Sunteți pe pagina 1din 6

Lucrarea 1

CALCULUL DEBITELOR CARACTERISTICE ALE FOLOSINŢELOR

Folosinţe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată în


conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1 4)A si (15)B şi ale anexei nr. 13)C la Legea
apelor nr. 107 din 1996 cu modificările şi completările ulterioare, ca având un impact
semnificativ asupra stării apelor.
Servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populaţie, instituţii publice
sau altă activitate economică (figura 1), referitoare la:
a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secţiunea de captare a
folosinţelor;
b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea şi distribuţia apelor de
suprafaţă sau subteran;
c) colectarea şi epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafaţă.

A
Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi
constituie baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a
planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a
caracteristicilor bazinelor hidrografice şi a impactului activităţilor umane asupra stării corpurilor de
apă de suprafaţă şi subterane, precum şi analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu
anexele nr. 12 şi 4 la Legea apelor nr. 107 din 1996, cu modificările şi completările ulterioare.
B
După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107
din 1996, cu modificările şi completările ulterioare, acestea se actualizează la fiecare 6 ani.
Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităţilor umane asupra
stării corpurilor de apă şi analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite şi, dacă este cazul,
sunt actualizate cu cel puţin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
C
Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă. Evaluarea impactului şi presiunilor generate de
activităţile antropice
1
1. Fluxul apei în cadrul unei folosinţe

Succesiunea generală de faze prin care trece apa în circuitul de folosire în


cadrul unei folosinţe formează fluxul apei.
Pentru ca apa să poată fi utilizată, în cadrul unei folosinţe, se realizează un
sistem al folosinţei, care în cazul general, este format din elementele redate în
figura 2.

SURSA

Qs
PRELEVARE

TRATARE Pierderi în procesul de tratare - Qct

Pierderi în sistemul de aducţiune – Qcr1

Pierderi în
sistemul de ÎNMAGAZINARE
recirculare -
Qcr3 Qn

Pierderi în reţeaua de distribuţie – Qcr2


UTILIZARE
RECIRCULARE
INTERNĂ
ÎN Pierderi în utilizare - Qcp
Qc CADRUL
Qr FOLOSINŢEI
Pierderi în reţeaua de canalizare - Qcc

EPURARE Pierderi în procesul de epurare - Qce

EVACUARE EVACUARE APE RECUPERARE PRODUSE


REZIDUURI UZATE EPURATE REVALORIFICABILE
Qe

EMISAR

Fig. 2 – Circuitul apei în cadrul unei folosinţe (consumatoare)

Receptor natural - curs de apă, lac natural sau artificial, mare, soluri
infiltrabile sau depresiuni cu scurgere asigurată natural, etc.

2
Cerinţa de apă (Qs) - cantitatea de apă care trebuie preluată din sursă pentru a
acoperi necesarul de apă în mod raţional, cu reutilizarea sau recircularea internă
optimă fără diminuarea producţiei, precum şi pentru acoperirea pierderilor de apă în
aducţiune şi reţeaua de distribuţie, nevoilor tehnologice ale sistemului de alimentare
cu apă şi canalizare (spălarea aducţiunilor, reţelei de canalizare, a staţiilor de tratare şi
epurare etc.).
Qs   Qn  Qr   Qct  Qcr
Unde:
Qn – necesarul de apă;
Qr – apa recirculată;
Qct – pierderi în sistemul de tratare a apei prelevate;
Qcr – pierderi în sistemul de aducţiune, în reţeaua de distribuţie şi sistemul de
recirculare internă a apei (inclusiv prin evaporare).
Cerinţa de apă cu restricţii (Q's) - cantitatea de apă care trebuie preluată din
sursă pentru a acoperi necesarul de apă în mod raţional, cu reutilizarea sau
recircularea internă maximă, cu micşorarea sau oprirea unor activităţi auxiliare sau de
producţie pe perioade scurte de timp precum şi pentru acoperirea pierderilor de apă în
aducţiune şi reţeaua de distribuţie şi a nevoilor tehnologice ale sistemului de
alimentare cu apă şi canalizare.
Necesar de apă (Qn) - cantitatea de apă care trebuie furnizată unei folosinţe în
punctele de utilizare, astfel încât procesele în care este folosită să fie satisfăcute
integral, fără întreruperi şi restricţii, iar folosinţa să funcţioneze la capacitatea sa
nominală.
Necesar de apă cu restricţii (Q'n) - cantitatea de apă care trebuie furnizată în
punctele de utilizare, astfel încât procesele în care este folosită să fie satisfăcute în
mod raţional, cu reutilizarea sau recircularea internă maximă, cu micşorarea sau
oprirea unei activităţi auxiliare sau mai puţin importante, pe perioade scurte de timp.
Consum de apă ( Qc) - cantitatea de apă care nu se restituie în sursa de apă,
alcătuită din următoarele cantităţi de apă:
- reţinute în procesele fiziologice, înglobate în produse, pierdute în procesul de
folosire a apei la locul de utilizare (Qcp);
- pierdute în procesele de tratare (Qct), epurare (Qce);
- pierdute în procesele de răcire şi recirculare internă (Qcr3), etc.;
- pierdute în aducţiune (Qcr1) şi reţele de alimentare cu apă (Qcr2) şi
canalizare (Qcc);
- alte categorii de pierderi.
Qc  Qcp  Qct  Qce  Qcr  Qcc
Apă recirculată (Qr) – este cantitatea de apă care se reutilizează în interiorul
folosinţei, prin reluarea/reintroducerea de un anumit număr de ori în procesul de
folosire a apei a unei anumite cote din debitele rezultate după trecerea prin procesele
de producţie.
Ea completează cantitatea de apă proaspătă prelevată din sursă, în cazul în care
aceasta este insuficientă.
Coeficient de recirculare (Ri)
3
Qr
Ri  100 % 
Qn
Apă evacuată (Qe) – este cantitatea de apă care rezultă după încheierea
întregului ciclu de folosire a apei şi care se deversează într-un receptor natural.
Qe  Qs  Qc

2. Tipuri de scheme de alimentare (cu debite necesare folosinţelor)

A. Schema de alimentare în circuit deschis

Qs Qe
S Folosinţa

Qc

Aplicaţia 1:
Se cunosc:
Qs = 1000 l/s (la care adăugaţi 10 x n – unde n - numărul de ordine din catalog)
Qc = 300 l/s
Considerăm că nu sunt pierderi.
Să se calculeze: Qe = ?; Qn = ?

Rezolvare:
Qs = 1010 l/s

Nu avem pierderi → Qct și Qcr = 0


Nu avem apă recirculată în schemă → Qr = 0
→ Qs = Qn - Qr →
→ Qn = Qs + Qr = 1010 + 0 = 1010 l/s

B. Schema de alimentare în circuit închis

4
Qr

Qs
S Folosinţa
Qn

Qc
Aplicaţia 2:
Se cunosc:
Qn = 700 l/s (la care adăugaţi 10 x n – unde n - numărul de ordine din catalog)
Qc = 350 l/s
Considerăm că nu sunt pierderi.
Să se calculeze: Qn = ?; Qs = ?; Ri = ?

Rezolvare:
Qn = 710 l/s
Qs   Qn  Qr   Qct  Qcr

Nu avem pierderi → Qct și Qcr = 0


Qr = Qn – Qc = 710 – 350 = 360 l/s
Qs = Qn – Qr = 710 – 360 = 350 l/s

C. Schema de alimentare în circuit mixt

5
Qr

Qs Qe
S Folosinţa
Qn

Qc

Aplicaţia 3:
Se cunosc:
Ri= 0,5
Qr = 400 l/s (la care adăugaţi 10 x n – unde n - numărul de ordine din catalog)
Qc = 200 l/s
Să se calculeze: Qs = ?; Qe = ?; Qn = ?

Rezolvare:

Qn = (Or · 100) / Ri = (410 · 100) / 0,5 = 82000 l/s


Qs   Qn  Qr   Qct  Qcr

Nu avem pierderi → Qct și Qcr = 0


Qs = Qn – Qr = 82000 – 410 = 81590 l/s
Qe = Qs – Qc = 81590 – 200 = 81390 l/s

S-ar putea să vă placă și