017 nu a fost depășit pragul de alertă de 400 µg/m3 pentru indicatorul NO2.

Monitorizarea PM10 în judeţul Tulcea

În anul 2017 s-au efectuat determinări gravimetrice la staţiile TL1 Ciuperca –staţie tip
trafic, TL2-Transport Public - staţie tip industrial şi TL3-Isaccea-staţei tip suburban/trafic. Captura
de date valide s-a situat peste valoarea de 75% doar în stația TL2. Pentru stațiile TL1 și TL3 datele
colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011,
(captura de date validate s-a situat sub valoarea de 75%).
 Pulberile în suspensie-fracția PM10, pot proveni din surse naturale (sare de mare, praf
suspendat, polenul, cenuşa vulcanică), sau din surse antropice, în special din arderea
combustibililor pentru producerea de energie termică şi electrică, incinerare, sau pentru încălzirea
locuinţelor din gospodăriile populaţiei şi a vehiculelor. În oraşe gazele emise de vehicule,
resuspensia prafului de pe carosabil şi arderea combustibililor pentru încalzirea locuințelor sunt
surse importante locale.

Obiectivele de calitatea aerului pentru PM sunt stabilite în Legea 104/2011 privind

calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecţia sănătăţii umane şi sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabel 21. Obiectivele de calitatea aerului pentru PM

Obiectiv de calitate Perioada de Valoare Comentarii

mediere
Protecţia sănătăţii zi 50μg/m3 A nu se depăşi de mai mult
de 35 ori într-un an
calendaristic

Protecţia sănătăţii an 40μg/ m3

Evoluţia valorilor medii zilnice pentru indicatorul PM10 gravimetric, în anul 2017 este
prezentată în tabelul şi graficul următor.

Tabel 22. Evoluţia valorilor medii zilnice pentru indicatorul PM10 gravimetric, în anul 2017

Staţia Tip indicator VL anuală Numărul total Concentraţia VL zilnică

(µg/m3) de determinari medie anuală (µg/m3)
cf.Lege zilnice (µg/m3) cf.Lege
nr.104/2011 validate/captura nr.104/2011
de date zilnice
validate

TL2-
Transport 40 50
PM10gravimetric 298/81,64% 26,45
Public - (µg/m3) (µg/m3)
industrial
 80
Valori medii zilnice PM10-stația TL2
70 PM10 grav(ug/mc)
60 VL

50
40
30
20
10
0
2017-012017-012017-022017-032017-042017-052017-062017-072017-082017-092017-102017-112017-12
01 30 28 29 27 26 24 23 21 19 18 16 15

Figura 8. Concentraţii medii zilnice PM10 gravimetric-2017

Determinările de PM10 efectuate în judetul Tulcea, relevă urmatoarele aspecte :

În anul 2017 au fost înregistrate 19 depăşiri ale valorii limită zilnică la indicatorul PM10
gravimetric în staţia TL2) Aceste depăşiri au fost cauzate de traficul intens din zonă asociat cu
condiţii meteo nefavorabile dispersiei (calm atmosferic, ceaţă) dar și datorită încălzirii rezidenţiale.
Cea mai mare valoare a fost înregistrată a fost de 73,5 µg/m3, în data de 20 ianuarie 2017.
3.3.2 Monitorizarea metalelor grele în județul Tulcea

În anul 2017 s-au efectuat determinări gravimetrice la staţiile TL1 Ciuperca –staţie tip
trafic, TL2-Transport Public - staţie tip industrial şi TL3-Isaccea-staţei tip suburban/trafic. Captura
de date valide s-a situat peste valoarea de 75% doar în stația TL2. Pentru stațiile TL1 și TL3 datele
colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011
(captura de date validate s-a situat sub valoarea de 75%).
Metalele grele se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune
influenţează remanenţa în atmosferă şi implicit posibilitatea de a fi transportaţi la distanţă.
Obiectivele de calitatea aerului pentru metale grele sunt stabilite în Legea 104/2011 privind
calitatea aerului ambiental, fiind indicate o valoare limită pentru plumb şi valori ţintă pentru
arseniu, nichel şi cadmiu pentru protecţia sănătăţii umane, ca medii anuale.

Poluant Perioada de mediere Valoarea Comentarii

Plumb 0,5 μg /m3 valoarea limita anuală pentru
protecţia sănătaţii
Cadmiu 5 ng/m3 valoarea ţintă pentru conţinutul
total din fracţia PM10, mediat
pentru un an calendaristic.
Nichel an 20 ng/m3 valoarea ţintă pentru conţinutul
total din fracţia PM10, mediat
pentru un an calendaristic.
Arseniu 6 ng/m3 valoarea ţintă pentru conţinutul
total din fracţia PM10, mediat
pentru un an calendaristic.
Sintetic, determinările de metale grele sunt prezentate în tabelele şi graficele de mai jos:
Plumbul

Tabel 23. Valori ale concentraţiei de plumb din aerul ambiental

Staţia de Valoare limită Valoare medie Numărul de

monitorizare anuală anuală determinari anuale
(µg/m3) validate /captura de
(µg/m3)
date validate

TL2 Transport 0,01 298/81,64%

Public (industrial) 0,5

Arsen

Tabel 24. Valori ale concentraţiei de arseniu din aerul ambiental

Staţia de monitorizare Valoare țintă Valoare medie Numărul de determinări

anuală anuale validate /captura de
(ng/m3)
(ng/m3) date validate

TL2 Transport Public 0.97 298/81,64%

6
(industrial)

As-2017
VT(ng/mc)

valoare medie
anuala(ng/mc)- TL2

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00

Figura 9. Valori medii anuale – arseniu – 2017

Cadmiul
Tabel 25. Valori ale concentraţiei de cadmiu din aerul ambiental

Staţia de Valoare țintă Valoare medie Numărul de determinari

monitorizare anuală anuale validate /captura
(ng/m3)
(ng/m3) de date validate

TL2 Transport 0.20 298/81,64%

5
Public (industrial)

Cd-2017

VT(ng/mc)

valoare medie anuala(ng/mc)-

TL2

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

Figura 10. Valori medii anuale – cadmiu – 2017

Nichelul

Tabel 26. Valori ale concentraţiei de nichel din aerul ambiental

Staţia de Valoare țintă Valoare medie Numărul de determinari

monitorizare anuală anuale validate /captura
(ng/m3)
(ng/m3) de date validate

TL2 Transport Public

20 3.76 298/81,64%
(industrial)
 Ni-2017

VT(ng/mc)

valoare medie
anuala(ng/mc)- TL2

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00

Figura 11. Valori medii anuale – nichel – 2017

În graficele prezentate anterior se observă că în anul 2017, valorile înregistrate fiind mici,
metalele grele nu sunt un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei valorile fiind situate
sub valoarea limită/valoarea țintă.
3.3.3 Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici
În anul 2017, captura de date validate s-a situat sub valoarea de 75% pentru următorii
indicatorii analizați: SO2 (staţia TL1,TL2, TL3), NO2 (staţia TL1,TL3), O3 (staţia TL2), BTEX
(staţia TL1), PM10 nefelometric (staţia TL1,TL2,TL3), PM10 gravimetric (staţia TL1,TL3).
În consecință din motive tehnice pentru acești poluanți datele colectate sunt insuficiente
pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011.
Captură de date peste 75% s-a înregistrat pentru indicatorii: CO-staţia TL1, TL2, PM10
gravimetric (staţia TL2), NO2(staţia TL2)

Tabel 27. Concentraţii medii anuale (2010-2017) pentru poluantul CO

POLUANT Tip Concentraţia medie anuală (mg/ m3)
staţie
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

CO(mg/m3) TL1- 0.17 0.23 0.20 - - - 0.45 0.16

trafic

TL2- 0.15 0.19 0.11 0.09 0.10 - 0.12 0.10

industrial
 Evolutia concentratiilor medii anuale 2010
0.5 CO
2011
0.45
0.4 2012
0.35
2013
0.3
0.25 2014
0.2 2015
0.15
0.1 2016
0.05 2017
0
TL1 TL2
CO

Figura 12. Concentraţii medii anuale CO

Se observǎ o tendință descrescătoare a concentrației medii anuale la stația TL1 și o tendință
staționară la stația TL2.

Tabel 28. Concentraţii medii anuale (2010-2017) pentru poluantul NO2

INDICATOR Tip Valoare Concentraţia medie anuală (μg/ m3)

staţie limită
anuală 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

TL2-
NO2(μg/m3) 40(μg/m3) 16,45 7.29 8.22 5,51 4.913 - 14.09 11,16
industrial

Evolutia concentratiilor medii anuale

NO2-
VL Anuala 2017
2016
NO2(ug/mc)

2015
2014
2013
TL2
2012
2011
2010

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Figura 13. Concentraţii medii anuale NO2

 În evoluția concentrațiilor de NO2, în anul 2017, se observă o tendință de scădere față de
anul anterior. Valoarea limită, anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40µg/m3 nu a fost
depăşită în perioada 2010-2017.

Tabel 29. Concentraţii medii anuale (2010-2017) pentru poluantul PM10 gravimetric

POLUANT Tip Valoare Concentraţia medie anuală(μg/ m3)

staţie limită
anuală 201 201 201 201 201 201 201 201
0 1 2 3 4 5 6 7

TL2-
PM10(μg/m 40(μg/m 32,9 30,2 31,0 18.9 26,4
3 indust 3 - - -
) ) 3 0 8 8 5
rial

Evolutia concentratiilor medii anuale

50
PM10 gravimetric (ug/mc)

40 TL2
VL anuala
30

20

10

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figur 14. Concentraţii medii anuale PM10 gravimetric

În evoluția concentrațiilor de PM10 gravimetric, în anul 2017, se observă o tendință de

ușoară creștere față de anul anterior. Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de
40µg/m3 nu a fost depăşită în perioada 2010-2017.
 Tabel 30. Concentraţii medii anuale (2010-2017) pentru Plumb

Tip Valoare Concentraţia medie anuală (μg/m3)

staţie limită
anuală 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

TL2- 0.0149 0.023 0.017 - - - 0.01 0.01

0,5(μg/
industria 9 6 02
m3)
l

Concentratii medii anuale Pb(µg/m3)

2010-2017
2010
0.5 2011
2012
0.4
2013
0.3 2014
0.2 2015
2016
0.1
2017
0 VL

Figura 15. Concentraţii medii anuale - Plumb

În evoluția concentrațiilor de plumb, se observă o tendință staționară. Valoarea limită

anuală de 0,5µg/m3 nu a fost depăşită în perioada 2010-2017.

Tabel 31. Concentraţii medii anuale(2010-2017) pentru Arsen

Tip Valoare Concentraţia medie anuală (ng/ m3)

staţie țintă
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

TL2-
6(ng/m3) 0.6623 0.6257 0.5616 - - - 0,5905 0.97
industrial
 7.00 Concentratii medii anualeAs(ng/mc)
6.00 2010-2017
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 VL

Figura 16. Concentraţii medii anuale Arsen

În evoluția concentrațiilor de arsen, se observă o tendință de creștere. Valoarea țintă de

6(ng/m ) nu a fost depăşită în perioada 2010-2017
3

Tabel 32. Concentraţii medii anuale(2010-2017) pentru Cadmiu

Tip Valoare Concentraţia medie anuală (ng/ m3)

staţie țintă
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

TL2-
industrial 5(ng/m3) 0.3374 0.2251 0.3211 - - - 0.2427 0.20

Concentratii medii anuale Cd(ng/m3)

2010-2017 2010
6 2011
2012
4 2013
2014
2 2015
2016
2017
0
VL
TL2

Figura 17. Concentraţii medii anuale Cadmiu

În evoluția concentrațiilor de cadmiu, se observă o tendință staționară. Valoarea țintă de
5(ng/m ) nu a fost depăşită în perioada 2010-2017.
3
 Tabel 33. Concentraţii medii anuale (2010-2017) pentru Nichel

Tip Valoare Concentraţia medie anuală (ng/ m3)

staţie țintă
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

TL2-
industrial 20(ng/m3) 0.9364 1.5623 0.9188 - - - 1.3319 3.76

Concentratii medii anuale Ni(ng/m3)

2010-2017
2010
2011
20
2012
15 2013
2014
10
2015
5 2016
2017
0
VL

Figura 18. Concentratii medii anuale nichel

În evoluția concentrațiilor de nichel, se observă o tendință de creștere. Valoarea țintă de
20(ng/m3) nu a fost depăşită în perioada 2010-2017.

IV.Inerpretarea datelor
Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele
urbane - Nu este cazul.
Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăți - Nu este cazul.
Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor - Nu este cazul.
Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului si vegetației - Nu este cazul.
 V.Concluzii
Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă au o tendinţă descendentă la nivelul
județului Tulcea ca urmare a implementării principiilor dezvoltării durabile şi adoptării unor
politici de mediu precum:
 producerea energiei electrice prin înlocuirea parţială a combustibililor fosili cu surse
alternative și anume energia eoliană, energia produsă în câmpurile de panouri
fotovoltaice,
 reducerea conţinutului de sulf din combustibili şi carburanți şi înlocuirea parţială a
combustibililor tip motorină cu biodiesel;
 înlocuirea încălzirii gospodăriilor din zona rurală (sobe tradiţionale pe lemne) cu sobe
modernizate care folosesc drept combustibil peleţi şi care au randamente de ardere
mari şi emisii de poluanţi reduse.
 prevederea de mecanisme economico–financiare care să permită înlocuirea
instalaţiilor cu efect poluant important asupra mediului cu altele mai puţin poluante;
 prevederea de instalaţii de reţinere, captare, stocare a substanţelor poluante (ex.
utilizarea de filtre electrostatice, arzătoare cu NOx redus, scrubere, etc.) la instalațiile
IMA existente în județul Tulcea.

Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător

Evoluţia concentraţiilor poluanţilor monitorizaţi arată la nivelul judeţului o îmbunătăţire a

calităţii aerului în 2017 faţă de anii anteriori. Principalii poluanţi care afectează calitatea aerului
arată scăderi ale concentraţiilor în aerul ambiental. Această diminuare a fost şi o consecinţă a
măsurilor impuse agenţilor economici pentru combaterea poluării la sursă, în urma alinierii
legislaţiei naționale la cea europeană.
În sectorul energetic, prioritară este politica de reducere a consumului de energie, în paralel
cu introducerea și utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile. La nivel național,
pentru persoane fizice se derulează Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care
utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de
încălzire. Este un program finanțat de către Administrația Fondului pentru Mediu, având drept
scop îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de
arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite
pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care
folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante.
În anul 2015, având în vedere rezultatele obţinute în urma evaluării calităţii aerului la nivel
naţional, care a utilizat atât măsurări în punctele fixe, realizate cu ajutorul staţiilor de măsurare care
fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cât şi pe baza rezultatelor
obţinute din modelarea matematică a dispersiei poluanţilor emişi în aer, judeţul Tulcea s-a încadrat
în regimul de gestionare II, drept pentru care a fost inițiat procesul de elaborare a Planului de
menținere a Calității aerului pentru indicatorii pulberi în suspensie(PM10 şi PM2,5), benzen,
dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu, nichel şi dioxid de azot şi oxizi de azot,
de către Consiliul Județean Tulcea.
 BIBLIOGRAFIE

1. Popescu. D., Monitoring Ecologic, suport curs, București, 2016.

2. Dănciulescu.D.,Dănciulescu.C-tin., Atmosfera și Calitatea Aerului, București, 2008.
3. https://www.calitateaer.ro
4. www.google.com/legea 105 din 2011
5. http://apmtl.anpm.ro/ro/raportare-anuala
6. https://www.google.com/search?q=program+monitorizare+calitate+aer+tulcea&o
q=program+monitorizare+calitate+aer+tulcea&aqs=chrome..69i57.28472j0j8&so
urceid=chrome&ie=UTF-8