OSCILATOARE CU CUARŢ

Atunci când este necesară o stabilitate foarte bună a frecvenţei, în locul circuitului
rezonat clasic format din bobine şi condensatori, se foloseşte un cristal de cuarţ (din punct de
vedere electric prezintă o impedanţă cu proprietăţi de circuit rezonant), a cărui funcţionarea se
bazează pe efectul piezoelectric. Unui cristal de cuarţ i se poate asocia o schemă electrică
echivalentă.
Este vorba despre un circuit oscilant serie, valorile elementelor de circuit fiind
determinate de proprietăţile mecanice ale cristalului:
 inductanţa Lq - inductanţa echivalentă masei
 capacitatea Cq - capacitatea echivalentă elasticităţii cristalului
 rezistenţa de pierderi Rq - rezistenţa de pierderi datorită frecărilor din cristal
 capacitatea C0 - reprezintă capacitatea dintre electrozii plani între care se află
cristalul prin intermediul cărora acesta se poate conecta în circuitul electric.

Un oscilator la care cristalul de cuart eate montat între colector şi bază este oscilatorul
Pierce.

Oscilatoare cu cuarţ de tip Pierce în montaj emitor comun si baza comuna.

Anumite cristale, cum ar fi tartratul (dublu) de sodiu si potasiu, cuartul si, turmalina,
prezinta proprietati piezoelectrice. Tartratul (dublu) de sodiu si potasiu nu este folosit pentru
oscilatoarele de radiofrecventa, cu toate ca, odinioara, el era foarte mult folosit pentru realizarea
dozelor de picup. Cristalele de turmalina pot fi utilizate pentru unele aplicatii in radiofrecventa,
dar de cele mai multe ori nu sunt utilizate din cauza costurilor ridicate. Turmalina este
considerata o piatra semipretioasa, fapt pentu care cristalul de turmalina este mai indicat pentru
realizarea de bijuterii decat pentru circuite radio. Astfel, cel mai preferat material pentru cristale
radio este cuartul.

Microcontrolerele actuale au un oscilator RC integrat, calibrat în fabrică și un oscilator

pentru un rezonator extern din cristal de cuarț sau din ceramică.

In figura de mai jos este prezentat un cristal tipic de cuart. In realitate, cristalele arareori
au toate planurile si fatetele prezentate. Pentru a stabili geometria si pozitia diferitelor taieturi in
cristal sunt utilizate trei axe optice (X, Y si Z). In prezent, segmenele de cristal utilizate in circuitele
de radiofrecventa sunt felii subtiri din cristalul de baza. Unele felii sunt luate de-a lungul axelor
optice, astfel incat exista asa numitele felii cu taietura X, taietura Y sau taietura Z. Altele sunt luate
dupa anumite sectiuni, care sunt denumite prin litere ca: BT, BC, FT, AT s.a.m.d.

Modul în care o plachetă de cristal este tăiată din cristalul de cuarț principal are un impact
major asupra proprietăților sale. Materialul piezoelectric se taie pentru a produce unul din cele
trei moduri de funcționare (de vibrație mecanică) principale: transversal, longitudinal, forfecare.
Caracteristica de tăiere AT este cel mai frecvent tip utilizat pentru un cristal de rezonator. E cea
mai obișnuită tăiere, dezvoltată în 1934. Placheta conține axa cristalului X și e înclinată cu
35°15′ față de axa Z (optică). Curba frecvență-temperatură este o curbă sinusoidală cu punct de
inflexiune la aproximativ 25-35°C.